Pestii Petii reprezint clasa (conform ultimelor clasificri-supraclasa)cea mai numeroas de animale vertebrate acvatice.Tresc i se reproduc n ap.Au corpul acoperit de regul cu solzi,se deplaseaz cu ajutorul nottoarelor i a cozii,respir prin branhii(petii dipnoi au i plmni)Dup structura scheletului se mpart n peti cartilaginoi i osoi. Petii cartilaginoi (au scheletul cartilaginos) au aprut cu peste 400mln.de ani n urm . Majoritatea depun ou(acoperite cu o coaj chitenoas rezistent),care conin o cantetate mare de galbenu.Se cunosc circa 630de specii grupate n subclasele holocefali i elasmobranhieni. Holocefalii actuali snt reprezentai de circa 30 specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este petele chimere-europian,ntlnit n marea baren(partea de sudest).Are corpul gola,pn la 1,5m lungime,cu o coad filiform,datorit creia acest pete e numit i obolan-de-mare.i depune oule n nite capsule fusiforme de pn la 18cm lungime.Chimera-europian este apreciat pentru grsimia din ficat,care se folosete ca substan medicamentoas. Elasmobranhienii actuali cuprind peti din ordinul rechini(circa 250specii)i ordinul batoidei(circa 350specii) Petii osoi (au scheletul osos)cuprind subclasele de peti sarcopterigieni i actinopterigieni. Sarcopterigienii la rndul lor se mpart n peti dipnoi i peti crosopterigieni. Petii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea lor au desprut de acum.n prezent exist doar 6 specii reprezentani ai genurilor neoceratod,lepidosiren i protopter.Singura specie din primul gen-neoceratodul se ntlnete n Australia de nord-est;4specii de protopter-n Africa;petele lenidosiren n bazinul Amazonului.Protopterii i lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege. Crosopterigienii se cunosc din devonian i au disprut aproape n ntregime n cretacicul superior.Ei snt considerai strmoii ai vertebratelor terestre.Unicul

reprezentant actual al crosopteri- gienelor este latimeria ,care are corpul pn la 180cm lungime,masa de pn la 95kg i o coloraie albastr-metalic.Ea este un animal ovovipar.Trete n regiunea insulelor Komore.Primul exemplar de latimerie a fost prins n anul 1938 lng Africa de sud(unde a ajuns ntpltor). Dintre actinopterigieni cei mai rspndii i mai cunoscui snt teleostenii sau petii osoi propriuzii,care numr peste 20000 de specii atuale.Ei au aprut circa 200mln.ani n urm.Unii tresc n apele marine(scrumbiile,anciouii,petiizburtori,scombridele .a.),iar alii populeaz apele dulci (salmoniformele,cipriniformele,unele specii de perciforme i siluriforme).i printre petii osoi axist peti electrici,de exemplu;anghila-electric,somnul-electric .a.Ei de-a semenea au organe electrice care produc descrcri electrice la tensiuni de 350-650 voli.Cu ajutorul lor petii i ameesc victima sau speie dumanii. Petii osoi au corpul de forme variate:de fus(scrumbia,somnul),de sgeat(zrganul,tiuca), de arpe(anghila),de ac(acul-demare),turtit(pltica,caracuda),de disc(cambula),de sfer(petele-lu-n).a. Petii difer mult i dup culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populeaz pturile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabia,scrumbia),cele care tresc la fundul apelor nu au acest luciu,petii abisali(de mare adncime)au o culoare roietic,cafenie i neagrviolet,iar cambula poate sa-i schimbe culoarea dup culoarea nisipului sau a scoicilor. Unii peti(cleanul,pstrvul,somnul)snt capabili s axecute micri foarte iui i pot nvinge cu uurin curenii puternici de ap,fapt care le permite s triasc n rurile de munte,s urce pe cursul lor superioer pentru a depune icre,strbtnd n acest scop praguri i mici cascade de ap.Cel mai mare rapid pete este considerat tonul,care dezvolt o vitez de pn la 90km pe or. E foarte interesant petele numit guvid-sritor ntlnit n lagunele unor ruri din Australia,Asia,i Africa unde cresc adevrate desiuri de mangrove.Datorit nottoarelor pectorale lungi i puternice el se car cu uurin pe arborii de mangrove i vneaz insecte.ntruct respir i aer atmosferic,acest petior de 15cm se poate afla n afara mediului acvatic un timp ndelungat.

Majoritatea petelor migreaz n perioada de nmulire.Petii de ru urc spre cursul superior al apei pentru a-i depune icrele pe plante acvatice,pe pietre.Scrumbiile i depun icrele n adncul apelor.Unii peti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) i prsesc mediul obinuit de via i i depun icrele n ruri,n timp ce anghila,din contra,pentru a-i depune icrele trece din ruri n mri i oceane. Petii sunt foarte variai att dup dimensiuni,ct i dup durata vieii,ntre care parc sxist o anumit corelaie:se cunosc guvizi de 7,5-11mm care tresc cel mult un an,pe cnd morunul,care atinge uneori 800-1000kg,trete aproape 100ani. Cele mai mici vibraii ale apii petii le percep cu ajutorul unui organ numit linie lateral.Un alt organ interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum i de producere a sunetelor,denumit vezic nottoare.Petii lipsii de acest organ(fusarul,zglvocul,scrumbia-albastr),care tresc pe fundul apelor urc spre suprafaa apei i se scufund cu uurin. Petii ajung la maturitate sexual la diferite perioade:Jinjirica,guvidul-la cteva luni,carpul, pltica,lul-la 3-4ani,morunul,nisetrul,abia la 1418ani.Fecunditatea petelor variaz de la cteva zeci de icre(la ghidrin,acul-demare)la 1-9mln.(la cambul i morua)i chiar pn la 300mln.(la petele lun). Majoritatea speciilor de pete snt adaptate la un anumit fel de hran.Speciile rpitoare se hrnesc n special,cu peti mai mici(alul,somnul,tiuca .a.).Petii care se hrnesc cu nevertebrate de fund(amurul-negru,pltica,linul) au dinii maxilari sau faringieni puternic dezvoltai.Multe specii de exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hrnesc,n special cu animale planctonice,altele(bunuar,ambulalb,hipoftalmictisul-alb,roioara,scobarul)-numai cu vegetaie acvatic.

Pestii de apa dulce

Stiuca (Esox Lucius)

-Este unul dintre cei mai spectaculosi pesti care traiesc in tara noastra, reprezentind trofeul cel mai rivnit de catre pescarii sportivi. Foarte raspindita in , in apele de ses, lacuri de acumulare, stiuca poate atinge peste 1 m lungime si 25 kg greutate, fiind semnalate cazuri de exemplare mult mai mari (neomologate insa). Dimensiunea minima a exemplarelor retinute este de 50 cm. In denumirea populara mai poarta numele de catea, ciuca, mirlita etc., in functie si de marimea acesteia. -Stiuca este un peste extrem de hraparet inghitind aproape orice-i iese in cale. Este des intilnita in zonele cu ape linistite, limpezi, cu fund curat in care abunda pestii mici. Locul preferat in care vineaza este la apa mica, aproape de mal, printre tufisuri. Sezonul favorit al pescuitului la stiuca este primavara, februarie-martie, respectiv toamna de la sfirsitul lui septembrie pina la inghetul apei, cu precadere in zilele innorate. Temperatura optima a apei, preferata de stiuca, este de 17 C. Carnea de stiuca este deosebit de gustoasa ceea ce ii confera stiucii o valoare economica ridicata. De asemenea icrele sunt foarte apreciate. In ultimul timp stiuca a fost pescuita intensiv fiind din ce in ce mai rara in baltile de ses.

Salaul (Stizostedion lucioperca)

-In tara noastra salaul traieste in mod natural in bazinul acvatic Congaz,.Prin populare acestia pot popula si baltile izolate dar adaptarea acestora este mai dificila. -Salaul prefera apele limpezi unde isi poate urmari prada in voie. Ca pentru orice peste rapitor, hrana este constituita din mici vietuitoare acvatice si in special pestii mici. Salaul are corpul alungit, rotunjit, subtiat mult spre coada, capul mare, gura larga. Are dinti ascutiti cu cite doi colti ascutiti pe fiecare falca. Culoarea este verde-cenusie iar burta este alba. Pe spate acesta prezinta 8-12 dungi. -Salaul poate atinge o lungime de pina la 1 m si 15 kg greutate. Dimensiunea minima permisa pentru a retine salaul este de 50 cm. Reproducerea sa are loc primavara, in lunile martie-aprilie. Somnul (Silurus Glanis)

-Datorita valorii economice ridicate, somnul este unul dintre cei mai rivniti pesti din tara noastra. Foarte raspindit in bazinul acvatic Stanca Costesti, iazuri si lacuri de acumulare, somnul atinge dimensiuni impresionante fiind raportate cazuri de exemplare de peste 200 kg.

-Reproducerea somnului are loc in perioada aprilie- mai; de retinut ca icrele somnului nu sunt comestibile. -Somnul este un peste carnivor, fiind denumit si sanitarul baltilor datorita predilectiei sale pentru vietatile moarte si aflate in putrefactie. Somnul vineaza pesti, pasari, broaste si animale mici.

Crapul (Cyprinus carpio)

-In tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Nistru ,n anumite riuri cu ape domoale si este unul dintre trofeele cele mai rivnite de pescarii sportivi. In prezent exista mai multe rase de crap (Romanesc, Salonta, Novac ...) care au un comportament relativ asemanator si ca atare le vom discuta la modul global. -Crapul este un peste de talie mare, exemplarele mari depasind 35 kg. Temperatura optima de hranire a crapului este de 19 C fapt pentru care primavara si toamna sunt anotimpurile cele mai spectaculoase la pescuitul crapului. Reproducerea are loc in aprilie-mai. Este un peste care se hraneste atit cu vegetale cit si cu viermi, insecte. - Crapul maninca pe fundul apei preferind zonele cu gropi, miloase.

Platica Abramis Brama

Clasa: Actinopterygii; Ordinul: Cypriniformes; Familia: Cyprinidae. Denumire in engleza: Bream, Carp Bream. Denumiri populare: Platica, Carjanca, Ruginoasa. Dimensiuni: In mod normal este intalnita cu dimensiuni de 20-40 cm si o greutate de 300 800g. Exceptional peste 70 cm si 5-6 kg. In Delta Dunarii exista marturii despre platici de peste 10 kg. Areal: Este un peste de apa dulce, raspandit in aproape toata Europa, de la Cercul Polar pana in Alpi si Pirinei si din Irlanda pana in Urali. Traieste si in bazinul acvatic din Calarasi.

Descriere si mod de viata: Platica este un peste deoosebit, forma corpului este inalta si puternic aplatizata, ochii mari, gura mica, fara mustati, semiinferioara, protractila. Corpul este acoperit cu solzi moi, muchia burtii este lipsita de solzi. Culoarea platicii este foarte variata, exemplarele tinete au o culoare argintie deschisa cu spatele verde inchis negru, crescand, se coloreaza in functie de mediul in care traiesc, pot ramne tot argintii, pot fi aurii aramii sau chiar brum maro inchis. Platica poate fi caracterizata ca un peste pasnic, sperios, timid, se hraneste cu viermi, larve acvative, icre, crustacee si moluste mici si plante. Exemplarele mari devin agresive si se hranesc si cu pestisori. In perioada de reproducere, masculului ii apar pe cap si pe spate niste tuberculi albi, numiti butoni de imprerechere. Primavara, cand apa ajunge la o temperatura de 18 grade, cardurile de platici cauta ape mici, bogate in vegetatie si incep "bataia" de depunere.

Pesti de rauri colinare

CLEANUL Cleanul este mult apreciat de pescarii din tara noastra, deoarece vioiciunea acestui peste face ca pescuitul lui sa fie foarte atragator. Desi este un peste tipic de ape colinare, cu fundul tare, limpezi si cu un curs mai vioi, totusi el se intilneste in toate apele curgatoare, incepind cu cel de munte si terminind cu cele care se varsa in Dunare. Cleanul este un peste foarte frumos, are corpul alungit, acoperit cu solzi albi, tiviti

pe margine cu o dunga de punctisoare negriocioase. Spetele pestelui este gros, putin arcuit. Capul cleanului este mare, cu gura situata la virful botului. Coloratia lui este frumoasa: are corpul alb - argintiu, cu reflexe metalice, iar spatele masliniu verzui. In apele noastre, cleanul creste relativ repede: de la eclozarea din icre (mai - iunie) si pina toamna a-junge la 6 - 10 cm. Lungimea medie variaza intre 30 si 50 cm, iar greutatea intre 0,3 - 0,8 kg, dar deseori pes-carii prind exemplare de 50 - 60 cm si cu o greutate de 2 - 2,5 kg. S-au semnalat mai rar si exempalre de 4 kg. Ritmul intens al cresterii cleanului se explica prin faptul ca acest peste este omnivor. In primele saptamini, cleanul se hraneste cu plante si animale mici de apa, de exemplu, seminte si particule de plante acvatice, in-secte mici de apa si larve. Pe masura ce creste, cleanul isi imbogateste lista de bucate, consumind orice hrana, incepind cu insectele ce zboara deasupra apei (dupa care el sare afara din apa) si terminind cu icrele si puii al-tor pesti. Ii plac mormolocii de broasca, viermii si rimele, soarecii, ciresele, dudele, prunele si alte fructe cazute in apa etc. Este un

peste foarte lacom. Puii de clean inoata in cirduri, in schimb cei "batrini" duc o viata singuratica in locurile mai adinci ale riurilor, sub radacinile copacilor, in cotloanele de sub mal, linga lucrarile hidrotehnice aflate in apa, linga stavilare etc. Vara stau prin locurile mai putin adinci, iar iarna se adapostesc in gropile sapate de apa la adincimi mai mari. Cleanul este un peste foarte atent si banuitor. De aceea trebuie sa ne apropiem cu mare bagare de seama de locul de pescuit, folosind pentru camuflarea noastra vegetatia de pe malul apei. Nici umbra sa nu ne cada pe apa, deoarece cleanul "are pe fiecare solz cite un ochi". MREANA

Mreana (Barbus barbus) este un peste teleostem din membru al familiei Cyprinidae. Traieste in apele curgatoa-re, fiind raspandit in Dunare si afluentii sai, raurile colinare si de ses, pana in zona lipanului. Prefera apele repezi si reci, cu valtori si bulboane adanci, cu fund nisipos sau prundis. Mreana are copul fusiform, capul ascutit, gura subterminate cu buze groase si patru mustati. Culoarea spatelui este predominant verde, iar pe lateral este mai deschisa la culoare avand pete mici negre. Solzii sunt maruti, inotatoare-le pectorale ventrale si anale sunt puternice si au coloarea portocalie sau rosu. Obisnuit are 25 - 60 cm cu o greu-tate de 0,4 -1,5 kg, ajungand usor la 3-5 kg. In Dunare s-au prins si exemplare de 9-10 kg. Primavara, in lunile a-prilie-mai migreaza pentru depunerea icrelor, urcand in zona lipanului. Perioadele de hranire ale mrenei sunt: mar-tie aprilie, inainte de boiste si septembrie - octombrie. Prefera apele usor tulburi decat cele limpezi, ea fiind speri-oasa. Se hraneste mai mult noaptea, cu insecte, virmi, moluste, larve. Locurile in care o vom cauta sunt: marginile suvoiului, dupa diferite obstacole din apa (copaci, stanci, insulite), golfurile din marginea vadului si in curentul puternic al apelor. SCOBARU

Scobarul este un peste tipic pentru apele colinare. El se hraneste cu specii de alge verzi ce cresc pe bolova-nii din apa (perifiton). Desi este dispretuit de unii pescari sportivi - in special de sotiile acestora - totusi scoba-rul ne ofera multe clipe placute pe malul apelor din regiunile deluroase. Unii spun ca scobarul nu este prea gustos. Nu este adevarat! Carnea scobarului este buna daca stii cum sa o prepari. Fiert in ulei - a la sardine - scobarul este un peste cautat. In anumite portiuni ale unor riuri colinare, de exemplu, pe Mures, intre Galautas si Reghin, pe Olt, intre Tusnad si Malnas sau intre Rimnicul Vilcea si Slatina, in Somesul Mic si cel Mare, in Sieu si Crisul Negru scobarul for-meaza 85 - 95 % din

populatia piscicola a acestor zone. Scobarul are corpul zvelt, asemanator cu cel al cleanului. Se recunoaste usor dupa botul sau proeminent si trunchiat la capat asemenea unui nas. Gura scobarului este inferioara si dreapta. Buzele lui sint carnoase, cea de jos fiind ascutita si mai tare. Cu ajutorul lor rade pojghita verde, alunecoasa de pe bolovanii din ape, unde lasa urme. Daca il despicam, se observa ca pielea care captuseste burta pestelui este neagra. Traieste numai in ape curgatoare, stind indeosebi in locurile cu fundul pietros, unde se tine in cirduri. Reproducerea in apele noastre are loc intre 20 si 30 aprilie, cind se aduna in cirduri si mai numeroase, fiind atit de "blind", incit se poate prinde cu mina. Acest peste creste destul de repede si este foarte prolific. Lungimea lui obisnuita variaza intre 25 si 35 cm, iar gretatea medie intre 300 si 500 g. In zonele amintite mai sus, exemplarele mari ajung pina la 35 - 40 cm.

STURIONIICaracteristici generale ale sturionilor cartilaginoi

Din sturionii care i perioadele cele mai ndeprtate ale istoriei Pmntene erau larg rspndii, au supravieuit n total doar dou ordine, cu trei familii, care triesc n

fluviile mari i n mrile zonei temperate de nord. La aceti peti, scheletul este incomplet osificat i craniul ramne aproape exclusiv cartilaginos, fiind ns acoperit cu oase mari, tegumentare. Coada dorsal persist aproape n ntregime, nvelit ntr-o teac de esut conjunctiv. Se dezvolt inele cartilaginoase superioare i inferioare, care nconjur mduva spinrii i vasele. Ca aspect exterior, aceste specii de peti se pot recunoate printr-o proeminen alungit a craniului (rostru) . Gura cu mandibule involuate, fiind situat pe faa inferioar, las impresia unei trompe. Pielea acestor animale, aproape toate de dimensiunile mari, contine solzi i plci osoase, iar organele interne, prin structura lor primitiv, amintesc nca organizarea rechinilor. Sturionii din fam. Polipteridae, al cror corp, cu multe nottoare dorsale este att de bine acoperit cu plci romboidale, nct apare complet nvelit ntr-o carapace, populeaz fluviile Africii tropicale. Specia din Nil (Polypterus bichir), cea mai cunoscut, ajunge la lungimea de aproximativ un metru, pe cnd Polypterus senegalus, care triete n Africa de Vest, atinge 40 cm., iar P. lapradei, care d asemenea triete n Africa de Vest, ajunge la 90 de cm. lungime. Aceste specii reprezint paleonisciformes, care au supravieuit pn azi; nainte au fost considerate drept crosopterigieni, deoarece posed o pereche de pulm oni aezai ventral i nottoarea toracice musculoase cu baz solzoas.

Formele cele mai specializate snt sturionii propriu-zii care aparin familiei Acipenseridae. Acetia au pe corp 5 rnduri longitudinale de plci osoase (scuturi) i ntre ele scutele mici dispuse neregulat. Rostrul conic spatulat poart ventral 4 musti iar gura subterminal este fr dini i prezint buze groase. Corpul se prelungeste napoi n lobul inferior al cozii. Sturionii triesc n apele termale termale i semireci din emisfera boreal. Snt mai abundeni n Asia i Europa oriental i foarte rari n Europa occidental. Dat fiind c sturionii au o importan economic deosebit mai

ales n Europa oriental constituind un produs valoros de pescuit n Dunre, n Marea Neagr, n Caspic i n Volga ca i n bazinele marilor fluvii din Extremul Orient ei vor fi descrii mai amnunit. ipul (Acipenser Sturio) Singurul sturion care se mai gasete i pe coastele atlantice ale Europei posed un bot moderat alungit, o buz superioar ngust i o buz inferioar groas despicat la mijloc. Firele de musta sunt simple. Scuturile mari laterale sunt dispuse compact unele lng altele i scuturile dorsale de la mijloc sunt cele mai mari. Culoarea prii superioare este mult mai mare sau mai puin cafenie-nchis, iar n partea inferioar --alb argintie lucioas; scutirile au culoarea alb-murdar. Lungimea acestui pete poate s ajung pn la 6 metri, de obicei ns are cel mult 2 metri. El se gasete in Oceanul Atlantic, n Mediteran, n Marea Nordului i Baltic. n Rin se urc pn la oraul Mainz, mai rar pn la Basel.

Nisetrul (Acipenser guldenstadti)

In In n familia sturonilor, nisetrul ocup dup morun- un loc important, datorit valorii sale economice. Corpul, ngroat n partea din fa i ngust spre coad, este acoperit de 5-19 plci dorsalee, 28-50 plci laterale i 6-14 plci ventrale. De asemenea dintre cele cinci rnduri de scuruturi puternice de pe corp, se afl mici plcue stelate, dispuse tot n iruri. Botul este scurt, rotunjit i lat. Coloritul este de obicei, galben-cenuiu. La exemplarele pescuite n mare coloritul este nchis, n timp ce nisetrul din Dunare are o culoare galbuie. Obinuit, atinge lungimea de 80120 de cm. i greutatea de 12- 15 Kg, pescuiduse uneori i exemplare de 1,5- 2 metri lungime, care cntresc 25-60 kg. Maturitatea sexual apare la 8- 14 ani la mascul i la 10- 20 de ani la femel. Nisetrul triete pn la 45 de ani. Pete marin, mogrator, nisetrul se reproduce n fluvii unde se deplaseaz primavara, n martie, aprilie i chiar n mai. O femel de 15 kg. depunde pn la 1000000 de icre de culoare cenuie-negricioas. n Dunre urc pn dincolo de Porile de Fier. Puii de nisetru vieuiesc n Dunre pn n iunie-iulie, cnd coboar n mare, unde ramn n faa gurilor fluviilor pn ce ating vrsta de 2-3 ani. Dup aceast perioad se retrag la adncime. Hrana puilor de nisetru n Dunre o constituie crustaceele i larvelede chironomide, iar n apele mrii consum de preferin crustacee i polichete. Rareori mannc peti i anume guvizi. De aceea, nisetrul se aglomereaz n zonele cu midii. Pe lng migraia de reproducere de primvar, nisetrul intreprinde migraii i toamna( august-septembrie). Exemplarele care migreaz vara i toamna rmn n fluvii pn n primavara urmtoare cnd se reproduc. Rezult deci c

reproducerea se face n fiecare an, ci la doi sau chiar la trei ani.Niestrul Siberian (A. Baeri) care ajunge la 2 m lungime i peste 200 kg greutate i care populeaz unele fluvii siberiene prezint i forme staionare n lacurile Baical sau Saissanov care nu mai migreaz spre mare. Cega(Acipenser ruthenus)

Are botul mai lung, ascuit i ntors n sus,iar mustile cu franjuri. Scuturile mari, laterale sunt rombice, iar cele micidinate la partea lor posterioar. Este un sturion mai mic cu lungimea n medie de 60-80 de cm i greutatea pn la 6-7 kg.Buza inferioar este divizat la mijloc. Acest sturion este adaptat exclusiv la viaa n apele dulci, trecnd din fluvii i n rurile afluente mai mari. Astfel din Dunre ajung pn n rul Tisa i Mure. Este rspnditn rurile din sud-estul Europei, bazinul M.Negre i rurile siberiei. Morunul(Huso huso) Cel mai mare sturion, are botul scurt, conic i turtit de sus n jos; mustile sunt turtite lateral i far franjuri. Scuturile de pe corpul lui gros sunt mici, iar scuturile mari, dorsale sunt parial ngropate n piele. Ajunge pn la 58 m lungime i 1600 kg greutate. Populeaz Marea Caspic, Azov i Marea Neagr intrnd pe scurte distane n rurile aferente. Morunul dauric sau caluga(Huso dauricius), n bazinul fluviului Amur ajunge la 1000 kg greutate. Numrul boabelor de icre negre ajunge la la 4 milioane.

Pstruga(Acipenser stellatus) Dintre toti sturionii , pastruga are talia cea mai zvelta si mai eleganta. Ca si ceilalti sturioni , are corpul acoperit cu cinci siruri de placi osoase,care formeaza scuturi rinduite astfel :9-16 dorsale, 26-43 laterale, 9-14 ventrale. Botul este lung si latit. Coloratia corpului variaza dupa mediul in care traieste , exemplarele pescuite in mare avind o culoare aproape neagra,iar cele din Dunare o culoare cenusie inchisa. Lungimea maxima la care poate ajunge este de 214 cm,iar greutatea de 68 kg., exemplarele obisnuite masurind 80-100 cm si cintarind 5-8 kg. Peste marin migrator, pastruga traieste in Marea Neagra, Marea de Azov si Marea Caspica.Exemplare izolate patrund in Adriatica.Maturitatea sexuala apare la virsta de 3-7 ani. Pentru reproducere migreaza in fluvii.La noi in Dunare,unele exemplare ajung pina dincolo de Portile de Fier.De regula, zonele unde se inmulteste pasrtruga sunt cuprinse intre Giurgiu si Braila.Femela depune pina la 400 000 de icre de culoare neagra. In Dunare ,puii se hranesc cu larve de chironomide, iar in mare cu crustacee (gamaride si miside).Pastrugile mai in virsta se hranesc cu moluste mici si cu pesti , mai ales guvizi Aceasta specie de sturion traieste in partea indulcita a marilor Neagra, de Azov, Aral si Caspica si in fluviile si riurile care se varsa in ele . Viza are botul triunghiular,ascutit si tare in tot timpul vietii.Spre deosebire de ceilalti sturioni, buza de jos este intrerupta la mijloc.Mustatile sunt prevazute cu franjuri mici.Primul scut dorsal este mare si puternic.Pe corp are 11-16 scuturi dorsale , 5274 laterale si 11-17 ventrale. Viza ajunge pina la 2 m lungime si 50 kg. Greutate.Exemplarele pescuite in Dunare cintaresc de obicei,8-10 kg, avind

lungimea de 80-100 cm.Maturitatea sexuala apare la virsta de 3-7 ani la masculi si la 5-10 ani la femele.O viza de 10 kg. Depune pe fundul nisipos pina la 500 000 de icre Importana Sturionilor Dup cum am amintit deja, sturionii sunt locuitorii adevrai ai mrilor. Ei viziteaz temporar rurile i numai n scopul reproducerii, sau pentru iernare. Migrarea are loc n acelai timp la diversele specii, i anume din martie i pn n mai i apoi trziu toamna. Animalele migreaz n loturi, variabile n funcie de localitatea i mprejurri. Sturionii sunt dintre cei mai fecunzi peti; dup cum s-a constatat la unele femele capturate, la o greutate total de 1400 kg, ovarele lor cntreau 400 kg. Aceti peti urc rurile, depun icrele pe fund, apoi se ntorc n mare. Se crede c dup ecloziune puii stau nc mult vreme n ruri i fluvii.Carnea tuturor speciilor de sturionii este foarte gustoas, fiind fr oase i cu o grsime fin. Cu toate acestea, importana economic a acestui pescuit rezid n icrele lor din care se prepar caviarul. Ovarele se bat mai nti cu vergele i apoi se trec printr-o sit pentru a se desface icrele de nveliul lor, dup care se sreaz mai mult sau mai puin timp i se aaz n butoaie.Cele mai valoroase icre sunt cele de morun i nisetru. Cele de morun au bobul mare de 3,24 mm i culoarea cenuie-neagr, care variaz dup sezon. n lunile mai i iunie, cnd sunt n formaie, au culoarea mai deschis. Icrele de nisetru au bobul de 33,5 mm i culoarea cenuie- nchis. Icrele de pstrug i mai ales cele de ceg sunt cu bobul mult mai mic i au culoarea cenuie-verzuie. Calitatea cea mai bun o dau cele recoltate n primvar.Marile lucrri hidrotehnice de pe fluviimpedicnd migraiunea sturionilor pentru reproducerecauzeaz n mare msur scderea populaiei piscicole n bazinele respective. Acest factor a determinat n mare parte dispariia sturionilor din bazinele fluviilor Europei occidentale. De aceea, pentru a se preveni depopularea fluviilor din sudul U.R.S.S. i din Dunre cauzat de marile instalaii de hidrocentrale, s-au organizat staiuni piscicole unde se produc puiei de sturioni ce sunt apoi depui n aceste fluvii.

Fel si fel de pesti

Pe Terra exista,conform statisticilor mondiale,22.000 de specii de pesti.In carte scolara de fata reusim sa descriem detaliat doar cateva dintre acestea.Acum va infatisam si alte specii: Pestele de gheata-este unul dintre pestii din Antartica,adaptatii vietii aspre in apele reci.In sange are un antigel,care-l apara de inghet.Cel de alaturi nu are celule rosii in sange.In apele inghetate, sangele poate sa transporte destul oxigen si fara celule rosii.

Pestele sabie -traieste in Atlantic,Pacific,Marea Mediterana,

Marea Neagra(mai rar).Atinge 5 m lungime si 200kg. greutate.Spatele e albastrui inchis, abdomenul argintiu.E un peste rapitor,bun i nnotator si indraznet.

Pestele arici-traieste in Marea Mediterana si in Oceanul indian. Se apara de dusmani cu tepi ca a-i ariciului.Cand e in pericol,se umfla si tepii de zbarlesc amenintator.I se spune arici de mare(peste lampion). Pestele fluture-traieste in Africa tropicala si este singurul peste care poate zbura. Pestele zburator-sau pestele pasare survoleaza Mediterana, semanand cu un romb zburator,uimaimindu-i

pana si pe scumfundatori care se trezesc cu pesti zburand pe deasupra capetelor falfaind din aripi ca liliecii. Pestele arcas-traieste in apele dulci ale regiunii indochineze si poate fi vazut in acvariile din Singapore.E un bibanel rotofei care,ptr.a prinde o insecta arunca spre acesta un jet de apa.