VESTEMEANU RALUCAMANAGEMENT, AN I, SEM. II

2014

ANALIZA ECONOMICA A LEGII PROTECTIEI CONSUMATORULUI

Principiul caveat emptor (Let buyears beware) nu se mai aplica in societatea moderna, complexa, unde informatia nu mai este distribuita gratuit. Astfel cumparatorul devine victima si trebuie protejat. Daca vanzatorii sunt pusi in pozitia de a raspunde in fata legii pentru neglijenta, bunuri defecte sau practici neloiale, acestia vor lua masuri in cresterea si asigurarea calitatii produselor, sau chiar la retragerea celor necorespunzatoare de pe piata.

Cu ajutorul educatiei, cresterii preturilor, media, varietatii bunurilor sau conceptului de responsabilitate sociala a afacerilor, se incearca informarea cumparatorilor. In unele cazuri, cumparatorii si-ai creat asociatii pentru a-si proteja drepturile in fata unor practici comerciale obscure sau incorecte. Contractele standard, spre exemplu, pot promova concurenta la nivelul preturilor prin reducerea diferentelor produsului si reducerea costurilor de negociere1 (atat intre comercianti dar si intre consumatori si comercianti) si, prin urmare, pot creste eficienta.

Conform lui David Cravens si Gerard Hills “consumerism is a social force within the environment designed to aid and protect the consumer by exerting legal, moral and economic pressure on business”2. Oamenii de afaceri exploateaza consumatorii, oferindu-le bunuri de slaba calitate la preturi mari sau prin adoptarea unor practici neloiale. Spre exemple, in India, guvernul a luat diverse masuri pentru a promova o miscare larga si puternica a consumatorilor. Diverse organizatii si alte institute nationale au fost deschise pentru protectia consumatorilor. Consumers’ Welfare Funds Scheme, infiintata in 1992 ofera asistenta financiara pentru a proteja si promova bunastarea consumatorilor.

In Romania, consumatorii sunt protejati prin Ordonanta 21/1992 privind protectia consumatorilor, actualizata la data de 1 ianuarie 2012 si Legea nr. 449/2003 din 12/11/2003 - versiune actualizata la data de 27/12/2008 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora. Aceastea doresc sa promoveze drepturile de baza ale consumatorilor si sa creeze un mediu cvasi-judiciar pentru disputele intre consumatori si vanzatori. De asemenea, aceste legi si ordonante doresc sa ofere consumatorilor putere in fata oamenilor de afaceri lipsiti de scupule.

1 Friedrich Keßler, Contracts of Adhesion: Some Thoughts About Freedom of Contract2 David Cravens si Gerard Hills, Marketing decision making : concepts and strategy, 1980 , pp. 338

Legea recunoaste consumatorilor urmatoarele drepturi:

1. Dreptul la siguranta – impotriva bunurilor puse pe piata care sunt periculoase2. Dreptul la informare – cu privire la calitatea, cantitatea, puritatea, standardul si pretul

produselor3. Dreptul la libera alegere – sa aiba acces la o varietate de bunuri cu preturi competitive4. Dreptul de a fi auzit – interesele si solicitarile consumatorului sa primeasca atentia

cuvenita de la forumurile adecvate 5. Dreptul de a fi educat – cu privire la folosirea produselor6. Dreptul de a fi despagubit – cu privire la practicile neloiale sau la exploatarea

consumatorilor3

Legea protectiei consumatorilor se aplica tuturor bunurilor si serviciilor puse pe piata in scop comercial, fie ca acestea apartie sectorului privat, de stat, sau cooperativelor. Aceasta lege se aplica si pentru servicii publice. Orice consumator sau asociatie inregistrata de consumatori, Stat sau Guvern, poate formula o plangere in baza acestui act. Plangerea se poate referi la orice defect de fabricatie, orice deficienta in folosire, variatie de pret sau practici comerciale neloiale.

Este insa discutabil dacă un un corp de lege este intr-adevar in masura sa raspunda diferitelor preferinte risc-beneficiu al consumatorilor. Mai mult decat atat, la fel ca și consumatorii, autoritatile de reglementare sunt supuse greselilor si problemelor, si nu pot promova bunastarea lor si a consumatorilor. Acest lucru ar putea duce la influentari sau presiuni sociale.

Ce aceste legi si ordonante nu au luat in considerare sunt consecintele care apar pe piata. Pe partea de oferta, se favorizeaza intreprinderi mari, cu cifre mari de afaceri si departamente juridice proprii, in timp ce, pentru IMM-uri, patrunderea pe piata este foarte dificila. Pe partea de cerere, nivelele de protectie sunt solicitate pentru a servi unui “middle class” cu aversiune fata de risc, in timp ce consumatorii cu venit sub medie percep piata ca avand preturi prea mari si nu-si pot permite anumite produse si servicii.

3 Stephen Weatherill, EC consumer law and policy, p. 60

BIBLIOGRAFIE:

1. Bill Merrilees and Nigel Cotman, An Economic Analysis of Consumer Protection Law, Vol. 48, No. 1 (Mar., 1976), pp. 79-95

2. David Cravens si Gerard Hills, Marketing decision making: concepts and strategy, 1980 , pp. 50-70, p. 338

3. Friedrich Keßler, Contracts of Adhesion: Some Thoughts About Freedom of Contract (1943), 629, 632, 640

4. Stephen Weatherill, EC consumer law and policy, p. 60 (1997)

5. Thierry Bourgeoinee, Elements pour une theorie du droit de la consommation, pp 72-73, 128-129 (1988);

6. http://www.anpc.gov.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=73:legislatiegenerala&catid=29&Itemid=37

7. http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/Lege%20nr.%20449(r1)%20din%202003.html

8. http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/Ordonanta%20nr.%2021(r2)%20din %201992.html