Reforma Agrara din 1991

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

REFORMA AGRARA DIN 1991 - prezent

Introducere scurt istoric

Reformele agrare de pe pamanturile romanesti au produs adanci transformari in viata taranimii si a intregii societati. Ele nu pot fi reduse doar la rezolvarea problemei agrare ale vechiului regim eliberarea iobagilor, a clacasilor si inzestrarea lor cu pamant.

Reformele agrare au avut un caracter de revolutie agrara, au schimbat un regim social-agrar (cel feudal) cu altul (cel mosieresc-taranesc) care, prin reforma agrara din anul 1921, se va transforma in regim agrar taranesc preponderent.

Patru din cele cinci momente reformatoare importante recunoscute de politica agrar, n ultimii aproximativ 150 de ani, respectiv 1864, 1921, 1945 si 1991, au asigurat gospodriilor rneti, ca principalele exponente ale exploataiilor agricole de dimensiuni mici, ntaietate asupra exploataiilor mari funciare.

Proprietatea asupra pmntului i exploatarea acestuia au o istorie zbuciumat. Pn n secolul al XIX-lea, toate terenurile din Principatele Romneti se aflau sub jurisdicia domneasc, fiind atribuite boierilor mpreun cu satele aparintoare. O alt parte din terenuri aparinea ranilor liberi.

Proprietatea funciara boiereasca era conditionata, nu era o proprietate deplina, absoluta, de tip modern. Pe de alta parte , taranul era liber din punct de vedere juridic, dar era lipsit de pamant, acesta obtinea dreptul de folosinta prin intelegerea directa cu boierul.Proiectul lui Mihail Kogalniceanu, depus in Parlament in primavara anului 1864, prevedea in esenta, desfiintarea boierescului (claca) si impropietarirea taranilor clacasi in mod diferentiat, respectiv proportional cu numarul vitelor de tractiune. Impunerea acestui proiect, prin Decret Domnesc, in etapa domniei autoritare a lui Alexandru Ioan Cuza, a reprezentat o evolutie a sistemului agricol romanesc ce a avut la baza modelul agrar francez.

Prin Legea rurala, s-au desfiintat toate obligatiile feudale ale clacasilor fata de boieri: (claca, djima, rusfeturile), taranimea clacasa fiind eliberata de constrangerile extraeconomice, statuandu-se libertatea sa juridica.

Reforma agrar din 1864 nu a avut efectul scontat pentru c ranul romn, devenit proprietar de pmnt, nu avea inventarul i capitalul necesar pentru exploatarea pmntului.

Dupa aplicarea Legii rurale de la 1864, problemele agriculturii, sub numeroasele lor aspecte, inclusiv sub cel al regimului proprietatii funciare, au atras atentia permanenta asupra starii si viitorului economiei romanesti. Opiniile formulate la acea vreme considerau necesara ideea unei noi improprietariri a taranilor. Aceasta se concretizeaza in Legile definitive de reforma agrara adoptate in vara anului 1921.

In conceptia initiatorilor ei , aceasta reforma era menita sa dea un suflu nou economiei romanesti. Dar aplicarea acestei reforme determina o noua restructurare a suprafetei fondului funciar, ceea ce punea din nou problema folosirii fortei de munca din agricultura. Problema folosirii fortei de munca din agricultura a fost abordata mai amplu de catre Virgil N.Madgearu. , el aprecia ca structura exploatarilor taranesti din Romania, prin predominarea celor foarte mici, de o intindere insuficienta pentru asigurarea intretinerii unei familii agraveaza fenomenul populatiei agricole. Pe baza reformei din 1921, Virgil N.Madgearu evidentiaza ca pulverizarea proprietatii rurale este evidenta . Faramitarea proprietatilor agricole a inceput sa se generalizeze in toata tara dupa improprietarirefaramitarea proprietatii taranesti a continuat si in anii cand s-a realizat improprietarirea, datorita sporirii populatiei rurale si succesiunilor.nfptuirea reformei agrare din 1921 a constituit un moment nsemnat pe calea dezvoltrii agriculturii romneti. Trecerea de la marea proprietate feudal la gospodrie mijlocie rneasc a sporit interesul ranului pentru a folosi mai bine pmntul.

Unul din primele acte de justiie social n favoarea ranilor, dup al doilea rzboi mondial, elaborat i aplicat iniial de Guvernul Dr. Petru Groza, a fost Decretul-lege nr 187 din martie 23 martie 1945. Legea reformei agrare a fost conceput astfel nct s fie sprijinite gospodriile particulare pentru a deveni puternice i productive.

Din punct de vedere economic pretinsa reform a guvernului de aa zis larg concentrare democratic condus de Dr.Petru Groza a fost, de fapt, un mare pas napoi n calea progresului ntrucit a distrus marile proprietai agricole, singurele n care se mai aplicau tehnologii moderne i ncepuse deja s patrund puternic mecanizarea.

Consecinele acestei reforme au fost ns mai complexe asupra spaiului rural romnesc. Comparativ cu anul 1930, a crescut numrul exploataiilor cu circa 2,2 milioane, dar suprafaa medie a unei exploataii a sczut de la 6 hectare n 1930 la 2,65 hectare n anul 1945.

Decretul 133 din aprilie 1949 fixeaz cadrul juridic al nceputului dezastrului din agricultura romneasc - cel al colectivizrii. Incepe lungul drum al socializrii agriculturii noastre. Primele gospodrii agricole colective apar n anul 1949. Timp de 13 ani, pn n 1962, colectivizarea pe baza "liberului consimmnt" cuprinde aproape ntreaga noastr agricultur

Ca urmare a politicii de industrializare, bazat pe practici inadecvate economiei romneti, exodul rural a atins proporii nemaintlnite. De la 74% ct era ponderea populaiei agricole ocupate n totalul populaiei ocupate, n anul 1950, a sczut la 27,5% n anul 1989.

Reforma economic urmrete formarea i funcionarea pieei concureniale, iar reforma din sectorul agricol este o component de baz a acesteia. Formarea pieei agricole concureniale necesit reforma structurilor agrare, reforma instituional i administrativ pe baza unor politici agricole care este necesar s urmreasc eficiena sistemului economic de pia. Reforma poate produce mutaii profunde n agricultur i n ntregul sector agroalimentar, prin privatizarea i consolidarea structurilor private i dezvoltarea durabil a spaiului rural. n agricultura Romniei procesul de privatizare a pmntului s-a produs rapid n baza Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, dar necorelat cu privatizarea celorlalte bunuri agricole i cu organizarea exploatrii economice. Reforma agrara din 1991 (reforma fondului funciar)Reforma agricol este un proces de durat, care nu se incheie odat cu reprivatizarea pmntului, ci continu cu consolidarea proprietii, modernizarea structurilor de producie i economice. Succesul pe termen lung al reformei agricole este condiionat de modul in care se privatizeaz i se exploateaz pmntul, de formarea i stablilizarea pieei agroalimentare, cu finalitate in planul general al crerii economiei de pia moderne. Ca urmare, unele decizii strategice i politici agricole inadecvate pot deveni o piedic in calea dezvolttii agriculturii durabile, a competitivitii Romniei pe pieele mondiale.Reforma agricol este o mare problem naional, depinznd mult de deciziile politice. Dar, scopul reformei (eficiena economic) s-a scpat in bun msur din atenie. Agricultura continu s fie victima politicilor de acumulare primitiv, dei este mai mult dect un sector strategic al Romaniei, este un sector vital pentru ntreaga via economic i social a rii. Agricultura reprezint in prezent ramura cea mai dinamic in procesul de formare a Produsului Intern Brut. Contributia agriculturii la formarea Produsului Intern in perioada 1989-1996 a fost semnificativa, remarcandu-se o crestere de la 13,7% in 1989 la 18,6% in 1992. Aceasta pondere semnificativa a fost mentinuta pana in 1996, dupa care, in 1999, agricultura mai contribuia cu 12,9% la PIB, pana in 2008 ponderea agriculturii coborand la 6,46% din PIB.

Revoluia romn din decembrie 1989 a marcat profund spaiul rural romnesc. Intr-o perioad extrem de scurt au avut loc modificri de esen n structura proprietii funciare, au disprut unitile agricole socialiste, locul lor fiind luat de noile tipuri de exploataii (gospodrii individuale, asociaii de familie, societi agricole, societi comerciale, regii autonome), schimbndu-se radical organizarea economico-social a agriculturii, n vederea aezrii ei pe sistemul economiei de pia.

Sistemul legislativ al Reformei agrare din 1991Cadrul legislativ care a promovat reforma funciar a fost urmtorul: Decretul-lege nr.42/1990, privind unele msuri pentru stimularea rnimii:A reconstituit dreptul de proprietate prin creterea lotului de folosin personal, ce revenea fiecrei familii de cooperatori, de la 30 ari la 50 ari. Astfel suprafaa n proprietatea individual a crescut la 2,7 mil ha.

Legea fondului funciar nr.18/1991:La baza reformei agrare din 1991 sta Legea nr.18/1991 care vizeaz

transformarea general a proprietii prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra pmntului fotilor proprietari i motenitorilor acestora, mproprietrirea altor persoane stabilite de lege (functionarii publici locali sau cei care doreau sa devina agricultori sa primeasca pamant in eventualitatea unui surplus de teren agricol, veteranii de rzboi, alte persoane ndreptite);

privatizarea societilor comerciale agricole ce detineau n administrare terenuri n proprietatea privat a statului cu destinaie agricol;

crearea i funcionarea pieei funciare;

formarea dimensiunilor economice ale exploataiilor agricole.

Legea fondului funciar are mai multe functii: una de restituire a proprietatii funciare, una de constituire a proprietatii avand caracter de reforma agrara si una de dizolvare a cooperativelor agricole de productie. Legea nr. 169/1997, care urmareste modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i forestiere:Permite reconstituirea dreptului de proprietate pn la 50 ha pe vechile amplasamente, cu scopul formrii unor exploataii comerciale. Resursele de constituire a acestor drepturi sunt: suprafeele de teren din rezerva comisiilor comunale, suprafeele aflate n proprietatea comunei, oraelor sau municipiilor, terenuri aflate n proprietatea privat a statului. n cazul n care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral din sursele stabilite de lege, se vor acorda despgubiri.

Numrul solicitanilor de terenuri, n baza prevederilor Legii nr.1/2000 se ridic la peste 864 mii. Cele mai multe solicitri vizeaz suprafee aparinnd societilor comerciale agricole (fostele IAS) i instituiilor de cercetare agricol, ns toate aceste solicitri fcute nu au putut fi satisfcute integral datorit lipsei de suprafee disponibile.

Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 102/2001, privind modificarea i completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole i celor forestiere, solicitate potrivit Legii nr. 18/1991 i ale Legii nr.169/1997, precum i modificarea i completarea Legii nr. 18/1991 Legea nr.198/2001 privind privatizarea societilor comerciale agricole cu capital majoritar de stat;

Unele din aceste modificri i completri aduse Legii 18/1991 privind reconstituirea i constituirea dreptului de proprietate asupra pmntului, nu s-au finalizat nici pana in prezent. Cauzele au fost lipsa unei uniti de concepie n politica funciar i n evaluarea impactului modificrilor i msurilor stabilite de lege asupra organizrii moderne si eficiente a produciei agricole. Unele modificri legislative care nu au condiii de aplicare s-au datorat si unor interese ale forelor politice aflate la putere n perioada respectiv.

Contextul politic, economic si social. Efecte si evolutii Agricultura romaneasca a suferit impactul unor modificari cantitative si calitative, in domeniile legislativ, economic, social si politic cu efecte nefavorabile, ca urmare a transformarilor ce au avut loc in ultimii ani, In acest sens, in procesul de restructurare a agriculturii, de trecere a acestei ramuri la economia de piata , s-au manifestat o serie de deficiente, de la faramitarea excesiva a proprietatii funciare si parcelarea excesiva, la statutul eterogen al noilor proprietari sau lipsa aproape totala a uneltelor de munca, mai ales in exploatatiile agricole individuale.

Majoritatea suprafetelor arabile a fost retrocedata fostilor proprietari (care fusesera obligati sa intre in cooperativele de productie in 1949-1962) sau mostenitorilor acestora.

Asa cum a fost conceputa, reforma fondului funciar a trecut cea mai mare parte a pamantului (2 treimi) in proprietatea unor persoane in varsta si in foarte mica masura persoanelor tinere din zonele rurale. Cum majoritatea fostilor proprietari (decedati intre timp) avusese mai multi mostenitori care si-au revendicat dreptul de proprietate, la incheierea reformei, structura proprietatii asupra pamantului era si mai faramitata decat fusese la inceputul procesului de colectivizare in 1949, atingand cote fara precedent in Romania. (tabelul 1)

Tabel 1. Fragmentarea funciara in Romania: comparatie 1948 1998

Exploatatii, in %1948

1998

Sub 1 ha

1-2 ha

Peste 2 ha36

27

3745

24

31

total100100

In 1992, peste 4 milioane de persoane care detineau in proprietate, in medie, 2 ha de pamant luasera locul celor aproximativ 5000 de cooperative agricole de productie.

Reforma a schimbat radical modul de organizare a agriculturii. Fostul sistem de achizitionare a celor necesare productiei agricole, de desfacere a produselor agricole si de creditare nu mai corespundea nevoilor unei clientele numeroase si dispersate. Faramitarea pamantului a marit costurile de tranzactionare pe toate filierele pietei materii prime, servicii si produse. Noua clasa de producatori agricoli, fara cunostinte moderne de agricultura, si-a modificat structura de productie, orientandu-se spre culturi traditionale, in defavoarea celor moderne.

Rezultatul a fost aparitia unui dualism in agricultura, in care fermele de stat si unele asociatii private produceau pentru nevoile pietei, iar micul producator pentru consumul propriu.Declinul productiei in 1992 a fost interpretat ca un semnal ca fortele pietei nu functionau in agricultura si, in loc sa se mareasca ritmul liberalizarii pietei factorilor de productie si produselor, zonele rurale au fost lasate la mana statului. In timp ce in restul economiei preturile erau stabilite liber, pe filierele principalelor produse agricole functionau reguli de stabilire a unor preturi fixe, indiferent de anotimp si de zona a tarii. Producatorii care respectau aceste preturi beneficiau de subventii acordate sub forma de prime, factori de productie la preturi mai scazute si credite. Aceste subventii se acordau prin intermediul filierelor controlate de stat, asa-numitii integratori, care au creat dezavantajele competitive majore comerciantilor din afara acestui sistem, celor privati in mod special.Politica de mana forte a statului a impiedicat dezvoltarea pietelor factorilor de productie din mediul rural, in mod special a pietei pamantului. Intre 1991 si 1998, terenurile retrocedate nu au putut face obiectul vanzarii, impiedicandu-se in acest fel dezvoltarea proprietatii prin fortele pietei.

O alta piata a factorilor de productie a carei dezvoltare a fost drastic reprimata prin politici necorespunzatoare este cea a creditului rural, cu efectele sale negative la nivel microeconomic. Pe de-o parte, creditul agricol a fost rationalizat prin mecanisme fiscale, in avantajul femelor mari, in special de stat, care au impus costuri ridicate contribuabililor si consumatorilor. O astfel de politica era pronuntat discriminatorie, dezavantajand micii producatori, intreprinzatorii pe cont propriu si intreprinzatorii rurali neagricoli.

Politica creditului agricol preferential a avut si efecte macroeconomice majore. Creditul preferential a fost puternic subventionat, iar costul subventiilor a fost suportat de milioane de contribuabili.

n anul 1997 sectorul particular deinea 72% din suprafaa agricol a rii, fa de 14% in 1989 i 84% din suprafaa arabil, fa de 9% in 1989.

Dupa un deceniu de la aplicarea Legii nr 18/1991, recensamantul general agricol din 2002 consemneaza ca suprafata agricola utilizata este de 13.939.473 ha, iar numarul unitatilor agricole (format din exploatatii individuale si unitati cu personalitate agricola) se ridica la 4.759.698. Altfel spus, revin in medie 2.9 ha la o unitate agricola. Privit in structura, pe cele 2 componente, celor 4.736.587 exploatatii individuale le revin 1,6 ha/exploatatie, iar celor 23.111 unitati cu personalitate juridica le revin 269.4 ha/unitate.

In 1989, din totalul populatiei active, respectiv 10.945 mii persoane, in agricultura erau ocupate 3012 mii persoane, adica 27.5 %. Un deceniu mai tarziu, aceasta din urma se ridica la circa 40%.

Recensamantul mai cuprinde si date privind folosirea fortei de munca in agricultura, respectiv timpul lucrat in exploatatii / gospodarii agricole individuale sau unitati cu personalitate juridica, pentru activitati agricole. Astfel, urmarind firul evolutiei utilizarii fortei de munca, ajungem la urmatoarele date:

115 zile/exploatatie agricola individuala/an, la jumatatea sec al XIX-lea

120 zile/exploatatie agricola individuala/an, la jumatatea perioadei dintre cele 2 razboaie mondiale 138 zile/exploatatie agricola individuala/an, la inceputul mileniului 3.

Rezulta un castig de 13 zile platit cu aproape un secol si jumatate de istorie si 4 reforme agrare.

ConcluzieIn orice tara mai mult sau mai putin dezvoltata, progresul agroalimentar este influentat in mod direct de dezvoltarea economica a acelei tari, o stimulare a progresului agroalimentar nefiind posibila fara a avea la baza resursele economice necesare. Fapt ce demonstreaza stransa coeziune dintre cele doua domenii: nu exista performanta in agricultura fara performanta economica.

Desi nu se mai afla in situatia in care se afla inainte de 1989, agricultura romaneasca reprezinta astazi un potential economic nevalorificat, nereusind sa contribuie activ la cresterea economica a tarii, fapt ce se datoreaza politicilor macroeconomice si sectoriale lipsite de fermitate, cu grave probleme in modul de aplicare al acestora.

Principala problema a agriculturii romanesti este nivelul scazut al eficientei sale in cadrul intregului sistem agroalimentar, ce genereaza o lipsa de competitivitate si pe plan international. Aceasta problema este generata in principal datorita fragmentarii excesive a exploatatiilor agricole si a neconcordantei dintre suprafetele de pamant, a utilajelor tehnologice si a fortei de munca existente, ce a dus la formarea unei economii familiale de subzisten. Trebuie creat cadrul instituional i legislativ care s grbeasc transformarea structurilor agricole i s asigure creterea competivitii produselor agroalimentare pe pia, prin stabilirea mecanismelor de politic agricol la care aceasta s reaconeze pozitiv. Legea fondului funciar este incomplet, confuz, nu ia n calcul diversitatea situaiilor concrete, ceea ce d natere la neclariti soldate cu numeroase tensiuni i conflicte sociale grave; este lacunar n privina termenelor de nftuire a obiectivelor propuse, ceea ce a condus la amnarea aplicrii ei, mai ales n privina acordrii titlurilor de proprietate, aciune care nici pn n prezent nu este terminat.

Cel mai important factor pozitiv al schimburilor structurale din perioada de tranziie la economia de pia este aezarea agriculturii pe temelia proprietii private. Dac acest proces s-ar fi realizat fr distrugerile materiale i ale structurilor viabile care puteau fi adaptate cerinelor pieei concureniale, Romnia ar fi azi mai aproape de performanele europene.

Lipsa unor politici agricole i strategii fundamentate tiinific, educaia economic sczut n diferite structuri decizionale i n rndurile agricultorilor, n condiiile unei economii destructurate i ale dezacordurilor din snul clasei politice privind reforma, au fost cauzele determinate ale unor nereuite i ale rmnerii n urm a reformei funciare.

Specificul privatizrii n agricultur se remarc prin desfiinarea tuturor C.A.P-urilor, a structurilor cooperatiste, conferind dimensiunea fondului funciar acordat celor n drept dup patru decenii.n urma reconstituirii dreptului de proprietate, conform Legii nr. 18/1991, a rezultat un mare numr de proprietari, din care 1/3 nu locuiesc n mediul rural i nu-i lucreaz pmntul. O parte din aceste terenuri a rmas nelucrat, iar veniturile obinute de proprietarii terenurilor lucrate, rezideni urbani, nu se ntorc n agricultur, cu urmri negative asupra dezvoltrii acesteia. Bibliografie1. Muresan,Maria 2. Gavrilescu,Dinu, Giurca,Daniela Economie agroalimentara, Bucuresti, 20003. Axenciuc,Victor Introducere n istoria economic a Romniei. Epoca modern, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 19974. Fulea, Maria Coordonate economice i socio-demografice ale satului romnesc n tranziie, Ed. Academiei Romne, Bucureti, 19965. Otiman, Paun Ion Economie rural, AgroPrint, Timioara, 1999

Axenciuc,Victor Introducere n istoria economic a Romniei. Epoca modern, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 1997, pag 85

Maria HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Muresan%2C%20Maria%2C%20coord.&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Muresan,Maria HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Economia romaneasca de la traditionalism la postmodernism: studii, Bucuresti, 2004, pag 141-143

Axenciuc,Victor Introducere n istoria economic a Romniei. Epoca modern, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 1997, pag 82-83

HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Muresan%2C%20Maria%2C%20coord.&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Muresan,Maria HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Economia romaneasca de la traditionalism la postmodernism: studii, Bucuresti, 2004, pag 144-148

Fulea, Maria Coordonate economice i socio-demografice ale satului romnesc n tranziie, Ed. Academiei Romne, Bucureti, 1996

Otiman, Paun Ion Economie rural, AgroPrint, Timioara, 1999

HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Gavrilescu%2C%20Dinu%2C%20coord.&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Gavrilescu,Dinu, HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Giurca%2C%20Daniela%2C%20coord.&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Giurca,Daniela Economie agroalimentara, Bucuresti, 2000, pag 69-71

HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Muresan%2C%20Maria%2C%20coord.&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Muresan,Maria HYPERLINK "http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=1&tp5=1&tp6=1&tp7=1" \o "Clic pentru cutarea lucrrilor acestui autor" Economia romaneasca de la traditionalism la postmodernism: studii, Bucuresti, 2004, pag 144-148

PAGE 7