7/26/2019 Referat Depresie

1/4

Depresia aspecte teoretice

"O terapie veche de cand lumea" - orice om este gata sa vina in ajutorul celuilalt atunci

cand acesta are nevoie, ajutandu-l sa depaseasca momentele dificile prin care trece. Imparatul

roman Marc Aureliu spunea: Daca vreun oiect e!terior te deranjeaa, nu el, ci judecata ta

asupra lui te tulura. #u depinde decat de tine sa stergi aceasta judecata$.

Depresia este una din cele mai frecvente afectiuni psihice de la ora actuala, cu incidenta

relativ egala la femei si la arati. Depresia cuprinde o gama larga de semne si simptome si se

poate manifesta de la forme foarte usoare, cum sunt "starile proaste", la forme foarte grave, cu

tentative de suicid.

Depresia este o oala psihica ce este caracteriata printr-o modificare profunda a starii

timice, a dispoitiei, in sensul tristetii, a suferintei morale si a incetinirii psihomotorii. %ste

insotita de impresia dureroasa de neputinta gloala, trairea sentimentului de tristete, plans

frecvent, sentimente de culpailitate, iritailitate, an!ietate, tensiune psihica, tendinta de

retragere, lipsa de energie, dificultati de concentrare, scaderea apetitului, somn dificil.%pisodul depresiv poate avea intensitate usoara, moderata, sau severa. &uiectul vireaa

dispoitional spre depresie, scade interesul general si ucuria, se reduce energia, ajungandu-se la

fatigailitate crescuta si activitate diminuata. Alte simptome comune sunt: reducerea capacitatii

de concentrare a atentiei, reducerea stimei de sine, idei de vinovatie, viiune trista si pesimista

asupra viitorului, idei sau acte de autovatamare sau de suicid, somn perturat, apetit diminuat.

Dispoitia scauta de la o i la alta este independenta de circumstante. 'entru episoadele

depresive, indiferent de gradul de severitate, este necesara pentru stailirea diagnosticului o

perioada de minimum doua saptamani, dar pot fi acceptate perioade de timp mai scurte daca

deutul este rapid, iar simptomele sunt deoseit de severe. Alte simptome, cu colorit somatic,

cum ar fi pierderea interesului sau placerii pentru activitati placute, lipsa reactiei emotionale laucurii, treirea matinala, cu doua ore mai devreme ca de oicei, lentoare sau agitatie

psihomotorie, scaderea apetitului, pierderi in greutate cu () procente din greutatea initiala, sunt

luate In considerare numai daca sunt preente cel putin patru simptome de acest tip.

*radul de severitate +usor, mediu, sever sunt specificate pentru a acoperi o paleta mai

larga de stari, intalnite la diferite niveluri de practica psihiatrica. &uiectii cu episoade depresive

usoare apar, de oicei, in cainetele de medicina generala, in timp ce spitalele de psihiatrie se

ocupa de pacientii care sufera episoade severe.

riteriile de diagnostic pentru episodul depresiv major, conform D&M - I sunt

urmatoarele +individul treuie sa e!perimentee cel putin / simptome aditionale dintre acestea

pentru a fi diagnosticat ca avand un episod depresiv:

0. Dispoitie depresiva cea mai mare parte a ilei.

1. Diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile,

cea mai mare parte a ilei.

2. 'ierdere semnificativa in greutate, desi nu tine dieta, ori luare in greutate +de e!. o

modificare de mai mult de () din greutatea corpului intr-o luna ori scadere sau crestere

a apetitului.

7/26/2019 Referat Depresie

2/4

/. Insomnie sau hipersomnie.

(. Agitatie sau lentoare psihomotorie.

3. 4atigailitate sau lipsa de energie.5. &entimente de inutilitate sau de culpa e!cesiva ori inadecvata +care poate fi deliranta, nu

numai autorepros sau culpailiare in legatura cu faptul de a fi suferind.

6. Diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indeciie7. *anduri recurente de moarte +nu doar teama de moarte, ideatie suicidara recurenta fara

un plan anume, ori o tentativa de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.

In cele mai multe sisteme de clasificare, sindromul depresiv presupune, pe langa

dispoitia depresiva, preenta simptomelor asociate, mai ales un stil propriu de a gandi, pierderea

sentimentului de ucurie +anhedonie, simptome somatice, pierderea energiei, somn scurtat.

Dispoitia depresiva, cu aspect de hipertimie negativa$, poate imraca aspectul tristetii

e!agerate, al tensiunii afective, dispoitiei melancolice, an!ietatii, nelinistii interioare, disforiei,

indiferentei posace, anesteiei psihice dureroase. 'ersoana depresiva este lipsita de speranta,

descurajata.Activitatea depresivului sufera prin lipsa elanului si dificultatea demarajului, miscarile

sunt lente, fara vlaga, tinuta este caracteristica +aplecat inainte, ca un atran, lasand impresia ca o

cruce mult prea grea purtata pe umeri il Inconvoaie, vocea este soptita, monotona. %nergia

scauta, ooseala si e!tenuarea sunt oisnuite, chiar fara depunerea unui efort fiic deoseit

+pana si spalatul sau imracatul pot fi e!tenuante, consumandu-se pentru aceste activitati

oisnuite de doua ori mai mult timp ca de oicei. In general, pacientii cu depresie majora au

tendinta de a interpreta gresit evenimentele oisnuite de fiecare i, neutre sau anale, socotindu-

le dovada defectelor proprii, avand un sentiment e!agerat de responsailitate pentru

evenimentele ulterioare. Autoinvinuirea de a fi olnav si de a nu reusi sa faca fata

responsailitatilor ocupationale sau interpersonale este un reultat oisnuit al depresiei.Modificarile psihomotorii includ fie neliniste +incapacitatea de a sta intr-un loc, graa,

framantare, maini nelinistite$, tragerea sau frecarea pielii, a imracamintei sau a altor oiecte,

sau lentoarea +incetinirea voririi, a gandirii, a miscarii corpului, paue lungi inainte de a

raspunde, discurs scaut in volum si modulatie pana la mutism. Acesti suiecti sunt usor de

distras, se plang de dificultati de memorare si de concentrare.

&imptomele somatice au o gama foarte variata, de la tulurari generale +perturarea

ritmului nictemeral, diverse algii, cefalee, dureri articulare, musculare, verterale, adominale,

inapetenta, scadere in greutate, tegumente uscate, lipsite de elasticitate, pana la tulurari

cardiace, respiratorii, digestive, se!uale, urogenitale.

Tablou clinic.

Depresia are, de regula, un deut insidios, o evolutie trenanta, lunga, de apro!imativ 6-7

luni. 'ericolul de suicid se apreciaa a fi foarte ridicat. Deutul depresiei se leaga de cel putin

cinci domenii de factori: declansatori +pierderea reala a unei persoane, pierderi de unuri

materiale, situatii de aandon, conflicte familiale, divort, rejectie, separare, factori determinanti,

7/26/2019 Referat Depresie

3/4

factori favorianti +resursele sociale reduse sau inadecvate de coping de a face fata multiplelor

solicitari din mediul de viata, nu fiindca sunt conditiile e!terne deoseite, ci pentru ca se reduce

capacitatea de a face fata stresului, de a-si tampona trairile negative, factori de risc, de

vulnerailitate sau predispoanti +nivelul cognitiv de procesare, repreentarea imaginii de sine,

calitatea mediului familial, olile medicale, dar mai ales olile afective familiale - mecanism

poligenic de transmisie si factori de mentinere, care au rolul de a mentine simptomatologia,

acest rol putand fi jucat de factorii din oricare dintre categoriile anterioare.

O evaluare psihodiagnostica treuie sa includa o istorie completa a simptomelor:

cand au inceput, cat au durat, cat de severe au fost, daca pacientul le-a mai avut, daca au

mai fost preente, ce tratament a urmat, etc8

pacientul consuma alcool sau droguri, a avut sau are ganduri de suicid8

au e!istat cauri In familie, au fost tratate sau nu.

Diagnosticul diferential se impune cu tulurarile de dispoitie datorate unei stari

medicale generale +scleroa multipla, atac de hipotiroidism, etc., pe aa anamneei,e!amenului clinic general si a e!aminarilor de laorator. &e va e!clude si tulurarea

dispoitionala indusa de anumite sustante, e!ceptand situatia In care auul de droguri,

medicamente, etc. este secundar tulurarii afective. Daca insa, depresia apare numai in conte!tul

sevrajului la cocaina, se staileste diagnosticul de 9ulurare a dispoitiei cu caracteristici

depresive, indusa de sevrajul la cocaina$.

9erapia cognitiva porneste de la premisa ca starea depresiva reulta din modul lipsit de

logica in care pacientii gandesc despre ei insisi, despre lumea e!terioara si despre viitor, ceea ce-i

determina sa adopte comportamente autolocante si autodistructive. Aron ec; a devoltat

terapia cognitiva in depresii8 el a emis ipotea ca gandurile negative au un rol central in

mentinerea depresiei, ceea ce implica faptul ca depresia poate fi tratata prin psihoterapie, ajutand

pacientii sa-si identifice si sa-si modifice gandurile negative. 'rin prisma modelului cognitiv,

depresia este definita ca fiind e!presia viiunii negative a pacientului despre sine, despre viitorul

sau si despre e!perientele sale +triada cognitiv< negativ

7/26/2019 Referat Depresie

4/4

'remia acestui tip de terapie este aceea ca sentimentele, emotiile si comportamentele

cuiva sunt influentate de modul de a gandi al acestuia, in momentul preent. De aceea, terapia

cognitiva este putin sau deloc interesata de trecutul clientului. Mai degraa, ceea ce intereseaa

este modalitatea de a gandi in preent, pentru ca daca cineva ar reusi sa isi schime modul de a

gandi, va reusi sa isi schime si modul in care simte si se comporta. &i e!act asta este ceea ce

incearca terapia cognitiva sa realiee, o schimare a modului de a gandi, nu numai pe durata

terapiei, dar si dupa terminarea acesteia.

9erapia cognitiva se concentreaa asupra gandurilor automate si a schemelor. *andurile

automate sunt acelea care apar imediat ce apare un anumit stimul +de e!emplu, suna telefonul si

primul gand este &-a intamplat ceva grav=$. %le sunt specifice si concrete, considerate

plauiile si sunt specifice unei anumite persoane. &chemele sunt niste comple!e sau unitati de

ganduri si credinte pe aa carora un individ isi planifica si isi conduce viata. *andurile

automate sunt derivate din scheme si sunt mai usor de identificat intr-o perioada scurta de timp.

%rorile de gandire pot fi clasificate in trei erori majore si patru distorsiuni specifice.

%rorile majore sunt: polariarea, personaliarea si suprageneraliarea. Distorsiunile specificesunt: astractiarea selectiva, diminuarea, inferenta aritrara si catastrofiarea. 'olariarea se

refera la tendinta de a vedea toate lucrurile ca fiind ori une, ori rele.

'ersonaliarea > tendinta de a vedea totul in jur ca avand legatura cu persoana noastra.

&uprageneraliarea > tragerea unor concluii e!agerate.

Astractiarea selectiva > concentrarea pe un detaliu si ignorarea conte!tului.

Diminuarea > incapacitatea de a accepta laudele celorlalti.

Inferenta aritrara > a sari direct la concluii, fara a lua in calcul toate datele.

atastrofiarea > a te gandi la ce e mai rau, a e!agera impactul negativ al unei situatii.

Odata identificate aceste erori de gandire, terapia cognitiva incearca sa le darame$ si

practic sa impiedice clientul sa mai aia ganduri automate. 'entru a realia acest lucru, terapeutul

este cat se poate de activ, ofera analogii, da e!emple din propria-i e!perienta, foloseste umorul.

?neori, terapeutul propune pacientului tot felul de e!perimente menite a testa validitatea

gandurilor automate.

In final se genereaa modalitati alternative de a gandi. De e!emplu, daca un pacient face

adesea eroarea de gandire numita personaliare, alternativa o repreinta modalitatea de gandire

numita decentrare, adica perceperea evenimentelor ca neavand nici o legatura cu persoana

pacientului. 'acientul este invatat sa continue si dupa terminarea terapiei identificarea si

corectarea gandurilor automate.