HOTĂRÂREA NR. 1826 DIN 22.12.2005

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE

SCOPUL SERVICIILOR SOCIALE:

persoanelor ►să rezolve problemele care apar în procesul

de adaptare;

este de a permite: grupurilor ►să identifice cauzele care duc la

compromiterea echilibrului de funcţionare

socială;

colectivităţilor ► să acţioneze în vederea ameliorării

condiţiilor economice şi sociale ale

grupurilor ţintă.

DREPTURI SOCIALE ALE PERSOANELOR VULNERABILE:

Dreptul persoanelor cu handicap la: ► autonomie; ► integrare socială; ► participare la viaţa comunităţii.

Dreptul familiei la protecţie: ► socială; ► juridică; ► economică.

1

Dreptul copiilor şi tinerilor la protecţie: ► socială; ► juridică;

► economică.

Dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială.

VALORI FUNDAMENTALE:

1.) Demnitatea;2.) Solidaritatea;3.) Justiţia;4.) Libertatea;5.) Egalitatea;6.) Drepturile cetăţeneşti.

CATEGORII DE PERSOANE IDENTIFICATE CA POSIBILE GRUPURI ŢINTĂ:

1.) Copiii;2.) Tinerii în dificultate;3.) Delincvenţii juvenili;4.) Persoanele cu dizabilităţi;5.) Persoanele vârstnice;6.) Persoane dependente de consum de droguri, alcool sau alte substanţe toxice;7.) Victime ale violenţei în familie;8.) Persoanele şi familiile fără venituri;9.) Refugiaţii;10.) Imigranţii;11.) Populaţia rromă;12.) Deţinuţi pe periode îndelungate.

2

Sistemul de servicii sociale: formă de suport activ şi sprijin personalizat pentru: ► individul ► familia aflate în dificultate. ► comunitatea

1.) Serviciile sociale;2.) Prestaţiile sociale; intervin pentru a soluţiona probleme generatoare de 3.) Sistemele de securitate socială excluziune socială.

CONTEXT EUROPEAN

Sistemele de servicii sociale europene sunt afectate de: 1.) globalizare; 2.) schimbări demografice; 3.) schimbări sociale; 4.) migraţia populaţiei.

Schimbările demografice şi sociale au implicaţii majore asupra sistemelor de servicii sociale;

Exemplu:

► reducerea ratei natalităţii; Asigurarea unor servicii de îngrijire apte să răspundă nevoilor unui număr crescut de persoane vârstnice. ► îmbătrînirea populaţiei;

Sistemele de servicii sociale, la nivel european, prezintă atât similarităţi , cât şi diferenţe.Datorită faptului că există factori specifici fiecărei ţări, nu se poate realiza o standardizare a serviciilor.

3

Caracteristici de dezvoltare a serviciilor sociale, la nivel european:

1.) Serviciile sociale sunt acordate de: ► agenţii guvernamentale;

► agenţii non-guvernamentale ( ONG, agenţii non-profit);

► organizaţii comerciale.

2.) Serviciile sociale pot fi organizate şi acordate: ► separat;

► integrate cu alte servicii, cum ar fi:

de sănătate; de educaţie; de tipul beneficiilor(prestaţii)

3.) Serviciile sociale pot fi acordate: ► la domiciliu; ► în diverse centre de zi; ► în centre rezidenţiale.

Notă:

Există o tendinţă generală privind reducerea serviciilor de îngrijire rezidenţială, bazată pe:

1.) Reducerea costurilor;2.) Respectarea dreptului la propria alegere;3.) Creşterea calităţii vieţii a potenţialilor beneficiari.

4

Probleme cheie privind dezvoltarea de perspectivă a serviciilor sociale:

Direcţii de acţiune:

1.) Dezvoltarea pieţei mixte de servicii;2.) Modernizarea sistemelor de servicii sociale;3.) Dezvoltarea sistemelor de servicii integrate;4.) Participarea beneficiarilor şi libera alegere.

Notă:

Economia mixtă a serviciilor sociale: politicile sociale au în vedere nivelul de contribuţie din partea a 4 sectoare, pentru a susţine un sistem adecvat de servicii sociale:

1.) Familie;2.) Stat;3.) Sector nonguvernamental;4.) Privat – cu profit.

1.) Sectorul informal : implică asigurarea serviciilor de îngrijire de către:

Familie; Prieteni; Vecini; Colegi.

2.) Sectorul non-profit : foarte răspândit în multe state, include şi organizaţiile non-

guvernamentale:

Voluntariat.

5

3.) Sectorul public ( de stat): servicii acordate de instituţii publice centrale, regionale, locale.

4.) Sectorul privat: statul contractează serviciile oferite de organizaţii şi agenţii.

5.) Sectorul serviciilor sociale acordate la locul de muncă : servicii destinate copiilor

lucrătorilor.

CONTEXT NAŢIONAL

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei are în vedere:

1.) Încurajarea relaţionării inter-instituţionale pentru corelarea programelor şi politicilor în domeniul serviciilor sociale;

2.) Susţinerea conlucrării cu furnizorii de servicii sociale din sectorul non-profit;

3.) Dezvoltarea unor programe de interes naţional şi internaţional destinate finanţării de proiecte locale sau a altor activităţi: de formare, asistenţă tehnică pentru dezvoltare comunitară;

4.) Susţinerea organizaţiilor neguvernamentale;

5.) Sprijinirea parteneriatului public-privat.

6

ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL SERVICIILOR SOCIALE:

Puncte tari :

► realizarea unui cadru general de organizare şi gestionare a serviciilor sociale adresate tuturor persoanelor aflate în situaţie de vulnerabilitate;

► Au fost definite:

1.) Tipuri de servicii;2.) Categoriile de beneficiari;3.) Furnizorii de servicii sociale;4.) Principii de acreditare;5.) Etapele procesului de acreditare;6.) Condiţii de externalizare a serviciilor sociale;7.) Criteriile contractării serviciilor sociale;8.) Stabilirea responsabilităţilor autorităţilor centrale şi locale;9.) Liniile de finanţare ale serviciilor sociale.

Servicii sociale:

1.) Servicii sociale cu caracter primar;2.) Servicii sociale specializate.

Notă:

Serviciile sociale pot fi furnizate în sistem integrat, prin asocierea serviciilor : ► medicale; ► educaţionale; ► de locuire; Serviciile sociale se organizează descentralizat, la nivel comunitar, în funcţie de:

1.) Nevoile identificate;2.) Numărul potenţialilor beneficiari;3.) Complexitatea situaţiilor de dificultate;4.) Gradul de risc social.

7

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE:

I. La nivel judeţean :

1.) Elaborarea planurilor şi programelor judeţene, în vederea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale;

2.) Dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii sociale, în funcţie de: nevoile identificate; resursele disponibile;

3.) Înfiinţarea, administrarea şi finanţarea serviciilor sociale specializate, adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile;

4.) Elaborarea planului anual de dezvoltare a serviciilor sociale, precum şi bugetul aferent;

II. La nivel de primărie :

1.) Identificarea şi evaluarea nevoilor şi situaţiilor care impun furnizarea de servicii sociale;

2.) Dezvoltarea şi administrarea serviciilor sociale primare, în funcţie de nevoile locale;3.) Promovarea parteneriatelor cu alţi furnizori de servicii sociale;4.) Elaborarea planului comunitar de dezvoltare a serviciilor sociale şi a bugetului aferent.

Realizări:

Crearea unei structuri, la nivel judeţean, responsabilă cu gestionarea problematicii grupurilor vulnerabile ( Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului);

Elaborarea actelor normative privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale; Elaborarea standardelor pentru serviciile sociale; Elaborarea Nomenclatorului de servicii sociale; Implementarea unor programe cu finanţare internaţională destinate formării personalului

care activează în cadrul serviciilor publice de asistenţă socială;

8

Elaborarea şi implementarea unor scheme de grant-uri ( grant: subvenţie acordată de stat sau organizaţie unei persoane sau unei instituţii) pentru finanţarea proiectelor locale .

Continuarea programului de subvenţionare, de la bugetul de stat, a organizaţiilor neguvernamentale.

Puncte slabe:

► Repartizarea neunitară a serviciilor la nivelul întregii ţări;

► Suprapuneri de responsabilităţi între structurile de la nivel local;

► Mari diferenţe între judeţe, între mediul urban şi rural cu privire la dezvoltarea serviciilor sociale;

► Lipsa planificării comunitare în domeniul serviciilor sociale;

► Existenţa unei legislaţii stufoase care conduce la confuzii în administrarea de sistem;

► Neclaritatea legislativă privind respectarea drepturilor sociale pentru diverse categorii de persoane vulnerabile.

Obstacole:

► Cadrul legal neclar şi insuficient de acoperitor;

► Monitorizarea inadecvată aplicării legislaţiei;

► Servicii sociale insuficiente ca număr şi capacitate, inegal dezvoltate faţă de nevoile identificate;

► Resurse financiare insuficiente pentru dezvoltarea serviciilor sociale, precum şi administrarea ineficientă a fondurilor existente;

► Eşecul în garantarea sau furnizarea resurselor pe termen lung.

9

Oportunităţi:

► O voinţă politică de dezvoltare a serviciilor sociale;

► O mai strânsă colaborare a autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale;

► Interesul autorităţilor locale în programele de dezvoltare comunitară, prin proiecte realizate pentru accesarea de fonduri structurale în domeniul asistenţei sociale.

►Creşterea numărului de personal angajat în cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială si protecţia copulului;

► Încurajarea tuturor formelor de parteneriat cu sectorul neguvernamental în domeniul serviciilor sociale.

Accesul la serviciile sociale are la bază următoarele valori:

► Informarea beneficiarilor cu privire la drepturile, legile şi modul de a beneficia de acestea;

► Acces garantat tuturor beneficiarilor eligibili la serviciile sociale;

►Un parteneriat real între furnizorii de servicii sociale şi societatea civilă ;

► Realizarea unor evaluări privind impactul social atunci când se introduc amendamente legislative sau noi beneficii.

10

Principalele căi de dezvoltare a serviciilor sociale sunt:

1. Îmbunătăţirea comunicării şi informării asupra drepturilor şi beneficiilor serviciilor sociale :

1.1. Facilitarea exercitării drepturilor sociale pentru toţi cetăţenii;

1.2. Asigurarea veridicităţii şi calităţii informaţiilor;

1.3. Monitorizarea furnizării serviciilor sociale pentru urmărirea respectării drepturilor beneficiarilor;

1.4. Asigurarea controlului financiar şi controlului privind calitatea serviciilor sociale oferite de autorităţile publice;

2. Îmbunătăţirea organizării sistemului de furnizare a serviciilor sociale:

2.1. Organizarea internă a furnizorilor de servicii sociale, trebuie adaptată la nevoile beneficiarilor;

2.2. Responsabilizarea tuturor celor implicaţi în acordarea serviciilor sociale pentru funcţionarea eficientă a întregului sistem.

3. Facilitarea participării celor implicaţi în cadrul serviciilor sociale la dezvoltarea sistemului de servicii sociale:

3.1.Recunoaşterea rolului organizaţiilor nonguvernamentale în furnizarea serviciilor sociale;

3.2. Încurajarea parteneriatelor între autorităţile publice, organizaţiile nonguvernamentale şi societatea civilă;

3.3. Încurajarea participării persoanelor aflate în situaţie de vulnerabilitate la elaborarea politicilor sociale şi la acordarea efectivă a serviciilor sociale.

11

Principii de bază ale politicilor sociale:

1. Servicii sociale adaptate nevoilor beneficiarilor ;

2. Participare şi dezvoltare – comunitatea şi persoanele vulnerabile trebuie să se implice pentru depăşirea situaţiei, iar statul trebuie

să ofere cadrul legal de dezvoltare a acestora;

3. Calitate – serviciile sociale trebuiesc acordate astfel încât să asigure accesibibitatea cât mai ridicată în funcţie de resursele disponibile;

4. Servicii integrate – complexitatea nevoilor beneficiarilor necesită acordarea unui set de servicii multifuncţionale;

5. Parteneria t – activează o largă participare a mai multor instituţii, organizaţii, autorităţi, familie, prieteni, în vederea realizării obiectivelor propuse;

6. Egalitate de şanse şi nediscriminarea

7. Transparenţă şi responsabilitate – beneficiarii politicilor trebuie să primească garanţii de claritate şi transparenţă a procesului decizional (avocatul poporului, carta drepturilor);

8. Monitorizare şi evaluare – monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale trebuie realizată la toate nivelele, pentru a stabili gradul de satisfacţie al beneficiarilor faţă de calitatea serviciilor sociale;

9. Organizarea comunitară – eficientizarea serviciilor sociale prin organizarea lor la nivelul judeţelor şi comunităţilor locale, prin preluarea lor de către autorităţile publice locale.

12

Obiectivele Strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale:

1. Crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil şi transparent;

2. Realizarea unei construcţii instituţionale eficiente, adaptată nevoilor sociale şi resurselor disponibile;

3. Promovarea dezvoltării unui sistem integrat de servicii sociale la nivel naţional;

4. Dezvoltarea unei culturi participative în rândul populaţiei şi la beneficiarii de servicii sociale.

Rezultate aşteptate pe baza obiectivelor:

1.) Punerea bazelor sistemului naţional de servicii sociale;

2.) Crearea condiţiilor necesare susţinerii unui sistem real de servicii sociale;

3.)Asigurarea unei reţele naţionale de servicii sociale, echitabil distribuită, performantă, accesibilă tuturor potenţialilor beneficiari.

13

Monitorizare şi evaluare:

Principalele obiective supuse activităţii de monitorizare şi evaluare au în vedere:

1. Claritatea şi simplitatea organizaţională şi funcţională:

● sistem de finanţare clar, sigur, continuu al serviciilor garantate de către stat.

2. Management de calitate:

● personal format pentru managementul general şi management de caz;

● personal format în domeniul dezvoltării comunitare şi al accesării de fonduri structurale;

● flexibilitate în dezvoltarea de competenţe noi pentru personalul care activează în domeniu.

3. Dezvoltarea economiei mixte în domeniul serviciilor sociale prin:

● simplificarea sistemului de acreditare şi introducerea unor standarde înalte de evaluare a calităţii serviciilor;

● colaborarea între autorităţile publice, organizaţiile societăţii civile şi furnizorii privaţi de servicii sociale;

4. Participarea populaţiei la toate nivelele de acordare a serviciilor sociale:

● susţinerea mişcării asociative a beneficiarilor de servicii sociale;

● dezvoltarea serviciilor de informare cu privire la drepturile sociale şi serviciile disponibile.

O dată la 3 ani vor fi elaborate rapoarte de evaluare privind eficienţa întregului sistem de servicii sociale.

14

15