7/26/2019 referat tehnica proiectivaFDS

http://slidepdf.com/reader/full/referat-tehnica-proiectivafds 1/4

Universitatea Ecologica BucurestiFacultatea de Psihologie, Filiala BistritaPsihologia socialaAnul I

Tehnici proiective

Profesor Coordonator : 

Conf. univ. dr. Irina Anca TANASESCU 

Student: Goarţă L. (Câţcăuan) Simona Voichiţa

An Universitar 2!2"2!#

7/26/2019 referat tehnica proiectivaFDS

http://slidepdf.com/reader/full/referat-tehnica-proiectivafds 2/4

$n !%#% L.K. Frank   pu&lica un articol 'n ()ournal of A*erican Ps+cholog+( intitulat(etodele proiective pentru studiul personalit-.ii(/ El a inventat aceast- e0presie de (*etode

 proiective( pentru a .ine cont de leg-tura dintre # pro&e psihologice: 1Testul asocia.iei decuvinte al lui )ung 3!%45, 1Testul petelor de cerneal- a lui 6orschach 3!%25 7i 1Testulinvent-rii istoriilor, T/ A/ T/ a lui urra+ 3!%#85/ Fran9 ar-ta c- aceste tehnici constituie

 prototipul unei investiga.ii dina*ice 7i holistice a personalit-.ii aceasta din ur*- fiind privit-ca o totalitate 'n evolu.ie, a c-ror ele*ente constitutive sunt 'n interac.iune/  Definiţie: "În esenţă, o tehnică proiectivă este o metodă de studiu a personalităţii încare suiectului i se pre!intă o situaţie la care va răspunde urmnd sensul pe care îl arepentru el #i în funcţie de ceea ce resimte în timpul acestui răspuns. $aracterul esenţial alunei tehnici proiective este acela că evocă în suiect ceea ce este, în diferite feluri,e%presia lumii sale personale #i a proceselor personalităţii sale." &în '. 'ichot, Les (estsmentau%, ')F, *+-.  Tehnicile proiective au devenit unul dintre ele*entele cele *ai

 pre.ioase ale *etodelor clinice 'n psihologie 7i unul dintre aplica.iile practice cele *aifecunde ale concep.iilor teoretice ale psihologiei dina*ice 7i *ai ales ale psihanali;ei/Al-turi de tehnicile de interviu 7i o&servarea conduitei ele constituie unul dintre

instru*entele esen.iale ale psihologiei clinice/ Ca 7i aceasta din ur*-, ele se spri<in- pe oconcep.ie psihodina*ic- a persoanlit-.ii/Tehnicile proiective se disting de testele de aptitudini 'n special prin ami/uitateamaterialului  pre!entat  7i prin liertatea răspunsurilor/ Prin aceste dou- caractertistici,*etodele proiective se situea;- pe linia dintre psihologia for*ei 7i psihanali;-/etodele proiective se situea!ă pe un continuum între tehnicile testării psihometricepropiu0!ise #i tehnicile terapeutice clinice, 'ntre e0a*enul psiho*etric, cu regulile sale destandardi;are 7i siste*ati;are care"i ofer- principala sa calitate, aceea a directivit-.ii *ateriale

7i e0a*enul clinic care confer- 'n esen.- o individuali;are a cunoa7terii personalit-.iisu&iectului e0a*inat/  =e"a lungul acestui continuu* pot fi vi;uali;ate po;i.iile diferitor tehnici 7i pro&e

 proiective, unele denu*ite si*plu (test(, altele (tehnici(, toc*ai pentru a su&liniaco*ple0itatea a&ord-rii 7i distan.area de condi.iile propiu";ise ale unui test psihologic/ ai*ult, 'n func.ie de *odalit-.ile noi de interpretare" 'n general de sorginte psihanalitic-" una 7iaceea7i *etod- poate fi 'ncadrat- 'n condi.iile de tehnic- diagnostic- 7i> sau tehnic-terapeutic- 3e0: tehnica desenului serial5/1timulii din tehnicile proiective sunt sla structuraţi " condi.ie favora&il-, dar nuindispensa&il- " 7i dau na7tere la o varietate *are de r-spunsuri/  Tehnicile proiective utili;ea;- 'n *are *-sur- conceptele psihanalitice/ Proiec.ia, 'n sens

 psihanalitic, i*plic-: caracterul incon7tient al procesului proiec.iei, func.ia de ap-rare a Eu"lui7i reducerea tensiunilor interioareTeh*icile proiective nu respecta, in ansa*&lu lor, cele trei conditii, o&serva P/Pichot/ Astefels"au propus redenu*iri :

• Teste de i*aginare, ?hite • Teste de aperceptie, urra+ reluat de Bella9 • Teste de dina*ica, Cattell • Teste nonstructurate, E+senc9/

Din perspectiva aplicativităţii lor, pute* vor&i de un continuu* care are la o e0tre*-utili;area acestor tehnici proiective ca *i<loc de (a sparge ghea.a(, de a distrage aten.ia

su&iectului de la propia an0ietate fa.- de e0a*en, reduc@nd"o, trec@nd apoi prin aplicarea lor 

1

7/26/2019 referat tehnica proiectivaFDS

http://slidepdf.com/reader/full/referat-tehnica-proiectivafds 3/4

ca *i<loc diagnostic propiu";is ce are ca o&iectiv deter*inarea 7i evaluarea caracteristicilor func.ion-rii psihice 7i con.inuturilor psihice ale su&iectului/  Unii psihologi utili;ea;- aceste tehnici pentru a sus.ine procesul de auto"con7tienti;are, deauto" clarificare a unor aspecte anterior never&ali;ate/  a cealalt- e0tre*-, ca tehnici terapeutice sunt utili;ate pentru a e0pri*a 7i eli&era

tensiunile psihice 3ceea ce duce la reducerea lor5, dar 7i pentru sensi&ili;area lor 'nsurprinderea schi*&-rilor intra"psihice, ceea ce per*ite o diagno;-" progno;- privind tipul deterapie 7i efectele terapiei asupra psihis*ului su&iectului/ =e ase*enea, unele dintre acestesunt utili;ate ca tehnici terapeutice e0presive/  $ntreaga arie a psihologiei aplicative utili;ea;- tehnicile proiective, indiferent dac- estevor&a de psihologia educa.ional-, psihologia organi;a.ional- sau psihologia clinic-/Caracteristicile psiho*etrice ale tehnicilor proiective ra*an aceleasi ca pentru orice pro&a psihologicaautentica: fidelitatea, validitatea, nor*area, sensi&ilitatea/Caracteristicile specifice de tip calitativ le disting insa de testele o&isnuite/ Astfel, orice *etoda

 proiectiva introduce in <oc principala ipote;a stiintifica, respectiv interdependenta dintre gradul dea*&iguitate al *aterialului sti*ul si activarea proiectiei ca *ecanis* intrapsihic: cu cat sti*ulii

situatiei pro&le*atice cu care se confrunta su&iectul sunt *ai putin structurati, *ai a*&igui, cu atatsunt *ai capa&ili sa active;e ;one *ai profunde ale psihis*ului su&iectului 3urstein, !%#, lopfer si Taul&ee, !%D5/ principala dificultate a tehnicilor proiective, dificultate care se repercutea;a asupra capacitatii lor dea face fata cerintelor psiho*etrice, este faptul ca prin ele nu se e0plorea;a o di*ensiune lineara a

 personalitatii, altfel spus o singura varia&ila, ci e0plorea;a si deci pre;inta persoana in ter*enii uneische*e dina*ice de varia&ile, ele insele intercorelate 3/ =/ Ainsorth, !%8!, =/ An;ieu, !%82, !%!,G/ Sentou&, H/ 6ausch, !%85/ In acest ca; insa pute* o&serva ca validarea unei astfel de pro&e

 psihologice egalea;a procesul de validare al unui set de ipote;e stiintifice printr"o cercetare stiintificaautentica/ An;ieu su&linia;a in acest sens 3!%!5 ca un test proiectiv i*plica transfor*area unei *asede date cantitative intr"o for*a *anipula&ila, astfel incat fiecare siste* de interpretare a testului se

leaga in fapt de un siste* de clasificare a raspunsurilor care nu va avea sens decat prin interpretarea pecare o legiti*ea;a/

(2345$5L2 '6752$(582 54 289L)9629 '261749L5(9(55

Tehnicile proiective, ca instru*ente de evaluare psihologic-, constituie un do*eniu fascinant7i controversat al psihodiagnosticului/ Printre altele, ele fac posi&il- cunoa7terea personalit-.iio*ului la nivelul profund al fantas*elor 7i tendin.elor incon7tiente care se reflect- 'nco*porta*ent/

Fantasma în tehnica proiectivă

Conceptul de fantas*- apare circu*scris 'n *od o&i7nuit celui deactivitate i*aginativ-:i*agini *entale vii, 'nso.ite de variate st-ri afective, cu roli*portant 'n dina*ica 7i econo*ia

 psihis*ului u*an/ =in perspectiva psihanali;ei, fantasma are ur*-toarele caracteristici: "este un scenariu organi;at, suscepti&il de o dra*ati;are vi;ual- 'ninteriorul scenariuluisu&iectul este pre;ent 7i poate el 'nsu7i operaper*ut-ri de atri&ute, roluri, ac.iuni

7/26/2019 referat tehnica proiectivaFDS

http://slidepdf.com/reader/full/referat-tehnica-proiectivafds 4/4

"func.ia pri*ar- a acestor scenarii este de a dra*ati;a dorin.a incon7tient-,conco*itent cuilustrarea interdic.iei sunt astfel puse 'n <oc 'n fantas*-*ecanis*e de ap-rare care .in deela&orarea secundar-

 

"fantas*a nu este ilu;orie, ea este o real itate psihic- de profun;i*e dar distinct- derealitatea o&iectiv- Ase*-n-tor visului, fantas*a are un con.inut *anifest 7i un con.inutlatent, pri*ul*anifest@ndu"se la li*ita con7tiin.ei, put@nd ficon7tienti;a&il 7i tradus 'n act con7tient sau

 &locat al doilea .ine deincon7tient, 7i poate fi con7tienti;at doar prin anali;-/ $ntre celedou-con.inuturi rela.ia de si*&oli;are reciproc- este pre;ent-/ a &a;a vie.ii fantas*atice e0ist- fantas*ele originare: re'ntoarcerea lavia.a intrauterin-,scena originar- 3actul se0ual 'n cuplul parental5, seduc.ia 7icastrarea/ Aceste fantas*eoriginare organi;ea;- via.a fantas*atic- a o*uluiindiferent de e0perien.a sa personal-/ Suntstructuri universale, co*une tuturor 7i trans*ise de"a lungul filogene;ei/

Teoria asupra originii fantas*elor originare nu este &ine definit- fantas*ele apar caeveni*ente reale petrecute 'ntr"un ti*p istoric arhaic/ =e"a lungul e0perien.elor, realitateatr-it- s"ar fi transfor*at 'n realitate psihic-/aplanche 7i Pontalis su&linia;- c-, te*atic,fantas*a se raportea;- la origini:(Ase*eni *iturilor colective, ele vor s- propun- orepre;entare 7i o solu.iepentru ceea ce 'i apare copilului ca o enig*- *a<or-/// $n scenaoriginar- estesi*&oli;at- 'ns-7i originea individului 'n fantas*ele de seduc.ie,originea,apari.ia se0ualit-.ii 'n fantas*ele de castrare, originea diferen.ei dintre se0e(/ Pentru un/ fantas*a repre;int- un co*ple0 de repre;ent-ri c-ruia nu 'i corespunde o starede lucruri e0terioar-/ Apare ca re;ultat al unei activit-.i spirituale creatoare care deter*in-co*&inarea unor ele*ente psihice 'nc-rcate de energie/ Pentru )ung, fante;ia i*plic- dou- aspecte diferite: fantas*a 7i activitatea i*aginativ-/Fante;ia 'n accep.ia de fantas*- i*plic- (un co*ple0 de repre;ent-ri care se deose&e7te dealte co*ple0e de repre;ent-ri prin faptul c- nu ii corespunde un continut real/ 

!