REFLECTAREA ÎN PRES~ A CAZULUI DE SPIONAJ …smap.mapn.ro/gmr/Ultimul_nr/moraru-p.156-172.pdf ·...

156

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 3-4/2017

restarea [i judecarea lui Constantin Tibacu, func]ionardin Siguran]a General`, sub acuza]ia de spionaj în favoareaURSS, a scandalizat opinia public` româneasc`. Acest caz

REFLECTAREA ÎN PRES~A CAZULUI DE SPIONAJ

TIBACU – CARAMANOV (1930)Dr. Pavel MORARU

Dr. Pavel Moraru – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Institutul de Istorieal Academiei de {tiin]e a Moldovei.

1 Arhiva Na]ional` a Republicii Moldova (ANRM), Fond 680, inv. 1, dosar 2712.Pe copert` scrie: „Tibacu Constantin. {ef birou Principal cl. I-a la Direc]iunea Poli]iei[i Siguran]ei Generale Bucure[ti” (29 august 1923 – 6 iunie 1930), fila 1.

Aa fost reflectat pe larg în presa timpului, deoarece a fost arestattocmai unul dintre cei care trebuia s` contracareze spionajul strìndin România [i s` vegheze la siguran]a statului. Presa a urm`rit cu aten]iedesf`[urarea anchetei, având în vedere gravitatea faptelor de tr`dare,complicitatea direct` sau indirect` a unor politicieni români în aceast` afacere,ecourile venite din strìn`tate, înl`turarea de la investiga]ii a [efuluiInspectoratului Regional de Poli]ie Chi[inù (I.R.P. Chi[inù),Zaharia Hus`rescu (o persoan` f`r` compromisuri) etc. Au fost publicatearticole con]inând informa]ii senza]ionale, care au [ocat opinia public`româneasc`. Dar, în acela[i timp, au fost publicate [i informa]ii eronate,urmate sau nu de dezmin]iri.

Unul dintre primele articole referitoare la acest caz a fost publicatîn cel mai mare cotidian românesc, de centru-dreapta, condusde Stelian Popescu, ziarul „Universul”, în nr. 33 din 12 februarie 1930.Articolul era întitulat „În jurul arest`rii unui curier sovietic”1.

Pagini de istorie militar`

157

Autorul transmitea, la 10 februarie, de la Chi[inù c`, la punctulde gr`niceri „Remus”, de lâng` comuna Vadul lui Vod`, a fost prinsun curier sovietic, „asupra c`ruia s-a g`sit o mare sum` în dolari, destinat`pentru plata reziden]ilor sovietici din România”2. Numele curieruluiera „Alexe Caramanov, fost ofi]er în armata rus` [i fost func]ionarla inspectoratul general de siguran]` din Chi[inù”3. Suma de banipe care o avea asupra sa „urma s` fie dat` unui func]ionar superiord in d i rec ] ia genera l` a s i guran]e i s ta tu lu i , care face par t edin aceast` organiza]ie de spionaj”4. „Înaltul func]ionar”, al c`rui numeînc` nu era cunoscut ziaristului, a venit la Chi[inù s` se întâlneasc`cu Caramanov, „dar a fost arestat de siguran]` [i este cercetatde d.[omnul, n.a.] Hus`rescu, inspector general de poli]ie”5. Func]ionarularestat (C. Tibacu, n.a.) nu recuno[tea apartenen]a sa la grupul de spionaj.Era subliniat faptul c` „autorit`]ile p`streaz` discre]ie în aceast` afacere”,îns` ziari[tii aflaser` deja c` s-au f`cut câteva arest`ri de compliciîn alte localit`]i ale României6.

La 13 februarie 1930, [i ziarul de centru-stânga „Diminea]a”,în nr. 8317, î[i informa cititorii despre acest caz, publicând un articolcu titlul „Arestarea unui spion sovietic care trecuse Nistrul. Un fost prefectaverescan în slujba sovietelor?”7. Informa]ia publicat` era datat`11 februarie [i din titlu reie[ea c` ziari[tii deja cuno[teau numele„func]ionarului superior” arestat, implicat în activit`]ile de spionaj sovieticedin România. În articol se spunea c`, în ziua precedent`, ziarul i-a anun]atpe cititorii sì c` a fost arestat „un oarecare Alexandru Caraman”,care a trecut fraudulos Nistrul, cu o barc`, [i avea la el suma de 650 de dolari(adic`, peste 100 000 de lei) [i „o voluminoas` coresponden]` cifrat`”.Adus la Chi[inù pentru cercet`ri, el a recunoscut c` era în serviciul GPU8

[i „a f`cut senza]ionala declara]ie c` a adus instruc]iuni [efului spionajului

2 Ibidem.3 Ibidem.4 Ibidem.5 Ibidem.6 Ibidem.7 Ibidem, fila 2.8 Direc]ia Politic` de Stat, vezi [i articolul Cazul de spionaj Tibacu-Caramanov (1930),

în revista Gândirea militar` româneasc`, nr. 1, 2017, p. 175.

158


sovietic din România, anume Tibacu, [ef de birou în direc]iunea generalà Siguran]ei din Capital`”9. De[i era cu serviciul la Bucure[ti, C. Tibacuîl a[tepta pe curier la Chi[inù, unde a fost imediat arestat de c`tre organelede siguran]`. Ziarul sublinia c` C. Tibacu „e foarte bine cunoscutîn cercurile politice” din capitala Basarabiei: el a venit cu serviciulacolo în anul 191910 „[i a izbutit s` câ[tige simpatia d-lui [Ion] Incule]”11.A fost prefect[-interimar] al jud. Cetatea Alb`, iar arestarea lui „a provocatmare senza]ie în localitate”. Deocamdat`, se spunea în articol,„Tibacu t`g`duie[te orice leg`tur` cu sovietele”12.

La 14 februarie 1930, în nr. 743 al ziarului „Curentul”, de orientarede dreapta, condus de Pamfil {eicaru, a fost publicat un articol cu un titluincitant, „Cine sunt spionii Sovietelor? Func]ionari de la Siguran]a general`în solda GPU”13. Autorul articolului scria c` spionajul sovietic din Româniaa luat „propor]ii neb`nuite”, având în vedere c` „îns`[i siguran]a generalà statului era împ`nat` cu agen]i în slujba Sovietelor”14. Unul dintre eiera „Const.[antin] Tibacu, [eful biroului fi[elor din direc]ia generalà poli]iei [i siguran]ei din Bucure[ti”15.

În ziarul antiguvernamental (care demasca acele caren]eale guvern`rii ]`r`niste) „Ordinea”, nr. 356 din 15 februarie 1930,a fost publicat articolul intitulat „Comuni[tii au spioni în Siguran]a general`”16.De la bun început, autorul sublinia c` ziarul „a dat din primul momentalarma asupra gravei st`ri de lucruri din Basarabia, creat` în urma uneltirilorcomuniste, [i a atras st`ruitor aten]ia celor în drept asupra faptuluic`, în ]inuturile basarabene, exist` cuiburi de spionaj, foarte bine organizate[i cu întinse filia]ii”17. Au fost publicate informa]ii care ar`tau c` „se f`cea

9 Ibidem.10 În realitate, în august 1918.11 Ibidem. Frunta[ul basarabean Ion Incule] a fost pre[edinte al Sfatului }arii, iar imediat

dup` Marea Unire, a fost ministru de stat f`r` portofoliu pentru Basarabia.12 Ibidem.13 Ibidem, fila 4.14 Ibidem.15 Ibidem.16 Ibidem, fila 5.17 Ibidem. Ziarul a tras un semnal de alarm` în anul 1929, când a considerat c` reforma

poli]ieneasc` din acel an va duce la sl`birea organelor de siguran]`, respectiv la amplificarea


159

spionaj, organizat, chiar în birourile comandamentului corpului III de armat`”,îns` „orbii din guvern refuzau s` vad` adev`rul”; „guvernul a continuats` p`streze, fa]` de agita]iile [i uneltirile comuniste din Basarabia,aceea[i nep`sare condamnabil` [i aceea[i vinovat` lips` de pricepere,ce sem`na a complicitate”; „autorit`]ile d-lui Maniu au ]inut s`[-i] considerepe comuni[ti ca pe ni[te prieteni [i alia]i în alegerile jude]ene [i comunale”;„D.[omnul] Maniu [i oamenii d-sale au dezmin]it, îns`, oficial faptulc` s-ar face spionaj în Basarabia [i aceasta pân` când evenimenteleau venit din nou s` p`lmuiasc` incapacitatea [i lipsa de interes a guvernuluifa]` de nevoile ap`r`rii na]ionale”18.

Ziarul ar`ta c`, potrivit cercet`rilor, pentru activit`]ile de spionaj,C. Tibacu era pl`tit cu 20 000 de lei pe lun`. A activat în acest sensîmpreun` cu so]ia sa [Reghina Tibacu, n.a.] – basarabeanc` de origine rus`(n`scut` în Polonia – n.a.), care lucra la Imprimeria Statului din Chi[inù.So]ia lui C. Tibacu trìa la Chi[inù, iar el – la Bucure[ti. În urma perchezi]ieif`cute la domiciliul so]iei, s-au descoperit mai multe materiale compromi]`toare,între care scrisori în care Tibacu îi indica so]iei ziua, ora [i locul unde urmas` se întâlneasc` cu curierii sovietici, pentru a da informa]ii [i a primiinstruc]iuni19.

Investiga]iile au scos la iveal` faptul c` autorit`]ile sovieticeerau bine informate [i documentate „cu multe din secretele Siguran]ei”,c`ci „Moscova organizase un intens serviciu de spionaj în chiar cancelariileSiguran]ei, pl`tind bine pe spioni”20. Tibacu, datorit` atribu]iilorpe care le avea [i, „prin talentul sù de insinuare, prin care î[i câ[tigaseîncrederea superiorilor”, a transmis „documente de ordin strict confiden]ial”21.

Autorul articolului men]iona c`, la Chi[inù, vor urma „senza]ionalearest`ri”, c`, în interesul anchetei, se ab]ine de la publicarea unor am`nunte,„cu drept cuvânt senza]ionale, ale acestei îndr`zne]e afaceri de spionaj”22.

amenin]`rii comuniste, mai ales în Basarabia. Detaliat la acest subiecte, vezi P.Moraru,La hotarul românesc al Europei. Din istoria Siguran]ei Generale în Basarabia (1918-1940),Institutul Na]ional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Bucure[ti, 2008,pp. 84-102.

18 ANRM, Fond 680, inv. 1, dosar 3512, fila 5.19 Ibidem.20 Ibidem.21 Ibidem.22 Ibidem.

160


La 15 februarie 1930, în ziarul „Lupta” (redactor Isac Peltz), nr. 2476,a fost publicat articolul „Prinderea unui bol[evic, agent de siguran]`”23.În afara informa]iilor publicate [i în ziarele de mai sus, aici era men]ionatfaptul c` C. Tibacu, în atribu]iile de serviciu de la Siguran]a General`,„avea controlul agen]ilor no[tri, ca [i al celor sovietici”. Autorul articoluluisublinia: „Se pare c` [Tibacu, n.a.] are [i al]i complici, unii cari ocup`posturi în Basarabia. Cercet`rile se fac cu toat` discre]ia cuvenit`.Se pare c`, în urma acestei descoperiri, întreg aparatul superior de siguran]`din Basarabia va fi mutat”24.

În ziarul „Curentul”, nr. 744 din 15 februarie 1930, a fost publicatarticolul „Afacerea de spionaj în favoarea Sovietelor. Caramanov divulg`complicitatea func]ionarului de la siguran]`”25. Autorul articolului ar`tac`, din declara]iile date de A. Caramanov, reie[ea c` misiunea lui C. Tibacuera s` ia contact cu informatorii sovietici din România. La arestarealui Caramanov, asupra sa a fost g`sit` suma de 600 de dolari(circa 100 000 de lei), pe care „avea s`-i împart` cu informatorii lui,în primul rând cu Tibacu, în schimbul informa]iilor”26.

În acest articol, spre deosebire de cele publicate în alte ziare,lui C. Tibacu i s-a dat o alt` caracterizare, mai apropiat` de cea real`:era c`s`torit cu o basarabeanc`, ducea o via]` modest` [i, cu toate c` eraun func]ionar cu vechime în munc`, „superiorii lui nu-i acordau îns`rcin`rimai importante, fiindc` era neglijent în serviciu [i lipsit de calit`]i,care s`-l indice pentru func]iuni mai grele”; „locuia la un v`r al lui, func]ionarîn Capital`”27.

În continuarea acestui articol, era publicat un altul, intitulat „Crim`de înalt` tr`dare împotriva statului”, în care autorul articolului, la întrebarea„Cine este Tibacu?”, a r`spuns cu informa]ii neadev`rate despre acesta,scriind c`, „În urma cercet`rilor întreprinse, s-a constatat c` Tibacueste de origine bulgar`. El este n`scut în jude]ul Tighina, într-o colonie

23 Ibidem, fila 6.24 Ibidem.25 Ibidem, fila 9.26 Ibidem.27 Ibidem.


161

bulg`reasc`. Adev`ratul lui nume este Tibacov”28. Articolul se încheiacu urm`toarele cuvinte: „Ancheta continu` cu asiduitate. Se a[teapt`noi [i senza]ionale arest`ri”29. De asemenea, în ziarul „Ordinea”, nr. 357din 16 februarie 1930, se sus]inea în mod eronat c` „Tibacu e bulgar de origine,n`scut în Tulcea”30, ceea ce nu era adev`rat.

La 17 februarie 1930, în nr. 6 al ziarului „}ara”, a fost publicatarticolul „Agen]ii sovietelor în România. Karamanov [i Tibacu au complicila Externe?”31, în care era subliniat faptul c` autorit`]ile neag` categoricimplicarea unor func]ionari de la Ministerul de Externe în „afacerea Tibacu”[i c` ar fi fost arestat vreun func]ionar de la acel minister, dac` ar fi fost cazul.În schimb, cititorilor li se aduceau la cuno[tin]` faptele grave comisela I.R.P. Chi[inù: „Anumite func]ionare de la Siguran]a din Chi[inùpl`zmuiau ordine ca emanând de la ministerul de externe [i adresateunor consulate române[ti din strìn`tate, prin care erau autorizatede a da viza unor persoane, ce solicitau intrarea în ]ar` pentru un timpdeterminat. Aceste ordine, apoi, erau trimise unor agen]i bol[evici,cari se prezentau la consulate [i, pe baza lor, ob]ineau viza de intrareîn ]ar`”32.

Un articol interesant, cu dezv`luiri r`sun`toare, a fost publicatîn ziarul „Ordinea”, nr. 358 din 17 februarie 1930, cu titlul incitant– „În afacerea de spionaj sunt implica]i [i parlamentari na]ional-]`r`ni[ti”33.Autorul articolului scria c` „Arestarea lui Constantin Tibacu, func]ionarsuperior în Direc]ia general` a Siguran]ei Statului, pus în solda Sovietelorcu salariu de 20 000 lei lunar, [i aceea a curierului comunist Karamanov,au dus la descoperiri cu drept cuvânt senza]ionale”34. Cercet`rile ar fi stabilitc` „Tibacu avea cele mai strânse leg`turi [i întrevederi tainice cu deputatul

28 Ibidem. Constantin Tibacu s-a n`scut la 15 mai 1893, în comuna Bolintinu din Vale,jud. Ilfov.

29 Ibidem.30 Ibidem, fila 11.31 Ibidem, fila 19.32 Ibidem.33 Ibidem, fila 20.34 Ibidem.

162


sterist35 [Dimitrie] C`rù[u din Chi[inù36 [i c` senatorul sterist [Moise]Zipstein [i dr. [Hristofor] Bulavi]chi, primarul de la Tighina37, care a refuzatjur`mântul c`tre ]ar`, nu sunt strìni de acest spionaj, în care deputa]iisteri[ti sunt înfunda]i [i grav compromi[i”38. Dup` ce ancheta a stabilitacest lucru, „Zipstein, Bulavi]chi [i C`rù[u au venit la Bucure[ti,intervenind la Stere [i la d.[omnul] subsecretar de stat [Eduard] Mirto[de la Ministerul de Interne (10 noiembrie 1928 – 7 martie 1930)], cerând,pentru salvarea partidului din Basarabia, dovedit de aceast` dat` deplinamestecat în murdara afacere de spionaj, înl`turarea inspectorului general[Zaharia] Hus`rescu, care conduce ancheta cu impar]ialitate [i patriotism”39.Imediat, Constantin Stere a mers la Iuliu Maniu, „cerându-i cu violen]`[i prin amenin]`ri” înl`turarea lui Z. Hus`rescu din func]ie. Respectiv,Iuliu Maniu i-a cerut subsecretarului de stat din Ministerul de InterneD.R. Ioani]escu s` fac` acest lucru. Autorul articolului l`mureac` „Stere a f`cut aceasta pentru a-[i salva partizanii, dovedi]i ca spioniai Moscovei, iar guvernul [îl] mut` pe inspector [Zaharia Hus`rescu]în toiul anchetei, fapt nemaipomenit în analele noastre administrative”40.Tibacu ar fi spus c` va face declara]ii, dar numai în fa]a inspectorilorV. Ionescu [i E. Cristescu. Pentru asta, guvernul l-a autorizat pe V. Ionescus` se duc` la Chi[inù, dar nu pentru a continua cercet`rile acolo,ci „s`[-l] aduc` pe Tibacu imediat la Bucure[ti”. „Toat` aceast` manevr`,potrivit ziarului, nu are alt rost decât salvarea cu orice mijloc a parlamentarilorna]ional-]`r`ni[ti, complici ai lui Tibacu [i Caramanov. […] M`surile

35 Ibidem.36 Ibidem. Numele corect este C`rù[. Vezi fi[a biografic` a lui Dimitrie C`rù[,

în Figuri contemporane din Basarabia, Editura „ARPID”, Chi[inù, 1939, p. 24.37 Vezi fi[a biografic` a lui Hristofor Bulavi]chi, în Figuri contemporane din Basarabia,

op. cit., p. 20.38 Adic`, din grupul lui Constantin Stere.39 ANRM, Fond 680, inv. 1, dosar 3512, fila 20. Despre înl`turarea lui Z. Hus`rescu

de la conducerea Siguran]ei din Basarabia, vezi P. Moraru, La hotarul românesc al Europei,op. cit., pp. 224-229; Fl. {inca, Zaharia Hus`rescu, scutul Basarabiei, pe http://basarabia-bucovina.info/2014/01/24/zaharia-husarescu-scutul-basarabiei-de-ziua-unirii-principatelor-romane-basarabia-bucovina-info-deschide-arhivele-sigurantei-si-securitatii-via-cnsas/

40 ANRM, ibidem.


163

abuzive, luate de guvern, fac îns`, în mod str`lucit, dovada amesteculuilui Zipstein, C`rù[u [i Bulavi]chi în afacerea de spionaj”41.

Înl`turarea lui Z. Hus`rescu de la anchetarea „cazului Tibacu”era confirmat` de ziarul „Diminea]a”, nr. 8320 din 16 februarie 1930:„D.[omnul] [Zaharia] Hus`rescu, inspector general de Siguran]àl Basarabiei, care a ob]inut un concediu de o lun`, a plecat ieri la Chi[inù,urmând a preda conducerea serviciului d-lui [Raliu] Georman,inspectorul regiunii Oltenia. La înapoierea în Capital`, d-sa va aduce[i pe cei doi aresta]i”42.

Dup` ce i s-a dat „concediu” lui Z. Hus`rescu, ziarul „Curentul”nr. 746, din 17 februarie 1930, a publicat articolul „Cercet`rile în afacereade spionaj. Se vor efectua noi arest`ri”43, în care cititorii erau anun]a]ic`, „Vineri [14 februarie 1930], au plecat spre Chi[inù d-nii: Vintil` Ionescu,Raliu Georman [i [Zaharia] Hus`rescu, inspectori generali de siguran]`.D.[omnul] Vintil` Ionescu va conduce personal cercet`rile ce se duc în afacereaCaramanov-Tibacu, iar d.[omnul] Ralli Georman va prelua conducereainspectoratului de siguran]` din Chi[inù, în timpul lipsei d-lui Hus`rescu”44.La cercet`rile de la Chi[inù, „Prin întreb`ri me[te[ugite [i persuasive,Tibacu a fost silit din nou s` vorbeasc`”. Dar, „Cele declarate de el se p`streaz`îns` în cel mai strict secret”. Cu toate acestea, autorul articolului era convinsc` vor avea loc „noi [i senza]ionale arest`ri”45.

La 19 ianuarie 1930, în nr. 39 al ziarului „Universul” a fost publicatarticolul „Tibacu a fost adus în Capital`. Ce spun organele siguran]ei”46,în care autorul scria c` nimeni nu [tia dac` C. Tibacu „a f`cut sau num`rturisiri complete”, iar declara]iile lui sunt ]inute în „cel mai mare secretdin motive politice sau fiindc` aceste m`rturisiri sunt în strâns` leg`tur`cu secretele Siguran]ei”47. Dup` cum sus]inea autorul articolului,Eugen Cristescu, director în Siguran]a Statului, le-a comunicat ziari[tilor

41 Ibidem.42 Ibidem, fila 10.43 Ibidem, fila 21.44 Ibidem.45 Ibidem.46 Ibidem, fila 24.47 Ibidem.

164


c` declara]iile f`cute de C. Tibacu în fa]a lui Vintil` Ionescu„nu au prea mare importan]`”. Era [tiut c` C. Tibacu se afla în serviciulGPU-ului din Odessa de doi ani de zile [i „avea îns`rcinarea de a procura[i a transmite informa]iuni cu caracter politic [i economic”. Informa]iilele lua „din ziare [i le completa cu zvonurile ce se colporteaz` prin ora[”48.Eugen Cristescu [i-a încheiat declara]ia spunând c`, „pân` în prezent,nu s-a dovedit c` Tibacu a avut complici”49. Reie[ind din cele spusede E. Cristescu, autorul articolului considera c`, în urma prinderii grupuluiCaramanov – Tibacu, poli]ia de siguran]` „a intrat în plin în re]eauade spionaj organizat` de sovietele din Odessa în Basarabia”50.

La 20 februarie 1930, în nr. 360 al ziarului „Ordinea” a fost publicatarticolul „Anumit` pres` ap`r` pe spionii comuni[ti”51, în care era acuzat`presa guvernamental` c` nu a publicat nimic despre complicitateaa trei parlamentari na] ional - ]`r`ni[t i basarabeni , apropia] ide-ai lui Constantin Stere, la grupul de spionaj Tibacu – Caramanov.

În ziarul „Viitorul” (oficiosul Partidului Na]ional Liberal), nr. 6607din 20 februarie 1930, a fost publicat articolul „Afacerea de spionajde la Chi[in`u. S` se cerceteze personajele simandicoase, cari au intervenitpentru încadrarea lui Tibacu. Ancheta de ieri [i de azi de la Siguran]`”52.Autorul relata c`, în timpul anchetei, A. Caramanov ar fi spus c` „GPUn-a pregetat de la sacrificiile b`ne[ti cele mai importante, spre a-[i consolidaomul lor la siguran]a general` a Statului”53. Se p`rea c` „Tibacu [tiemult mai mult decât declar`”54. Autorul articolului scria c` [tie,„dintr-un izvor bun de informa]ie”, c`, pentru încadrarea [i men]inerealui C. Tibacu în serviciu în aparatul central al Ministerului de Interne,„s-au f`cut mari presiuni de [c`tre] frunta[ii ]`r`ni[ti din Basarabia,unii [fiind] figuri cu totul simandicoase”55. Aici, autorul se întreba

48 Ibidem.49 Ibidem.50 Ibidem.51 Ibidem, fila 26.52 Ibidem, fila 27.53 Ibidem.54 Ibidem.55 Ibidem.


165

de ce ancheta nu era extins` [i asupra personalit`]ilor care au f`cut traficde inf luen]` în favoarea lui Tibacu? Care au fost motivele,ce i-au determinat s` intervin` pentru el? În acela[i context, autorulamintea [i despre îndep`rtarea lui Z. Hus`rescu, „tocmai în momentulcând f`cea descoperirile de spionaj – ceea ce este cu totul straniu [i suspect– ni se afirm` c` îndep`rtarea [lui] s-a decis de însu[i pre[edinteleconsiliului [de mini[tri, Iuliu Maniu]”56. Era solicitat „s` se declare,prin comunicat, cauzele cari au motivat îndep`rtarea într-un momentatât de …ciudat”57 a lui Zaharia Hus`rescu de la conducerea I.R.P. Chi[inù[i de la conducerea anchetei în „cazul Tibacu – Caramanov”.

În articol era confirmat` [tirea publicat` [i de alte ziare, potrivit c`reia,„datorit` informa]iilor lui Tibacu, Sovietele [tiau cine sunt agen]iino[tri trimi[i pentru culegerea de date peste Nistru [i [erau] executa]i”58.Num`rul agen]ilor deconspira]i de C. Tibacu [i condamna]i de autorit`]ilesovietice ar fi fost de 4259.

La 20 februarie 1930, în nr. 40, ziarul „Universul” venea cu noi informa]iidin „afacerea Tibacu – Caramanov”, publicate în articolul „Cazulspionului Tibacu. Spionaj militar. Leg`turile cu Berlinul [i Moscova”60.Autorul articolului punea la îndoial` c` Tibacu le-a furnizat sovieticilornumai informa]ii „copiate din ziare”; faptul c` a lucrat într-un biroual Siguran]ei, unde nu avea informa]ii secrete (a[a se sus]inea),nu-l împiedica s` ob]in` asemenea informa]ii de la colegii sì din alte birouri[i servicii, precum [i de la autorit`]ile civile [i militare. Desele c`l`toriiîn Basarabia, precum [i în strìn`tate, de asemenea, indicauasupra unei intense activit`]i de spionaj, cu implicarea unor persoane,mai ales din Basarabia. Autorul f`cea referire la ziarul „Lupta”,care a publicat informa]ii potrivit c`rora Tibacu „a furat acte oficiale,în original, [i le-a expediat la Moscova”; „O parte din documente o trimiteaprin Caramanov. Centrele [spionajului sovietic] din Berlin [i Paris îi trimiteau

56 Ibidem.57 Ibidem.58 Ibidem.59 Ibidem.60 Ibidem, fila 29.

166


banii chiar prin po[t`”. De asemenea, au fost furnizate „acte în original,ce f`ceau parte din coresponden]a Marelui Stat Major cu Siguran]a,acte privitoare la secretele de Stat, nu îns` – dup` cum se crede – la chestiunistrategice [i de interes strict al ap`r`rii na]ionale”61. Autorul se întrebadac`, în privin]a faptelor lui C. Tibacu, nu cumva este vorba despre „cazde înalt` tr`dare?”, având în vedere divulgarea unor secrete referitoarela ap`rarea na]ional`. Deocamdat` îns` se stabilise c` Tibacu nu a furnizatdocumente militare de importan]` strategic`, „fiindc` n-a avut de undes` [i le procure”62.

Mai era subliniat faptul c` obiectivul principal al spionajului sovieticîn România „este informa]ia militar`, relativ` la secretul de stat,aceea care nu se trece nici în proiectele de legi, cu discu]ie public`,nici în informa]iunile ce se dau gazetelor”63. A[a c` „Sovietele caut` s` corup`furieri sau pe cei ce lucreaz` în cancelariile unit`]ilor sau persoaneîn leg`tur` cu ace[tia”64. În acest sens, C. Tibacu avea instruc]iunide la GPU ca, prin Caramanov, „s`-[i extind` cercet`rile în cancelariilecivile [i chiar militare [i s` informeze pe soviete, mai ales dac` din Româniase preg`te[te cineva s` treac` Nistrul. Tibacu, în acest scop, încerca s`-[i extind`spionajul în Siguran]a de la Chi[in`u”65.

O parte a acestui articol a fost dedicat „cazului Hus`rescu”.În aceast` privin]`, autorul considera c` „Este foarte ciudat faptulc`, de îndat` ce s-a pomenit de re]eaua de spionaj sovietic din Basarabia,în urma arest`rii agentului Caramanov, urmat` de aceea a lui Tibacu,guvernul a g`sit de cuviin]` s` pun` în disponibilitate pe d.[omnul] Hus`rescu,[eful siguran]ei din Chi[in`u, sub pretextul c` el ar vrea reorganizareaserviciului siguran]ei din capitala Basarabiei. Stranie coinciden]`!Cu atât mai stranie, cu cât sunt cunoscute leg`turile unor frunta[ina]ional-]`r`ni[ti din Basarabia cu elementele comuniste...”66.

61 Ibidem.62 Ibidem.63 Ibidem.64 Ibidem.65 Ibidem.66 Ibidem.


167

Ziarul „Lupta”, în nr. 2481 din 21 februarie 1930, a publicat articolul„Cercet`rile în afacerea de spionaj Tibacu. Spionul a început s` fac` m`rturisiri.Ce documente au fost trecute peste Nistru”67, în care autorul, printre altele,scria c`, la interogatorii, Tibacu ar fi spus c`, „acum patru luni de zile,a copiat, din biroul de mobilizare al unei institu]ii basarabene, un plande mobilizare”68, dar care, potrivit lui, era unul fals. Autorul articoluluimai sublinia c` Sec]ia a II-a Informa]ii din Marele Stat Major al Armateiromâne a monitorizat [i analizat, în ultima perioad` (pân` la arestarealui C. Tibacu), activitatea mai multor curieri sovietici veni]i de peste Nistru[i, „de[i se [tia cu preciziune c` ace[ti curieri au un complice într-o institu]ieimportant`, Tibacu n-a putut fi descoperit”69.

În articol au fost publicate [i numele câtorva dintre agen]ii externiai serviciilor de informa]ii române[ti, afla]i peste Nistru, deconspira]ide c`tre Tibacu, prin[i de autorit`]ile sovietice [i condamna]i la moarte.Ace[tia erau: Alexandru Cuparenco, Vasile Bopdonov, Nicolae Vasilescu,Alexandru Brancenko, Vasile Curtiza, Solomon Hathel, S. Gardaroff[i „o seam` de al]i informatori – dar asupra acestora, subliniaautorul articolului, suntem ]inu]i s` nu vorbim, din cauza pozi]ieipe care au avut-o înainte de a trece în Rusia”70.

În aceea[i zi, de 21 februarie 1930, în nr. 41 al ziarului „Universul”a fost publicat articolul „Spionul Tibacu face noi m`rturisiri”71. În articol,cititorii erau informa]i c` C. Tibacu, aflat în arest, era zilnic supuscercet`rilor. El a sus]inut c` nu le-a furnizat sovieticilor informa]iicu caracter militar. El admitea c`, „poate, printre informa]iile copiatedin ziare, s` se fi strecurat [i [tiri militare, dar acestea n-aveau importan]`”72.În schimb, era [tiut c` C. Tibacu a furnizat informa]ii referitoarela organizarea Ministerului de Interne, dup` legea din 1929, numelefunc]ionarilor [i atribu]iile pe care le aveau.

67 Ibidem, fila 30.68 Ibidem.69 Ibidem.70 Ibidem.71 Ibidem, fila 32.72 Ibidem.

168


În perioada cât a fost loc]iitor de prefect al jude]ului Cetatea Alb`(30 martie – 15 aprilie 1922), C. Tibacu ar fi intervenit, la diver[i politicienibasarabeni, ca s` ob]in` [ederea în ]ar` a unor refugia]i de peste Nistru,numirea unor func]ionari inferiori etc. Se credea c`, astfel, din acea perioad`,Tibacu înlesnea infiltrarea unor oameni indica]i de serviciul de spionajsovietic73.

La 22 februarie 1930, în nr. 3493 al ziarului „Lumea” a fost publicatun text în care se spunea c` inspectorul general Zaharia Hus`rescua avut, în ultimul timp, indicii c` Tibacu era în serviciul organelorde spionaj sovietice. Având în vedere c` exista aceast` suspiciune,Z. Hus`rescu nu putea f i acuzat de negl i jen]` în serviciu.Astfel c`, potrivit ziarului, scoaterea lui de la conducerea I.R.P. Chi[in`unu a fost o sanc]iune, ci p`rea a fi o m`sur` de ordin politic74.

În acela[i num`r de ziar era publicat un scurt articol, intitulat„Tibacu face declara]ii senza]ionale”75, în care cititorii erau informa]ic` „Siguran]a general` a adunat un material foarte bogat, care puneîntr-o lumin` obscur` [i alte persoane, în afar` de cele arestateîn primul moment”76. Foarte grav, în acest caz, era c` mai multe „personalit`]ipolitice din toate partidele”, a[a precum a declarat C. Tibacu, i-au cerutdiverse servicii, „care constituie fapte mult mai grave decât delictelecare i se imput`”77. El a dat mai multe nume de politicieni, care au intervenitla el cu rug`mintea s` le acorde autoriza]i i de intrare în ]ar`mai multor refugia]i suspec]i veni]i de peste Nistru78.

La 22 februarie 1930, în nr. 304 al ziarului „Facla” (de centru-stânga),a fost publicat articolul „‹Secretul› de la Siguran]a general`. Tibacu denun]`o seam` de politicieni. De ce se p`streaz` discre]ia?...”79. Autorul articoluluiatr`gea aten]ia asupra faptului c`, imediat ce în pres` ap`reau am`nuntedin ancheta în „cazul Tibacu”, autorit`]ile publicau comunicate de dezmin]ire80.

73 Ibidem.74 Ibidem, fila 34.75 Ibidem, fila 35.76 Ibidem.77 Ibidem.78 Ibidem.79 Ibidem, fila 36.80 Ibidem.


169

Era, „parc`, o tactic` anume stabilit`, o ac]iune de derutare a publicului,a mul]imii, care a ajuns s` priveasc` institu]ia ca pe o oficin` periculoas`existen]ei statului”81. Chiar [i pentru cei de la Siguran]a General`,„cazul Tibacu” a ajuns s` fie „un secret teribil...”82. Autorul articolului sus]ineac` ceea ce se [tia cu exactitate în acest caz era c`, „pân` în prezent,s-a adunat un material de care au team` chiar [i cei de la Siguran]`”83.Adic`, Tibacu a folosit o tactic` de intimidare a organelor de anchet`,care a avut succes, [i anume, „m`rturisind ce anume a furnizat Sovietelor,n-a uitat s` adauge – printre pic`turi – c` diverse personaje din toate partidelepolitice i-au cerut servicii în diferite rânduri, servicii cari – spune el –sunt mult mai grave decât ceea ce i se imput` lui”84. Tibacu ar fi „amestecatîn declara]iile sale nume din toate partidele politice”85. Un aspect interesant,legat de politicienii aminti]i de Tibacu, erau interven]iile lor pentru a li se eliberaunor refugia]i veni]i de peste Nistru autoriza]ii de [edere în ]ar`.Adic`, Tibacu l`sa s` se în]eleag` c` acei politicieni au traficat refugia]idin URSS86.

O alt` declara]ie grav` a lui Tibacu, potrivit autorului articolului,era cea privind trecerile clandestine peste Nistru. Mai exact, el ar fi spusc` a înlesnit, prin organele de siguran]`, trecerea clandestin` peste Nistrua anumitor persoane, în urma interven]iilor unor oameni politici din România.Fapta era grav`, deoarece el [tia precis c`, printre acei „refugia]i”,erau [i agen]i ai serviciilor de spionaj sovietice87.

Acestea erau aspectele din ancheta lui Tibacu, „pentru care se p`streaz`secretul de la Siguran]a General` a Statului”88. Autorul admiteac` toate aceste declara]ii puteau fi doar o arm` de [antaj folosit` de Tibacu.Sau c` „întreaga afacere Tibacu s` fie o înscenare ratat` a Siguran]ei,care a avut nevoie de o ‹bomb`›”89.

81 Ibidem.82 Ibidem.83 Ibidem.84 Ibidem.85 Ibidem.86 Ibidem.87 Ibidem.88 Ibidem.89 Ibidem.

170


La 27 februarie 1930, în nr. 366 al ziarului „Ordinea”, a fost publicatarticolul intitulat „Noi descoperiri în afacerea de spionaj. Spionii au predatSovietelor documente importante”90. În articol se spunea c`, printre compliciilui C. Tibacu, era [i senatorul basarabean, preotul Vasile Doncil`91.Acesta d in urm` ar f i v iz i ta t de dou` or i Lega] ia sov iet ic`de la Constantinopol92, „de unde a fost v`zut ie[ind dup` îndelungate vizite”.Autorul articolului sus]inea c` aceea[i lega]ie a fost vizitat` [i de Tibacu,„care azi era la Berlin, apoi cu deputatul C`r`u[u la Praga, cu popa Doncil`la Constantinopol, la Atena etc.”93. Mai era dat un am`nunt: „O rud`de aproape a preotului senator Doncil` este c`s`torit` cu un comunistgrec, ambii fo[ti studen]i în Belgia, domicilia]i la Atena, unde fac partedin conducerea ac]iunii comuniste”94.

Autorul articolului sus]inea c` cei doi spioni i-au pus la dispozi]iespionajului sovietic „pre]ioase informa]iuni, pe care ni le furniza Poloniaîn interesul ap`r`rii noastre [i al ei contra Sovietelor”95. De aceea,descoperirea lor „a produs o vie îngrijorare la Var[ovia, de unde a plecatspre Chi[in`u o comisie special`, în frunte cu c`pitanul Petrovschi,un bun cunosc`tor al chestiunilor române[ti, pentru a cerceta ce anumeinforma]iuni, din cele trimise nou` de Polonia, au fost spionate [i trimisede spioni peste Nistru”96. {i din acest punct de vedere era subliniat, în articol,c` acest caz – „Tibacu” era „de o gravitate excep]ional`”97.

Ziarul „Lumea”, în nr. 3498 din 28 februarie 1930, anun]a c` organelede interne din mai multe ]`ri europene erau interesate de „cazul Tibacu”.I-au cerut Ministerului de Interne al României informa]ii asupra celor declaratede C. Tibacu în timpul anchetei, [i anume dac` a dat numele agen]ilorsovietici care opereaz` în ]`rile lor98.

90 Ibidem.91 Vezi fi[a biografic` a lui Vasile Doncil`, în Figuri contemporane din Basarabia,

op. cit., p. 50.92 La 28 martie 1930, în contextul reformelor promovate de Kemal Atatürk, numele

vechii capitale, Constantinopol, a fost schimbat oficial în Istanbul.93 ANRM, Fond 680, inv. 1, dosar 3512, fila 40.94 Ibidem.95 Ibidem.96 Ibidem.97 Ibidem.98 Ibidem, fila 43.


171

La 4 martie 1930, în nr. 45 al ziarului de limb` rus` „Cuvântul Basarabiei”,a fost publicat articolul „Reprezentantul plenipoten]iar de la Berlin[i cazul Tibacu”99. Autorul scria c` [tirea publicat` de presa german`,precum c` Tibacu primea instruc]iuni de la Lega]ia sovietic` din Berlin[i c` reprezentan]a comercial` sovietic` de la Berlin a procurat de la Tibacuplanurile de mobilizare a Armatei române, a produs o real` consternareîn cercurile politice germane. Guvernul german chiar a decis s`-i trimitò not` de protest guvernului sovietic. Dar, pentru a preveni acest lucru,reprezentan]a diplomatic` a URSS din capitala Germaniei le-a trimisziarelor berlineze un comunicat, în care era dezmin]it` orice leg`turà reprezentan]ei comerciale sovietice cu activit`]ile de spionajale lui C. Tibacu. Chiar dac` a publicat aceast` dezmin]ire, presa germanà r`mas cu aceea[i opinie, privind implicarea diploma]ilor sovietici în cazulde spionaj Tibacu (spre exemplu, a fost publicat` o fotografie cu cl`direareprezentan]ei comerciale sovietice, sub care era scris: „Centrul spionajuluisovietic din Germania?”)100.

La 9 martie 1930, în nr. 50, ziarul „Cuvântul Basarabiei” a revenitasupra aceluia[i subiect, publicând articolul „Reprezentan]a plenipoten]iar`sovietic` implicat` în cazul Tibacu. Ziarele berlineze continu` s` insistec` Tibacu primea instruc]iuni de la reprezentan]a plenipoten]iar`berlinez`”101. În articol se men]iona c` descoperirea de senza]ie a preseidin Berlin, care demonstra c` spionul Tibacu primea instruc]iunide la reprezentan]a comercial` sovietic` din Berlin [i c`, de la Tibacu,reprezentan]a comercial` sovietic` de la Berlin a primit planul de mobilizarea Armatei române, în schimbul sumei de 12 500 de dolari, a avut efectulunei bombe detonate. Trimisul plenipoten]iar (ambasadorul) al URSSla Berlin, Nikolai N. Krestinskii (20 iunie 1922 – 26 septembrie 1930),s-a gr`bit s` dezmint` [tirea, dar aceast` ac]iune nu a schimbat opiniapublic`. Presa german` a continuat s` insiste asupra veridicit`]iiinforma]iilor publicate, precum c` reprezentan]a comercial` sovietic`

99 Ibidem, fila 46-46 verso.100 Ibidem.101 Ibidem, fila 49-49 verso.

172


este un centru de spionaj, [i anume c` de acolo Tibacu primea instruc]iuni[i bani pentru informa]iile furnizate102.

La 26 aprilie 1930, în nr. 3546 al ziarului „Lumea”103, se anun]a c` procesulde judecat` în „cazul Tibacu-Caramanov” va avea loc la 9 mai 1930, în [edin]`public .̀ Rechizitoriul va fi citit de c`tre locotenent-colonelul Mircea Demetrescu,comisar regal la Consiliul de R`zboi Chi[inù. Se estima c` procesulva dura 2-3 zile, din cauza num`rului mare al martorilor104 .

La 9 mai 1930, în nr. 8397 al ziarului „Diminea]a”, a fost publicatarticolul „Procesul spionilor sovietici de la Chi[inù. Ordonan]a de trimitereîn judecat` a lui Tibacu [i a complicilor sì”105. Articolul era scris în datade 7 mai, în care se spunea c`, „Mâine, vor începe în fa]a consiliuluide r`zboi dezbaterile interesantului proces de spionaj al func]ionaruluide la Siguran]a general` Tibacu [i al complicilor sì”106. A fost publicatrezumatul „ordonan]ei de acuzare”, în care erau prezenta]i inculpa]ii[i expuse motivele pentru trimiterea lor în judecat`.

Ziarele din data de 11 mai 1930 au dat publicit`]ii extrase din sentin]ade condamnare a celor implica]i în cazul „Tibacu – Caramanov”.

102 Ibidem.103 Ibidem, dosar 3512, fila 56.104 Ibidem.105 Ibidem, fila 60.106 Ibidem.

REFLECTAREA ÎN PRES~ A CAZULUI DE SPIONAJ …smap.mapn.ro/gmr/Ultimul_nr/moraru-p.156-172.pdf ·...

Documents

Transcript of REFLECTAREA ÎN PRES~ A CAZULUI DE SPIONAJ …smap.mapn.ro/gmr/Ultimul_nr/moraru-p.156-172.pdf ·...