ReferatTema: fenoli

Clasa AMF IIIMihaela MANTA

FenolulFenolul, de asemenea cunoscut i ca acid carbolic, este un compus organic aromatic cu formula molecular C6H5OH. Este un compus solid, cristalin, de culoare alb i volatil. Molecula este format dintr-o grupare fenil (-C6H5) legat de o grupare hidroxil (-OH). Este uor acid, i trebuie manipulat cu mare grij deoarece poate cauza arsuri.Grupa fenolilorFenolii, derivai ai fenolului, sunt compui n care grupa funcional -OH este legat de un atom de carbon aparinnd unui nucleu aromatic. Numele fenolilor se formeaz prin adugarea prefixului hidroxi- la numele hidrocarburii aromatice sau prin adugarea sufixului -ol la rdcina numelui hidrocarburii i ei fac parte din grupa fenolilor.ProprietiFenolul este de fapt un benzen la care s-a substituit o grupare hidroxilic, de acea are un caracter uor acid. El are punctul de topire de ca 41C i punctul de fiebere de 182C. La temperatura camerei apare sub form de cristale incolore care prin oxidare sau impuriti pot avea o culoare roz pn la rou brun. Fenolul are un miros neptor caracterisic aromat.In contrast cu alcoolii aromatici fenolii nu au caracter nucleofil de substituie, fiind uor electronofil n poziia para, fenolul este de ca 1000 de ori mai activ ca benzenul.Utilizare Sir Joseph Lister folosete pentru prima oar fenolul n anul 1865 ca antiseptic la dezinfecia rnilor, dar din cauza caracterului iritant a fost nlocuit n chirurgie de alte antiseptice. Fenolul are un efect caustic asupra membranei celulei nervoase. Din cauza efectului bactericid se folosea ca dezinfectant, fiind folosit i la cultivarea plantelor productoare de droguri ca ierbicid. Fenolul mai este folosit la producerea rinilor artificiale ca bachelita care este un policondensat al fenolului i formaldehidei. n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, prizonierii erau omori n lagrele germane cu injecii intracardiace cu fenol. La construciile de lemn se folosete adezivul format din fenol-rezorcin-formaldehid.ObinereSunt cunoscute mai multe metode de obinere a fenolului dintre care dou metode sunt mai rspndite:

Metoda Cumol-hidroperoxid (Sinteza fenolului dup metoda Hock) (chimist german):

Metoda acidului benzosulfonic cu hidroxid de sodiu:

Fenolii si importanta lor in sinteza medicamentelor

Fenolii sunt compusi organici derivati din benzen prin nlocuirea unui atom de hidrogen cu un hidroxil.Ei sunt utilizati pentru producerea substantelor plastice policarbonate( sticle, cd-uri, casti), produse cosmetice. Pentru fabricarea hartiei,a lichidelor antigel si lacurilor, a materialelor plastice (relon, bachelita), inindustria parfumurilor, medicamentelor si cea farmaceutica. Sir Joseph Lister Folosete pentru prima oar fenolul n anul 1865 ca antiseptic la dezinfecia rnilor, din cauza caracterului iritant a fost nlocuit n chirurgie de alte antiseptice. Fenolul are un efect caustic asupra membranei celulei nervoase. Din cauza efectului bactericid se folosea ca dezinfectant, fiind folosit i la cultivarea plantelor productoare de droguri ca ierbicid. Fenolul mai este folosit la producerea rinilor artificiale ca bachelita care este un policondensat al fenolului i formaldehidei.

ASPIRINAAparitia aspirinei a avut loc abia n 1876 cnd L. Rien si S. Striker au demonstrat ca acidul acetilo-salicilic obtinut din fenol, adiministrat bolnavilor reumatici care febricitau, faceau sa scada temperatura ntocmai ca si salcina, dar de mai mare intensitate. Substanta, care pna atunci satisfacuse numai fantezia unor cercetatori de laborator, devine, peste noapte, un medicament. si inca un medicament bun! Era ceruta din ce n ce mai mult. Celebra aspirina, de atunci, din 1893, a fost fabricata si utilizata n cantitati care, probabil, acum nu mai pot fi socotite. Aspirina are actiune analgezica(inlatura temporar durerea)si antipiretica (scade temperatura corpului) se comercializeaza si sub denumirea de acid acetil salicilic. Aspirina se poate obtine printr-o reactie de polimerizare ,din acid salicilic si anhidrida acetica si are gust dulce.

Glicerina-materie prima pentru explozivi Nitroglicerina(cunoscut i sub numeletrinitroglicerinsautrinitrat de glicerin) este o substan exploziv avnd formula chimic C3H5(ONO2)3. nconditii normale de temperatura si presiune, nitroglicerina este unlichidincolor i inodor cu o solubilitate redus n ap, avnd un gust dulceag, care administrat chiar n doze relativ mici provoac dureri de cap. Influienta negativa a nitroglicerinei Nitroglicerina este o substanta daunatoare mediului!!!Nitroglicerina este o substanta toxica!!!

Importanta in fabricarea explozivilor:Nitroglicerina este un element important n fabricarea explozivilor, ns datorit sensibilitii deosebite la aciuni mecanice, manipularea ei trebuie fcut cu foarte mare atenie. Chimistul suedezAlfred Nobelnltur acest dezavantaj prin transformarea nitroglicerinei ndinamita. Aceasta explodeaz numai sub influena unei capsule defulminat de mercur, iar procentul de 25%kieselgurinactiv reduce capacitatea de explozie a nitroglicerinei.Nitroglicerina este n prezent folosit n cantiti mici la mrirea puterii substanelor explozive pe baz desalpetru.

Importanta in medicina:Prin aciunea sa vasodilatatoare este folosit la tratarea crizelor de angina pectorala, insuficien cardiac i n cazurile acute de infarct cardiac, prin administrare sublingual. Influienta alcoolului etilic asupra comportamentului umanEfectele intoxicatiei cu alcool asupra comportamentului depind de doi factori: conceptiile si asteptarile celui care consuma cu privire la alcool si cantitatea de alcool ingerata. Acesti factori interactioneaza in mod complex pentru a influenta comportamentul. La concentratii mari (alcoolemie >100mg%), alcoolul deprima atat centrii excitatori cat si pe cei inhibitori. Astfel e suprimat aproape orice, de la gandirea rationala la coordonarea motorie. Consumul de alcool este responsabil de aproape 50% din totalul accidentelor de circulatie fatale si pentru un total anual de 25.000 decese din aceasta cauza. La concentratii si mai mari (alcoolemia >500mg%), alcoolul aboleste starea de constienta mergand pana la coma. In final, alcoolul poate deprima centrii respiratori si, mai ales atunci cand este consumat in asociere cu sedative (ex. Diazepam), poate cauza moartea.In afara alcoolurilor alifatice, numai etanolul si etilul sunt folosite in scop alimentar. Alcoolul a fost folosit de oameni inca din antichitate. Astfel, cele mai vechi bauturi alcoolice erau preparate prin fermentarea cartofilor sau a zaharului.Aceste bauturi aveau, insa, un nivel scazut de alcool, deoarece o concentratie mai mare a acestuia presupunea o fermentare mai indelungata. Alcoolul produce deteriorarea progresiva a sanatatii psihice si mintale. Sablonul consumatorilor de alcool se intinde de la consumul ocazional la consumul alcoolului in cantitati mari, pentru eliberarea stresurilor emotionale.Alcoolismul duce la complicatii medicale, precum gastrita, ulcer, boli de ficat si de inima. Acesta poate afecta si sistemul nervos, provocand delir psihic si conduce la folosirea excesiva a jargonului prin faptul ca celulele creierului sunt distruse si duc la scaderea abilitatilor intelectuale. Consumul de etil sau metil poate deveni si mai periculos, provocand orbirea. Ca rezultat al consumului de alcool inima, ficatul, muschii scheletici si creierul sunt deteriorate si alcoolicul devine o epava din punct de vedere mintal si psihic.5