Introducere.Endoscopia este metoda de examinare a organelor cavitare prin

vizibilitate directa cu ajutorul unor instrumente numite endoscoape. Aplicatainitial aupra organelor cavitare in comunicare cu mediul exterior, cu timpul s-aextins si asupra organelor cavitare perfect inchise, ca pleura sau cavitateaperitoneala.

Esenta oricarei endoscopii este patrunderea in organul cavitar cu uninstrument tubular prevazut cu sursa de lumina proprie si un sistem opticpentru efectuarea observatiilor.

In cadrul manevrelor endoscopice, asistenta medicala ajuta mediculspecialist in timpul procedurii endoscopice. De cele mai multe ori asistentaeste prima persoana de contact a pacientului si cea care le da raspunsuri lacele mai multe din intrebarile lor. Exista multe feluri de proceduri endoscopiceutilizate cu scop diagnostic. Lucrul in calitate de asistenta medicala in cadrulmanevrelor endoscopice este unul de inalta specializare si cuprinde ingrijireapacientului pre- si post-procedura.

Pentru a lucra in calitate de asistenta medicala de endoscopie trebuiesa ai calificarea necesara, adica pe langa studiile medicale standard estenecesara frecventarea cursurilor si training-urilor de specialitate.

Spitalele si clinicele pretuiesc mult asistentele medicale cu o bunadispozitie, care manifesta empatie, au abilitati de comunicare si ascultare.Sarcina de baza a asistentei este informarea pacientului despre specificulprocedurii si mentinerea calmului acestuia, deoarece reducerea anxietatiieste cruciala inainte de efectuarea procedurii.

Asistenta medicala de asemenea pregateste pacientul pentruprocedura endoscopica, il conduce pe acesta in cabinetul de investigatii si ilasaza in pozitia corespunzatoare. Pozitia va depinde de fiecare examinare inparte. In timpul examinarii asistenta va supraveghea starea pacientului, iar lasfarsitul acesteia se va ocupa cu marcarea si inregistrarea rezultatelor.

In afara de procedura endoscopica in sine, asistentele suntresponsabile de coordonarea internarii pacientului, curatirea si pastrareaechipamentului de endoscopie. Tot ele sunt responsabile de lucrurilepersonale ale pacientului de-a lungul procedurii.

Pregatirea si asistarea examinarilor endoscopice.

Bronhoscopia.Prin bronhoscopie se înţelege explorarea arborelui traheobronşic sub

v iz ib i l i ta te d irectă, cu a jutoru l unui aparat numitbronhoscop.Bronhoscopia se execută cu scop de d iagnost ic ş iterapeut ic . Cu scop d iagnost ic , bronhoscopia se execută încazur i le de suspi-c iune a unei tuberculoze bronşia le, tumor i ,supuraţ i i bronhopul-monare, hemoptizii netuberculoase, iritaţiitraheobronşice de lungădurată, mal formaţ i i congeni ta le, unelet raumat isme mediast inale, suspiciunea unor corpi străini etc.; ea

realizează observaţia directă,vizuală, a mucoasei bronşice şi permiteprelevări de secreţii, precumşi recoltări de probe citologice şi histologice(biopsie). Cu scop terapeutic, bronhoscopia se execută pentrueliberarea căilor respiratorii d e s e c r e ţ i i a b u n d e n t e p r i na s p i r a ţ i i , p e n t r u î n d e p ă r t a r e a c o r p i l o r străini de origineexogenă şi pentru introducerea unor medicamenteîn arboreletraheobronşic.

Pregătirea bolnavului.Sarc ina pr inc ipală a as is tente i , în pregat i rea bolnavulu i

pentru bronhoscopie, constă în l in iş t i rea lu i , conv ingîndu- lasupra necesi tăţ i i ş i inofensiv i tă ţ i i examenulu i . Asis tentat rebuie s ă c r e e z e b o l n a v u l u i u n c l i m a t d e s i g u r a n ţ ă , c e e ac e v a a s i g u r a cooperarea lu i cu ocazia anestezie i ş i aexamenulu i propr iu-z is . In caz c ă n u r e u ş e ş t e s ă i n h i b e z es t a r e a d e a n x i e t a t e , a t u n c i m a i b i n e s ă - l p u n ă î nl e g ă t u r ă c u a l ţ i b o l n a v i c ă r o r a l i s - a m a i f ă c u taceastă examinare, ceea ce are totdeauna un efectb inefăcător asupra psih icu lu i bolnavulu i , în caz de nevoie, darnumai la ind icaţ ia modi c u l u i , î n s e a r a p r e z i l e i e x a m i n ă r i i ,b o l n a v u l v a p r i m i u n c a l m a n t .

E x a m i n a r e a s e f a c e d i m i n e a ţ a p en e m î n c a t e . L a i n d i c a t i a medicului, se va administrabolnavului un anestezic de bază la timpul f i x a t . D i n a c e s tm o m e n t ş i p î n ă l a î n c e p e r e a e x a m i n ă r i i b o l n a v u l r ă m î n el a p a t . Examinarea se execută în camera de bronhoscopiesemi întunecată, pe masa de operaţie, izolată cu o saltea decauciuc, care asigura ş i confor tu l necesar bolnavulu i .

I n vederea anestezie i , bo lnavul va f i aşezat pe un scaun,i se va da o tăv i ţă renală în mînă. Lumina necesară se vaaran ja ca ş i pentru or ice in tervenţ ie oto-r ino- lar ingologică.Asistenta va expl ica bolna-v u l u i n e c e s i t a t e a c o l a b o r ă r i il u i p e r f e c t e l a r e u ş i t a e x a m e n u l u i , sarc in i le lu i legate demanoperele executate de medic, dar în specia l necesi tatea dea respi ra regulat . Totodată, as is tenta previne bolnavul a s u p r ag u s t u l u i a m a r a l a n e s t e z i c u l u i , p r e c u m ş i a s u p r as e n z a ţ i e i d e î n g r o ş a r e a g î t u l u i s a u a l i m b i i , c e e a c e î iv a c r e a u n e l e s e n z a ţ i i d e c o r p i s t r ă i n i s a u d e g r e u t a t e l aî n g h i ţ i r e ş i l a r e s p i r a ţ i e . D u p a l i n i ş t i r e a b o l n a v u l u i ,a s i s t e n t a î n c ă l z e ş t e u ş o r a n e s t e z i c u l p î n ă I n juru l a 35° ş iapoi oferă bolnavulu i c î ţ iva mi l i l i t r i pentru a face gar g a r ă .A s i s t e n t a v a a t r a g e a t e n ţ i a b o l n a v u l u i s ă ţ i n ă a n e s t e z i c u lc i t mai mul t t imp în gură ş i apoi să- l scuipe în tăv i ţă renală,ev i t înd sa- l î n g h i t ă . Ap o i a p r i n d e l a m p a d e s p i r t , î n c a r c ăs e r i n g a l a r i n g i a n ă c u anestezic ş i o oferă mediculu i , în

acelaş i t imp dă în mîna bolnavulu i cîteva comprese cu tifon,invitîndu-l să scoată limba şi să o ţină alaturi f ixată cu compreseleîn mînă. Urmăr ind inst i larea anesteziculu i de către medic încăile respiratorii, va aduce bolnavul în poziţiile cerute pentruîmprăştierea anestezicului pe o suprafaţă cît mai mare a traheei ş i abronhi i lor pr inc ipale ( înc l inăr i la dreapta ş i last ingă) .B r o n h o s c o p i a p o a t e f i e x e c u t a t ă ş i î n a n e s t e z i eg e n e r a l ă , m e t o d a c a r e a r e o e x t i n d e r e d i n c e î n c e m a im a r e

Ajutorul asistentei în timpul examinării.Bronhoscopia necesita două asistente, dintre care una asigură

poziţia bolnavului, iar cealalta îl a jută pe medic, în caz că masape care se execută bronhoscopia este prevazută cu rezemătorspecia l de rezervă, atunci in tervenţ ia poate f i as is tată şi de osingură asistentă. Introducerea bronhoscopului şi examinareapropriu-zisă se vor face î n d e c u b i t d o r s a l , c u c a p u l î ne x t e n s i e p e a r t i c u l a ţ i a a t l a n t o - o c c i p i t a l a , cu gura largdeschisă. Umer i i bo lnavulu i s înt r id icaţ i cu ajutorul unei pernetari sau al unui sul, pînă la înălţimea de 12—15 cm de la suprafaţa mesei.Această poziţie va fi menţinută cu ajutorul asistentei, care asigură poziţiabolnavului, în vederea acestui scop,ea va aşeza mîna stingă subregiunea occipitală a bolnavului, iar cudreapta va fixa fruntea. în funcţie destadiul şi necesităţile examinării,dar numai la ind icaţ ia mediculu i , vaimpr ima capulu i bolnavulu i poziţiile necesare prin mişcări lente, continue şifoarte blînde (ridicare,coborîre, înclinaţii şi rotaţii la stînga şi dreapta etc.)

In cazul examinării bronhoscopice a sugarilor şi copiilormici,aceşt ia vor f i imobi l izaţ i pr in în făşurare în cearşafur i ş iţ inuţ i în pozi ţ ie de către as is tentă.

In afară de cele arătate mai sus, as is tenta care as igurăpozi ţ ia capului, mai are sarcina de a ţine sub supraveghere stareageneralăa bolnavulu i ş i la nevoie de a- i susţ ine moralu l . Ceala l tă as is tentă serveşte medicul cu inst rumentele ş imater ia- lele necesare. Ea trebuie să urmărească fiecare mişcare alui pentru a-l p u t e a s e r v i c u i n s t r u m e n t e l e d e c a r e a r en e v o i e .

I n g r i j i r e a b o l n a v u l u i d u p ă b r o n h o s c o p i e .In ziua bronhoscopiei, b o l n a v u l r ă m î n e l a p a t . T i m p d e 4

o r e , p î n ă l a r e a p a r i ţ i a s e n s i b i l i t ă ţ i i c o m p l e t e am u c o a s e l o r a n e s t e z i a t e , e l s e v a a b ţ i n e d e l a o r i c eal imentaţ ie . Timp de 2 —3 z i le pr imeşte un regim de cruţare alar ingelui (lichide şi alimente pasate) din cauza iritaţiei traumaticecauzate d e t u b u l b r o n h o s c o p u l u i . I n t r u c î t l a s u g a r i ş i c o p i i im i c i , î n u r m a bronhoscopie i , poate să apară un edem alg lote i , e i necesi tă o supra- v e g h e r e m a i a t e n t ă t i m p d e 2 - 3

z i l e d u p ă i n t e r v e n ţ i e .

E s o f a g o s c o p i aPrin esofagoscopie se înţelege explorarea lumenului esofagian

cu a j u t o r u l u n u i a p a r a t n u m i te s o f a g o s c o p . Esofagoscopia se execută în pr imul r înd cuscop de d iagnost ic .P r i n a c e a s t ă m e t o d ă p o t f i p u s e î ne v i d e n ţ ă i n f l a m a ţ i i l e e s o f a g u l u i , l e z i u n i l e t u b e r c u l o a s e ,s t r i c t u r i l e c i c a t r i c e a l e ş i n e o p l a z i c e , t r a u m a t i s m e l e p r i nc o r p i s t r ă i n i , u l c e r a ţ i i d e a l t ă n a t u r ă e t c . E s o f a g o scopiase execută ş i în scop terapeut ic . Pr in ea se poatesupraveghea e x t r a g e r e a c o r p u r i l o r s t r ă i n e , i n c i z i a u n o ra b c e s e , c a u t e r i z a r e a ş i b a d i j o n a r e a u n o r u l c e r a ţ i ie t c .

P r e g a t i r e a b o l n a v u l u i

Pregătirea psihică a bolnavului se face la.fel ca şi la pregătirea pentru bronhoscopie.Esofagoscopia se face dimineaţa pe nemîncate. Dacă medicul dispune administrareaunui anestezic de bază. aceasta se va face pe cale parenterală. Bolnavul va aştepta însalon, intervenţia însă se va face în camera de endo-scopie, în semiobscuritate.Anestezierearegiuni i buco- şi orofaringiene se începe cu gargară,cu substanţă anesteziantă, pe care apoi mediculo va completa cu badijonarea regiunilor neatinse de gargară, apoi a şanţurilor faringo-laringieneşi a gurii esofagului, în vederea acestui scop asistenta va servi bolnavul cu lichidulanesteziant pentru gargară, va aranja în.mod corespunzător lumina şi apoi va servimedicul cu tampoanele de vată cocainizată, pregătite pe porttampoane.în cazuriexcepţionale, esofagoscopia se execută în anestezie-generală.

Ajutorul asistentei în timul intervenţiei. Introducerea esofa-goscopului se face în poziţie şezînd sau pe masa deexaminare în decubit dorsal. Prin fixarea bolnavului în poziţie adecvată, seurmăreşte ca gura, faringele şi extremitatea superioară a esofagului să semenţină înacelaşi ax. în vederea acestui scop, capul se va aşeza în poziţie de hiperextensiedin articulaţia atlanto-occipitală. Dacă exa-minarea se face în decubit dorsal, atuncicapul bolnavului trebuie să.depăşească extremitatea mesei de examinare,fiind susţinut şi men-ţinut în poziţie de asistentă

Servirea medicului cu instrumente va fi asigurată de o a douaasistentă, care t rebuie să urmărească cu atenţ ie mersulexaminăr i i pentru a as igura operat iv i ta tea in tervenţ ie i .

Ingrijirea bolnavului după intervenţie. Bolnavul va fi condus sautranspor tat în sa lon ş i va rămîne la

pat . Pînă la d ispar i ţ ia to ta lă a efectu lu i anesteziculu i nu vamînca ş i nu va bea n imic, pentru a preveni pătrunderea alimentelorsau a lichidelor în căile respiratorii.Din cauza traumatismului suferit delaringe şi esofag, bolnavul va primi timp de 2—3 zile un regimdietetic lichid.

Gastroduodenoscopia

Prin examenul gastroscopic se explorează starea mucoaseistom a c a l e s u b v i z i b i l i t a t e d i r e c t ă , c u a j u t o r u l u n u ii n s t r u m e n t o p t i c c u s u r s ă d e l u m i n ă p r o p r i e , c a r es e i n t r o d u c e p r i n e s o f a g î n s t o m a c . Gastroscopulproiectează imaginea mucoasei stomacale în ochiul exploratoruluiprintr-un sistem de lentile.

Inainte de inceputul procedurii, asistenta pregatestegastroscopul indicat de medic. Acesta aflanduse in stare de perfectasterilitate.

Pregatirea bolnavuluiDaca functia de evacuare a stomacului este intacta, pregatirea

bolnavului va incepe numai in ziua examinarii . Daca insa evacuareastomacului se face in mod deficitar (stenoza pilorica), in seara zileiinintea examinarii i se face bolnavului o spalatura gastrica cu cpacalduta dupa tehnica obisnuita, pana ce se evacueaza completcontinutul gastric.

Gastroscopia se face pe nemancate. In ziua examinarii, pana laterminarea interventiei se interzice si fumatul. Cu 45-50 min inaintede proba bolnavul primeste diazepam si atropina pe cale injectabila,daca este cazul se indeparteaza protezele dentare mobile. Dupa cemedicul aplica anestezia locala, pacientul se culca pe masa deexaminare in decubil lateral stang cu capul lasat mai jos. In acestapozitie asistenta ii introduce sonda stomacala evacuind completrezidurile gastrice. Nu se va face spalatura gastrica inainteaexaminarii. In cazuri exceptionale gastroduodenoscopia se face subanestezie generala.

Ajutorul asistentei in timpul examinariila gastroduodenoscopie participa doua asistente: una care

asigura pozitia capului bolnavului in extensie fortata si tine tavitarenala si cealalta care ajuta medicul la introducerea aparaatului,ungand gastroscopul, prezentandu-i instrumente, tampoane, iar lacererea acestuia manuieste para de cauciuc. Examinarea necesita oatentie deosebita in vederea unei cooperari perfecte cu medicul, inspecial la trecerea endoscopului prin canalul pilor in duoden.Procedura dureaza in medie 3-5 minute. Extragerea tubului o facemedicul foarte incet, avand grija ca tubul sa nu se atinga de dintiibolnavului.Ingrijirea bolnavului dupa interventie

Dupa terminarea gastrosuodenoscopiei, bolnavul elimina ocantitate apreciabila de mucus, apoi, prin cateva eructatiizgomotoase, si aerul introdus cu para de cauciuc. Daca bolnavul nureuseste sa elimine singur aerul si acuza dureri, atunci asistenta il vaajuta, introducandu-i la indicatia medicului sonda gastrica prin care

gazele se vor elimina imediat. Bolnavul ramane culcat inca ojumatate de ora in camera unde a fost examinat, apoi va fitranposrtat in salon. Asistenta va avea grija ca timp de 2 ore dupaterminarea examinarii bolnavul sa nu manance si sa nu bea, caci inurma anesteziei locala a faringelui si istmului buco-faringianalimentele pot sa patrunda in trahee. In aceeasi zi, bolnavul va faceinhalatii cu mentol, pentru evitarea senzatiilor neplacute din gat. Uniibolnavi se plang de dureri la deglutitie, care insa dispar in ziuaurmatoare fara nici un fel de tratament. Rareori se observa o usoaraascensiune febrila cu dureri si tumefierea amigdalelor.

Rectoscopia si rectosigmoidoscopia

Rectoscopia este explorarea endoscopica a segmentului inferioral tubului digestiv, cu ajutorul unui aparat numit rectoscop. Scopulexaminarii este punerea in evidenta a modificarilor portiunii temrinalea tubului digestiv pana la o adancime de 30 cm de la orificiul anal:rectul, ampula rectala si ultima portiune a colonului sigmoidian.

Pregatirea bolnavuluiIn ziua examenului bolnavul primeste un regim dietetic sarat inreziduuri. Portiunea de examinat trebuie sa fie curatata de materiifecale. In acest scop i se face bolnavului, cu 3 ore inianteaexaminarii, o clisma evacuatoare cu apa calda, sarata. Daca printr-oclisma nu se evacueaza continutul portiunii de examinat, ea se varepeta pana se indeparteaza complet resturile de materii fecale sauexudatele patologice. Se va evita administrarea de purgative, eleproducand o lichefiere a materiilor fecale, care se vor scurge mereuin timpul examinarii in ampula rectala, impiedecand vizibilitatea. Incaz de diaree se vor da bolnavului in seara din ajunul examinarii 10-15 picaturi de tinctura de opiu sau o tableta de codeina.

Asistenta va explica bolnavului rostul si esenta examinarii. Apoiil va transporta in sala si il va aseza in pozitia adecvata pe masa deexaminare. Pozitia necesara pentru examenul rectoscopic este genu-pectorala, cu usoara lordoza a regiunii lombare. Bolnavul va fi asezatpe genunchi, aplecat ianinte, cu pieptul pe masa de examinare, pecare poate sa o imbratiseze cu cele 2 maini. Daca examinarea seface cu fibrosigmoidoscopul, arunci bolnavul va fi asezat in decubitlateral stang cu copasele flectate pe abdomen. Al bolnavii debili saucardiaci, examinarea se va face in decubit dorsal cu genunchiiflectati si coapsele in abductie.

Ajutorul asistentei in timpul examinariiAsistenta va ingriji de stingerea luminilor pentru a asigura

camera in semiobscuritate.Bolnavul dezbracat in partea inferioara a trunchiului va fiu

acoperit cu inveliotarea prevazuta cu un orificiu, in asa fel ca acestasa coincida cu regiunea anusului. Se monteaza corpul aparatului, seracordeaza prin intermediul tranformatorului si al cablului optic lareteaua electrica si se verifica functionealitatea dispozitivului optic.Apoi se unge rectoscopul cu veselina si medicul introduce tubulaparatului in rect. Se extrage mandrenul si se fixeaza corpulaparatului pe tubul intrarectal si cu ajutorul vizorului si al lunetei seexamineaza mucoasa rectosigmoidiana. Daca peretii intestinului suntcolabati, asistenta va umple portuinea respectiva cu aer cu ajutorulpomei.

Eventualele obstacole, create prin contractia spasmodica apartilor examinate, pot fi inlaturate cu ajutorul unei solutii de sulfat demagneziu, aplicate local cu ajutorul unor tampoane pe care asistentale va pregati din timp. Profunzimea la care a patruns rectoscopulpoate fi citita pe scara gradata in cm pe suprafata externa a lui. Dupatermianrea examinarii, medicul extrage tubul si il preda asistentei. Sarcinile asistentei dupa terminarea examenului

dupa extragerea tubului, asistenta face toaleta regiunii anale,indepartand mucozitatile, resturile substantei lubrifiante apoi bolnavulva fi transportat in patul sau. Rectoscopul va fi curatat mecanic,spalat bine, sterilizat si uscat inainte de a-l pune in cutie. Se va aveagrija ca nu cumva sa se zgarie stratul opaifiant din interiorul tubului.

Colonoscopia

Prin colonoscopie se vizualizeaza mucoasa intestinului gros intoata lungimea lui.

Pregatirea pacientuluiPregatirea psihica a bolnavului este tot atat de importanta ca si

in alte investigatii endoscopice. Pregatirea fizica a bolnavului pentruexaminare se adapteaza tulburarilor de tranzit intestinal, varsta sinatura bolii presupuse, pentru care se face examinarea. In orice cazexaminarea poate fi efectuata numai daca colonul este gol.

Cu 2-3 zile inainte examinare, pacientul va primi un regimdieteiti fara reziduuri, de preferinta hdro-zaharat, fara lapte, mai alesdaca bolnavul sufera de constipatie cronica. Cu cca 16 ore inainte deexaminare, primeste un purgativ. Seara i se face o clisma sarata, iardimineata, cu 3 ore inainte de examinare, se va repeta clisma cu 2litri de apa. Daca bolnavul are diaree se va renunta la administrareapurgativului, la fel si in cazul subocluziilor, insa se vor repetaclismele inalte panal la obtinerea continutului intestinal clar.

Ajutorul asistentei in timpul examinariiAsistenta va lubrifia segmentul distal al aolonoscopului cu ulei

de vaselina steril. Va asigura camera semiobscura si lumina localamedicului pentru a inspecta regiunea anala. Va asigura mentineapozitiei bolnavului aducandu-l la nevoie in decubit dorsal. Va servimedicul cu accesoriile aparatului. Examenul complet al intestinuluigros dureaza cca 1-2 ore, perioada in care asistenta, alaturi demunca ei, trbuie sa supravegheze si starea bolnavului: culoarea fetei,pulsul, respiratia si daca este necesar, sa sustina moral pacientul.

Sarcinile asistentei dupa terminarea procedurii

Bolnavul va fi transportat in salon unde ramane subsupraveghere cel putin 24 ore. De obicei dupa examinare, evental siin ziua urmatoare, acuza un discomfort abdominal, determinat dedistensia gazoasa in timpul examinarii, ceea ce daca nu se rezolvaspontan trebuie ajutat cu tubul de gaze.

In cazuri foarte rare, colonoscopia poate sa se soldeze cuperforatia intestinului gros. Intrucat primele manifestari ale acesteiapot sa apara cu intarziere, abia dupa cateva ore acuzele dureroaseale bolnavului colonoscopizat nu trebuie calmate, ci raportateneintarziat medicului.

Probele recoltate vor fi trimise imediat la laborator, iarcolonoscopul impreuna cu toate accesoriile vor fi supusepreoceudurilor obisnuite de curatire si sterilizare.

Cistoscopia

Este metoda endoscopica de examinare care permite inspectiamucoasei vezicii urinare cu ajutorul cistoscopului.

Pregatirea bolnavuluiBolnavul va fi linistit si la nevoie, cu o jumatate de ora iniante

de examinare, i se va administra un calmant. Inainte de intrarea insala de examinare, bolnavul isi va goli vezica urinara.

Examinarea se executa in semiobscuritate sau la ginecologie.Bolnavul va fi culcat in pozitie corespunzatoare, fixand binepicioarele pe suporturi. Dupa dezinfectarea meatului uretral, seintroduc substantele de anestezie locala.

Ajutorul asistentei in timpul examenului propriu-zisPana la instalarea efectului anestezic, aseistenta verifica inca o

data functionarea sistemului de iluminat, curatenia lentilelor,claritatea imaginii. Apoi preda aparatul medicului care introduce tubulmontat cu canula de irigatie in vezica, spaland-o pana cand lichiduldevine limpede. Se umple vezica cu lichid, 150 ml la barbati si 200ml la femei, se inlocuieste canula cu tubul optic si se examineazaperetii vezicii mentinind o cantitate constanta de lichid in interior.

Colposcopia

Este o metoda ginecologica utilizata petnru depistare leziunilorprecanceroase le colului uterin. Se executa cu ajutorul colposcopului.

Colposcopia este o metoda pretioasa in depistarea cancerului uterin.Asistenta trebuie sa depuna o munca sustinuta de educatie sanitara pentruca femeile sa se supuna aceste examinari. Examinarea se poate face faranici o pregatire a bolnavei.

In vederea examinarii, asistenta va pregati in afara de colposcopspecule, valve vaginale, pense vaginale curbe si drepte si alte consumabilenecesare.

Examenul colposcopic este efectuat de medic, asistenta trebuie sacunoasca insa toate fazele examinarii pentru a-l putea ajuta.

Bolnava va fi asezata pe masa in pozitie ginecologica. I se va facetoaleta externa apoi cu ajutoru valvelor vaginale se pune in evidenta coluluterin.

Dupa terminarea procedurii, pacienta poate sa paraseasca sala deexaminare, ea nu necesita nici o ingrijire ulterioara.

PleuroscopiaPleuroscopia sau toracoscopia este exploararea vizuala a cavitatii

pleurale cu ajutorul unui instrument optic introdus printr-un troacar dupa oprealabila insuflare a cavitatii preurale cu aer sau oxigen.

Pregatirea bolnavuluiPregatirea psihica a bolnavului se face ca si in preajma oricarei

investigatii instrumentale. Este bine ca in seara prezilei de examinare,bolnavul sa primeasca un calmat. In ziua examinarii, cu 30 de minute inaintede interventie , se va administra premedicatia pentru scaderea excitabilitatiigenerale, deoarece atingerea pleurei poate duce la reflexe patologice cuconsecinte destul de grave.

Medicul stabileste locul de introducere al troacarului, iar asistenta, infunctie de acesta, asaza bolnavul pe masa de consultatie in pozitiecorespunzatoare.

Rolul asistentei in pleuroscopieDupa ce paceintul este asezat in pozitia necesara, asistenta

dezinfecteaza spatiul intercostal reperat si serveste medicul cu substantaanestezica pe care o trage din seringa. Dupa instalarea efectului anestezic,medicul patrunde cu troacarul in cavitatea pleurala in inlocuieste imediatstiletul cu sistemul optic al toracoscopului. Asistenta trebuie sa fie foarteoperativa, sa lucreze sincron cu medicul, pentru a evita patrunderea aerului incavitatea pelurala in mod necontrolat, ceea ce ar duce la modificare presiuniidin pleura.

Dupa pleuroscopie, bolnavul va fi transportat in salon pe carucior sirepus pe patul lui cu cea mai mare grija, miscarile bruste putand declansa ohemoragie. El va fi supravegheat pana la disparitie completa a efectuluipremedicatiei, in aceasta perioada de timp, bolnavul nu va fi lasat singur. Inprimele doua zile, dupa interventie, va primi un regim dietetic usor de digerat,pe baza de hidrati de carbon. Se va avea in vedere in special posibilitateaapritiei hemoragiilor.

Laparoscopia

Laparoscopia este exploatarea cavitatii peritoneale, in prealabildestinsa prin pneumoperitoneum, cu ajutorul unui instrument optic numitlaparoscop.

Pregatirea bolnavului

Pregatirea psihica si sustinerea moralului bolnavlui in timpul examinariiare o importanta deosebita, mai ales in cazurile in care administrareacalmantelor medicamentoase sunt contraindicate.

In timpul examenului tubul digestiv al pacientului trebuie sa fie gol,deoarece in caz contrar intestinele ar umple cavitatea abdominala neputand fiexaminate ficatul, vezica biliara. Din acest motiv cu o zi inainte si in ziuaexamenului bolnavului ii vor fi administrate cateva clisme evacuatorii pana lagolirea completa a intestinului.

Bolnavul va fi trasportat in sala de examinare, culcat pe masa si fixat.Tegumentele abdomnului vor fi rase si prelucrate cu tinctura de iod.

Ajutorul asistentei in timpul examinariilaparooscopia necesita trei asistente, una serveste medicul in conditii

sterile, cealalta supravegheaza si sustine moralul apcientului si la nevoie iladuce in pozitiile cerute de medic, a treia va fi rezervata pentru completareagazului din cavitatea peritoneaza, la nevoie, precum si petnru interventii incaz de siutatii neprevazute.

Pe intrwga durata a procedurii asistenta va servi medicul cuinstrumentarul necesar fiecarei etape a investigatiei.

Ingrijirile acordate dupa laparoscopieDupa terminarea laparoscopiei bolnavul va fi transportat in salon, tinut

strict la pat timp de 24 de ore si supravegheat inca 4-5 zile. Timp de 2 oredupa interventie nu manaca nimic, iar in ziua respectiva primeste numailichide.

Instrumentele utilizate trebuie curatate si repuse la locul lor, sistemuloptic se asaza in recipientul cu vapori de formaldehida.