Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

Terorism

Infiintarea D.I.I.C.O.T. a aparut ca fiind imperios necesara in contextul

amplificarii fenomenului de criminalitate organizata cu ramificatii transnationale.

D.I.I.C.O.T. a evoluat ca o structura marcanta, de interes national si european,

indispensabila in domeniul descoperirii, combaterii si investigarii infractiunilor de

criminalitate organizata si terorism, actionand ca un veritabil barometru al

sigurantei publice, dat fiind gradul de rezonanta si impactul pe care aceste forme

de criminalitate le au asupra securitatii nationale a Romaniei dar si statelor

membre ale Uniunii Europene.

Pe parcursul celor 6 ani de activitate continua, abordarea fenomenului

complex de combatere a criminalitatii organizate si a terorismului s-a realizat de

catre procurorii D.I.I.C.O.T. printr-o preocupare constanta in sensul concentrarii

eforturilor, eficientei utilizari a resurselor umane, materiale si a capitalului angajat

pentru destructurarea grupurilor infractionale organizate de anvergura.

Printre prioritatile D.I.I.C.O.T. se numara preocuparea permanenta a procurorilor

vizand combaterea terorismului si a finantarii terorismului, combaterea traficului

de droguri transfrontalier dar si stradal, combaterea criminalitatii informatice,

combaterea traficului de persoane, a macrocriminalitatii economico-financiare.

Prin Legea nr. 78/ 8 mai 2000 a fost înfiinţată Secţia de Combatere a

Criminalităţii Organizate şi Antidrog, ca structură în cadrul Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, abilitată în plan naţional să desfăşoare

activităţi specifice în acest domeniu de activitate. Această secţie a fost abilitată

să coordoneze şi să controleze serviciile de combatere a crimei organizate şi

antidrog din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi birourile de acelaşi

profil din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, ca structuri teritoriale specia-

lizate în acest domeniu.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Tero-

rism, din cadrul Ministerului Public, s-a înfiinţat ca structură specializată în

combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism a Parchetului

Organizaţii şi organisme internaţionale şi naţionale cu atribuţii în combaterea

crimei organizate de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Legea nr.

508/2004 modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2005, ca

urmare a reorganizării Secţiei de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog

şi a structurilor sale teritoriale.

Acest organism de aplicare a legii îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu

al României, prin procurori specializaţi în combaterea criminalităţii organizate şi a

terorismului, fiind coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Structura direcţiei

Structura centrală a direcţiei este organizată în următoarele servicii şi

birouri:

1. Serviciul de combatere a criminalităţii organizate

a) Biroul de combatere a traficului de fiinţe umane

b) Biroul de combatere a infracţiunilor de fals

c) Biroul de combatere a infracţiunilor de violenţă

2. Serviciul de combatere a traficului de droguri

a) Biroul de combatere a traficului intern de droguri, laboratoare şi culturi

b) Biroul de combatere a traficului transfrontalier de droguri

3. Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economicofinanciare

a) Biroul de combatere a infracţiunilor de spălare a banilor

b) Biroul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare

4. Serviciul de combatere a criminalităţii informatice

a) Biroul de combatere a criminalităţii informatice

b) Biroul de combatere a infracţiunilor de contrafacere

5. Serviciul de combatere a infracţiunilor de terorism

a) Biroul de investigare a infracţiunilor de terorism, catastrofe şi dezastre

b) Biroul de investigare a infracţiunilor de finanţare a actelor de terorism

6. Biroul pentru culegerea, centralizarea datelor şi asistenţă judiciară

internaţională

7. Compartiment de specialişti

La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel funcţionează servicii

teritoriale, iar la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează birouri

teritoriale, conduse de procurori şefi, având atribuţii de investigare a infracţiu-

nilor de criminalitate organizată şi terorism.

Procurorul-şef al biroului de la nivelul parchetului de pe lângă tribunal se

subordonează procurorului-şef al serviciului de la nivelul parchetului de pe lângă

curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează.

Procurorul-şef al serviciului de la nivelul parchetului de pe lângă curtea de

apel se subordonează procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor

de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

Terorism coordonează şi controlează activitatea serviciilor şi birourilor teritoriale

înfiinţate în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe

lângă tribunale; de asemenea, supraveghează, conduce şi controlează actele de

cercetare penală efectuate, din dispoziţia procurorului, de către ofiţerii şi agenţii

de poliţie judiciară aflaţi în coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de

Criminalitate Organizată şi Terorism.

Atribuţiile direcţiei

Procurorii din cadrul direcţiei şi ai structurilor efectuează urmărirea penală

pentru infracţiunile date în competenţa lor, în condiţiile Legii nr. 508/2004

modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2005, pentru infracţi-

unile prevăzute de:

– Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu

modificările ulterioare;

– Ordonanţa de Urgenţă nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completă- rile

ulterioare, dacă infracţiunile sunt săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri

infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul

săvârşirii de infracţiuni;

– Ordonanţa de Urgenţă nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite

în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie

domiciliate în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2002, dacă

infracţiunile săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale

organizate sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul săvârşirii de

infracţiuni;

– Legea nr. 2/1998 privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe

umane, cu modificările ulterioare, dacă infracţiunile sunt săvârşite de persoane

care aparţin unor grupuri infracţionale sau unor asociaţii ori grupări constituite în

scopul săvârşirii de infracţiuni;

– Legea nr. 39/2003 privind combaterea criminalităţii organizate în condiţiile în

care infracţiunea gravă este infracţiunea prevăzută de art. 329 Cod penal şi

infracţiunile enumerate mai sus;

– Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate în

condiţiile în care infracţiunile premise sunt: infracţiuni contra patrimoniului care

au produs consecinţe deosebit de grave, spălarea banilor, bancruta frauduloasă;

orice alte infracţiuni conexe acestora, cu excepţia celor date în competenţa

P.N.A.;

– Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României ;

– Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, republicată;

– Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital;

– art. 282 – 284 Cod penal, privind falsificarea de monedă şi alte valori;

– art. 215 Cod penal;

– Legea nr. 299/2004 privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru

infracţiuni de falsificare de monedă sau de alte valori;

– Infracţiunile din Legea nr. 39/2003 pentru prevenirea şi combaterea crimina-

lităţii organizate în măsura în care infracţiunea gravă este una din infracţiunile de

mai sus:

– art. 189 al. 4, 5 şi 6 C. p. – lipsire de libertate în mod ilegal;

– art. 7 din Legea nr. 39/2003 în măsura în care infracţiunea gravă face parte din

una dintre următoarele categorii:

– omor, omor calificat, omor deosebit de grav (art. 174 -176 C.p.);

– sclavie – art. 190 C.p.

– şantaj – art. 194 C.p.;

– tâlhărie – art. 211 al. 2 şi 3 C.p.;

– Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului illicit de droguri;

– Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea

ilicită a drogurilor;

– Legea nr. 39/2003, privind combaterea criminalităţii organizate, când infrac-

ţiunea sesizată este una din cele prevăzute de Legea nr. 143/2000 sau 300/2002

cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor;

– Legea nr. 365/2002 privind falsificarea şi punerea în circulaţie de instrumente

de plată electronică; deţinerea de echipamente hard şi soft în scopul falsificării

de instrumente de plată electronică; efectuarea de operaţiuni financiare în mod

fraudulos etc.;

– Legea nr. 161/2003 Titlul III (acces neautorizat; interceptarea fără drept a unei

transmisii de date informatice; transferul fără drept de date informatice,

pornografia infantilă etc.);

– Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor, pentru care pedeapsa prevăzută

de lege este mai mare de 5 ani;

– Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului;

– art. 279, 2791 şi 280 din Codul penal;

– infracţiunile prevăzute de Legea nr. 39/2003 pentru combaterea criminalităţii

organizate, când infracţiunea scop este una din infracţiunile de mai sus;

– infracţiunile contra siguranţei statului;

– Legea nr. 111/1996, privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare –

republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr. 39/2003 privind combaterea criminalităţii organizate, când

infracţiunea scop este una din cele de mai sus;

– orice alte infracţiuni conexe.

Pentru infracţiunile date în competenţa procurorilor din cadrul structurii

centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

Terorism se impune ca acestea să fie săvârşite de persoane care aparţin unor

grupuri infracţionale sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul săvârşirii

de infracţiuni, în una dintre următoarele condiţii :

– prin activitatea lor pot aduce atingere siguranţei naţionale a României;

– activitatea infracţională s-a desfăşurat sau şi-a produs rezultatul în

circumscripţia mai multor curţi de apel ;

– când activitatea infracţională s-a realizat sau a produs rezultate în

circumscripţia mai multor curţi de apel;

– s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro;

– există pericolul producerii ori s-a cauzat o tulburare importantă a relaţiilor

sociale la nivelul unei colectivităţi.

Procurorii serviciilor teritoriale de investigare a infracţiunilor de criminalitate

organizată şi terorism, ce funcţionează la nivelul parchetelor de pe lângă curţile

de apel, efectuează urmărirea penală pentru:

– infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute în titlul I din Partea specială a

Codului penal;

– infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea

terorismului;

– infracţiunile prevăzute la alin (1), dacă infracţiunile sunt săvârşite de persoane

care aparţin unor grupuri infracţionale sau unor asociaţii ori grupări constituite în

scopul săvârşirii de infracţiuni, dacă activitatea infracţională s-a desfăşurat sau

şi-a produs rezultatul în mai multe judeţe din circumscripţia aceleiaşi curţi de

apel, ori s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul a 500.000 de euro;

Pentru toate celelalte infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 12 alin. 1

din Legea nr. 508/2004, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

7/2005 sunt competenţi procurorii din cadrul birourilor teritoriale ale Direcţiei de

Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ce funcţi-

onează la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale.

Biroul pentru culegerea, centralizarea, analiza datelor şi asistenţă ju-

diciară internaţională exercită următoarele atribuţii:

– organizează baza de date în domeniul faptelor de criminalitate organizată şi

terorism;

– centralizează, analizează şi valorifică datele şi informaţiile de interes operativ

privind faptele de criminalitate organizată şi terorism, la nivel naţional;

– elaborează studii referitoare la cauzele care generează şi la condiţiile care

favorizează criminalitatea organizată şi face propuneri în vederea combaterii

fenomenului, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;

– întocmeşte şi actualizează permanent harta infracţională a ţării, vizând zonele

cu potenţial criminogen în domeniul criminalităţii organizate şi stabileşte traseele

infracţionale interne şi legăturile transfrontaliere pentru a putea constitui un reper

în activitatea viitoare;

– în realizarea atribuţiilor prevăzute mai sus colaborează direct cu structuri

similare româneşti şi străine, prin schimburi reciproce de informaţii şi orice alte

acte de asistenţă juridică internaţională în materie;

– asigură asistenţa judiciară internaţională şi cooperarea internaţională potrivit

Legii nr. 302/2004 şi în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la

care România este parte, în cauze penale privind infracţiuni de criminalitate

organizată şi terorism;

– ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocităţii în acest

domeniu, întocmeşte şi răspunde de documentele şi formalităţile necesare

soluţionării tuturor cererilor de asistenţă judiciară internaţională în materie de

extrădare activă şi pasivă, privind transferul de proceduri în materie penală,

solicitate de autorităţile competente româneşti şi străine.

– întocmeşte formalităţile necesare soluţionării cererilor privind comisiile

internaţionale, precum şi privind comunicarea altor acte procedurale, formulate

de autorităţile române şi străine, privind cererile de arestare provizorie, în cazul

cererilor de extrădare activă, precum şi referitoare la preluarea activităţii de

urmărire penală.

Mai nou, Secţia, serviciile şi birourile teritoriale corespondente efectuează

şi operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor

deţinute de ele sau primite de la celelalte organisme implicate în lupta împotriva

corupţiei şi criminalităţii organizate, constituind în felul acesta o bancă de date în

domeniul faptelor de corupţie şi al criminalităţii organizate. Aceasta

demonstrează importanţa instituţiei în articularea acţiunilor celorlalte organisme

abilitate în lupta anticorupţie şi anticriminalitate şi în cooperarea cu instituţiile şi

organismele similare ale statelor semnatare ale Convenţiei generale privind

corupţia şi ale Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate

transnaţionale.

DREPT COMPARAT

Anglia

Pe frontul de luptă împotriva crimei organizate, în Regatul Unit se află:

• Secţia pentru Crimă Organizată a Scotland Yard-ului;

• Serviciul Naţional de Informaţii Criminalistice.

Acest serviciu adună informaţii de interes operativ şi cooperează, în acţiunile de

combatere a crimei organizate cu forţele de poliţie specializate, cuprinzând 43 de

formaţiuni în Anglia şi Wales, şi câte una în Scoţia şi Irlanda de Nord (Rue).

Investigaţiile privind crima organizată se desfăşoară în mare secret, iar numele

suspecţilor arestaţi devin publice numai după ce sunt judecaţi. Numele şefilor

organizaţiilor criminale nu sunt cunoscute publicului larg. În acelaşi timp, poliţia

evită să facă referiri la instituţiile de combatere a crimei organizate şi personalul

acestora.

SUA (http://www.fbi.gov/about-us/investigate/organizedcrime/overview)

Combaterea crimei organizate in SUA se realizeaza de catre FBI prin intermediul

a 3 divizii:

-o divizie de combatere a activitatiilor mafiote de tipul “Cosa Nostra” si racheti;

-o a doua divizie ce urmareste crima organizata cu legaturi in Eurasia si Orientul

Mijlociu;

-si a treia divizie cu atributii referitoare la activitati criminale din zonele asiatice si

africane;

Sediul FBI este însărcinat cu coordonarea generală şi sprijinirea tuturor investigaţiilor privind crima

organizata. Fiecare dintre cele 56 de birouri ale sale investighează activitatile criminale comise pe

teritoriul său şi se bazează pe sprijin suplimentar al altor unitati de politie.

Activitatile comună cu alte federale de stat, şi agenţii locale de aplicare a legii. Aceste forţe sarcina de a

ne permite să utilizeze resursele în comun ale mai multor agenţii, profitând de eficienţă de fiecare din

aceste agenţii de combatere a crimei organizate.