BilcftL Doctor in filologiefue de gdndirii lui Sorenr al revistelor ,,Ateneu",d Institutului Romdn dersxemtrfiu:,,Gdnditorul dinirff- Autiteza estetic/etic lamfr nlui kierkegaardian. ",f,b fwdul portughez",eq1frl de mgoasd la Ssrennrr Flirde". Domeniul de

lfu d fut literatura

fuil acor&rl Editurii,tl,egeam. A 1996.

NATA$A-ELENA MAXIM

REFLEXE ALE GANDIRII LUISOREN KIERI(EGAARD iU TTTNRATURA

ROMANA TNTNRBELICA

INSTITUTUL EUROPEAN2019

CUPRINS

Listi de abrevieri / 9Argument / 11

I. Modele culturale in spafiul romflnesc intre 1866-1948 I 19

I.1. Mitul francez vs contra-mitul german / 19

I.2. Modelul german 120I.2.1. Germanismul cultural I20I.2.2. Jmimea qi socratismul civilizatiei I 2lI.2.3. Titu Maiorescu qi cultul Cezaruhti I 22

I.2.4. Profetul P.P. Carp I 23

L3. Interbelicul rom6nesc 124I.3. 1. Specifi ul national I 24

I.3.2. Specifrcul nalional vs cosmopolitism I 27

I.3.3. Contra-modelul cioranian: Schimbarea lafold a Romdniei.Modelul spiritual gotic / 30

I.4. Ssren Kierkegaard. Un model cultural interbelic / 33

I.4.1. Ideea reduplicdrii. Opere. Concepte-cheie I 33

II. De la un debut sfios, la mods Kierkegaard. Kierkegaard in presa

romflni (1866-1948) / 43IL 1. Kierkegaard in timp qi spaliu romAnesc / 43

il.1.1. Debutul / 43

II.2. ModaKierkegaard I 47

II.2.l. Kierkegaard in revistele teologice I 47

II.2.2. Kierkegaard in revistele romAneqti de filozofie / 56

II.2.3. Kierkegaard in presa literari romdnd' I 73

III. Pedagogia negativi: Socrate-Kierkegaard-Nae Ionescu / 93

III.1. Publicistica lui Nae Ionescu / 95

III.2. Teologia lui Nae lonescu. Relalia cu protestantismul / 100

III.3. Metafizicalr,iNae Ionescu / 103

III.4. Ssren Kierkegaard-Nae Ionescu: simetrii conceptuale / 106

III.4.1. Socratismul. Maestru-discipol / 106

I1I.4.2. Sihastru-Individ / 108

III.4.3. Creqtinitate gi melancolie I 109

III.4.4. Aspectele angoasei. Spectrul lui Pelagius / 110

III.4.5. Dezechilibru-disperare / 1 1 1

III.4.6. Ghimpele scandalului I ll3

IV. Mircea Eliade Si noal romuntism I ll7IV. 1. Eseistica interbelicd a lui Mircea Eliade I 117IV.2. Spectrul lui Kierkegaard in Jurnalul portughez si Memorii r 130

IV.2.l. Cultura romAneasci qi cultura portughezd..Intersectji I 142IY.3. Simfonia ereticilor. Romanele noului romantism I 146

IV.3.1. Metafrzica modernismultti I 146IV.3.2. David Dragu. Omul substanf ial / 152IV.3.3. Miqtile lui Pavel Anicet / 155IV.3.4. Petru Anicet. Individul in fala crealiei / 160IV.3.5. Geografii thanatice I 163IV.3.6. F iinld-p entru-altcev a. Personajul feminin la Kierkegaard,

Mircea Eliade qi Garabet Ibrdileanu / 165IV.3.6. 1 . Interesantul . Adela qi Jurnalul seducdtorului I 167

v. Jurnalul lui Jeni Acterian - ipostazi r esteticalui kierkegaardian I 173V.l.Dialectica intimismului I 173V.2. Jurnalul estetic al lui Jeni Acterian / 183

V.2.1. Confesiunea lui,,A" / 185

Concluzii / 195Bibliografie I I99

)...

e ya observa citarea luirl pentru care am decis ca:date direct din traducereaa r-eridicd a stdrilor lui. Inrs in romAnd igi pierde dinricii traducerii. Faptul c6,anqoasei plin de termeni

renrs. mental sufferings,'- .fear. iar cel al limbii:ermeni cu o incdrciturd. angoasd, constituie unul.' u-anscrierea din papersiti;a un Kierkegaard mai

Capitolul I

Modele culturale in spafiul romfinescintre 1866-1948

I.1. Mitul francez ys. contra-mitul german

Acest capitol structureazi influenlele culturale europene asupra societdliirom6neqti dupd 1821. Lucian Boia abordeazd in cdrlile sale istoria dintr-operspectivi creatoare de mituri, de naraliuni exemplare, deosebind in Istorie Simit mifuJ francez de contra-mitul german. ImpunAndu-se dupi 1830, culturafrancezd a adus Jdrilor Romdne imaginea unei colonii, dupi cum putem observadin scrisoarea trimisd in 1853 de I. C. Brdtianu lui Napoleon III pentrusustinerea unirii Principatelor: ,,Frafiava avea toate avantajele unei colonii, fhrda avea cheltuielile ce aceasta organizeaz6." (Boia 1997: 263)

Modelul cultural german sau contra-mitul german s-a consolidat incultura noastr6, de la 1866 pdndla Primul Rizboi Mondial, intre desemnarea cadomn al Principatelor RomAne a lui Carol de Hohenzollem-Sigmaringen gi

pierderea rdzboiului de cdtre Puterile Centrale. O primd catzd a impuneriimodelului gennan in societatea romAneascd, const[ in dominalia austro-ungardsub care s-au aflat Transilvania gi Bucovina, fiind astfel mai apropiate de acestmodel social aplicat in instituliile de conducere, de inv[limAnt, in arhitecturaoraqelor sau in organizarea meseriagilor pe bresle. Un alt argument se afl6 ininfluen{a Junimii in cadrul societdlii rom6neqti, mai exact in educalia germanicda lui Maiorescu, P. P. Carp, Iacob Negruzzi, Eminescu, Slavici, mitul germanfiind ,,opliunea unei minoritSli, dar a unei minoritdli influente." (Stanomir 2013:15) De asemenea, originea germand a monarhiei noastre a inclinat balanfa infavoarea creqterii influenlei acestei culturi in spaliul romdnesc. in 1916, intimpul Primului Rdzboi Mondial pentru reintregirea !6rii prin unirea Ardealuluicu Regatul, Rom6nia trebuia sd lupte aldturi de Antanta constituiti din Rusia,Anglia, Franfa, impotriva Puterilor Centrale: Austro-Ungaria, Germania,Bulgaria, creAnd un rift in elita rom6neasci, intre urmdrirea idealului na{ional qiaderarea din principiu sau din simpatie la valorile unei culturi vdzutd ca tncontrabalans la mentalitatea francezd: ,,Cultura germand ar fi oferit solulii mai

l9

REFLEXE ALE GANDIRII LUI SOREN KIERKEGAARD...

potrivite. cu aspiraliile nafiunii romdne, decdt mentalitatea francezd" acuzat| des.rperficialitate." (Boia op. cit.: 267) Germanofiliit Tudor Arghezi, Georgecoqbuc, Mihail Sadoveanu, Martha Bibescu, Gala.Galaction, Garabet Ibriileanu,Alexandru Macedonski, D.D. pdtrdgcanu, vasile p6rvan, Liviu Rebreanu, IoanSlavici, constantin stere, George Topdrceanu nu erau atdt simpatizanlii culturiigerrnane, cdt mai ales rusofobi. In ciuda germanofililor gi a oiigirrii gefinane aregelui Ferdinand, Romania, sprijiniti de regina Maria, int a utito.l de Antantain rdzboi, se realizea.zh idealul nalional, i^a o datd, crt pi"ra"r"u rdzboiului,lerlania va pierde gi influenla modelului sdu cultural in societatea rom6neascdinterbelicd ,,Interbelicul romanesc a insemnat un progres a1 Franlei qi un recul almodelului german." (Ibidem: 27 0)

I.2. Modelul german

I. 2. L Germanismul cultural

ce inseamnd germanismur cultural? vis, rupere interioard, cultuleroului, prin extensie al lndividurui (v. infrar.4. Ssren Kierkegaard. un modelcultural interbelic), al unicului cu origini in textul lui Mai sti*./,

"run,vitalism, ascensiune, gotic, sdnge qi pimdnt, etnicism, mesianism, suierinp,moarte. Acest model nu este specific romdnesc, insd generalia interbelic6 vedein aceste tr[sdturi ale spiritului faustic gansa de u,r*idirr loc Romania, de a odezvolta, de a o schimba lafal6.In studiul wotan din 1936,(Jung 1994: g1-g9)Jung analizeazd. arhetipul wotan-zeu al furtunii, pribeag, lupiator, zet aliubirii,zeu a7 eroilor cdzu[i, cunoscitor al tainelor, vrdjitor, zeialpoelilor, zeu al furiei,al nebuniei, rdtrcitor ca Mercur, domn al mor,tilor .u pluto sau cronos, deDionyssos il leagd nebunia sub form6 mantici, comun cu pneuma gi nouscregtine ce au semnificalie de vdnt, wotan intrupeazd latura de imbolduriemoJionale, de inspiralii intuitive ale incongtientului, fiind o insugirefundamentali a sufletului german. wotan simboliieazi rasa germand, specificulnafional gennan, sdnge qi pdmAnt, geniile nordului, rasele inferioare medite-raneene. Un aspect al culturii gennane este Faust, un suflet furrunos, contra_dictoriu, dezbinat; foamea de infinit, zborul inalt ai spiritului fiind urmate de o

1 Concept dezvoltat de Lucian Boia in Germanofilii: elita intelectuald romdneascd tnanii Primului Rdzboi Mondial, Bucureqti, Editura Humanitas, 2009.2 ,,in acelagi mod imi intemeiezatunci proprii

"u.,ua pe mine fnsumi,eu care asemenealui Dumnezeu, stutt nimicul oricui alicuiva, eu care sunt Intregul meu, eu care suntunicul." Max stirner, Der Einzige und sein Eigentum (1g44)i op*a Franco volpi,

Nihilismul (haducere de Teodora pavel) Iaqi, Editura Institutul fr*ip"*, 2014,p. 57.

20

D...

itatea francezd actzatd deTudor Arghezi, George

action. Garabet Ibrdileanu,uan. Liviu Rebreanu, Ioanr atdt simpatizanlii culturii.or ;i a originii germane aa. intra aldturi de Antanta1 cu pierderea rdzboiului,: il societatea rom6neascd::s a1 Frantei gi un recul al

:*;ere interioard, cultul: Iierkesaard. Un model

-,:: \Iar Stirner2, elan,::- nesianism, suferin!6,:::"::aria interbelicd vedej:: loc Rom6nia, de a o-:-:1. r-Iung 1994: 81-99)::. -:-r:ator. zeu a7 iubirii,- "- :;,etilor. zeu al furiei,:. J-*:l sau Cronos, de:,-:- J* :neuma gi nous.:: -t:::a de imbolduri:-- --. i:rd o insuqire: :.S,. .:::::fand, SpeCifiCUl:.-.-.-: ::;ti-ioare medite-: r-:l:: l-'rtUnOS, COntfa---::---- :-iind urmate de o

. . - -: :.-; , -.,tiineaSCd in:; _ {_,:

--::;- :-* eU Care SUnti- . -::,-;. Franco Volpi,

-:- : _- _ :sal. 101 .{, p. 57.

--"fltu

Modele culturale tn spaliul romdnesc intre 1866-1948

c[dere in pdcat gi intunecare. Cred cd Wotan este o triire nordicd a luiDumnezeu, o trdire tragic6.

Modelul naliunii romAne corespunde formulei geffnane, romdnii defi-nindu-se prin originea comune, prin limba unitar6, prin istoria comun[ prinspiritualitatea specificd. Chiar dac[ se constatd un regres dupd Primul RbzboiMondial, influenla germani stiruiegte prin aspirafiile, elanul qi trdirea elitelorformate in acest spirit, prin mentalitatea sdnge Si pdmdnt care constituie punctulde coeziune al naliunii, prin statul etnocratic. Combdtand modelul patriarhal incultur6, germanofilii propun o intoarcere nu atdt spre Fran{a echilibratd, lucidbsau superficiali, cdt o reconsiderare a elanului, a vitalismului de tip german.

1.2.2. Junimea Si socratismul civiliza[iei

Militdnd pentru rodirea modemitSlii din solul nalional, junimigtii s-audovedit a fi niqte socratici ai ideii de evolulie social6, nigte socratici aicivilizaliei. Imaginarul ideologic qi politic generat de Junimea a impus intre1864 gi 1918 un canon literar gi a restructurat societatea romdnd. ImagineaJunimii este legati de domnia lui Carol I, stabilindu-se afiniti1i prin educafiagerman6, aristocrafie, elitism, seriozitate, liberal-conservatorismul Junimiiconstituind o punte intre pagoptismul revolu{ionar gi finalul Primului RdzboiMondial, cdnd prin disparilia lui Carp, Maiorescu qi a regelui Carol I se incheieo paradigmi istorici gi incepe una dominati de burghezialiberalh, iar maitdrziude egalitarismul comunist, o noud religie a binelui qi rbului, in care epocavictoriand nu-qi mai gdsegte locul. Venind aldturi de Carol I pe un teritoriuvirgin din punct de vedere doctrinar, odat[ cu intemeierea statului modern,junimiqtii gi-au atribuit partea leului in privinla funcfiilor sociale qi politice,negregind daci ii considerdm niqte colonizatori care au venit cu cruceamoderaliei qi a organicismului intr-o lar6 preponderent analfabeti.

O societate strict ierarhicA, cu Maiorescu, Carp, Pogor, Negruzzi lideri,capi ideologici, structura Junimii era completatd de ,,guvernanfi" qi ,,executanli"(Stanomir, op. cit.:16) ce delineau o relalie de strictd dependen![ cu condu-c[torii, fiindu-le oferitd ocazia specializirii in striinitate sau pozilii importantein birocralie. Acegtia nu puteau aspira la delinerea gradului de influenli al celordin primul cerc a1 Junimii, fiind vorba de o dinamici sociald reflectatd qi innuan{ele discursului conservator, ortodox la lideri qi iconoclast la Eminescu, unrebel cu canz6, dar lipsit de sprijinul cercurilor inalte junimiste. Deoarecenuan{ele sunt mai expresive decdt tuqele groase qi pentru cd atdt in Europa cAt gi

in Principate, liberalii qi conservatorii se aflau intr-o tensiune permanentd, suntmotive care i-au determinat pe Maiorescu gi Carp sd ocupe o pozilie de centru,moderatd, simbolicI, intre Vechiul Regim qi zeltil revolulionar liberal,construind liberal-conservatorismul junimist, o strufo-cimild politicd dupb

2T

'w

REFLEXE ALE GANDIRII LUI SOR-EN KIERKEGAARD...

pSrerea noastr6, care miza pe votul cenzitar, pe autonomie individuald, pelibertate politici qi critica revolutionarismului, fiind destinali s6 franeze drumulRomdniei citre occidentalizare qi civilizalie: ,,partid al egoismului de c1as6, eidispar dupi 1918 strivili de progresul istoric.', ebidem: $j

,,conservatorismul romdnesc inseamni inainte de toate junimism. Mar-ginali electoral." (Ibidem: 98) spune Ioan Stanomir, contrazicendu-se gi supra-licitdnd importanla Junimii, care era doar o ramuri a conservatorismuluiromdnesc, si nu uitim ci in momentul in care s-au decis s6 intre in politic6, s-aualiat deja existentului Partid Conservator condus de Barbu Catargiu. in partidulconservator, Junimea delinea felia aristocrafilor, a vechilor boieri, clase pe calede disparilie in noua reorganizare socia16, fapt ce ar explica marginalitateaJunimii' Dar Junimea nu poate qi nu trebuie confundatd cu conservatorismulromdnesc in corpore, iar liderii acestei grupiri nu pot lua locul in imaginarulconservator lui Lascir Catargiu sau Barbu Catargiu. Conservatorismul a exaltatvechiul regim, a cultivat elitismul social, p.p. carp, de exemplu, opun6ndu-sedin toate puterile votului universal gi reformei agrare. In spateG evolufieiorganice, in spatele frazeologiei se urmdrea apdrarea intereselor unei aristocratiipe cale de dispari{ie

1.2.3. Titu Maiorescu Si cultul Cezarului

Deceniul 1866-1876 este esenlial pentru constituirea junimismuluicultural; acum iau nagtere pilonii ideologici: critica formelor frri fond qirespingerea antisemitismului, ilustrate in deja clasicele articole: in contiadirecliei de azi in cultura romdnd si Contra scoalei Bdrnuliu. in Istoriacontimporand a Romdniei, Maiorescu respinge sistematizarea statului peexemplul pagoptist, inclinand spre cele cinci puncte adoptate in 1g57 deDivanurile ad-hoc, pe care 1e-am considera o protoconititulie iegiti dininlelepciunea bitrdneascd, o valorificare a tradiliei, exemplu suveran cd pentrumodernizarea statului nu avem nevoie sd imprumutdm forme fdrd fond dirrafar6.In acelaqi loc, asistim la o pldngere a inorogului maiorescian[, motivatd denemullumirea ci motorul politic in principate nu este ideologia, ci ura de clasd,invidia, instinctele: ,,in [ard., inlelegerea unui principiu politiJcaprincipiu politicse intdlnegte foarte rar gi se rdspdndeqte foarte cu anevoie...,, (Maiorescu,istoriacontimporand a Romdniei (1866-1900): pp. 4l- 43, apud stanomir op .cit.: 55).Liderul junimist pune accentul pe individ, pe autodelerminare, pe libertate, pe,,self-governement -baza solidd a adevdratei democrafii" (Maioreicu, opere: pp.498-499, apud stanomir op. cit.: 59), sfiddnd mircile nalionalismutui 6imti,sAnge, teritoriu) considerate elemente ce nu pot duce la adevFrata culturr qiciviliza\ie, dacd nu sunt insofite de echilibru qi raliune. prin educafia gi auto-determinarea fiec5rui individ, se poate line in frAu magma stihiald a instinctelor

22

D...

rutonomie individuald, pelestinali sd frAneze drumulal egoismului de clasd, eit:43):e de toate junimism. Mar-contrazicdndu-se gi supra-urd a conservatorismuluicis sd intre in politici, s-aularbu Catargiu. in partidulchilor boieri, clase pe calear explica marginalitateardati cu conservatorismulot lua locul in imaginarullonservatorismul a exaltatde exemplu, opundndu-serare. In spatele evolu{ieintereselor unei aristocratii

:onstituirea junimismului:a formelor frri fond giicele articole: in contrazlei Bdrnuliu. in Istoriaistematizarea statului pe:te adoptate in 1857 derotoconstitutie iegiti diniemplu suveran cd pentruforme fErd fond din afard.raioresciand, motivatd deideologia, ci ura de clasd,politic ca principiu politicoie..." (Maiorescu, I sto r ia'ud Stanomir op .cit.: 55).errninare, pe libertate, pei- tllaiorescu, Opere: pp.e nagionalismului (limbi,e la adevdrata culturd gie. Prin educalia gi auto-Fna stihiale a instinctelor

Modele culturale tn spaliul romdnesc intre 1866-1948

barbare, patimile care zac in fondul fiec[rui popor ,,lenea, injustifia, invidiacontra celui mai bun gi cruzimea sdngeroasi" (loc. cit.: 61) ce nu trebuie ldsate sd

se dezldnfuie pentru ci barbaria va invinge civilizalia sau instinctele rafiunea.

Junimea prefera imaginea autocratului, a cezaralui, poporul trebuie si fac[ ce i se

spune, pentru c6 minlile luminate gtiu mai bine calea de urmat.Inductiv, discursul lui Maiorescu pomeqte de la psihologia individuald

pentru a extinde aceleagi trdsituri asupra psihologiei mulfimii, calitAlile,defectele, pasiunile, pornirile individului extrapoldndu-le asupra comunitdlii,creionAnd un Maiorescu impotriva masei ca turmi manipulatd, ca stihie. Pentrua impiedica manifestarea instinctelor atavice, animalice ale mullimii (mai ales

ale uneia cu o culturi minimald cum era societatea romAneascd a secoluluiXIX), criticul junimist recomandd rafiunea, echilibrul. Dacd indivizii suntincapabili a fEuri o civilizafie, atunci pot fi ,,indrumafi" de spirite superioare.

Titu Maiorescu era un politician pur-sdnge.

L2.4. Profetul P.P. Carp

Politician pragmatic prin venele cdruia curgea conservatorismul pur,

reflectat in logica discursurilor, in ura fali de populism gi av6nturile revolu-

lionare utopice: ,,intratabil in rezistenfa sa fa!6 de egalitate qi progres social,

ilustrare a unui egoism de clasd ce are corespondent in orientarea germanofili"(Stanomir op. cit.:74),la Carp se observd obsesia autonomiei locale qi cultulindividului. DacS un om dependent va fi dispus la concesii ,,azi servil, mdine

revolulionar. Cici de antiteza aceasta nu fuge nimeni" (P. P. Carp ,,Descen-tralizare administrativd qi comunalS qi problema libertililor", in Discursuriparlamentare: 317-318, apud Stanomir op. cit.: l2l), in schimb, un individputemic, independent, care nu datoreazd nim[nui nimic, e pulin dispus

compromisurilor. In cazul celor doi capi junimigti, lipsa lor de prizd la publicderiv6, in opinia lui Ioan Stanomir, din incapacitatea de a accepta compromisulcu demagogia gi flatarea urlgului. Aici trebuie fbcuti o separare intreconservatorismul lui Carp gi diplomafia, dispunerea spre compromis a luiMaiorescu care servea gi unui interes personal, nu doar binelui na{iei. Cine nuajunge la armonie cu mediul siu, din inc[p6fAnare, egocentrism, autosuftcienfi,rigiditate moral6, e destinat pieirii, a$a s-a intdmplat qi cu ideile cupluluiMaiorescu-Carp: ,,In locul frazeologiei sau al apelului la geniul ascuns alnafiunii, Carp va prefera recursul la erudilie, inteligenld qi spirit critic."(Stanomir op. cit.:79) Nu qtim dacd il citise pe Schopenhauer. Bdtrdnul maestruspunea cd orice mullime, se domind prin apelul la instincte, nu la intelect. Nu teadresezi unei mullimi cu intelectul, nu convingi prin rafiune, ci prin manipu-larea subtilS a egoului celuilalt, a forlelor interioare, a psihicului, prin apelul labunivoinfd. Capii Junimii s-au opus votului universal, deoarece fEri inde-

REFLEXE ALE GANDIRII LUI SOREN KIERKEGAARD,..

pendenla economicd, alegdtorii sunt la m6na autoritdlilor locale: ,,ar fi bine caalegitorii si fie cetdleni independenli, cu pirerea lor proprie, gi nu cu p[rereadictata de prefect." (Maiorescu, Discursuri porlamentire..-., vol'III (lssi-Isss):i 10-111, apud Stanomir op. cit.: 107)

De altfel, odatd cu unirea din 191g, va urrna o perioadd in careralionalismul cedeazd misticului in politici, statul va ramdne omnipotent, iarliberalizarea votului nu va aduce un plus de democralie sau de plus-valoare inparlament. Votul cenzitar era exercitat de oameni care votau intr-o oarecarecunogtinld de catzd. Votul universal permite ,,ca toatd, lara fsi fie] ladiscreliunea celui dintdi indr6zne!, ciruia soarta ii permitea si pune mdna peguvern" (P. P. carp, Discursuri parlamentare: 5g7, apud staiomir op. cit.:125), ftcdnd din P.P. carp un profet al dictaturii proleiariatului, in general aloric[rei majoritilii, oricdt de ignorant[, pentru cd aga e in democralie: ,,Dac6 d-voastre vefi continua inainte pe acest tdr6m, dacd veli face ca

"orp.rl electoral si

rdmdni ca pand azi, nu un instrument al voinlei ld1ri, dar un instrument alvoinlei intdmpldtoare a unui ambilios, veli duce lara aceasta ori la decaden!6, orila revolufiune. Din aceasti dilemd nu puteli ieqi.,, (Ibidem: 126)

In afard de aceasta, conseryatorismul era ideologia aristocraliei, aelitelor, deci din punct de vedere politic, era perfect normal ca p.p. carp si seopund democratizirii votului. Comunitatea nu poate fi nivelatd, diferenlele deculturd, de educalie, de statut trebuie acceptate, pentru cr oamenii sunt diferili,egalitatea sociald e o utopie. Discursurile lui carp iqi pdstreazd actualitatea.

I.3. Interbelicul rominesc

I. 3. 1. Specificul nalional

Un mod de a fi, o dimensiune a existenfei, rasd, spirit nafional, o idee curddicini romantismul secolului al XIX-lea, in spiritul popoarelor al lui Herder(Boia op. cit.: 104), ramurd a etnopsihologiei,^ specifi'cui nafional romdnesc afost abordat de Dimitrie Drighicescu, Rddulescu-Motru, Luclan Blaga, Mirceavulcbnescu, Garabet Ibriileanu, Lovinescu, Nichifor crainic, G.

-celinescu,

Cioran, to{i incercdnd sd defineasci trdsiturile comune ale romanilor care-ideosebesc de celelalte popoare: ,,Specificul nu este un dat care se capitd cuvremea I...] el e un cadru congenital. $i fiindcd nu se capdtd, nici nu se fierde.,'(G. Cdlinescu 1988: 973)

In 7907, Dimitrie Drdghicescu considera c[ structura psihicb aromdnilor este o sintezi a ,,temperamentului deschis gi vioi al daciloi, spiritulgeneralizator qi abstract al romanilor gi darul poetic al slavilor,' (Drighicescu1995: 141), accentuand, totuqi, pasivitatea, un oarecare nihilism incipient:

24

D...

itilor locale: ,,ar fi bine car proprie, qi nu cu pdrerearsre..., vol III (lBBI-ISSS):

urrna o perioadi in care,-a rimdne omnipotent, iaratie sau de plus-valoare inrare votau intr-o oarecare:a roatd lara fsi fie] larcrrnitea sd pund mdna pe'. apud Stanomir op. cit.:oleariatului, in general ale in democralie: ,,Dacd d-f'ace ca corpul electoral sdrrii. dar un instrument alJeasta ori la decadenti, ori;iem: 126)ideologia aristocratiei, a

normai ca P.P. Carp sd sefr nivelatS, diferen{ele deu ;d oamenii sunt diferili,r L<treazd actualitatea.

L s:m'it national, o idee cu:,,,roarelor al lui Herderi;iI national romdnesc a:: Lucian Blaga, Mircea: Crainic. G. Cdlinescu,-:: ale romdnilor care-i:: J:t care se capetd cu:E:i.t.i. nici nu se pierde.,'

;d srructura psihici asi i ioi al dacilor, spiritulan slavilor" (Drighicescu:care nihilism incipient:

Modele culturale tn spaliul romdnesc intre 1866-1948

,,rezistenla defensivd, resemnat[, pasiv6, supus6, infrAnti [...] Timiditatea,paralizia voinfei, frica, lipsa de curaj au stdpAnit gi mai stipdnesc incd sufletulromAnilor." (Ibidem: 345) qi blamAnd Bizanlul, cultura orientali pentru

,,nepesarea, lenea fizicd qi mintal6, lipsa de inifiativi, resemnarea, lipsa deincredere in sine gi mai presus de toate fatalismul, increderea oarbi in noroc, insoart6" (Ibidem:361), toate fiind puncte de vedere pe care Cioran le va dezvoltapeste 30 de ani in Schimbarea la fdrd a Romdniei. Drdghicescu vedea inmentalitatea francezd formula cdtre care trebuie s5 tindi romdnii, pe cAndCioran accentua modelul gennan.

in Spayiul mioritic din 1936, Lucian Blaga gSsegte corespondenle intregeografia frzicit Si cea spirituald a RomAniei, intre plaiul molcom gi dor. In ceea

ce privegte filosofia culturii, Blaga socotegte cd elementul definitoriu al oricdreiculturi il reprezinti stilul, o anumiti reprezentare a timpului gi a spaliuluideterminali de factori inconqtienfi, sidili profund in gdndirea gi sensibilitateaunei colectivitili. Blaga deosebeqte o culturb minorS, cea veche a satului de oculturi majorS, cea recent[ a oragului. Cultura minord este firndamentul culturiimajore. Aplicdnd aceast[ constatare la cultura noastr6, el vorbegte de existenjaunui spaliu specific, numit de el mioritic, constdnd in alternarea de deal gi vale,dar care nu reprezintd numai un spaliu geografic, ci qi un peisaj sufletesc. Elexplicd sentimentul spalial romdnesc prin doind, melancolie, dor, dealul ca

obstacol al sorlii, credinla in fatalitate, trecerea molcomi prin existenfd.Matricea stilistici a culturii romAneqti e spaliul mioritic care descinde din plai,culmineazd pe plai qi se sfArqeqte pe plai.

Mircea Vulc[nescu identifica gapte dimensiuni existenliale ale omuluiromdnesc: nu existd nefiin!6, nu existd imposibilul, nu existi altemativi, nuexistd imperativ, nu exist[ iremediabil, remarca ugurinfa in fala vielii gi lipsa de

teamd in fala morfii. (vezi Boia op. cit.'. 243) In Sensul tradiliei, NichiforCrainic se situeazi in prelungirea sdmindtorismului, plusAnd cu credinla orto-doxd ca esen!6 a specificului nalional. Axarea pe ortodoxie a tradilionaliqtilorNichifor Crainic, Nae Ionescu, vine ca o delimitare spiritual[ de Occidentulcatolic gi protestant: ,,Peste pbmAntul pe care am invdlat s6-l iubim dinSemdndtorul, noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al Bisericii Ortodoxe.Noi vedem substanla acestei Biserici amestecatd pretutindeni cu substanlaetnicd." Q.{ichifor Crainic, Sensul tradiliei, ,,GAndirea", anul IX, Nr. 1-2,ianuarierfebruarie, 1929, Sibiu, pp. 2-11).

in jurul specificului nafional, are loc in interbelic o disculie intretradi{ionaliqti 9i modernigti. Tabdra tradilionalistd e reprezentatd, la inceputulsecolului de sdmdndtorism gi poporanism, care se va prelungi cu ortodoxismulgAndirist qi trdirismul lui Nae Ionescu din anii '20,'30. Opozilia dintre sat qi

oraq, dintre puritatea etnicd a liranului romAn gi a boierului de neam gi

cosmopolitismul burgheziei, idealizarea satului gi a trecutului patriarhal, refuzul

25

REFLEXE ALE GANDIRII LUI SOREN KIERKEGAARD...

modernit[1ii, reacfionarismul romdnesc sunt trisdturi perfect ilustrate lainceputul secolului de $tefan Zeletin care constata o: ,,tdzvrdtLre a elementelormedievale ale sufletului nostru impotriva oranduirii burgheze, impusi deinvazia capitalismului strdin in viata noastra patriarhald.,, (/,eletin 199r: 244_255) ,,Gdndirii", ,,cuvdntului", ,,Vremii" tradilionaliste li se opune cgrentulmodernist lovinescian promovat prin revista ,;Sburdtorul',, cenaclul omonim(19-19-1943), conceptele dezvoltate in Istoria literaturii romdne contemporaneqi Istoria civilizaliei romdne moderne (1924-1926) fiind considerate din cauzaperspectivei sociologice, o replici la spiritul critic in culturq romdnd a lujGarabet Ibrdileanu. in configurarea conceptului esenlial de sincronism,Lovinescu pomegte de la trei concepte: to""uir* de Tacitus, interdependenla',concept prezent la Ibrdileanu, Gherea qi $tefan Zeletin qi teoria imitaliei a 1iGabriel Tarde' In privinla formelor fdrd fond maioresciene, Lovinescu incearcdadaptarea formelor importate la specificul nafional, respingdnd evolufionismulenglez al Junimii. Potrivit teoriei sincronismului, legea dezvoltarii civilizaliei esteimitalia, societ5lile inapoiate le imitd pe cele inaintate, realizdndu-se o omoge-

2izare prin interdependenfd: ,,Rolul creator revine ideologiei (dinspre formd sfre

fond), imitalia av6nd un caracter universal cuprinzAnd toate formefu vielii soclleqi culturale. civiliz4ia se dezvoltd prin revolufie, nu prin evolulie organici.',(C-urticeanu 1998: 21) Alte concepte lovinesciene ca uduptur.u la spiritul rasei,diferenlierea gi originalitatea se inscriu in sensul interbelic al etniculuisau al rasei,folosite cu sensul de stil national, de specific etnic: ,,Mecanismul oricdrei imitaliirevolutionare se descompune in dou6 elemente: in transplantare a integrald, ainvenJiei qi apoi in prelucrarea ei prin adaptdri succesive la spiritul rasei. [1.] rasaare un rol important in formarea civrliza\iilor. Trecdnd de ia un mediu etnic 1aaltul, ideea si refractd; lnghiul de refraclie (de diferenliere) constituie origi-nalitatea fiecdrui popor." (Lovinescu 1997 : 320)

Trdsdturile rasiale evocate de Lovinescu specifice fiecdrui subgrupuman, ce diferenliau muntenii de moldoveni sau evreii de celelalte ,ur",l-u,,adus criticului modernist eticheta de rasist: ,,N-a amestecat niciodatd criticaliterard cu vreo distinclie de ordin rasial. $i totugi Lovinescu este fundamentalrasist, in sens strict intelectual, nu ideologic, politic sau xenofob. considera purqi simplu ci grupurile umane se disting prin trisituri rasiale.', (Boia 2011: 55)In opinia lui Lovinescu, evreii jucau rolul unui ferment modernizator in culturaroman6, prin spiritul

_ revolufionar, negator, prin avangardism qi dorinla

egalizdrii. Prin Istoriq literaturii romdne..., G. Calinescu a reugit sd fie acuzatatdt de filosemitism, c6t qi de antisemitism, in lucrare gisindu-se multe poftreteale scriitorilor evrei (ceea ce nu era pe placul dreptei nalionaliste), iar interpre-tarea antropologici, motivarea trdsdturilor operei prin apartenenta la o anumiti

26

D...

eturi perfect ilustrate laz ,tdzvrdtire a elementeloririi burgheze, impusd dehald,;' (Zeletin I99I: 244-liste li se opune curentulEtorul", cenaclul omonimrii romdne contemporaneiind considente din cauzain cultura romdnd a luiesenlial de sincronism,Tacitus, interdependenla,

nn Si teoria imitaliei a l:uiciene, Lovinescu ?ncearcd-espin_ednd evolulionismulden.oltdrii civilizaliei estee. realizdndu-se o omoge-rloeiei (dinspre formi spreioate formele viefii socialer prin evolu{ie organici.',adaptarea la spiritul rasei,lic al etnicului sau al rasei,ecanismul oriclrei imitaliitransplantarea integral| ae la spiritul rasei. [...] rasad de la un mediu etnic 1a

rentiere) constituie origi-

:*ecifice fiecdrui subgrupeii de celelalte rase, i-aune$ecat niciodatd critica.,-inescu este fundamental:r rEnofob. Considera purr:-.rale." (Boia 201l: 55)rr mc'dernizator in culturaar-angardism qi dorinla-il a reu5it sd, fte acuzatgi.sindu-se multe portrete:arionaliste), iar interpre-apafienenta la o anumitd

Modele culturale tn spaliul romdnesc tntre 1866-1948

ras53 i-au adus atacuri din partea filosemitS. Unele pasaje nalionaliste au fbcutca Istoria literaturii romdne sd fie scoasd de pe piafd. Lucian Boia declardantisemite interpretdrile cdlinesciene referitoare la ,,inaderen{a structurald aevreilor la spiritul romAnesc qi la obiectivele romAneqti." (Ibidem: 243) Totuqi,acesta nu poate fi antisemitism, ci constatarea unui fapt. Cei doi critici reflectaucurentele ideologice ale timpului, gi nu trebuie sd judecim din perspectivaactuald, starea de fapt de acum 70 de ani. Cu unele exceplii, ca Sebastian,majoritatea evreilor nu a dorit sd se integreze, nlr s-a deschis citre majoritatearomdnd, intenlia lor fiind pdstrarea specificului. Dominatd sau nu de un substratrasist, lucrarea a trecut prin furcile caudine ale regimului Antonescu, devenindcanonicd prin impunerea unei ierarhii in literatura romdn[.

1.3.2. Specfficul nalional vs. cosmopolitism

O parte din imaginarul junimist de extracfie german[ va fi continuati qiin perioada interbelicd, unul dintre istoricii romdni care repune in drepturilefireqti influenla de tip Weimar in istoria noastr6, fiind Lucian Boia prinGermanofilii, Mit qi Istorie sau Capcanele istoriei. Cele doud modele culturale,gennan gi francez, gi-au disputat int6ietatea in interbelicul romdnesc, NichiforCrainic vdzdnd in influenfa germand un plus de ,,specific gi autentic" ce s-amulat trdsdturilor noastre nalionale, pe cdnd cea francezd. a adus doar ,,super-ficialitate qi instrdinare" (Ibidem: 165). Cultura gennand. miza, la fel ca cearomAn6, pe mistica sAngelui, pundnd accentul pe statul etnic, pe c6nd modelulfrancez ralionalist propunea un stat centralizat; adoptat in secolul al XIX-lea,iqi arati astdzi neadecvarea, in contextul globalizdrii qi al multiculturalismului.

Cu toate ci a preluat din mesianismul lui Iorga, din eroismul intelectualal lui Vasile Pdrvan, din tr[irea lui Nae Ionescu sau ortodoxia lui NichiforCrainic, noutatea adusb de genera[ia '27 unei culturi mimetice gi subordonatecelei occidentale este cosmopolitismul gi obrdznicia cu care a fost etichetatS,Polihroniade, Eliade sau Petru Comarnescu, neavAnd complexul de inferioritatespecific romdnesc, cu care ne judecdm azi in spa{iul european. A fost primageneralie sincrond cu valorile politice, estetice, ideologice qi culturale europene.

,,Tr[im intr-o epoci de jalnic ruralism cultural in care suprema lintd creatoare e

reproducerea credincioasd a balegii stribune" (Mihail Polihroniade, Generatia

' ,,Metoda antropologicl pare o adevbratd obsesie: fiecare scriitor e pdndit pe genera{iiin urmd in descendenla sa: armean, grec, evreu, etc. gi psihologia raselor ii pare ciexplicd multe facult5li ori procedee mintale. De pildi, Zaifopol e prezentat ca sofistfiindcd e descendent dintr-o familie greceasci gi ... ginere de evreu. [...] Peste tot,caracterul rasist e indicat ca un criteriu, ori ca o explicafie." Mihai Ralea, Istorialiteraturii romdne de G.Cdlinescer, in ,,Revista romdn6", noiembrie-decembrie, 1941,pp. 5 1 2-5 1 5, apud Lucian Boia, op. cit.: 3 5 -37 ).

21

REFLEXE ALE GANDIRII LUI SOREN KIERKEGAARD...

tdndrd Si ritmul mondial,l\2i,,, ianuarie 1933, pp. 467_4g3, apudLtcianBoia,op. cit.:24) era percepfia lui polihroniade in t9^3-3 asupra cutturii rom6ne, cdnjnoua generalie de la '?7 tqi afiqa dispreful pentru,,divergi Topdrceni, Minuleqti,Petregti, Teodoreni, Stdnoi perimali qi de proastd. caritate.,, (E. Ionescu 1991:42) Nu avem de-a face cu nimic no., ' n.gurea trecutului gi sentimentul c6istoria incepe cu tine, constituie rn proces de inscriere in tradilia pagoptistd qijunimistd de occidentalizare a culturii. Necesitatea sincronizarii cu literaturaeuropeani era motir,ul atacului impotriva ruralismului culturol al semdndto-rigtilor lui Iorga. Printr-un singur

"u,reot, Rusine, Eugen Ionescu ii anatemizeazd

in Nu pe pdsunistii cogbuc, $t. o. Iosif sau vlahufi,-aar qi pe modemii Arghezi,,cel melodramatic", pe Ion Barbu sau pe camil petrescu,,un proust deficient,,(Ilidem: 78)' inscriindu-se in linia maiorescianr de respingere- a mediocritdtilor:,,Prefer sd refuz intreaga poezie romAneasci, decit .a u.""piu""rr" ,"i"J j.iii.:;(lbidem:58-59) La 20 de ani, considerdnd tinerelea garanlie suficienta a geniului,tipul ,,mucosus" cum ii ironiza G. cilinescu,in invorio adolescenlilor, drln ,,via1aliterard", 12 ianuarie 1929, apud Lucian Boia, op. cit.:21, s-a impus in culturaromdnd prin frenezie, huliganism, setea de experienle, individualism qi spiri-tualitate. cioran vede schimbareala fala a Romh.niei prin ruperea de melancolia,,P-lfu]ui mioritic", prin avantarea in ,,delir", sing,rul care poate produce oschimbare la nivel mental, cultural gi literar. Dacd cioran esG utopic, Mirceav{cenesgu e mai specific, nu poate concepe o Romdnie ftr6 sat. Scopul cosmo-politismului exprimat de polihroniade qi al specificului lui vulcinescu esteacelaqi - dep5girea condiliei de culturi secundard.

_ o generalie sub zodia experimentului qi a huliganismului, vdzltca o starede spirit gi o atitudine pentru ,,cei care n.t r" .,,ui *.rl,ruj*.." cu ideile primite gi cumorala curenti gi in consecinld sparg cadrele existente.,, (Boia op. cii.:27) Speci-ficul lor era lipsa de complexe. Romdnii au imitat -".".r, afldndu-se permanentintr-un raport de subordonare f{d, de culturile strbine pe care au incercat sE lecontrabalanseze prin supralicitarea valorilor autohtone, genera{ia de la 1930venind la capdtul unui proces deja implinit la nivelul elit;lo;, de integrare in civi-lizalia de tip occidental. Ng se mai vad in postura de invdldcei, ci se simt egali cuoricine- Snnt cdt se poate de cosmopolili, precum americanul petru comamescusau indianul Mircea Eliade. (vezi Lucian Boia capcanele istoriei:32)

Perioada interbelicS a asistat la lupta ideatica dintre Nichifor Crainic qiNae Ionescu, prin seria de articole ltine;ariu spiritual a lui Mircea Eliade iiManifestul ,,crinului alb" p.obricatin 1928, de ievista ,,GAndirea,,, ca o replicda arlicolelor din ,,cuv6ntul", ce nega varorile g".r.ru1iilo. anterioare: ,,n-aucredin!6, n-au idealuri, n-au intrebiri, n-au neliniqtl, n-au nimic', tinerii aspirdndcitre,,altceva [...] vor incredere, pasiune gi entuziasm; ceea ce-i defineqie estecdltarel gi aspiralia." (Sorin pavel, Ion Nestor, petre Marcu -Barq, Manifestur,,Crinului Alb", ,,Gdndirea" nr. g-9, 192g, Sibiu, pp. 3rr-:11. acest artceva a

28