UNIVERSITATEA “BABEŞ BOLYAI” CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SECŢIA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

NOŢIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Tema referat: Care sunt nevoile persoanei bolnave

mental?

Student Ciurlă Raluca Florentina

Asistenţă Socială, an III, grupa A

1

Decembrie,2009

Introducere

La ce ajută cunoaşterea nevoilor unei persoane cu probleme mentale?

Identificarea nevoilor cu care se confrontă un bolnav psihic, cît si recunoaşterea

acelor nevoi speciale, reprezintă un pas important în acordarea ajutorului adecvat acestor

persoane cu probleme speciale. De asemenea este nevoie de o cunoaştere explicativă, în

prealabil, a ceea ce înseamnă nevoia pentru un bolnav psihic, pentru a şti unde? , de ce? ,

cat timp? , cum? , si cu cine? intervenim in solutionarea acelei nevoi. Tema aleasă este

una de actualitate deoarece persoana cu handicap mental este o categorie a populaţiei cu o

poziţie evident dezavantajată, faţă de alte categorii de oameni. Vreau să mai adaug faptul

că atitudinea pe care o au oamenii faţă de această categorie determină, in mare măsură,

gradul de civilizaţie a societăţii în care trăim. Pentru ca această atitudine, în mare parte,

negativistă, pe care o au oamenii, sa se rarefieze, trebuie să fie cunoscute şi recunoscute

nevoile acestei categorii de populaţie.

Pentru a mă face înţeleasă mai bine, aş dori sa precizez că nevoia, ca şi concept, a

fost introdus prima dată de către Virginia Henderson, subsumînd nevoile omului, în 14

nevoi fundamentale ale sale. Dupa Virginia Henderson nevoia fundamentală este o

necesitate vitală, esenţială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de

vedere fizic şi mintal.

“Ajutorul necesită înţelegere”

Cuprins. Argumente.

Nevoile persoanelor cu handicap mental sunt complexe, şi de mai multe feluri.

Majoritatea nevoilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale sunt aceleaşi ca ale altor

oameni: contactul social, securitate, locuinţă adecvată, educaţie, muncă, dar depinde şi de

gravitatea bolii. Cu un plus de educaţie, unii pot trăi independent cu puţin sprijin. Alţii au

nevoie de sprijin educaţional si social pe toată durata vieţii. Toate persoanele cu

2

dizabilităţi intelectuale sunt capabile să-şi exprime nevoile si dorinţele, chiar dacă nu o

pot face întotdeauna într-o formă verbală.

Cu cît boala psihică este mai gravă cu atît nevoile persoanelor cu aceste boli sunt

mai multe. Tulburările psihice sunt de 4 feluri: schizofrenia, care este cea mai grava boala

psihică, tulburările alimentare, tulburările afective si tulburările de anxietate. În funcţie de

aceste tulburări, nevoile sunt puţin diferite.

În primul rînd am să prezint nevoile generale ale persoanelor cu handicap mental,

sau mai bine spus principiile cheie ce trebuie să asigure protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap mental.

1. Nevoia de a fi respectat.

Persoanele cu dizabilităţi psihice trebuie să-şi poată exercita drepturile, să-şi exprime

punctele de vedere, să fie ascultate şi să fie tratate nediscriminatoriu vis-a-vis de sex,

orientare sexuală, vîrstă, dizabilitate sau alt statut.

2. Nevoia de a alege.

Persoanele cu dizabilităţi psihice trebuie să aibă dreptul de a face alegeri în ceea ce

priveşte viaţa lor, de exemplu, unde sa trăiască, cu cine să se asocieze, cu cine să se

împrietenească sau să aibă relaţii de alt tip, şi ce fel de servicii să folosească. Dacă au

dificultăţi în luarea decizilor, trebuie să li se acorde cît de mult sprijin şi asistenţă cu

putinţă pentru a putea face alegerile ei înşişi şi pentru a-şi putea exprima preferinţele.

Atunci cînd se iau decizii în numele persoanei cu dizabilităţi intelectuale principiul

director trebuie să fie interesul acesteia.

3. Nevoia de participare

În vederea asigurării participării depline şi egale, persoanele cu dizabilităţi psihice

trebuie să aibă acces la o serie de servicii ca: educaţie, locuinţă, muncă, activităţi

culturale şi de recreere.

4. Nevoia de independenţă.

Persoanele cu dizabilităţi psihice trebuie să poată trăi cît mai independent cu putinţă,

şi să benefieze de sprijinul şi asistenţa care să le permită acest lucru. Aceasta

înseamnă că serviciile trebuie să răspundă nevoilor fiecărei persoane şi trebuie să

reducă barierele ce împiedică o persoană să fie independentă.

3

În al doilea rînd, aş vrea să menţionez că mi-am desfăşurat practica în Centrul Social

Cluj Estuar, care este un centru de zi, şi acolo am putut observa şi identifica cel mai bine

nevoile acestor persoane cu probleme de sănătate mentală. Aceste nevoie sunt cele

fundamentale, dar se mai adaugă şi cele speciale, punîndu-se accent în special pe nevoile

afective, de exmplu nevoia de siguranţă, de autorealizare, unei comunicări cît mai bune

unii cu alţii.

Activitatea de consiliere socio-psiho-juridică vine să acopere o serie de nevoi, astfel

încît adulţii cu probleme de sănătate mentală să devină capabili de a duce un trai

independent, normal, ca orice om obişnuit. Acest serviciu este oferit de o întreaga echipa

interdisciplinară, formată din asistent social, psiholog,medic psihiatru, jurist, lucrător

social, manager. Creşterea calităţii acestor persoane este condiţionată de rezolvarea

nevoilor lor:

• sociale – inter-relationare, respect reciproc, autoreprezentare în faţa instituţiilor

statului, comunicare, implicare activă în viaţa comunităţii, advocacy;

• psihologice - respect de sine, explorarea si dezvoltarea potenţialului propriu, buna

gestionare a bolii psihice;

• juridice - exercitarea drepturilor de cetăţean, pacient, persoană cu handicap,

protecţie împotriva abuzurilor, informare.

În al treilea rînd aş dori să discut despre importanţa unui loc de muncă,acest lucru

fiind şi mai important pentru o persoană cu probleme mentale, deoarece această nevoie

este mai puţin exploatată şi consider că merită discutată. Gaston Harnois şi Phyllis

Gabriel, în cartea lor Mental health and work: Impact, issues and good practices

precizeaza despre rolul ce-l are munca în dezvoltarea noastră ca persoane dar şi mai

important impactul deosebit în ceea ce priveşte starea de bine a sănătăţii mentale a unui

individ. Rezumînd, indivizii cu dizabilităţi psihice au ca beneficii, în urma găsirii unui loc

de muncă, urmatoarele:

contact social, un lucru primordial în reabilitarea lor;

efort colectiv si scop colectiv, acest lucru le aduce angajaţilor un context

social în afara familiei;

identitate socială, un lucru esenţial în definirea ca persoană;

4

activităţi zilnice, ex: organizarea unei zile obişnuite.

De asemenea cei doi autori acordă o importanţa deosebită rolului pe care îl au

angajatorii asupra acestei probleme. Astfel, o persoană care tocmai a suferit de o depresie

şi a urmat un anumit tratament specialist, are nevoie să fie încurajată să se intoarcă cît

mai curînd posibil pe piaţa muncii, pentru că, cu cît acest proces de încadrare sau

reîncadrare pe piaţa muncii durează mai mult, cu atît acea persoană işi va pierde interesul.

Rolul angajatorului, ar fi acela de a-i facilita reîntoarcerea pe piaţa muncii, dar în mod

gradat. Adică, pentru început ar putea să-i permită un job part-time, sau să-i acorde ore

libere pentru consiliere medicală, să se acomodeze cu rutina, ca mai apoi să intre în

program normal de muncă.

Concluzii.

Nevoile acestor persoane cu probleme de sănătate mentală, sunt în continuă

transformare, tot ce puteam să facem noi este să le identificăm, din punctul lor de

vedere,să le definim,să vedem ce implică aceste nevoi, şi să găsim sursele de finanţare în

vederea rezolvării acestor nevoi . Un rol important il au şi angajatorii, prin modul cum se

raportează acestor persoane, şi prin încurajarea utilizării sau dezvoltării abilităţilor pe

care le posedă.

Practica m-a ajutat să înţeleg mai bine această populaţie vulnerabilă, şi să înţeleg

modul lor de viaţă şi felul lor de a vedea lucrurile.

Securitatea personală, oportunităţile pentru contact interpersonal cît şi un salar

echitabil sunt factori care promovează starea de bine psiho-socială şi sănătatea mentală.

Bibliografie

1. Harnois Gaston, Gabriel Phyllis, Mental health and work: impact, issues and

good practices, Geneva, 2000.

2. http://www.estuar.org/

3. http://www.sanatate-mintala.info/index.php?

option=com_content&task=section&id=6&Itemid=46

4. http://www.publicitatepublica.ro/publicitate.php?tip=detalii&anunt=21

5

6