5/8/2018 referat Vianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/referat-vianu 1/3

 

TUDOR VIANU, ARTA PROZATORILOR ROMÂNI, Editura Minerva, Bucureşti, 1981

 DUBLA INTENŢIE A LIMBAJULUI ŞI PROBLEMA STILULUI 

Filolog, teoretician, publicist, eseist, filosof, stilistician, estetician, Tudor Vianu

descinde din coala maioresciană,ș fiind însă un autentic inovator i un erudit care aș  încercat să creeze un sistem estetic.

Studiul  Dubla inten ie a limbajului i problema stilului  ț ș constituie o teoretizare pentru volumul Arta prozatorilor români (1941), "carte capitală" (Henri Zalis)

întâmpinată cu unanimă apreciere în epocă i rămasă un punct de referin ă al stilisticiiș ț  estetice, între lucrări ca: "Dualismul artei" (1925), "Fragmente moderne" (1925),"Arta i frumosul, idealul clasic al omului" (1934), "Estetica" (1934) i ”Probleme deș ș  stil i arta literară” (1955), "Problemele metaforei i alte studii de stilistică" (1957),ș ș  "Studii de literatură universală i comparată" (1960).ș  Arta prozatorilor români erezultatul unui travaliu de douăzeci de ani. Esen iala inova ie pe care o opereazăț ț  autorul în domeniul stilistic se află la nivelul grupărilor de scriitori care aici serealizează pe verticală, în func ie de tendin e, afinită i, înrudire a evolu iilor ț ț ț ț  individuale.

Pornind de la o cunoscută problemă a stilisticii teoretice, aceea a dublei inten ii ț   a limbajului, studiul cu acest titlu ajunge în final la definirea stilului i la enun area aș ț  două principii ce stau la baza analizei scriitorilor (60 la număr) pe care îi cuprindevolumul.

Explica ia e înso ită de exemple i pe cât de succint, pe atât de convingător esteț ț ș  demersul teoretic. Cele două inten ii ale limbajului, solidare, dar i diferite în acela iț ș ș  timp, sunt acelea de a comunica i de a reflectaș . Prin urmare, "cine vorbe te,ș  comunică i se comunică"; sau, cu alte cuvinte, limbajul îndepline te două func ii:ș ș ț  cea "tranzitivă" i cea "reflexivă", două func ii aflate în rela ie directă cu faptul de aș ț ț  

organiza "un raport social" sau de a elibera "o stare sufleteasca". În legătură cu celeenun ate, Vianu precizează: "Se reflectă în el, în limbaj, (n. n.) omul care îl produce iț ș  sunt atin i, prin el, to i oamenii care îl cunosc. În manifestările limbii radiază un focar ș ț  interior de via ă i prime te căldură i lumină o comunitate omenească oarecare".ț ș ș șEsteticianul discută mai departe raportul dintre cele două inten ii. El este de inversăț  

 propor ionalitate. Aceasta înseamnă că pe măsură ce valoarea "tranzitivă" cre te, ceaț ș  "reflexivă" scade. Aici autorul studiului exemplifică prin enun uri din domeniulț  matematicii i al fizicii, care se pot "transmite oricărei inteligen e omene ti", dar careș ț ș  nu comunică niciun "reflex" al intimită ii celui care le emite. Nu la fel se întâmplă înț  cazul unui fapt poetic de limbă, a cărui circula ie e mult mai restrânsă, pentru că "nuț  to i cititorii (...) vor putea realiza inten ia lui reflexivă". Tranzitivitatea unui enunț ț ț 

 poetic e deci mult mai scăzută în favoarea reflexivită ii lui.ț

5/8/2018 referat Vianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/referat-vianu 2/3

 

Un alt raport luat în discu ie este acela al cooperării celor două inten ii aleț ț  limbajului. Excluzând faptele lingvistice din domeniile tiin ifice, ca legi generale înș ț  care reflexivitatea lipse te cu desăvâr ire, autorul precizează că pretutindeniș ș  altundeva cele două inten ii colaborează. Chiar dacă reflexivitatea e atenuată - ceea ceț  se întâmplă în limba comună, practică, - dar i în scrisorile de afaceri sau de polite e.ș ț  

Ea există, totu i, dincolo de conven ionalismul lor.ș țEsteticianul î i propune să discute i aspectul reflexivită ii absolute. Exemplulș ș ț  

delirului unui nebun i al "automatismului psihic" sau al "dictării subcon tientului" înș ș   poezia suprarealistă au ca efect "desocializarea expresiei". Textul obscur e acelanăscut din adâncimi mult prea intim subiective i de aceea comunicarea cu al ii nu seș ț  mai realizează. Dimpotrivă, interesul scriitorilor pentru accesibilitate determinăscăderea valorii reflexive i deci superficialitate i conven ionalism. Acestea sunt,ș ș ț  deci, cele două pericole care amenin ă textul literar: obscuritatea i superficialitatea.ț ș

Pentru a demonstra că "peste tirea nudă se adaugă aureola unei ambian eș ț  

subiective", Tudor Vianu exemplifică printr-un pasaj sadovenian în care distingeexpresiile cu valoare tranzitivă îmbogă ite de inten ia reflexivă ce se resimte laț ț  nivelul expresiei.

Aici esteticianul ajunge la definirea stilului. Mai întâi stilul este, scrieesteticianul, "ansamblul nota iilor pe care el le adaugă expresiilor sale tranzitive iț ș  

 prin care comunicarea sa dobânde te un fel de a fi subiectiv, împreună cu interesul eiș   propriu-zis artistic". El "este i expresia unei individualită i", dar, de i afirma ia a maiș ț ș ț  fost făcută (în al i termeni) de către diver i teoreticieni, ea nu e suficientă, întrucât,ț ș  a a cum o dovedesc tiin ele sociale moderne, individualitatea este produsul "deș ș ț  interferen ă a mai multor feluri generale de a fi". De aici, posibilitatea i necesitateaț ș  de a introduce în anumite curente intelectuale, morale i estetice scriitori comenta i.ș ț  Existen a stilurilor i a curentelor e la fel de autentică precum este existen aț ș ț  individualită ii.ț

Prin urmare, studiul aplicat operei scriitorilor în Arta prozatorilor români are învedere nu numai "particularitatea lor stilistică individuală", ci i "curentele stilisticeș  care îi cuprind".

Conceput ca preambul i avertisment al volumului amintit, dar i ca studiuș ș  teoretic deta abil de acesta,ș  Dubla inten ie a limbajului i problema stilului ț ș  delimitează câteva idei ce se pot constitui în premise ori principii ale studiului analitic

asupra textului literar. Şi dacă acest studiu i acest demers analitic pe care îl regăsimș  la nivelul volumului nu s-au perimat, aceasta se datorează, după cum bine observa

erban Cioculescu, culturii estetice a lui Vianu, tiin ei lui superior pedagogice i,Ș ș ț ș  adăuga Henri Zalis, metodei.

La nivel teoretic, Vianu îmbogă e te cu aceste idei principiile enun ate iț ș ț ș  discutate în capitolul Stilistica din Estetica i, în cursul de stilistică predat în 1942-ș1943, revine i nuan ează.ș ț

Dincolo de nivelul teoretic, strategiile esteticianului i stilistului, instrumenteleș  investigării au dus la analize deosebit de valoroase pentru cunoscătorul de literatură iș  

 pentru speciali ti.ș

5/8/2018 referat Vianu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/referat-vianu 3/3