Ghid Muntii Retezat An2013 Pagini 117 156 Romania-natura

117

ghid Mun]ii Retezatghid Mun]ii Retezat

370 Lacul Bucura (2040 m, trasee 12,42,43,44,48), v`zutdin {aua/ Curm`tura Bucurei (2206 m/ traseu 19).

foto: Eugen Roman (Hunedoara)

Culmea Sânt`m`ria - Sl`veitraseu 51

Muntele Dr`g[an2080 m

traseu 38Culmea Piule-PPle[a

traseu 34

Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro


118

Muntele Dr`g[an2080 m, traseu 38Culmea Piule-PPle[a

traseu 34

{aua Plaiul Mic1879 m

trasee 21,29,30,38

373, 374 Lacul Lia (1930 m, trasee 12,42,43,44,48). Sus, v`zut de pe traseul 12, coborând dela Lacul Bucura spre Poiana Pelegii. Jos, v`zut din coborârea de la Poarta Bucurei (traseu 48).

fotografii: Ic` Giurgiu (CSER)

Mun]ii Vâlcan


375 |n C`ldarea Lacului Bucura (2040 m, trasee 12,42,43,44,48) putem \ntâlni multe exemplarede steregoaie. Plant` \nalt` [i de peste un metru, cu frunze puternice. Florile ei sunt albe. Oiletinere, dac` m`nânc` o singur` asemenea plant` cad \n letargie puternic` sau chiar mor.

foto: Ic` Giurgiu (CSER)


119


376 |n C`ldarea Lacului Bucura (2040 m, trasee 12,42,43,44,48) putem \ntâlni [i astfel de flori galbene,cu puncte maronii.

foto: Ic` Giurgiu (CSER)Gentiana punctata (Ghin]ur`/ Ghin]ur` galben` - nume comun cu Gentiana lutea). Tirolezii mestec` obuc`]ic` de r`d`cin` de G. punctata încredin]a]i fiind c` în felul acesta tr`iesc mai mult. Tot ei suntcunoscu]i pentru un lichior din r`d`cina de G. punctata, foarte c`utat în Germania. Principiile extrem deamare con]inute de aceast` plant` sunt utilizate, [tiin]ific vorbind, ca reper pentru stabilirea am`reliidiferitelor substan]e.

Marelena [i Radu Pu[carciuc (One[ti)


120



121

376.1 Gentiana punctata (Ghin]ur`/ Ghin]ur` galben`). foto: Ovidiu Me[teru (Cluj-Napoca)


122


394 De pe cel mai înalt vârf din Retezat,Peleaga (2509 m, trasee 19,20,50) privimLacul Bucura, oglinda glaciar` cu cea maimare suprafa]` din România.


T`ul Por]ii2240

trasee 48,49

Bucurel2070

trasee 48,49

Viorica2070

traseu 48


Ana1979

trasee 42,43,44,48

Bucura2040trasee

12,42,43,44,48


123

395 C`ldarea Lacului Bucura. fotografii: Ic` Giurgiu (CSER)

Bucura2040trasee

12,42,43,44,48

Ana1979

trasee 42,43,44,48

Bucurel2070

trasee 48,49

Viorica2070

traseu 48


400 Vedere de pe Vf. Peleaga (trasee 19,20,50).

Mun]ii }arcu

Retezat2482 m

trasee 3,5,9,19,49

Bucura II2372

traseu 19

Bucura I2439

traseu 19

{auaBucura2206

traseu 19

ghid Mun]ii Retezatghid Mun]ii RetezatNatura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

124

408 De sub {aua Plaiul Mic (1879 m, \n stângaimaginii/ trasee 21,38,30,47), la nord-vvest de ea,vedere spre Retezatul calcaros [i Mun]ii Godeanu.

fotografii: Ic` Giurgiu (CSER)410 Vedere din {aua Plaiul Mic c`tre nord-eest.

{aua Plaiul Mic1879

trasee 21,38,30,47

St`nule]ii Mici1930trasee 38,41 Paltina

(Mun]iiGodeanu)

Bor`scu Mic(Mun]ii

Godeanu)

P`pu[a2508

traseu 20

P`pu[aMic`2376traseu 20

Spintec`turaP`pu[ii2316

{auaCustura2205


431 Din {aua Plaiul Mic, traseul c`tre Muntele Dr`g[an [i PiatraIorgovanului trece \ndelung prin p`durea de jnepeni din imagine.


{aua Plaiul Mic1879

trasee 21,38,30,47


P`pu[a2508

traseu 20

Spintec`turaP`pu[ii2316

P`pu[aMic`2376

traseu 20

420 Vedere din {aua Plaiul Mic c`tre nord-eest.

125


440 De pe Muntele Dr`g[an (traseu 38) se v`d PiatraIorgovanului [i ]inuturile calcaroase care o \nconjoar`.


PiatraIorgovanului

2014trasee 36,38,41

St`nule]ii Mici1930

trasee 38,41

432 Vedere din {aua Bucura (2206 metri, traseu 12). foto: Eugen Roman (Hunedoara)

{aua Plaiul Mic1879 mtrasee 21,29,30,38

Culmea Piule-PPle[atraseu 34

Muntele Dr`g[an2080 m, traseu 38

Mun]iiVâlcan,Creasta

Oslea

Sl`vei2347


126


127


Creasta Oslea(Mun]ii Vâlcan)

449 Piatra Iorgovanului (2014 m, traseu 38), vedere dinspre vest. foto: Ic` Giurgiu (CSER)


450 Piatra Iorgovanului (2014 m, traseu 38),v`zut` dinspre vest.

foto: Simion Sabie (Constan]a)

460 De pe Piatra Iorgovanului (traseu 38) vedem St`nule]ii Mari(2025 m, spre vest) - zon` speologic` \nc` neexplorat`.


Creasta Oslea(Mun]ii Vâlcan)


128


490 Pe Piatra Iorgovanului (traseu 38)am descoperit cele mai lungi lapiezuridin România, cu dimensiuni de zeci demetri ([`n]ule]e formate prin coroziunepe roca de calcar).

foto: Ic` Giurgiu, R`zvan Sc`rl`tescu(CSER)


129


480 Pe Piatra Iorgovanului (traseu 38)am descoperit cele mai lungi lapiezuridin România, cu dimensiuni de zeci demetri ([`n]ule]e formate prin coroziunepe roca de calcar).

foto: Ic` Giurgiu, R`zvan Sc`rl`tescu(CSER)


130


485 Pe Piatra Iorgovanului (traseu 38) sunt cele mailungi lapiezuri din România, cu dimensiuni de zeci demetri ([`n]ule]e formate prin coroziune pe roca decalcar).

foto: Ic` Giurgiu, R`zvan Sc`rl`tescu (CSER) 491 De pe Piatra Iorgovanului (traseu 38)vedem \ntreaga creast` a Oslei (Mun]ii Vâlcan),dincolo de adânca vale a Jiului de Vest.



131


510 Mergând dinspre Muntele Albelec`tre Piatra Iorgovanului, pe stângapotecii traseului 38 este intrarea\ntr-uunul din pu]urile importante dinzon`.

foto: Ic` Giurgiu, Eduard Purchelea(CSER)


520 Vedere de pe Paltina (2149 m,Mun]ii Godeanu) c`tre limitaMasivelor Godeanu [i Retezat(limit` cu interesante posibilit`]i deexplorare speologic`).


Curm`tura Soarbele1930

trasee 38,37,40grani]a Retezat - Godeanu

zonaizvorului

St`nule]iiMari2025

132


530 Peleaga [i Col]ii Pelegii v`zute din {auaPeleaga (2285 m/ trasee 19,20).


133

Peleaga2509

trasee 19,20,50

Col]ii Pelegiitraseu19

Retezat2482

trasee 3,5,9,19,49

Bucura I2439

traseu 19Bucura II2372traseu 19

Mun]ii}arcu

540 O parte din culmea nordic` a Retezatului.

{aua Peleaga2285

trasee 19,20


Col]ii Pelegiitraseu19

Peleaga, 2509trasee 19,20,50


550 Z`noagele Gale[ului (trasee 19,13,14) sunt, ca altitudine,pe m`sur` ce \naint`m spre aval, tot mai sus unul fa]` de cel`lalt!


2210 m

2196 m


555 De pe Vf. Custura (2457 m/ trasee 20,21,23), vedere spre nord.foto: Sorin Emil Tomu]iu (Reghin)

P`pu[a2508

traseu 20

Vf. Mare2463

trasee 17,18,19

T`ul}apului2070 m

134


560 T`ul }apului, v`zut din Por]ile Închise. foto: Ic` Giurgiu (CSER)


135


561 T`ul }apului [i Vf. Custura (în ultimul plan), v`zute din cap`tul estic al Por]ilor Închise.foto: Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti)

136


568 Versantul stâng al V`ii Rele. foto: Ic` Giurgiu (CSER)


137


590 T`ul dintre Brazi (1740 m/ traseu 15). foto: Ic` Giurgiu (CSER)

138

570 Lacul Gale[ (1990 m/ trasee 14,15,19). foto: Sorin Emil Tomu]iu (Reghin)

ghid Mun]ii Retezatghid Mun]ii RetezatN

atur

a R

omân

iei,

nr. 3

7, m

artie

201

3; w

ww

.rom

ania

-nnat

ura.

ro

Locurile la carev` invit`m s` visa]isunt reale.

Pute]i verificacu \ncredere pe teren.

Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internet-la multe locuri din lume,

dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului României.Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde românii

nu vor merge s` verifice informa]ia;pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,

despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.

Revista NATURANATURA ROMÂNIEI ROMÂNIEI [i[i www.romania-nnatura.rowww.romania-nnatura.ronu omit ce este important [i actual \n spa]iul geografic românesc,

ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.

{i este astfel preg`tit` \ncât s` fie prieten de nelipsit la drum,color sau alb-nnegru, listat` par]ial sau total.

Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei carenu-[[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,

mai ales despre regiunile considerate „neinteresante”din punct de vedere geografic, turistic, istoric.


un eveniment, înc` unic, pentru un Retezat curat

pe viscol, z`pad`, ploaie, vânt, vijelie [i canicul`,

10.312 kilograme de gunoaie

scoase din masiv

10.312 kilograme de gunoaie

scoase din masiv

text [i imagini:Ic` Giurgiu(Clubul de Speologie„Emil Racovi]`” Bucure[ti)

In July, 1993 a group proceeding from9 nongovernmental organizations

extracted 10,312 kg of offals left by theEuropean and Romanian tourists wich

visited the national park of RetezatMountains. It was the first action this

kind in the advantage of massif. The funds were ensured principally

by Shell Romania.

En juillet 1993, une échipe provenantde 9 organisations nongouvernamen-

tales a extrait 10.312 kilos de déchetsabandonnés par les touristes européens

et roumains qui on visité le parcnational Montagnes Retezat. A été lapremière action de ce genre en faveurdu massif. Les fond ont été assuré en

principal par Shell Romania.

600 14 iulie 1993. Un vânt turbatne-aa \ntâmpinat la 2040 metrialtitudine. |n timp ce montamcorturile taberei, pe malul sudic alLacului Bucura, un strat de z`pad`de 15 centimetri grosime a fostdepus \n mai pu]in de jum`tate deor`. El a fost precedat de un potopcu bilu]e de ghea]`, de 2-33milimetri diametru, care erau atâtde reci, \ncât - de[i s-aau strecurat \nbagaje [i corturi \n timp ce montamtab`ra - nu au fost deloc greu de\ndep`rtat pentru c`, netopindu-sse,nu l`sau ap` \n urma lor.

adunate dintre 2509 [i 1500 metri altitudine

140


14 iulie 1993. Debuteaz` parteaprincipal`, grea la propriu [i la figurat, aproiectului finan]at de Shell Romaniapentru Clubul Na]ional de Turism pen-tru Tineret, anume depoluarea Mun]i-lor Retezat; conduceam derularea aces-tei etape.

Ideea pe care o doream aplicat` \n te-ren era \n afara celor obi[nuite: nu "dis-cu]ii" cu turi[tii (cum c` nu e bine s` lasegunoaiele pe munte etc.); nu "educa]ie"pentru cabanieri [i alte asemenea “ver-suri” din b`tutul pasului pe loc.

La ora 8 m` \ntâlneam \n gara Sub-cetate cu cei care au vrut [i au putut s`fie liberi \n perioada 14-28 iulie pentruderularea acestei etape a proiectului. Leverific echipamentul de bivuac, ca s`-midau seama dac` se pot odihni bine la al-titudine, asta pentru ca s` aib` eficaci-tate la c`ratul de[eurilor. Apoi m` l`-muresc asupra proviziilor alimentare.De[i [tiau c` urmeaz` s` st`m dou` s`p-t`mâni pe munte, destui aveau doar pu-]in` pâine; le spun din nou c` nu va veninimeni s` ne aprovizioneze, brut`ria es-

te aici aproape [i rezolv`m acest aspect.Sunt nevoit s` renun] la \mbarcarea

spre munte a unora dintre sibienii pre-zen]i, r`mânând numai trei dintre ei. A-veau mâncare pentru doar 2-3 zile, spu-neau c` se bazeaz` pe banii pe care aveaus`-i primeasc` de la finan]ator la sfâr[itulturei. {i aici derulam un aspect \n pre-mier`: toat` lumea [tia c` va beneficia detransport gratuit [i va primi un cuantumbun pentru acoperirea cheltuielilor demas`; \n plus mai erau [i al]i bani care ur-mau s` se \mpart` celor care lucreaz`.Alt` noutate, desigur, anun]at` de mult:aveau s` primeasc` decontarea cheltu-ielilor, \n ultima zi a stagiului ecologic,doar cei care au f`cut efectiv treab`.

|n spatele g`rii ne a[tepta o dub`lung`, \nchiriat` de la {antierul hidroe-nergetic Râul Mare. De[i muntele era\nc` departe de noi, de acolo cobora oboare mult mai aspr` ca temperatur`decât ar fi trebuit s` fie la vremea asta.Schimb`rile vremii \n r`u la altitudine,pe timp de var`, nu sunt ceva rar \n ma-


141

610 15 iulie 2003. Pe la ora 9z`pada c`zut` \n ziua anterioar` afost spulberat` de vânt. A[a ar`tadepozitul cu de[euri de pe malulsudic al Lacului Bucura, dup`primii 30 de saci cu gunoaie(450 kilograme) sco[i din el.


sivele montane Retezat, }arcu, Godea-nu; am fost [i eu, \n alte ture de var` depe aici, \n situa]ia s` \not prin n`me]iviscoli]i de peste un metru \n`l]ime saus` suport ploaie toren]ial` care ]inea câ-teva zile. M` bucuram c` se desc`rca-ser` bine norii \n ultimele zile [i sperams` vin`, o dat` cu noi, vremea bun`.

Suntem peste 50 de persoane. Cubagajele noastre voluminoase [i grele \n-c`pem cam ticsit \n dub`. A[a cum îmiera team`, pe vreo 10 dintre participan]ii-am dus doar ca s` avem de unde s`-ilu`m \napoi. Au fost convin[i tot timpulc` [i asta era o tab`r` de fa]ad`, ca multealtele "ecologice" care s-au derulat \nRetezat [i c` la sfâr[it vor primi decon-tarea cheltuielilor; aveau s` se \n[ele.


620 Gura Bucurei, la cap`tul drumului de pe Valea L`pu[nicul Mare,loc aflat \n aval de Poiana Pelegii. Aici am ales s` desc`rc`m gunoaieleaduse de la altitudine. |n imagine, gr`mada rezultat` dup` primii 34 desaci coborâ]i (510 kilograme).

640 Depozitul cu de[euri de pe malul sudic al Lacului Bucura,dup` ce am scos 100 de saci (1.500 kilograme) cu gunoaie din el.Dup` forma [i resturile de etichete ale cutiilor de conserve [isticlelor g`site \n acest depozit (dar nu numai aici) am apreciat c`aproximativ 20% dintre de[euri au apar]inut turi[tilor din vestul [icentrul Europei care au fost \n vizit` \n Mun]ii Retezat.

142



650 16 iulie 1993. Locul de desc`rcare a gunoaielor de la Gura Bucurei, dup`ce am adus aici primii 126 de saci, adic` aproximativ 1.890 kilograme.

660 Depozitul pentru de[euri de pe malul sudic al LaculuiBucura a fost golit; a con]inut aproximativ 2305 kilograme.

143



670 De[i a[ fi dorit s` \nregistrez câtmai multe imagini cu starea ini]ial` adepozitelor de de[euri [i cu fazelegolirii lor, am ratat destule momenteinteresante: asta pentru c`, \n loc s`pândesc cu aparatul foto, mi se p`reanormal s` car [i eu gunoaie, undeva \nfruntea ritmului colegilor; iar apoi,trebuia s` \mi calculez cursele de ajunsla Gura Bucurei \n a[a fel \ncât s` nu-iifac pe acei care coborau gunoaie s` m`a[tepte aici. Eu \nregistram, la GuraBucurei, cine [i cât` greutate acoborât.|n imagine, depozitul pentru de[euride lâng` Lacul Bucurel, dup` ce s-aauextras de aici 52 de saci(780 kilograme) cu gunoaie.

680/ 690 Pe malul drept geografic al Lacului Bucura auexistat mai multe locuri de depozitare a de[eurilor. Eleau fost cur`]ate cu r`bdare. |n unele a trebuit, dup` ceam ajuns la un prim strat de p`mânt, s`-ll \ndep`rt`m [ipe acesta, pentru c` dedesubt se mai aflau conserve [isticle. |n alte locuri s-aa insistat pentru culegerea dintrebolovanii imen[i a oric`rui rest care polua natura.

144



710 Cel mai eficient grup de participan]i latab`r`, din Boto[ani, care au coborât \n mediecâte 417 kilograme de persoan`, adic` fiecarecâte 28 de saci \n medie.Regretul meu fa]` de cei care au contribuit lasuccesul acestei tabere de depoluare este c` nuam o copie a listei cu numele lor; datelerespective ([i multe altele, din alte activit`]i)au fost distruse \n 1997 de Clubul Na]ional deTurism pentru Tineret, atunci când acei careaveau drept de semn`tur` \n banc` au furatsume importante din banii proveni]i dinfinan]`ri [i sponsoriz`ri (clubul [i-aa \ncetatexisten]a [i, a]i ghicit, ho]ii n-aau fostpedepsi]i).

700 Sacii pentru transportul gunoaielor eraudin plastic sau fire naturale. Dup` umplere erauprin[i pe cadrul de la rucsaci. Cutiile deconserve ocupau mult spa]iu [i erau mai u[or decules; ele erau mult mai u[oare decât cioburilede sticl`, ceramic` sau alte de[euri care ocupau\ns` un spa]iu redus.

145


Am oprit duba la sediul [antieruluihidroenergetic [i am pl`tit, pentru datade 27 iulie, ca s` vin` dou` basculantede 16 tone capacitatea benei la cap`tuldrumului care ajunge pân` aproape dePoiana Pelegii. Ele urmau s` fie \nc`r-cate cu de[eurile pe care le vom scoatedin munte. Volumul de transport pentrucare am pl`tit era gândit s` fie mare de-oarece, dac` timpul urma s` fie favora-bil, ne vom axa pe adus de[euri din zona\nalt` a Retezatului [i nu vom avea timps` [i compact`m cutiile de conserve.

Am reluat drumul \n amontele VìiRâul Mare, spre barajul de la Gura Apei.Pe coronament am f`cut o pauz`. Din-spre amonte se n`puste[te peste noi unvânt rece [i umed. Plafonul are doar norivine]ii [i este coborât, de jur \mprejur, la1800 metri. |n stânga noastr` avem Re-tezatul, \n centru stânga Retezatul cal-caros, apoi Godeanu [i la dreapta de totMun]ii }arcu. La câte o s`ltare de scur-t` durat` a norilor se vede, mai ales sprestânga, acolo unde trebuie s` ajungemnoi, alb peste tot. Ast` noapte a nins!

Sunt \ngrijorat, starea vremii ne poa-te bulversa serios planurile. M` a[teptca mul]i dintre participan]i s` reac]io-neze ineficient \nc` din prima zi, cândtrebuie s` ajungem la 2000 de metri al-titudine, pe malul Lacului Bucura [i s`mont`m corturile.

La ora 13 am sosit la cap`tul drumu-lui forestier de pe Valea L`pu[nicul Ma-re, \n locul numit Gura Bucurei, de un-de pleac` trasee turistice spre \n`l]imilemasivului. Parcursesem pân` aici 70 dekilometri lungime [i urcasem 1 kilome-tru pe vertical`. Vântul continua s` sufle

cu t`rie, norii erau la nu mare \n`l]imedeasupra noastr`.

Distribui participan]ilor echipamen-tul de lucru: saci de propilen`, saci deiut`, m`nu[i de protec]ie, cordelin`(pentru strânsul sacilor cu de[euri pecadrul de la rucsac), lop`]ele (pentruscormonit \n depozitele de gunoaie).

Convin cu profesorul Aurel Medve,[eful grupului de copii [i tineri din N`-pradea ca ei s`-[i pun` tab`ra \n PoianaPelegii, la circa 15 minute de locul undene adusese ma[ina. Erau dup` o c`l`to-rie cu trenul de aproape 24 de ore, noap-tea nu dormiser` iar vremea ar`ta c` par-c` se stric` [i mai rù. O parte dintre ceicare suim la Lacul Bucura (2040 metrialtitudine) \[i las` \n tab`ra ClubuluiSamus N`pradea ceva dintre alimente,ca s` aib` ritm mai bun la urcare; le vorlua \n zilele urm`toare.

|nfulec dou` sandvi[uri, iau rucsacul

\n spate [i m` str`dui s`-i dep`[esc pecei care mi-au luat-o \nainte, ca s` ajungprimul la lac. Eu \mi montez cortul re-pede, chiar [i singur, a[a c` vreau s` \mia[tept colegii cu un ad`post pentru unscurt r`gaz \nainte de montarea bivua-curilor. Am butelie [i un vas din alumi-niu, le pot oferi ceva cald atunci cândvor sosi.

Pe la 1800 de metri altitudine vântuldevine tìos, cea]a m` \nv`luie. Trec pela refugiul salvamont de pe malul lacului,ca s` dau bun` ziua, apoi \mi montez cor-tul. Este ora 16,30. Vântul se n`puste[tedin toate p`r]ile, cu o ninsoare ca la tea-tru. Cortul interior [i rucsacul mi se um-plu de bobi]e albe, foarte \nghe]ate, dem`rimea celor de maz`re. M` gândesc cudezgust c` stratul de bilu]e gros de dou`degete, pe care trebuie s`-l dau afar` dincort, o s` lase b`ltoac` \n urm`. Da deunde! Era atât de frig \ncât podeaua a r`-mas practic uscat`.


146

715 Liderul la transporturi al echipeidin Boto[ani [i-aa distrus repede (ca [i al]icâ]iva dintre participa]ii la activitatea decur`]are a muntelui) cadrul de la rucsac.Dar [i-aa me[terit un cadru din lemn, cucare a fost [i mai eficient \n depoluareazonei \nalte a Retezatului.


Dup` câteva minute \ncepe s` ning`viscolit, cu mici intermiten]e (imaginea600). Pe la ora 20,30 ninsoarea \ncetea-z`, prilej tocmai bun ca s` degaj`m cor-turile de stratul de nea, deja greu. Ta-b`ra noastr`, situat` pe malul sudic alLacului Bucura, st` \n cump`na rafalelorde vânt. Moralul unora dintre colegi tin-de spre o extrem` nepl`cut`; nu toat`lumea era preg`tit` pentru un astfel dedebut.

15 iulie. Dup` ce m`nânc, ies dincort la ora 8 [i, cu hainele fâlfâind \n b`-taia vântului, dau deoparte stratul dez`pad` de pe conservele goale adunate\n depozitul de pe malul sudic al Lacu-lui Bucura. Desfac gura unui sac [i \nceps` \ndes de[euri, zorn`indu-le inten]io-nat. Dup` câteva minute sunt imitat decei mai mul]i coechipieri. |n fine, am \n-ceput activitatea! (imaginea 610)

Leg`m sacii cu cordelin` pe cadrele

de la rucsaci (imaginile 700, 710, 715) [iplec`m la vale cu primul transport. Avalde Poiana Pelegii, pe malul stâng al V`iiL`pu[nicului Mare, de[ert`m poverilenoastre, la cap`tul drumului forestier(imaginile 620, 650).

|nspre prânz, la Bucura s-a dus z`-pada din jurul lacului [i vântul nu maibate foarte tare. Colegii din Boto[ani [iAlba Iulia culeg jneap`n uscat [i pornesccâte un focule] pentru masa de sear`,ascuns \ntre stâncile mari. (Din p`cate,foarte pu]ini \n]eleg slaba eficien]` aunui asemenea mijloc de preparare ahranei. Un aragaz portabil, cu buteliiconsumabile, pus \n veranda cortuluisau chiar \n cortul interior, are randa-ment deosebit de bun, este mai rapid [id` c`ldur` chiar \n exces spre interiorulcortului. Iar un vas u[or, din aluminiu,neap`rat cu capac, de capacitate 1-2por]ii este recipientul cel mai eficace.La focul clasic se pierde mult timp iar

vântul nu ajut` la confortul personal.)Unuia dintre cei trei sibieni nu-i maiplace starea vremii [i pleac`.

Ast`zi s-au c`rat la vale mai mult cu-tii de conserve, dar de mâine trebuie s`culegem [i sticlele sparte. Pe la ora 20,ne bucur`m mult s` vedem c` sosescdinspre cabana Pietrele, corespunz`torpreg`ti]i de data asta la capitolul rezer-ve alimentare, cei trei sibieni pe care \il`sasem \n gara Subcetate. Grupul celorcinci, acum, de la Clubul SibiniensisSibiu avea s` fie la finalul taberei pe lo-cul doi ca eficacitate privind transportulde[eurilor.

Seara, cade o repriz` de ploaie. Azi,\n prima zi de lucru, au fost du[i la vale77 de saci cu de[euri, adic` 1161 kilo-grame.

16 iulie. Toat` noaptea a plouat pu-ternic [i vântul s-a dezl`n]uit nemilos.La 7,30 rafalele de aer se succedau pu-


147

730 Acela[i depozitde pe malul LaculuiLia, pe 20 iulie 1993.

720 Depozitul pentru de[euride pe malul drept geografic alLacului Lia, \n data de 16 iulie1993.



148

Viorica2070

traseu 48

Ana1979

trasee 42,43,44,48

Bucurel2070

trasee 48,49

T`ul Por]ii2240

trasee 48,49


Bucura2040trasee

12,42,43,44,48

750 Vârful Peleaga (2509 metri), celmai \nalt din Mun]ii Retezat. Membriicluburilor Sibiniensis Sibiu [i "EmilRacovi]`" Bucure[ti au cules de pe el[ase saci cu de[euri (90 kilograme).


ternic, spectaculos.Ast`zi au mai fost coborâte 1144 ki-

lograme (76 saci). Când scriu saci, m`refer la o unitate conven]ional` mediede transport, egal` cu 15 kilograme. Ceimai solizi c`rau de obicei la vale câte doisaci (30 kilograme); nu mai mult pentruc` dac` erau cutii de conserve \nùntrullor atunci volumul era suficient de mare\ncât s` se ajung` la l`]imea spa]iuluidintre crengile de jneap`n de pe poteci-le turistice. Dac` sacii erau \nc`rca]i custicl`, atunci numai câ]iva dintre parti-cipan]i puteau s` duc` la un transport \njur de 45 de kilograme. Cei care eraumai mici sau care nu trebuiau s` caregreut`]i prea mari, coborau de obicei 15kilograme de de[euri sau chiar mai pu-]in. {i, bine\n]eles, cei care nu doreau sàjute la depoluare, nu ajutau.

Am terminat golirea depozitului depe malul sudic al Lacului Bucura (ima-gini 640, 660), care a avut cam 2305 ki-lograme (154 saci). Dup` forma [i restu-rile de etichete ale cutiilor de conserve[i sticlelor g`site \n acest depozit (darnu numai aici) am apreciat c` aproxima-tiv 20% dintre de[euri au apar]inut tu-ri[tilor din vestul [i centrul Europei careau fost \n vizit` \n Mun]ii Retezat.

Vremea d` semne de \ndreptare.De[i este nor, la ora 21,30 se vede \nc`foarte bine afar`. Iar la ora 24, consta-t`m c` cerul s-a \nseninat complet.

17 iulie. La cinci diminea]a, vântulre\ncepe s` bat` puternic. Deasupranoastr` au venit nori dar spre sud ceruleste limpede.

|ncepem golirea depozitului de pemalul Lacului Bucurel. Scoatem de aici780 kilograme de de[euri (52 de saci;imaginea 670).

|ncepem s` lu`m gunoaie [i din de-pozitul de lâng` refugiul salvamont, dardup` numai 20 de saci renun]`m: miro-sul este pestilen]ial, viermii colcìespectaculos; e clar c` r`spândim milioa-ne de microbi. Cei de la salvamont [i tu-ri[tii pe care \i g`zduiesc toarn` aici \nfiecare zi, peste de[eurile curente [i lafel \n alte depozite, resturi de mâncareg`tit`; totul este umed [i putred. Ris-c`m s` ne \mboln`vim [i s`-i contami-n`m pe to]i care au corturi pe margineaLacului Bucura. Depozitul acesta va pu-tea fi golit numai dac` salvamonti[tii re-nun]` pentru un timp la el [i \l desfac,pentru a se usca. Apreciem greutateaacestui depozit pe la 1.500 de kilo-grame.

Ast`zi am mai coborât 925 kilogramede de[euri (62 saci).

Dup` trei zile de efort - \n carenoaptea s-a dormit prost din cauza zgo-motului permanent [i puternic f`cut devânt, iar ziua resursele energetice aufost risipite de umezeal` [i de zbatereaputernic` a aerului - avem la activ 3..230de kilograme de urâ]enie de[ertate pe

rampa de la Gura Bucurei.

18 iulie 1993. La ora 7 este perfectsenin [i se anun]`, \n fine, o zi foarte fru-moas`. Timpul s-a \ndreptat exact cândtrebuia; toat` lumea este p`truns` defrig, mai mult sau mai pu]in. A[a c` amconvenit ca ast`zi s` ne odihnim [i s` neplimb`m, fiecare \n ce direc]ie a dorit.

Totu[i, ca s` nu ne sim]im total lip-si]i de griji \n ceea ce prive[te stareatimpului, pe unii dintre noi i-a prinsdup`-amiaz`, la \ntoarcerea de pe cocla-urile muntelui, o rafal` de ploaie rece.

19 iulie. {i ast`zi este vreme fru-moas`. Vom reu[i s` ducem la vale 1.000de kilograme de de[euri (66 de saci).

|n primele trei zile doar am \nc`rcat[i coborât gunoaie. Acum am trecut totmai constant [i la adunarea lor: trebu-iesc scoase din Lacul Bucurel [i dintrestâncile de pe malul drept al LaculuiBucura (imaginile 680, 690); le pescuim[i din Lacul Bucura; le smulgem cu greudintre smocurile de iarb` care le-au fixatpar]ial. Conservele goale se strâng maiu[or, greu este cu plasticele [i mai alescu sticla spart`.

Depozitul de pe malul Lacului Bu-curel, \nceput a fi golit de noi acum do-u` zile, a avut 825 de kilograme (55saci).

20 iulie. La ora 8 era \nnorat, dar la


149

760 Gura Bucurei - locul de adunare a gunoaielor coborâte denoi de la altitudine - dup` 310 saci desc`rca]i (4.450 kilograme).


10 va fi senin [i canicul`.Am coborât 90 de kilograme de de-

[euri (6 saci) de pe Vf. Peleaga, cel mai\nalt din masiv (2509 metri; imaginea750). Cam jum`tate din con]inutulacestor saci l-am adunat, \n timp de vreodou` ore, din toate cotloanele din jurulpiscului; iar cealalt` jum`tate am strâns-o din locul amenaj sub vârf.

|ncepem golirea depozitului de pemalul drept geografic al Lacului Lia(imaginile 720, 730).

Ast`zi am dirijat spre vale 694 dekilograme de gunoaie (46 de saci).

21 iulie. O nou` zi canicular`. Dindepozitul de gunoaie de la Lacul Liamai lu`m 41 de saci. Cu ce s-a scos ieride aici (40 de saci) s-a ajuns la un totalde 1.216 kilograme. Am \ntrerupt \ns`lucrul aici pentru a permite stratului dinprofunzime, cu mul]i viermi (ani bunis-a campat pe malul Lacului Lia, \n ime-diata apropiere a depozitului) s` seusuce; \ncerc`m s` evit`m contaminareaparticipan]ilor cu cine [tie ce boal`.

De pe lâng` [i din T`ul Por]ii (2240metri altitudine) strângem 26 de saci(387 kilograme). Din depozitele de gu-noaie de pe malul stâng geografic al La-cului Bucura adun`m 25 de saci (372kilograme).

Totalul zilei a fost de 1.371 kilogramede de[euri (91 de saci) duse la rampa dela Gura Bucurei. Dup` [ase zile de lucru(cules [i transport de[euri) pe rampa dela Gura Bucurei au ajuns 6..297 kilograme(420 de saci; imaginea 760).

22 iulie. La ora 8,30 \ncepe s` se\nnoreze, dinspre sud, iar la ora 9,30plou` toren]ial. {i o ]ine a[a toat` ziua.Eram foarte \ngrijorat, pentru c` \n Car-pa]ii Meridionali, de obicei atunci cândfrontul de vreme rea vine vara dinspresud aduce precipita]ii importante, li-


150

780/ 790/ 800 Depozitul mare dinPoiana Pelegii, stadiul ini]ial (sus),aspect din faza de golire (mijloc) [i sta-diul final (jos). A con]inut 1.125 kilo-grame de de[euri.


chide [i solide, care ]in mai multe zile.Ast`zi nu s-a putut lucra. Unele din-

tre corturile de pe malul sudic al Lacu-lui Bucura \ncep s` ia ap` [i s` fie sfâ[i-ate de vântul tot mai puternic [i ne\n-trerupt.

23 iulie. Toat` noptea a plouat iarvântul a b`tut necontenit, \n rafale. Di-minea]a nu a adus semne de \mbun`t`-]ire a vremii, ba dimpotriv`, a \nceput s`ning`.

La ora 14, practic nu mai era nici uncort neavariat (m`car par]ial) din cauzavântului. Nici un cort nu mai era totaluscat \n interior; vântul puternic insi-nua ap` prin prelatele exterioare, bachiar [i prin cus`turile din zona pode-lelor. Am hot`rât s` coborâm tab`ra depe malul sudic al Lacului Bucura pân`\n Poiana Pelegii, cu 540 de metri altitu-dine mai jos. {i aici ploua \n rafale, cuunele pauze, dar vântul nu mai era a[aturbat ca pe malul Lacului Bucura. Niciast`zi nu s-a putut lucra.

24 iulie. La câte o scurt` ridicare aplafonului de nori, vedem c` de la 1800metri altitudine \n sus totul este alb. Lanivelul nostru de \n`l]ime vremea rea seexprim` numai sub form` de ploaie.


820/ 830 Golirea unui depozit de gunoaie dintremultele aflate \n 1993 \n Poiana Pelegii.

840 Locul de depozitare al gunoaieloraduse de noi de la altitudine la GuraBucurei, \ntre 15-224 iulie 1993: suntadunate \n aceast` gr`mad` 10.312 kg.

151


860/ 880/ 890 27 iulie 1993. |nc`rcarea primei ma[ini (de 7 tone) cu gunoaiele care p`r`sesc acumRetezatul. Noi pl`tisem la [antierul hidroenergetic s` vin` dou` ma[ini de 16 tone, dar ne-aa fost trimis`una singur`, [i aceea cu capacitate redus`. Ne p`c`lisem [i noi, care am cur`]it mai mult decât sperasem,se p`c`liser` [i cei de la [antier, care v`zuser` anterior cu ce "succes" s-aau terminat alte activit`]i de“depoluare”. Au fost necesare \n perioada urm`toare \nc` trei ma[ini de 16 tone (dou` umplute ochi [i atreia pe jum`tate) [i prezen]a unor membri ai clubului Speo Alpin MH din Drobeta Turnu Severinpentru a se \nc`rca [i scoate din masiv gunoaiele r`mase pe rampa de la Gura Bucurei.

152


|n timpul a dou` intervale dintreploi cur`]`m depozitele de de[euri dinPoiana Pelegii, adunând 2.775 kilograme(185 de saci; imaginile 780, 790, 800,820, 830). Acum transportul gunoaieloreste mult mai simplu, trebuie s` trecem- [i asta dureaz` doar câteva minute - pemalul cel`lalt al apei, pân` la rampa dedesc`rcare. Pe la orele 18, ploaia a p`litapoi a sucombat.

|n cort, notând sinteza zilei, am adu-nat doar 85 din cei 185 de saci la totalulc`rat pe rampa de gunoaie (imaginea840). {i astfel, \n comunicatul dat c`tremass media imediat ce am coborât dinRetezat, am "min]it", nead`ugând 1.500de kilograme. Apoi am descoperit eroa-rea [i am publicat cifra corect` \n ziarulTurist Club (editat de Clubul Na]ionalde Turism pentru Tineret, anul VI, nu-m`rul 1, 1996, Bucure[ti).

25 iulie. Vreme superb`! Dup` treizile de frig [i ploaie - interval \n care to-tu[i am cur`]at muntele de alte 2.775kilograme de gunoaie - o excursie va fibinevenit` pentru toat` lumea. Din nou,fiecare \[i alege destina]ia preferat`.

Colegii de la Samus N`pradea se ducpe Vf. Retezat (2482 metri) dar la \n-toarcere adun` 11 saci cu conserve, sti-cle sparte [i alte de[euri.

26 iulie. Vremea este tot frumoas`.

Ast`zi va fi ultima zi de lucru plin`, aopta. Mâine trebuie s` vin` basculan-tele, s` \nc`rc`m gunoaiele [i s` le trimi-tem afar` de pe teritoriul muntelui.

Mergem pe malul stâng geografic alLacului Bucura, de unde adun`m cu mi-gal` 72 de saci cu diverse de[euri. C`l-darea glaciar` este sc`ldat` \ntr-o lu-min` \ncânt`toare. Coborâm spre vale,pentru ultima dat` \n aceast` ac]iune.Am dorit poate uneori aceast` clip`, daracum o tr`im cu nostalgie.

Trag linie [i adun. Am f`cut treab`de nota 10 plus. Adic` peste zece tonede gunoaie scoase din munte, mii de pe-te de rugin` [i urât pe care le-am r`pitpentru totdeauna din peisajul natural.Totalul de[eurilor scoase este de 10.312kilograme, adic` 687,5 saci.

27 iulie 1993. Dup` ziua frumoas`,aproape toat` noaptea a plouat toren-]ial. Diminea]a, pic`turile s-au mai r`rit,dar nu dup` mult timp [i-au reluat rit-mul infernal. {i au ]inut-o a[a pân` laora 12, când, \n sfâr[it, a venit... ma[ina.Convenisem ([i pl`tisem) s` vin` dou`ma[ini de 16 tone [i a sosit doar una, de7 tone. Cei de la [antierul hidroenerge-tic mai avuseser` de-a face cu mari ta-bere "ecologice" [i nu au crezut c` noichiar ne vom ]ine de treab`!

Fiind mul]i, bine antrena]i cu trans-portul greut`]ilor, dup` 45 de minute

153

900 27 iulie 1993. Spre finalul\nc`rc`rii primei ma[ini (de 7 tone)cu gunoaiele care p`r`sescRetezatul.


mijlocul de transport a fost \nc`rcat ochi(imaginile 860, 880, 890, 900). Apreci-am c` ar mai fi fost nevoie de \nc` vreocinci astfel de ma[ini.

Restul de gunoaie au r`mas pe ram-pa de la Gura Bucurei pân` la \nceputullui septembrie. Atunci, o deplasare f`-cut` \n Retezat numai cu acest scop, a\mbog`]it groapa de gunoi de la Ha]egcu tot ce mai adunasem [i coborâsemnoi de pe \n`l]imile muntelui. Au ajutatla \nc`rcare membri ai Clubului SpeoAlpin MH Drobeta Turnu Severin. Aufost umplute ochi alte dou` basculantede 16 tone [i o a treia, tot de 16 tone, pejum`tate.

28 iulie. Plec`m spre case. A venitduba s` ne transporte pâna la garaSubcetate.

Eram a[tepta]i acolo de ma[ina careadusese banii. Cei care au lucrat cumtrebuie, adic` cei mai mul]i dintre noi,au primit decontarea cheltuielilor detransport [i mas`. |n plus, pentru to]iparticipan]ii care au lucrat de la bine \nsus au fost premii importante.

Iat` eficien]a colegilor la activitateaecologic` Retezat 1993 (imaginea 910):grupul din Boto[ani - 417 kilograme/persoan`; Clubul Sibiniensis Sibiu - 371kg/ persoan`; Clubul "Emil Racovi]`"Bucure[ti 254 kg/persoan`; ClubulSamus N`pradea - 178 kg/persoan`;Clubul Albamont Alba Iulia - 143kg/persoan`; Clubul Studmont Ia[i -

140 kg/persoan`; individuali - 78 kg/per-soan`; Clubul Floare de Col] Bucure[ti -69 kg/persoan`; Clubul RhododendronTârgu Mure[ - 15 kg/persoan`.

A[adar, am avut 15 zile la dispozi]iepentru aceast` tab`r`. Dou` dintre eleau fost necesare pentru accesul \n masiv[i pentru plecare. O alt` zi a fost ocupa-t` de \nc`rcarea de[eurilor culese (maimulte decât spa]iul pentru transport, v`aminti]i ce am scris mai sus). |n alte do-u` zile nu s-a putut lucra, din cauza vre-mii total potrivnice. Dou` zile au fostnecesar destinate pentru odihn` [i vizi-te pe \n`l]imile Retezatului (undemul]i dintre participan]i se aflau pentruprima dat`).

Starea vremii ne-a l`sat a[adar \n nu-mai opt zile s` strângem [i s` c`r`m gu-noaie. Bilan]ul final, adic` 10.312 kilo-grame de de[euri duse la groapa de gu-noi din Ha]eg, constituie o premier`pentru Mun]ii Retezat, care s-au v`zutastfel deposeda]i efectiv, prin fapte nuprin vorbe, de o parte important` a res-turilor l`sate de turi[tii str`ini [i români,timp de zeci de ani. 15-20% dintre am-balajele metalice g`site erau de proveni-en]` olandez`, englez`, german`, dane-z`, polonez`, cehoslovac`, sovietic`.

Momentele principale ale acesteiopera]iuni au fost \nregistrate pe foto-grafii alb-negru, diapozitive color [iband` video.


154

910 O imagine cu aproximativ 75%dintre participan]ii la cur`]areaRetezatului. Spre dreapta [i \n spatesunt membri de la cluburile dinBoto[ani, Sibiniensis Sibiu, "EmilRacovi]`" Bucure[ti, Albamont AlbaIulia, Studmont Ia[i. |n partea stâng`sunt copii de la Samus N`pradea.



Cutremur

la 2.200 metri altitudineIc` Giurgiu(Clubul de Speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti)

Eram \mpreun` cu Gabriel Miclù[.Vara lui 1991. Tropìam de zor pe creas-ta Retezatului, dup` ce plecasem, camtârziu, din cauza ploii care ne ]inuse \ncort, la Lacul Bucura, pân` la ora zece.

Ap`ruse acum soarele. L`sasem \nurm` lacurile din Z`noaga Bucurei, TùlPor]ii, Tùl Ag`]at. Eram pe Culmea{esele, la vest de Vf. Judele (2398metri), ]intind s` ajungem la oglindaLacului Z`noaga, pentru fotografii. Darn-avea s` se \ntâmple a[a.

Brusc, tot muntele se zgâl]âie [i,confuzi de ceea ce ni se \ntâmpla, a tre-buit s` ne a[ez`m. Rostim apoi, \ntr-unglas: cutremur! Ne ridic`m, pentru c`tocmai ne trecuse ame]eala [i \ncepe obalansare la fel de puternic` ca [i cea an-terioar`. Ne a[ez`m iar. Nu-i tocmai pl`-cut s` vezi ditamai spin`rile de mun]icum se onduleaz` pe vertical` \n fa]a ta,mai rù ca \ntr-un peisaj \n aburii torizi

de var`! Era joi, 18 iulie, ora 14,56.Eu, care prinsesem acas`, la etajul

opt, toate cutremurele mari care avuse-ser` loc \ncepând din 1997, m` cam \n-muiasem. Coinciden]a a fost c` la fie-care dintre aceste cutremure aveam pri-eteni pe munte [i ei nu sim]iser`, acolo,nimic. A[a c` f`ceam asocierea: dac` pâ-n` azi nu s-a sim]it nici un cutremur pecrestele Carpa]ilor, iar acum am fostleg`na]i \n halul `sta, \nseamn` c` lacâmpie o fi pr`p`d!

Ne-am \ntors din drum, avizi deexact ceea ce nu ne doream la munte:[tirile de la radio. Când am reajuns laLacul Bucura se anun]ase deja c` mi[-carea seismic` a f`cut daune \n zona Ba-natului. Fusese un cutremur cu un epi-centru neobi[nuit. Acum, \n jurul lacu-lui, lumea nu era panicat`. Am s` v` re-latez dou` \ntâmpl`ri.

Sorin Sanda, un bun alpinist [i salva-montist din Lupeni, se afla \ntr-un tra-seu pe stânc` din partea de nord a Vâr-fului Bucura, \mpreun` cu Martin Petru[i se preg`tea s` treac` un pasaj dificil.La ora 14,56, când a \nceput cutremu-

rul, senza]ia lui Sorin a fost c` peretelefuge de el; nu [tie dac`, disperat, a re-u[it s`-[i lungeasc` mâna, din reflex saudac` stânca a revenit la loc \nainte s` fieprea târziu pentru el. La a doua zgâl-]âire a muntelui a auzit avalan[ele depietre din c`ldarea glaciar`.

Pe malul Lacului Bucura câ]iva prie-teni pliciuiau cu c`r]ile de joc o lespedeuria[`. La ora 14,56, stupefia]i, constat`c` fiecare decartare face s` salte ditamaibolovanul! Apoi remarc` un uruit nefi-resc \n preajm`, f`r` \ns` a sesiza c`deride pietre. Iar al]i turi[ti, afla]i care pe un-de prin zona \nalt` a masivului, \mi spu-neau c` nu au sesizat nimic neobi[nuit...

Peste câteva zile, dup` ce parcurse-sem creasta Retezatului calcaros [i apoipe cea a Mun]ilor Godeanu, coboram peValea Cernei: aici, urmele bolovanilor [istâncilor pr`bu[ite pe asfalt erau \nc`vizibile.

1360 Lacul glaciar Z`noaga Mare(1997 metri altitudine/ trasee43,44,48), cel mai adânc din România

foto: Mihai Cernat (Bucure[ti)

155


Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

|ntâi am citit \ntr-un cotidian. Era uninterviu deosebit ca subiect, despre ociud`]enie petrecut` pe munte; descris`desigur cu suficien]a cu care sunt poves-tite toate \ntâmpl`rile de la altitudine dec`tre cei care nu merg acolo.

Dar eu \l cuno[team pe GeorgeResiga, intervievatul, membru al forma-]iei salvamont Lupeni. {i asta m` punea\n \ncurc`tur` pentru c` nu-l puteam b`-nui pe George c` face presei declara]ii[ocante numai de dragul publicit`]ii.

La nu mult timp dup` apari]ia artico-lului respectiv am ajuns [i eu \n masiv [iam vorbit acolo, separat - pentru c` a[a au

decurs lucrurile - cu câ]iva dintre martori.Mie mi s-a p`rut clar c` pove[tirile lor nup`reau \nv`]ate; dar toate erau ase-m`n`toare.

...|nceput de var`, 1991. O patrul` sal-vamont venea de la cabana Pietrele c`treLacul Bucura. Când nu le mai r`m`seseprea mult de urcat pân` \n {aua Bucurei(2206 metri), noaptea tocmai c`zuse. Ausim]it cu to]ii [i au auzit ceva neobi[nuit,"care-i urm`rea". Au gr`bit pasul, dar la fela f`cut [i urm`ritorul (urm`ritorii, poate).Lanternele lor n-au vrut s` se aprind`,nici una. Au luat-o atunci la goan`. Chiar\nainte de a ajunge \n Curm`tura Bucureinu s-au mai sim]it \ncol]i]i.

Iar când au dat s` treac` culmea, aur`mas ]intui]i de uimire: c`ldarea La-cului Bucura era plin` de lumini multi-coore. Printre ele se vedea, uria[` cum lis-a p`rut lor, ceva cum ne \nchipuim c` arputea ar`ta o farfurie zbur`toare. Au \n-cercat atunci s` ia leg`tur` prin radio cucabana Pietrele [i cu refugiul salvamontde pe malul Lacului Bucura. Dar apara-tele, la fel ca [i lanternele, refuzau s` fieopera]ionale.

Spectacolul incredibil a mai duratvreo 20 de minute, apoi acel ceva uria[ adecolat. {i toate celelate lumini dinc`ldarea Bucurei s-au stins. Dar s-a sta-bilit leg`tura radio [i lanternele au \nce-put s` lumineze...


Extratere[trii?

156

Lacul Bucura (2040 m, trasee 12,42,43,44,48), v`zutde sub {aua/ Curm`tura Bucurei (2206 m/ traseu 19).



Ghid Muntii Retezat An2013 Pagini 117 156 Romania-natura

Documents

Transcript of Ghid Muntii Retezat An2013 Pagini 117 156 Romania-natura