Istoria Tehnicii Producerii Fierului la Hunedoara element esential pentru

infiintarea unei scoli tehnice superioare de ingineri

dr.ing.Ioan Romulus

La multi ani ! F I Hunedoara 40 , (1970 -2010)

GeneralitatiŞtiinţa a încetat să mai fie numai preocuparea exclusivă a

specialiştilor.Publicul se interesează tot mai des de anumite sectoare ale

ştiinţei şi de implicaţiile acesteia în viaţa cotidiană

Următoarele aspecte au devenit banale pentru ritmul de viaţă actual :

Ritmul de creştere a cuceririlor ştiinţifice ; Impactul dezvoltării ştiinţei asupra societăţii omeneşti .Nimeni astăzi nu mai poate deţine formula magică în ştiinţă.

Totuşi, o orientare generală asupra unor domenii cât mai vaste devine din ce în ce mai necesară. Ritmul în care se învechesc noutăţile face ca un lucru descoperit astăzi mâine să fie istorie.

La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Istoria este ştiinţa cea mai populară, mai solicitată putem spune, şi de cea mai mare importanţă pentru destinul umanităţii.

Explicaţia o avem în faptul că, atât obiectul lecturii de recreare, cât şi al lecturii de interes ştiinţific, sunt orientate spre factorul om, atât sub aspect individual, respectiv al erorilor, cât şi sub aspectul colectiv al structurilor şi formelor sociale.

Îndrăznind o privire generală asupra a tot ce s-a scris sub aspect ştiinţific sub denumirea de istorie sau istoriografie constatăm că preocupările şi realizările au stăruit asupra oamenilor de excepţie, cunoscuţi sub termenul de eroi, temelie a unor evenimente istorice.

La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Meteoriţii, corpuri extraterestre căzute pe suprafaţa pământului trebuie să fi impresionat omul primitiv, reprezentând :

• în credinţa ancestrală un dar de la divinitate;• din punct de vedere metalurgic aliaje de fier şi

nichel ( ne referim la meteoriţii de natură feroasă) având şi alte elemente însoţitoare. Acest aliaj avea o plasticitate destul de bună la temperaturi obişnuite, ceea ce a făcut posibilă transformarea lui în lame de cuţit, vârfuri de săgeţi şi alte obiecte.

Fier + 7.62% Ni + 18.6ppm Ga +37.3ppm Ge, +4.7ppm Ir , Oregon, USA, 14150 kg

Utilizarea fierului meteoritic, din stele căzătoare, a influenţat denumirea fierului în limbile antice:

• grecii numeau fierul sidéros,• latinescul şi sidus-sideri (corp ceresc, stea), • Catalan siderúrgia • French sidérurgie • lituanianul svidu (a străluci). • română avem termeni care amintesc de fierul

stelar, sideral, siderita şi siderurgie, care sunt legate tot de producerea fierului.

La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Domesticirea focului, posibilitatea de a-l produce, de a-l conserva şi transporta, marchează o etapă importantă în evoluţia omului spre descoperirea şi prelucrarea metalelor. Epoca fierului începe atunci când oamenii învaţă să-l extragă din minereuri. Dar tratarea minereului terestru se deosebeşte de cea a fierului meteoritic şi este diferită, de asemenea, de tehnica aramei şi a bronzului. Abia după descoperirea cuptoarelor, şi mai ales după punerea la punct a tehnicii întăririi metalelor aduse la incan-descenţă, fierul şi-a câştigat poziţia sa predominantă.

Metalurgul /fierarul, şi mai înainte, olarul, este un stăpân al focului. El operează prin foc trecerea de la o stare la alta a materiei. Fierarul, meşterul care prelucrează fierul, este un magician, un vrăjitor, utilizând focul pentru a modifica cinetica coacerii, accelerând creşterea minereului , într-un timp miraculos

Metalurgia fierului terestru este cea care a făcut acest metal sa fie apt pentru folosirea zilnică.

Metalurgul, fierarul vrăjitor-magician, aşa cum frumos l-a numit Eliade, a suportat atât în antichitate cât şi acum eroziunea competiţiei pentru arme, unelte de calitate

La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Legenda fierarului Importanţa prelucrării fierului ne este semnalată în perioada regelui Solomon (965-928 î.H.), fiul lui David, prin legenda fierarului de la ospăţul dat de Solomon. Solomon a hotărât să copleşească cu daruri pe meseriaşi, iar celui mai mare meşter îi va permite să se aşeze temporar pe scaunul lui împărătesc. După ce Solomon s-a aşezat printre meseriaşi la masă, pe scaunul împărătesc s-a aşezat un om ars de soare.

Solomon l-a întrebat: Cine eşti şi cu ce drept ai ocupat acest loc?.

Ca răspuns omul a pus următoarea întrebare mesenilor : Cine v-a făcut sculele cu care aţi cioplit piatra grea şi tare, dar uneltele cu care aţi făcut din lemnul negru de abanos minunate flori şi ornamente?

Meseriaşii au răspuns: Fierarul. Atunci necunoscutul a răspuns: Eu sunt

fierarul, cel ce a făcut sculele tuturor acestor harnici meseriaşi. Fară ele, fără iscusinţa cu care le-am lucrat, nici unul din aceşti meseriaşi nu ar fi putut să-şi arate măiestria. Iată de ce locul de onoare mi se cuvine!

Hephaistos–zeul fierar, divinitate a focului si a metalelor, faurarul de arme pentru cei mai mari eroi legendari.

El ilustrează în mitologie tema copilului blestemat, nedorit, şi tocmai de aceea înzestrat cu daruri, care vin să compenseze un statut special.

Fiul Herei, conceput din răzbunare faţă de Zeus, Hephaistos nu aminteşte cu nimic de perfecţiunea fizică a Afroditei şi a locuitorilor Olimpului.

Aruncat din Olimp la naştere el va trebui să poarte întreaga viaţă povara diformităţii. În schimb, el va căpăta o măiestrie străină celorlalţi zei şi o şiretenie remarcabilă, care îi va aduce ca soţie pe Afrodita, cea

mai frumoasă zeiţele din Olimp

Practica producerii bronzului si a fieraritului la greci

La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

Constructia cuptoarelor de reducere din perioada preistorica -dacica

Refacerea unor cuptoare preistorice in scopul verificarii tehnologiei

Cuptor de reducere descoperit in Curtea castelului Corvinilor

Misterul unui tezaur de fier de la Piatra Rosie-Orastie

Într-o colaborare cu dl.profesor Sîrbu în anul 2004 am fost pus în faţa unui studiu de caz legat de depozitul de piese şi unelte dacice descoperit la Piatra Roşie. Analiza pieselor din depozitul de piese dacice din fier de la Piatra Roşie trebuia să completeze cadrul tehnologic al producerii fierului la daci. Pentru un metalurg al sec.XXI sondarea cu metode moderne a pieselor din depozitul de piese dacice din fier găsite în apropierea cetăţii de la Piatra Roşie a fost o mare provocare şi în acelaşi timp o aventură tehnică în domeniul metalografiei. Tratând superficial piesele poţi pierde spectacolul evoluţiei tehnice de cca.2000 de ani Am constatat cu uimire că producătorii de fier obţineau destul de facil mai multe categorii de fier:

• moale în care % C este scăzut de regulă sub 0,09% tare cu conţinuturi ridicate de carbon % C mai mare de 0,30;

• cu analiză chimică apropiată de compoziţiile chimice ale oţelurilor de astăzi, pentru că aveau conţinut de Mn;

• carburat superficial prin metode termochimice;• Piesele au fost analizate din două puncte de vedere:• Chimic, efectuate pe un analizor spectral;• Metalografic, prin analiză la microscop

Misterul unui tezaur de fier de la Piatra Rosie-Orastie

Atelierul din sec II-III de la Teliuc

Zeiţei, stăpânului nostru, Marcus Aurelius Antoninus, fericitul împărat Octavius Pius, Caius Gaurius Gaurianus, sacerdote al coloniei Apullum şi Flavius Sotericus, arendaşii fierăriilor Coloniei imperiale Sarmizegetusa. Coloana a fost ridicată de cei doi cetăţeni romani, ca recunoştinţă faţă de împăratul Caracalla (198-217), în calitatea lor de arendaşi ai minelor şi atelierelor de producere a fierului

Atelierul din sec IX, Valea Caselor- Ghelar

De re metallica, Agricola , 12 carti

Confectionarea rotii pentru actionare hidraulica

Ansamblul unui atelier (de la mina bocse si pana la obtinerea lupelor de fier)

Cunostinte despre : minereu-descoperirea lui-apreciere %; metalurgie(reducere-topire); Termotehnica(stapanirea focului); Intretinerea lui-dispozitive (foiul) Producerea si transmisia miscarii (2 tipuri

de ateliere); Cunostinte de hidrotehnica; Deformare plastica si tratamente termice; Rezistenta materialelor si organele de

masini; Producerea combustibililor (mangalul); Refractare (argila), fluierele ceramice; Comert-unitati de masura; Diviziunea muncii –normare; Fond de timp; Taxare/impozitare; Forme de plata;

Domeniul Hunedora

1.Nădrab; 2.Furnalul Govăjdie; 3.Limpertul Superior; 4.Limpertul Inferior; 5.Bania de coase; 6.Plosca; 7.Furnalul Topliţa; 8.Atelierul Nou; 9.Fanci; 10.Cerna; 11.Teliucul Inf.; 12.Perintei; 13.Bania Hunedorii; 14.Bania Zlaşti; 15.Atelierul inferior Runc; 16.Atelierul Superior Runc

În existenta castelului se disting

1) Cetatea din secolul al XIV-lea;2) Transformarea cetăţii în castel în timpul lui Huniade

Corvinul; 3) Adăugirile din vremea soţiei acestuia Elisabeta

Szilágyi şi a fiului său Matia Corvin;Iancu Ioan Corvin alături de Matia Corvin a contribuit

efectiv la anii de glorie ai istoriei medievale al regatului Ungar. Iancu Ioan Corvin de Hunedoara a fost şi el creaţia unei provincii care era dominată de contraste de diverse tipuri[1]. Hunedoreanul a fost legat atomic de domeniul său şi de Transilvania, ajungând un important apărător al creştinătăţii europene.

4) Inceputul anului 1509, markgraful George de Brandenburg este proprietarul castelului care transporta spre proprietatile sale biblioteca si documentele castelului;

5) Completările dintre anii 1618-1623 sau 1624, după ce edificiul intrase în posesia familiei Bethlen, mai exact a principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen; s-au desfăşurat unele reamenajări şi în secolul XVIII, dar acestea sunt lipsite de importanţă[2].

5) Sediul domeniului Hunedoara si a administratiei productiei de fier: 14 fierarii + 1 fierarie princiara(Cerna), Eisenmarkt :

Nicolaus Olahus

El şchioapătă şi-i trist când e să dea parale,Dar nu mai şchioapătă când are de luat.Să deie Domnul, numai şchiop să meargă-n caleŞi să se-ndrepte când va fi crucificat.

Mesaj alchimic

Fierului (element provenit din adancurile pamantului) , străpunge şi ucis pasărea lui Saturn (întunericul, răul- inteligen si foarte rezisten, aspecte intruchipate de vitalitatea si comportamnetul Corbului) pentru a elibera inelul de aur ( lumina, binele, iubirea care este fragil efemer), doua elemete saturniene produc prin contact produc Lumina.

Bania de Coase, Bania Plosca

Actionarea hidraulica –

Fieraria Perintei Hunedoara

Schita atelierului Perintei (arhiva Viena)

Atelierul Baia Cerna (Baia Craiului), Schita atelierului existenta in arh.Viena

Fiecare fierărie avea următorul inventar:

• construcţiile aferente atelierului;• două cuptoare (cohuri) pentru obţinerea fierului;• două cuptoare pentru încălzirea în vederea baterii (forjării)

fierului;• sistemul de acţionare cu roata acţionată cu apă;• două perechi de foale mânate de o roată de apă;• cleşti de scos fierul incandescent din cuptor;• sape şi cârlige de fier pentru tragerea zgurei;• greble de fier pentru cărbune;• o ţepuşă de fier pentru slobozit zgura;• opt perechi corfe pentru cărat cărbuni;• opt perechi corfe pentru cărat piatra de fier.

Repartizarea padurenilor pe sate/ateliere dupa urbarialul din 1674, organizare dupa Urbarialul din 1695

Fondul de timp pentru producţie Urbarialul 1681-1682,61.anexa II.

Modalitati de plataPe domeniul Hunedoara se utilizează patru modalităţi de plată: moneda care circula în

Transilvania florinul; barele de fier sau fierul lat; bucate (cereale); alte bunuri (pânza, îmbrăcăminte, etc.).Lucrătorii din fierării, maiştrii, administratorii domeniului, dregătorii aveau salariul stabilit prin

contract. O parte din salariul dregătorilor si angajaţilor Curţii castelului Hunedoara era reprezentat de barele de fier, după cum urmează (*cifre valabile pentru anii 1700 – 1720).

Fierul era o valoare, un mijloc de plată obişnuit pentru angajaţii curţii. Putem menţiona doar că, în 1655 salariul pârcălabului Gheorghe Nagy de Alpestes era format din următoarele: 32 florini; 14 coţi postav sau 4 măji de fier pentru îmbrăcăminte; 2 porci de tăiat sau 2 măji de fier; 18 găleţi mici de grâu; 2 măji de fier; zilnic, 2 pâinişoare albe şi o justă de vin.

Pe domeniul Hunedoarei, muncile la câmp intrau în obligaţiile iobăgeşti. Muncile specifice din fierării erau, spre deosebire de celelalte, plătite cu săptămâna. Este evident că fierul asigura un echilibru şi o

conservare a valorii plăţii la care trebuie menţionat că putea fi stocat şi vândut pe piaţă atunci când era necesar, să-l transforme în bani sau în alte valori.

Târgurile în HunedoaraTârgurile în Hunedoara erau săptămânale - duminica - şi anuale în număr de patru. Unităţile de

măsură folosite pentru aprecierea materialelor şi produselor erau cele utilizate în Transilvania (din 1779 se generalizează utilizarea majei germane) la extragerea şi prelucrarea fierului:

Fontul - 0,56 kg;Maja ungurească - 80 fonţi;Maja vieneză - 102 fonţi;Maja germană - 100 fonţi;Maja pentru minereu - 115 fonţi;Maja pentru urşi - 110 fonţi;Maja pentru bare - 92 fonţi - maja de ciocan Hammerzenter, la care se accepta 18 fonţi pierdere la

forjă.şustul de minereu = 100 maje;şustul de bare forjate = 22 maje (cântărind însă 92 fonti/maje);povara, utilizată îndeosebi pentru mangal

Moneda în circulaţie :• florinul renan de argint, provenit din guldenul medieval, care avea ca

subdiviziuni 60 crăiţari (cruceri) a câte 4 pfeningi: 1 Fl = 60 cr = 240 Pf,

• florinul unguresc de 100 dinari sau bani.

Exploatarea auruluiExploatarea aurului, aşa cum rezultă din documentele secolului al XVI-lea• Exploatarea nisipului aurifer, din râurile domeniului, trebuie legată desigur de

numele unor localităţi foarte apropiate castelului, cum sunt Zlaşti şi Arăneş, care sunt exprimări ale aurului venite din limba slavonă şi maghiară. Din datele existente se poate afirma cu certitudine că pe domeniul Hunedoara, în afara spălării aurului, se practica şi mineritul său. Din socotelile domeniului rezultă că George Brandenburg, pentru a-şi spori veniturile, aduce în anul 1517 din Germania un maistru pe nume Michael Almanus numit şi Banyaz [1], aurifossor illustrissimi domini graciosissimi, care avea obligaţia să exploateze mina de fier-fondinam auri- a stăpânului domeniului. Nu putem preciza cu certitudine unde era mina de aur şi ce venituri aducea proprietarului din lipsa documentelor, dar din datele existente se poate afirma că proprietarul, în anul 1517, cheltuia cu minerul străin pentru întreţinere şi alimente (slănină şi grâu) circa 40 fl 13 d, iar în anul următor 86 fl la care trebuie să adăugăm efortul făcut pentru producerea uneltelor din fier în fierăriile domeniului.

Franz Joseph Műller von

Reichenstein

Acum 230 de ani, Viena lua măsuri pentru studierea situaţiei create la Hunedoara şi solicita măsuri rapide pentru redresarea socio-economică a zonei. Scăderea producţiei de fier la atelierele de pe domeniul Hunedoara, neregulile şi lipsurile semnalate în perioada 1774-1778 au determinat autorităţile vieneze să iniţieze controale severe pentru a constata cauzele şi a redresa situaţia economică.

În anul 1778 comisia este condusă de funcţionarul cameral Szeleczky. Cercetarile din 1779 sunt reluate sub conducerea lui Franz Joseph Műller von Reichenstein, cel care a fost reformatorul relaţiilor sociale şi economice ale domeniul Hunedoara.

Franz Joseph Műller, personalitate de notorietate a Imperiului, cu studii de drept şi filosifie la Universitatea din Viena, activa ca profesor la Academia minieră din Schemnitz şi ocupa mai multe funcţii în Tyrol (Schwatz), Banat (Oraviţa), Ungaria.

Franz Joseph Műller von Reichenstein are o carte de vizită impresionantă: s-a născut în anul 1742 în Poydorf din Tyrol, a studiat dreptul şi filosofia la Universitatea din Viena, începându-şi în anul 1763 activitatea profesională la Academia minieră din Schemnitz. Până la venirea în Transilvania, în anul 1779, a funcţionat ca superior miner şi director al Direcţiei miniere din Banat cu sediul la Oraviţa. Din anul 1775 a devenit director şi prim consilier al Direcţiei miniere din Tyrol, cu sediul la Schwatz, până în anul 1778[1]. Participă activ la revitalizarea producţiei minere şi metalurgice pe domeniul Hunedoara între anii 1779 -1780. Franz Josef Műller este numit prin rescriptul din 18 septembrie 1778 în funcţia de consilier tezaurarial al Tezaurariatul minier Transilvania în locul vacant prin pensionarea contelui Ybarra.

Ignaz von Born geologului, mineralogului şi metalurgului austriac

Franz Joseph Muller propune, pentru redresarea pieţei de fier pe domeniul Hunedoara, o adevărată reformă, începând de la relaţiile socio-economice şi până la introducerea de noi tehnologii. Raportul propune:

• introducerea de noi procese pentru producerea fierului concomitent cu o şcolarizare şi reciclare a personalului;• aducerea de specialişti din zona Tyrol (Schwatz) care să asigure pornirea şi bună funcţionare a noilor tehnologii; Franz Joseph

Muller a lucrat în Banat la proiectarea şi instalarea furnalului de la Reşiţa, apoi în Stiria, fiind conştient că numai prin ridicarea nivelului de pregătire al localnicilor se poate ajunge la obţinerea unei cantităţi şi calităţi superioare a fierului şi oţelului de la Hunedoara.

• trimiterea în Banat şi Stiria a muncitorilor localnici pentru însuşirea de noi procedee de obţinere şi prelucrare a fierului. Zaharia Pascu, maistrul furnalului de la Topliţa, este trimis împreună cu alţi maiştri la specializare în Eisenazt, Stiria;

• aducerea la Topliţa a practicianului din Reşiţa, Ferdinand Matsch, a specialistului Edlinger din Tyrol şi a maistrului localnic Zaharia Pascu care, după stagiile din Eisenarzt, şi-au însuşit procedeul practicat acolo;

• impulsionarea introducerii de noi tehnologii cu randamente sporite de extracţie, atât în minerit, cât şi în obţinerea şi prelucrarea fierului. Trebuie menţionat aici furnalul de la Topliţa, aflat în construcţie;

• este recomandat ca administrator pentru atelierele de pe apa Govăjdiei von Prugger din Kifer-Tyrol, care putea reforma întreaga activitate din zonă;

• numirea lui Joseph Leitner, contabil al contabilităţii din Iaria (Austria) în funcţia de administrator al domeniului Hunedoara pentru a înlătura suspiciunile legate de vechile metehne ale fostului administrator şi pentru a impulsiona relaţiile economice ale domeniului;

• Franz Joseph Muller prezintă dezavantajul folosirii mâinii de lucru a iobagilor în comparaţie cu munca salariată şi pentru rentabilizarea activităţii de producţie, prin cointeresarea lucrătorilor, propune introducerea muncii salariate la mine şi ateliere;

• pentru îmbunătăţirea calităţii propune întărirea disciplinei de producţie, respectarea normelor şi instrucţiunilor de lucru la obţinerea oţelului. Una din cauzele scăderii rentabilităţii producţiei de fier era şi refuzul unor comercianţi şi meştesugari de a cumpăra fierul de Hunedoara, care era de calitate inferioară;

• se impune aprecierea capacităţii şi competenţei personalului de la furnale printr-o remunerare adecvată;• prelucrarea avansată a fierului obţinut la Topliţa şi Hunedoara prin introducerea de noi ciocane de forjă pentru aplatizarea

acestuia, construindu-se ateliere de coase, unelte pentru valorificarea calităţii superioare a fierului şi oţelului;• introducerea unor “grafoare” şi planuri de producţie;• programul de lucru corelat cu trecerea la muncă salariată;• se recomandă o “politică ofensivă” pe piaţa fierului şi chiar se menţionează soluţia desfacerii de fier la “export” în Ţările

Româneşti.• În încheiere trebuie menţionat că Muller este reformatorul producţiei de fier forjat la Hunedoara, la 21 iunie 1800 participând

la lucrările de pornire a investiţiei celei de-a şaptea forje situată în zona Plosca.• Tot lui Franz Joseph Muller trebuie să-i atribuim studiul de fezabilitate şi amplasare a viitorului furnal de la Govăjdia.

Furnalul de la Toplita 1780 (?)

Schite ale profilului arh.Viena

Furnalul de la Govajdie, 1812

Lucrarile pentru exploatarea minelor Ghelar si transportul minereului la Govajdie

Ghelar , statia Retisoara, Mina Iosif, Dolomita, podul spre Retisoara

Oficiul de furnalistica si forje al Transilvaniei

Hidrocentrala de la Catanas

12 iunie 1884 - Hunedoara• Cetăţenii oraşului Hunedoara, prin primarul

George Dănilă[1], au adresat un memoriu guvernului în anul 1881 prin care solicitau construirea unei uzine noi aici, obligându-se să cedeze statului cu titlu gratuit atât terenul necesar construcţiilor industriale, cât şi drepturile de exploatare a carierei de calcar, angajându-se să acorde întreg sprijinul constructorilor, în special în problemele de aprovizionare[2].

• Luând în considerare toate elementele studiilor de fezabilitate pentru cele patru amplasamente, Direcţia Centrală a Siderurgiei a aprobat în noiembrie 1881 construirea noii uzine siderurgice pe teritoriul oraşului Hunedoara[3].

• Pentru amplasarea uzinei s-a afectat grădina mănăstirii călugărilor franciscani, Zarda, de circa 20 ha, în schimb Primăria oraşului dând o porţiune de teren cu o suprafaţă similară, din proprietatea oraşului - locul numit Bataga

12 iunie 1884 - Hunedoara

Vederi cu dotarile de la UFH

UFH in 1890-1938

Cladire administrativa

UFH in 1890-1938

Evoluţia producţiilor realizate la principalele produse la U F Hunedoara în perioada 1919-1945

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931

tone

mangal

fontă brută

Angajati la UFH

Hunedora, Vajdahunyad, Eisenmarkt

CSH-Uzina Cocso-chimica

Uzina Aglomerare-Furnale

Evoluţia producţiei de fontă pe sortimente la CSH, tone/an

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

1955

1957

1959

1961

1963

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

fontă cenuşie

fontă afinare

OSM 2

Vedere de ansamblu a CSH

Lam Blooming 1300

Fluxul actual al uzinei

Scolile centenare

CCPH/CCI al CSH

La multi ani ! F I Hunedoara 40. (1970 -2010)

CSH a reprezentat 100 ani , o scoala in care s-au format: ucenici, muncitori, tehnicieni, atat pentru uzina cat si pentru industria romanesca

Uzina devenise o scoala de formare a managerilor pentru toate nivelele si industriile: chimica, siderurgica, mecanica, energetica, material rulant, IT

Infiintarea scolii de ingineri, reprezenta in anul 1970 , un corolar al intregii experiente acumulate in principalele complexe industriale ale jud.Hunedoara.

Faptul ca, astazi aniversam 40 ani, inseamna ca ambitiile si dorintele fondatorilor acestei scoli de inginerie nu au fost zadarnice.

La multi ani ! 40 F I Hunedoara

FIH trebuie sa cultive:

1. Spiritul de munca, ca singura solutie in viata !

2. Inclinatia sper Studiu si Dorinta de perfectionare

3. Corectitudinea, verticalitate;

4. Capacitate de analiza/sinteza si expertiza

5. Disciplina si rigoarea tehnicii

6. Spritul de munca in echipa;

7. Creativitatea si fantezia;

8. Mandria apartenetei la un grup profesional;