Evolutia materialelor de constructii

Intocmit:

Ing.Ionascu Marieta

1

Cuprins

1.Introducere ………………………………………………..3

2.Materiale folosite la constructia caselor ……………..5

3.Concluzii ………………………………………………….12

4.Bibliografie ……………………………………………….15

2

Capitolul 1

Se crede ca prima structura artificiala folosita ca adapost a fost

construita in Africa de Est de catre homo habilis acum aproape 2.000.000 de

ani ,constand din pietre stivuite pentru a tine crengile de copaci in loc folosite

ca acoperis.Un aranjament similar de pietre de forma circulara ,considerat

vechi de 500.000 de ani a fost descoperit la Terra Amata,langa Nisa

(Franta).Alte habitate umane;

- o structura similara unui cort intro pestera in apropiere de Grotte du

Lazaret,Nissa,Franta

- o structura cu acoperis sustinut de scanduri,descoperita la Dolni

Vestonice,Republica Ceha de acum 23.000 de ani.Zidurile erau din

pietre si blocuri din lut.

- mai multe colibe din oase de mamut au fost descoperite in Europa de

Est si Siberia.Oamenii care le-au construit erau vanatori de mamuti

Specializati.Asemenea colibe s-au gasit pe Valea Niprului,in Ucraina,in

Moravia (Republica Ceha) si in sudul Poloniei.

- un cort din piei de animale de acum 12.000 – 17.000 de ani a fost

descoperit la Plateau Parain,Franta.

Cea mai veche forma de locuire permanenta in regiunea Olteniei o

reprezinta bordeiul care are o forma mai putin grupata.Aceasta forma de

locuire apare inca din neolitic putand fi considerata cea mai convingatoare

forma de adaptare la mediu a unei populatii sedentare.Bordeiul era o locuinta

semiingropata;desimea lor era influentata de lipsa padurii din zona de campie

a Olteniei.Astazi ele apar in aceasta zona ,doar ca locuinte temporare pe

timpul verii in zona legumicola de pe Valea Oltului.

Argeaua este o alta forma de locuire care de fapt reprezinta o cladire

anexa a bordeiului (rezervata pentru tesut sau pentru adapostul stupilor

iarna).

Bordeiul a fost locuinta stabila a zonei de campie din Oltenia si chiar a

Olteniei subcarpatice acoperita cu paduri I timp ce argeaua avea sa capete

atat ca folosinta cat si ca inteles numele de locuinta temporara.Din aceasta

cauza termenul de argea avea sa dispara fiind inlocuita de alti termeni de

regula straini:coliba,odaie,conac etc.

3

Patrunderea in vorbire a termenilor noi – de diferite origini – se explica

prin faptul ca populatia a adoptat forme noi de constructii la suprafata cu

functii de locuinte sezoniere ori periodice,care le-au inlocuit pe cele vechi

facute in pamant,iar odata cu aceasta a imprumutat si cuvintele care le

desemnau.

Casa sau forma ei mai saracacioasa si mai veche,coliba ,reprezinta

asezarea permanenta intalnita si astazi in satele din Oltenia.

Ea se deosebeste de bordei si argea prin faptul ca este construita la

suprafata,pe cand celelalte erau construite in pamant.

4

Capitolul 2

2.1.In aproape toate colturile lumii,natura ne-a furnizat intotdeauna o varietate

larga de materiale pe care sa le putem folosi atunci cand dorim un

asezamant.De la materialele reciclabile precum copacii si paiele si pana la

pietre si nisip,ale caror resurse par inepuizabile paleta materialelor de

constructie este foarte diversa.

Un material foarte pretuit este argila,intrebuintata atat pentru

constructia peretilor ,cat si a pardoselilor.Amestecul din argila ,nisip paie si

ingrasamant natural se aseaza in forme dreptunghiulare formand

chirpiciul ,care apoi este folosit in ridicarea zidurilor sau pentru pardoseli.

Chirpiciul este un material de constructie vechi,existenta acestuia fiind

datata la anul 7000 I.Ch. cand era cunoscut sub deumirea araba de “ at-tub”

(caramida din pamant).Sunt chiar referiri biblice la procedeul care presupune

amestecul dintre paie si lut in vederea constructiilor.

Primele case construite in Oltenia erau facute din chirpici;acest tip de

case se mai intalnesc inca pe unele locuri,totusi cele mai multe case din

chirpici servesc ca adapost pentru animale.

Odata cu expansiunea constructiilor si a aparitiei materialelor obtinute

sintetic,chirpiciul a fost neglijat sau chiar exclus in totalitate din gama de

produse recomandate .Acum insa pardoseala din chirpici este readusa la

lumina,iar proprietatile sale precum durabilitatea,ariditatea si mentinerea unei

bune izolatii o recomanda ca solutie pentru pardoseli naturale.De asemenea

absoarbe caldura din timpul zilei si o radiaza pe tot parcursul noptii,este mai

calduroasa decat pardoseala obtinuta din ciment,ceramica sau alte materiale

de acest tip.

Printre beneficiile podelelor din chirpici se evidentiaza usurinta cu care

acestea se curata,libertatea de a crea propriile noastre modele ,faptul ca se

pot monta peste orice alta suprafata,compatibilitatea cu sistemele de incalzire

prin pardoseala , atractivitatea si diversitatea stilurilor disponibile.Cei care

opteaza pentru acest tip de pardoseala trebuie sa tina seama de faptul ca

aceasta pardoseala se instaleaza abia la finalizarea tuturor lucrarilor

(dispunerea principalelor utilitati,pereti interiori si mobilierul).

5

2.2.Un alt tip de constructie este cea din paianta.Paianta este un

material constructiv traditional care imbina echilibrat o structura portanta din

lem cu inchideri elastice din argila de constructie amestecata cu paie pe un

suport din impletitura de nuiele.Traditional argila folosita in acest tip de

constructie se incadreaza in categoria argilelor “usoare” ,neavand rol

structural,ci numai rol de inchidere si termoizolant.Impletitura de nuiele de

salcie cu grosimea de 1-2 cm se “ bulgareste “ pe ambele parti si apoi se

tencuieste.

Argila usoara cu paie este un amestec de paie si argila ,a carei

densitate bruta este mai mica de cca 1200kg/mc.In ceea ce priveste tipul de

paie folosit la paianta este discutabil.Unii autori recomanda paiele de

secara,altii paiele de grau sau ovaz.Pentru tencuieli din argila sunt preferate

paiele de orz,pentru ca sunt mai moi.Mai importante decat tipul de paie este

structura tulpinii.Un castig pentru cresterea capacitatii termoizolante este

folosirea paielor subtiri cu tulpini rezistente care nu se strivesc.Lungimea

paielor nu trebuie sa fie mai mare decat grosimea elementului de constructie.

Amestecul de paie cu argila se poate realza in 2 moduri:stropirea

paielor cu argila(in stare fluida) sau scufundarea paielor intro baie de argila

lichida.

In cazul constructiilor din paianta se atrage atentia asupra catorva

probleme care pot sa apara:

-este posibil ca dupa cateva zile sa apara mucegai si sa se formeze

chiar din timpul constructiei un miros puternic,iar in cazuri extreme sa apara

alergii la oameni cauzate de mucegai sau ciuperci.De aceea trebuie avut grija

ca toate partile constructiei sa fie bine ventilate,iar inchiderile de argila cu paie

sa se usuce cat mai repede cu putinta.

-este posibil ca un amestec cu densitate prea mica folosit in pereti cu

grosimi mai mari de 25 cm sa apara complet uscat pe dinafara,dar la interior

chiar si dupa luni de la executie sa ramana umed si sa putrezeasca paiele.

-la uscarea peretilor amestecul de argila si paie se contracta astfel

incat apar fisuri la marginile panoului de umplutura.In acele locuri exista

pericol de formare a puntilor termice si de infiltratii de apa sau formarea de

condens.Aceste fisuri pot fi impiedicate prin folosirea in amestec si a unor

adaosuri minerale poroase.

6

2.3.Un alt material folosit pentru constructia caselor sunt caramizile

incepand cu cele obisnuite pana la cele de tip Porotherm care este un

material de constructie sosit din Austria.

Un perete de caramida absoarbe energia naturala de la soare si

pastreaza ,in acelasi timp caldura emanata din interior.Aceasta caldura este

retrimisa in interior,chiar si dupa o perioada mai mare de timp.Casele de

caramida nu se racesc repede in timpul iernii de asemenea ,raman racoroase

in timpul verii.Caramida absoarbe umezeala din interior si o elibereaza repede

in exterior.Asta inseamna ca suprafata peretelui ramane uscata in sezon si

astfel se asigura in incapere un climat deosebit de placut.Folosirea sistemului

Porotherm asigura o izolare termica mult mai buna,datorita formei golurilor si

de porozitatea rezultate din tehnologia de fabricatie,decat in cazul caramizilor

traditionale sau a altor materiale de constructie.Alte avantaje oferite de acest

dip de sistem sunt:

-conductivitatea termica redusa;

-rezistenta termica mare;

-eliminarea rapida a umiditatii;

-necesar de energie termica (pentru incalzire) redus cu cca 40%;

-capacitate de acumulare termica mare.

Rezistenta mecanica ridicata la care se adauga un grad superior al

valorii aderentei genereaza siguranta maxima.Caracteristicile structurale

raspund cerintelor realizarii de zidarii exterioare si iterioare.

Materialele ce fac parte din sistemul Porotherm au o reactie la foc

A1,ceea ce inseamna ca sunt “neinflamabile”.Pagubele inregistrate in urma

incendiilor nu sunt in general rezultatul direct al focului,ci al fumului si gazelor

provenite din materialele de constructie inflamabile.

2.4.Dintre toate insa un material care a fost folosit pe scara larga a fost

betonul armat si betonul precomprimat.Dupa modul de executie constructiile

din beton armat si beton precomprimat pot fi:

-constructii monolite turnate in intregime pe loc,in pozitia lor finala;

-constructii prefabricate realizate prin montarea si asamblarea unor

elemente executate separat,fie prin preturnarea la fata locului (ca in cazul

7

elementelor grele),fie prin prefabricare in serii mari pe poligoane si in fabrici

cetrale(in cazul elementelor usoare).

Constructiile de mare durabilitate se executau in antichitate din zidarie

de piatra si uneori din caramida.

Liantul utilizat initial pentru zidarii se pare ca ar fi fost argila umeda.In

Egiptul antic s-a folosit si ipsosul obtinut prin calcinarea gipsului,iar in valea

Eufratului asfaltul fara mortar.

Romanii sunt inventatorii primului mortar cu propietati hidraulice.Ei

obtineau un var hidraulic denumit in mod impropriu de unii autori “ciment

roman” prin amestecarea varului gras cu cenusa vulcaica din localitatea

Puzzuli de langa Vezuviu sau din alte localitati invecinate. Romanii foloseau

liantii hidraulici si ca materiale de legatura pentru zidariile din blocaje de

piatra,pe care le numeau “betunium”,fiind prin aceasta realizatorii primelor

betoane simple.In anumite cazuri ei puneau in aceste zidarii si bare

metalice,obtinand un fel de armare a lor.Mortarele si betoanele executate de

romani cu lianti hidraulici si conservate pana astazi s-au dovedit foarte

rezistente si durabile (cum ar fi ,spre exemplu,pilele podului lui Traian

construit de Apolodor din Damasc peste Dunare langa Turnu Severin ,la care

blocurile de beton s-au executat din mortar de nisip si agregate din pietris sau

caramida sparta).

Cimentul a fost inventat in primele decenii ale secolului XIX in mod

independent de Igor Celiev in Rusia si Joseph Apadin din Anglia.Cimentul

produs de Apadin a fost denumit “ciment portland”-denumire universal

acceptata astazi deoarece mortarele obtinute cu acest liant aveau o culoare

apropiata de cea a pietrei de Portland (Anglia),folosita in constructii.

Astazi se fabrica cimenturi cu propietati constante si bine controlate pe

scara industriala;ciment portland de diferite calitati,ciment aluminos,cimenturi

mixte(cu zgura de furnal cu tras,etc).

Betonul simplu a fost folosit pentru constructii hidrotehnice,ziduri de

sprijin,fundatii masive,infrastructuri de poduri,poduri boltite etc. ,ulterior

folosirea lui sa extins la constructia drumurilor moderne,a pistelor de

aviatie,pentru armarea galeriilor de mina etc.

8

Odata cu punerea la punct a fabricarii cimenturilor,a extinderii folosirii

betonului simplu si a dezvoltarii industriei metalurgice a devenit posibila ,la

jumatatea secolului XIX,aparitia betonului armat ca material de constructie.

Adevaratul creator al betonului armat este insa considerat gradinarul

parizian Joseph Manier care isi repara vasele de flori sparte cu sarma si

mortar de ciment si care inca din 1849 ajunsese la ideea de a incorpora

vaselor sarma chiar de la fabricarea lor;in 1867 isi ia primul brevet pentru

fabricarea de vase de flori si recipiente din beton armat.Manier are meritul de

a fi introdus betonul armat in domeniul industrial si de a-l fi aplicat in mod

practic in constructii,desi executa lucrarile dupa reguli empirice (spre exemplu

aseaza armatura la mijlocul placii si nu spre partea ei inferioara,unde apar

intinderile maxime);pana in 1878 obtine o serie intreaga de brevete pentru

tuburi si rezervoare,placi,poduri ,grinzi si scari,traverse de cale ferata si

constructii de beton armat in general.

Domeniile de folosire ale betonului armat se largesc continuu in secolul

XX ,astazi betoul armat a devenit unul din pricipalele mateiale de

constructii,folosite la realizarea celor mai variate structuri de rezistenta.

Betonul armat a fost introdus la noi in tara de marele inginer roman

Anghel Saligny ,autorul podului metalic peste Dunare la Cernavoda (construit

in perioada 1890-1895 ca cel mai mare pod di acea vreme de pe continentul

european) .La silozurile de cereale din Braila si Galati,Saligny executa pentru

prima data in lume,celule cu sectiune hexagonala cu latura de 2 m folosind

elemente prefabricate (tehnologie generalizata mult mai tarziu) desi fiecare

siloz avea o capacitate de 25000 tone.

Incetul cu incetul ,betonul si betonul armat,iar in ultimul timp betonul

precomprimat ,devin si la noi in tara principalele materiale de constructii,de

mare eficienta tehnica si ecoomica ,folosite cu succes la realizarea celor mai

variate lucrari ingineresti,constructii civile,industriale si agricole;constructii

hidrotehnice ,tuneluri ,imbracaminti rutiere si piste de aviatie,stalpi pentru linii

aeriene,traverse de cale ferata etc.

In afara de materialele amintite s-a mai folosit lemnul care continua sa

fie inca folosit in special in zonele de munte unde materia prima este foarte

ieftina.

9

2.5.Pe langa toate aceste materiale pentru asigurarea unu confort

sporit ,s-au adaugat diverse alte straturi cu fuctii diferite.

Dintre acestea as aminti EPS –A 10 care este de fapt un sistem termoizolant

asigurand izolatia termica a constructiei fara incarcari mecanice folosit in

special la fatade ventilate si acoperisuri reci.

EPS –A15-este o izolatie termica fara incarcari mecanice sub forma de

panouri tristrat (panouri sandwich) pentru izolare in interiorul cladirilor;

EPS – A 20- strat folosit pentru izolatii termice incarcate mecanic

inlocuind cu succes sapele ,la folosirea sistemului de incalzire prin

pardoseala,la acoperisuri terasa si camere frigorifice;

EPS –A25- izolatie termica foarte puternic incarcate mecanic folosite la

terase circulabile si parcari auto;

EPS-A 30- izolatii termice foarte puternic incarcate mecanic folosite la

terase circulabile,parcari auto,acoperisuri gradina etc.;

EPS –AF- placi izolatoare pentru asigurarea izolatiei termice a cladirilor

folosite la placarea exterioara a cladirilor.

2.6.Nu putem uita materialele folosite petru realizarea acoperisurilor.

De la banalele tigle pana la invelitorile moderne care se gasesc intro gama

variata de culori capabile sa satisfaca cele mai exigente dorinte .

In ultima perioada se folosesc forte mult tiglele metalice tip Lindab

Tabla tip tigla Lindab Topline poate fi folosita ca material de acoperis atat

pentru constructii noi,cat si pentru renovarea cladirilor vechi.

Durata de viata a acoperisurilor din tigla metalica Lindab este de peste

50 de ani,rezistenta lor fiind testata in conditiile climei aspre din

Scandinavia.Tabla tip tigla Lindab este realizata din otel zincat la cald si

protejata in sistem multistrat pe ambele fete.Rezultatul este o suprafata

neteda de pe care praful si alte impuritati sunt indepartate usor de

ploaie,acoperisul aratand ca nou pe toata durata lui de viata.Tabla tip tigla

Lindab Topline se comporta excelent la solicitari mecanice ,nu crapa si nu se

sparge.

Acest tip de acoperis este disponibil intro gama variata de culori cu o

gama larga de accesorii standartizate sau pe comanda-elemente de

tinichigerie,profile de etansare,suruburi petru fixare,folie anticondens si alte

10

componente de sistem,toate prezentand aceleasi caracteristici de calitate

deosebita.

Daca se doreste mansardarea nu trebuiesc uitate o serie de alte

straturi care se aplica pentru asigurarea unui confort sporit si folosirea la

maxim a spatiului disponibil.Aici as aminti:

-Mastermax D-140-Folie de difuzie sub invelitoare

Datorita penetrabilitatii ridicate la difuzia vaporilor a acestui strat nu

este necesar stratul de aerisire intre folie si termoizolatie.Prin aplicarea

acestei folii se pot preveni cele mai frecvente greseli de executie.Intre folie si

termoizolatie nu este curent de aer,astfel termoizolatia este mai eficienta.In

cazul mansardelor,folia de difuzie,isi justifica pretul putin mai ridicat fata de

folia de acoperis traditionala.

-Mastermax D-ALU-Folie de difuzie reflectorizanta

Aceasta are proprietatile unei folii de difuzie (se poate aplica direct pe

termoizolatie,nu este necasara ventilatia sub folie) si in acelasi timp are un

strat reflectorizant pe o fata.Suprafata reflecorizanta respinge o buna parte

din caldura radianta,astfel reduce sarcina termica a incaperii.Se poate

considera din punct de vedere a utilitatii ca cel mai modern tip de folie.

-ISOFLEX 100 ( ISOTEX SOFT)-Folie sub acoperis din material pe baza

de PE cu strat reflectorizant

Strat portant din tesut de polietlena ,poleit cu strat impermeabil

continand pigmenti din aluminiu,ce reflecta caldura.Datorita stratului portant

din tesut este o folie cu rezistenta mecanica buna.Nu este penetrabila la

vapori,ca urmare se creaza cu mare atentie stratul de aerisire intre folie si

termoizolatie.Datorita pigmentilor de aluminiu de pe suprafata,nu lasa vaporii

sa penetreze,deci folia se poate folosi si ca folie iterioara contra vaporilor,in

hale cu umiditate redusa.

-MASTERFOL MICROPERFORAT – Folie PE pentru acoperis intarit cu

plasa PP,microperforata-Folia este perforata pe o parte .Datorita

microperforarii,o parte din umiditate poate iesi,dar apa nu trece prin folie.La

montajul foliei trebuie luat in considerare directia perforatiei.Cu toate ca folia

nu este penetrabila la vapori (se lasa loc pentru aerisire intre folie si

termoizolatie) ,ea ajuta la eliminarea vaporilor ajunsi in structura,dand o

siguranta impotriva greselilor de executie a invelitorii.

11

Concluzii

Oricand omul a dorit sa-si economiseasca banii,iar pe cei pe care ii are

sa-I investeasca in lucruri pe care le poate folosi imediat.

A executa constructii cu materiale grele,cu umiditate mare si executate in timp

indelungat trebuie sa apartina trecutului,deoarece aduce multe insatisfactii

atat constructorului cat si beneficiarului.

In prezet trebuie executate lucrari cu materiale usoare,fara umiditate si

cu executie rapda (2-3 luni).

La aceasta data in Romania se realzeaza majoritar constructii clasice

din caramida si beton,ceea ce implica multe dezavantaje:

-timp mare de executie;

-cantitati mari de materiale de pus in opera si de transportat;

-procese tehnologice umede;

-numar mare de muncitori.

Din studiile realizate de autoritatile in materiale de constructii rezulta ca

,in tara noastra cladirile realizate din beton si caramida au inceput sa se

degradeze,reabilitarea lor reclamand un volum si mai mare de executie,care

se adauga la necesitatea stringenta de investitii in constructii.

O tehnologie care sa reduca toate aceste dezavantaje ar fi atat in

favoarea constructorului cat si a beneficiarului.Daca la acestea se adauga si

un pret mai mic,se poate vorbi de mari avantaje.

Noua tehnologie consta in realizarea structurilor din:

-profile zincate usoare ca element de rezistenta;

-pereti interiori si exteriori placati cu OSB (asemanator PAL-ului de 6-16 mm)

si gips-carton si termoizolatie din vata de sticla sau poliureta;

-acoperis cu sarpanta si placi hidroizolatoare cu ardezie.

Restul lucrarilor de finisaje si instalatii sunt clasice:mocheta,gresie

baie-hol-bucatarie,zugraveli var lavabil,instalatii electrice si sanitare cu dotari

(grup sanitar cu cada baie,lavoar,WC si ,la bucatarie chiuveta cu

picurator),dar mult mai usor de executat,datorita acestei noi structuri,ceea ce

conduce la reduceri de timp si consum de materiale.Calitatea lucrarilor este

superioara.

Aceasta tehnologie rezolva mai bine problemele referitoare la

necesarul de constructii,rezultand urmatoarele avantaje:

12

1.executia lucrarilor mai rapida,prin reducerea timpului de executie cu pana la

75%:3 luni pentru o lucarare de 100 m2 (apartament 4 camere

+dependinte,fara subsol);

2.costuri de executie mult mai mici (cca 50%);

3.rezistenta la grad mare de seismicitate;

4.cantitati mai mici de materiale de transportat si manipulat (20 t fata de 164

t,pentru apartamentul de 4 camere descris mai sus);

5.pierderi mici de materiale;

6.energia consumata este mult inferioara;

7.nu necesita utilaje grele si transporturi mari de materiale;

8.durata mare de viata a materialelor inglobate;

9.executia nu depinde de conditiile atmosferice.

Utilizari

Acest tip de constructii,realizate prin noua tehnologie,se preteaza la

urmatoarele utlizari:

-constructii cu destinatie de locuinta;

-spatii comerciale;

-spati de depozitare;

-sedii de firma;

-spatii administrative in constructii industriale;

-moteluri si hoteluri cu regim de inaltime de P+2;

-case de vacanta;

-statii de benzina;

-constructii de depozite frigorifice.

Avand in vedere ciclul de viata foarte lung al acestor constructii si

posibilitatea de recuperare a materialelor foarte usor si rapid(pentru

constructia altor modele arhitecturale)produsul este deosebit de recomandat

pentru viitor.

Potentialii clienti acopera un segment foarte larg-de la cei cu venituri medii-

modeste pana la cei cu venituri mari-in conditiile in care se asigura acelasi

grad de rezistenta,diferind doar finisajele.In Romania s-au executat astfel de

lucrari la Sinaia.

Pretul de executie este foarte mic in comparatie cu lucrarile grele din

caramida si beton.

13

Preturile mici de executie cuprind:

-structura de rezistenta din profile metalice zincate ,usoare;

-placarea cu OSB si gips-carton;

-termoizolatie cu vata ISOVER;

-acoperis cu sarpanta si placi hidroizolatoare cu ardezie;

-finisaje interioare cu zugraveli din var

lavabil,mocheta,gresie ,faianta,tamplarie lemn;

-instalatii electrice;

-instalatii sanitare si dotari la baie si bucatarie.

Siguranta constructiei

Prin noua tehnologie se asigura o siguranta a constructiei foarte mare:

-rezistenta seismica mare,pana la 8º Richter;

-izolatie termica foarte buna,echivalenta cu o zidarie de 38 cm.;

-rezistenta la foc mare ( >=F90),deoarece aceasta tehnologie nu foloseste

elemente combustibile;

-ciclul de viata al materialelor este foarte lung;

-grad inalt de confort.

Prin noua tehnologie de executie propusa se poate recupera prin

demontare pana la 80% din materiale si se poate muta in alt cartier sau in alt

oras sau de ce nu se pot realiza alte modele arhitecturale.

Folosind aceasta tehnologie se poate construi o casa in 2-3 luni si la

un pret care este aproape la jumatate fata de cel rezultat prin utilizarea vechii

tenologii.

14

BIBLIOGRAFIE

-Revista Antreprenorul Nr.7/2001-“In constructi se impun tehnologii noi”

Ing.Mircea C. Miroescu

-Interbuilding – Acoperisuri din tigle metalice Lidab

-Site Andoria –Materiale de constructie aduse acasa

-Beton Armat autor Georgescu Ivona

-Second Generation –termoizolatii si hidroizolatii

-Site Pro-casa.ro – Zidaria pentru casa mea (sistemul Porotherm)

-Lucrari de geografie-Primele forme de locuire permanenta

-Manual nou pentru constructii din argila autor Profesor Gernot Minke

15