REFERAT

LA TEMA: PLUMBUL

A efectuat:Vovnenco Marina

1

În natură, plumbul se găseşte răspândit sub formă de compuşi: galena, sulfura de plumb, din care se prepară plumbul; ceruzita, carbonatul de plumb; crocoita, cromatul de plumb şi anglezitul, sulfatul de plumb.

Plumbul este un metal care în tăietură proaspătă are luciul cenuşiu-albastrui, care dispare în aer curat când metalul se acoperă cu un strat subţire cenuşiu de oxid de plumb şi în aer umed când se acoperă cu un strat alb de carbonat bazic de plumb.

Plumbul este un metal moale; poate fi zgâriat cu unghia, tăiat cu cuţitul şi pe hârtie lasă o urmă.

Apa de băut (potabilă), care conţine carbonat acid de calciu şi sulfaţi, formează pe suprafaţa plumbului o pătură subţire şi dură de carbonat şi respectiv sulfat de plumb ce împiedică dizolvarea plumbului mai departe. Pe această proprietate se bazează utilizarea plumbului la confecţionarea conductelor de apă, fără pericol de intoxicare.

O proprietate chimică foarte importantă a plumbului este rezistenţa sa la acţiunea acidului sulfuric. În contact cu acidul sulfuric, la suprafaţa plumbului se formează un strat insolubil şi compact de sulfat de plumb, care împiedică continuarea coroziunii. Datorită acestei proprietăţi, plumbul e întrebuinţat în industria acidului sulfuric şi, în general, în construcţia instalaţiilor în care se lucrează cu acid sulfuric.

Plumbul şi toate combinaţiile sale produc intoxicaţii grave numite “saturnism”. La astfel de intoxicaţii sunt expuşi muncitorii tipografi şi cei care vin permanent în contact cu acestea.Plumbul intrat în organism se elimină foarte greu. Ca antidot în intoxicatiile cu plumb se administrează lapte. O mare cantitate de plumb se utilizează în construcţia plăcilor pentru acumulatoare electrice şi în industrie pentru îmbrăcarea cablurilor electrice.

Cantităţile cele mai mari de plumb se întrebuinţează însă, pentru fabricarea aliajelor de plumb: pentru lagăre (81%Pb, 13%Sb, 5%Sn, 1%Ca), pentru literele de tipar (50%Pb, 25%Sb, 25%Sn), aliajuri pentru lipit etc..

Plumbul este un element cu caracter metalic din grupa a IV-a si are pe ultimul strat, patru electroni de valenta, pe care ii cedeaza partial sau total cu formarea ionilor pozitivi in treptele de valenta II si IV.

Electrovalenta maxima este egala cu nimarul grupei.

Caracterul electropozitiv creste in grupa: staniul este stabil in aer, in timp ce plumbul se acopera cu un strat de oxid care, la temperatura obisnuita , il apara de oxidare mai departe.

In natura se gaseste sub forma de compusi: sulfura de plumb PbS (galena), carbonaat de plumb PbCO3 (ceruzita).

Proprietati fizice

Duritatea scade de la staniu la plumb (ultimul poate fi zgariat cu unghia). Ambele se pot lamina in foi subtiri.

Formeaza usor aliaje intre ele, cat si cu celelalte elemente. Bronzurile, aliajele tipografice, aliajele de lipit, aliajele usor fuzibile au o importanta deosebita in tehnica.

Proprietati chimice

2

La temperatura obisnuita plumbul este foarte stabil sub forma de compusi ca Pb2+. Sarurile de plumb sunt oxidanti foarte puternici si stau la baza functionarii acumulatorilor cu plumb.

Alte proprietati ale plumbului:

* plumbul arde in aer cu formare do oxid;

* plumbul se combina cu halogenii cu formarea tetrahalogenurilor si fiind instabila se descompune;

* hidracizii si acidul sulfuric diluat si acidul azotic concentrat ataca plumbul numai la suprafata cu formarea sarurilor PbCl2, PbSO4 si Pb(NO3)2 insolubile care apara metalul de actiunea ulterioara a acidului;

* acidul sulfuric concentrat dizolva plumbul transformandu-l in sulfat acid de plumb solubil;

* acidul azotic diluat dizolva plumbul complet deoarece azotatul de plumb format este solubil in acid azotic diluat;

* este atacat de baze tari (solutii concentrate de KOH, NaOH) cu degajare de hidrogen.

Rolul biologic al plumbului

Stratul de carbonat de plumb insolubil, format prin actiunea dioxidului de carbon continut (dizlovat) in apa asupra plumbului, apara metalul de actiunea ulterioara.

In consecinta, apele potabile cu un continut normal (scazut) de dioxid de carbon pot trece prin conducte de plumb fara a exista pericolul intoxicarii cu plumb.

Apele bogate in dioxid de carbon dizolva stratul de carbonat de plumb de la suprafata conductei prin formarea carbonatului de acid de plumb Pb(HCO3)2 solubil.

Astfel conductele de plumb se corodeaza, iar apa devine toxica, deoarece, in apa, carbonatul acid de plumb este prezent sub forma ionilor Pb2+ (deosebit de toxici) si 2HCO3-.

Intoxicatiile cu plumb sunt foarte periculoase. Azi conductele de apa se confectioneaza din materiale plastice. Intoxicatiile cu plumb (saturnism) pot fi intalnite si la muncitorii tipografi, care lucreaza cu aliaje pe baza de plumb. Dar procedeele moderne de culegere si de tiparire elimina din ce in ce mai mult si aceasta ramura industriala pericolul intoxicarii cu plumb, literele neamifiind turnate din aliaje pe baza de plumb.

Picturile cu alb de plumb depreciat se regenereaza prin spalare cu apa oxigenata, care transforma sulfura de plumb PbS neagra in sulfat de plumb PbSO4 alb. Staniul, Sn

Caractere generale

Staniul este un element cu caracter metalic din grupa a IV-a si are pe ultimul strat, patru electroni de valenta, pe care ii cedeaza partial sau total cu formarea ionilor pozitivi in treptele de valenta II si IV.

Electrovalenta maxima este egala cu numarul grupei.

Caracterul electropozitiv creste in grupa: staniul este stabil in aer, in timp ce plumbul se acopera cu un strat de oxid care, la temperatura obisnuita , il apara de oxidare mai departe.

3

In natura se gaseste sub forma de compusi: oxid de staniu SnO2 (casiterita).

Proprietati fizice

Duritatea scade de la staniu la plumb (ultimul poate fi zgariat cu unghia). Ambele se pot lamina in foi subtiri.

ormeaza usor aliaje intre ele, cat si cu celelalte elemente. Bronzurile, aliajele tipografice, aliajele de lipit, aliajele usor fuzibile au o importanta deosebita in tehnica.

Proprietati chimice

La temperatura obisnuita staniul este foarte stabil sub forma de compusi ca Sn4+. Sarurile de staniu, Sn(II), sunt folosite ca reducatori in chimia analitica.

Alte proprietati ale staniului:

* staniul arde in aer cu formare do oxid;

* staniul se combina cu halogenii cu formarea tetrahalogenurilor si fiind instabila se descompune;

* hidracizii si acidul sulfuric concentrat dizolva staniul cu formarea sarurilor respective si degajare de hidrogen;

* acidul azotic concentrat ataca staniul trransformandu-l total intr-un precipitat lab de oxid de staniu hidratat;

* este atacat de baze tari (solutii concentrate de KOH, NaOH) cu degajare de hidrogen.

Surse de Plumb

Principala poarta de intrare a Plumbului in mediu :

- Emisiile de la masinile cu combustibili cu plumb

- Vopselele pe baza de plumb

- Din conductele de apa vechi fabricate din plumb

- Industria mtalurgica neferoasa.

Emisiile datorate masinilor cu combustibili cu plumb s-au redus in tarile dezvoltate prin scoaterea de pe piata a combustibililor aditivati cu plumb. De asemenea conductele de apa fabricate din plumb sunt inlocuite cu PCV.

Expunere

Expunerea ocupationala - apare in combinatele de metalurgie neferoasa, in fabricile de acumulatori etc,

Expunerea datorata ingerarii - este principala sursa de intoxicatie cu plumb.

Expunerea “ambientala” - apare in cazul in care aerul ambiental este poluat cu Plumb

Efecte asupra sanatatii

4

Plumbul patrunde in organism mai ales prin inhalarea prafului sau a altor compusi cu plumb. Prin procese de biosolubilizare plumbul ajunge in singe, cu ajutorul caruia se distribuie in toate zonele organismului. Alte surse de plumb sunt alimentele sau apa contaminate cu plumb. Desi absorbtia din stomac este scazuta, ea are nivele cu mult mai mari la copii decit la adulti. Patrunderea plumbului direct in singe prin intermediul tegumentelor este redusa, cu exceptia compusilor organici metilati si etilati ai plumbului (aditivii din benzine).

Expunerea acuta de scurta durata

Pe termen scurt, expunerea la plumb are ca efect degradarea functioanarii normale a celulelor rosii si cresterea presiunii sanguine. Din pacate, pe termen lung, efectele plumbului pot fi extrem de nocive, ducand pana la afectiuni grave ale rinichilor sau diverse tipuri cancer.

Atat pe termen lung cat si pe termen scurt, expunerea la plumb prin intermediul apei produce serioase probleme de sanatate. Cei mai afectati sunt copiii si femeile insarcinate. In cazul copiilor, contaminarea cu plumb are ca efect intarzieri in dezvoltarea normala atat intelectuala, cat si fizica, precum si tulburari de atentie, tulburari ale auzului si ale capacitatii de a invata.

Expunerea de lunga durata

Efectele toxice ale plumbului sunt cunoscute de peste 2000 de ani, reprezentand probabil cea mai veche boala ocupationala din lume. In civilizatiile antice era utilizat la manufactura ustensilelor de bucatarie, de gospodarie, sau a obiectelor decorative.

Spre deosebire de alte metale, plumbul nu are nici un rol fiziologic in organism si nu exista un nivel minim, care sa fie considerat netoxic.

Formele anorganice, absorbite dupa ingestie sau inhalare, afecteaza:

Sistemul nervos,

Hematopoeza,

Rinichii,

Sistemul gastro-intestinal,

Sistemul cardio-vascular,

Sistemul reproductiv,

Sarurile organice sunt absorbite de la nivel cutanat si afecteaza in principal sistemul nervos.

Expunerea cronica la plumb in doze mici a fost asociata cu cresterea tensiunii arteriale, existand o corelatie directa intre concentratia plasmatica a plumbului si nivelul tensiunii arteriale, cu bolile cerebro-vasculare si cele cardio-vasculare. In alte studii au fost semnalate asocierea expunerii cronice la plumb cu modificari EKG, sau o incidenta crescuta a bolii arteriale periferice la persoanele expuse cronic la cadmiu si plumb.

La persoanele expuse ocupational la plumb au fost demonstrate cresterea incidentei nasterilor de feti morti, a pierderilor de sarcina sau a avorturilor spontane, reducerea numarului de spermatozoizi si a motilitatii acestora, scaderea fertilitatii, hipospermie, teratospermie si scaderea libidoului. Femeile ai

5

caror soti lucreaza in industria plumbului au risc crescut de pierdere a sarcinii. Copiii ai caror parinti sunt expusi ocupational la plumb au risc crescut de epilepsie congenitala si boli cardio-vasculare.

Intoxicatia cronica cu plumb a fost asociata de asemenea cu risc crescut de cataracta .

In ceea ce priveste carcinogenicitatea plumbului, acestuia i-a fost recent schimbata incadrarea de catre Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului din posibil carcinogen uman in probabil carcinogen uman. Expunerea cronica la plumb a fost asociata cu cresterea incidentei cancerului in general, ca si cu cea a cancerului de stomac, plaman, si vezica urinara.

Vase de bucatarie, bijuterii, capace de lipici sunt cateva dintre produsele in a caror compozitie s-a gasit plumb. Cercetatorii spun ca acestea sunt periculoase pentru consumator deoarece contin plumb intr-o cantitate „ingrijoratoare” si ar fi trebuit retrase de pe piata o data cu jucariile chinezesti.

6