REFERAT DE APROBARE

a proiectului de ordin al ministrului afacerilor interne privind acceptarea donațiilor, darurilor manuale, comodatelor

și sponsorizărilor în Ministerul Afacerilor Interne Legislația națională de nivel superior în materie civilă cuprinde reglementări importante în materia donațiilor, darurilor manuale, comodatelor și sponsorizărilor, relevante și pentru activitatea structurilor MAI, ca potențial beneficiar al bunurilor materiale sau fondurilor bănești oferite de persoane fizice sau juridice. Aceste mecanisme au fost utilizate de structurile MAI, de regulă, pentru asigurarea unor dotări necesare, pentru susținerea unor activități culturale, sportive sau chiar umanitare, ori pentru finanțarea unor proiecte importante privind eficientizarea activității structurilor MAI. În egală măsură, donațiile, darurile manuale, comodatele și sponsorizările trebuie să fie accesate într-un cadru de reglementare adecvat, în măsură să asigure integritatea, imparțialitatea și independența profesională a beneficiarilor, dar și transparența informațiilor care privesc acest subiect.

Astfel, Noul Cod civil (Legea nr.287/2009) instituie o definiție a noțiunii de liberalitate (actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane) și regula, potrivit căreia, nu se pot face liberalități decât prin donație sau prin legat cuprins în testament (art.984).

Același act normativ definește donația (art.985) prin prisma elementelor sale esenţiale [este un contract – adică un acord de voințe; presupune trecerea unei valori din patrimoniul unei persoane, numită donator, în patrimoniul unei alte persoane, numită donatar; transmiterea valorii se face în mod irevocabil și cu intenție liberală, fără a se urmări primirea unei contraprestații], stabilește condiția de formă, pentru validitatea donației - caracterul solemn al actului juridic încheiat (art.1011 – 1014), dar și regula privind capacitatea, în sensul în care dispunătorul trebuie să aibă capacitatea de a dispune prin donaţie, iar gratificatul capacitatea de a primi o liberalitate.

Deși nu instituie o definiție a darului manual, din dispozițiile art. 1011 alin.(2) și (4) ale Codului civil reies fără echivoc elementele esențiale ale acestuia: este o formă a donației, întemeiată pe un acord de voință între părți; presupune tradițiunea (predarea materială) a bunurilor mobile de la donator la donatar; are ca obiect bunuri mobile corporale a căror valoare nu poate depăși suma de 25.000 lei, cu excepția cazurilor când legea interzice transferul unor astfel de bunuri.

Tot Codul civil cuprinde un capitol destinat contractului de împrumut; astfel, reglementarea civilă prevede că „împrumutul este de două feluri: împrumutul de folosință, numit și comodat, și împrumutul de consumație.” (art.2144) și instituie o definiție a împrumutului de folosință (comodatul), ca reprezentând „contractul cu titlu gratuit prin care o parte, denumită comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte părți, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligația de a-l restitui după un anumit timp.”

Pe de altă parte, Legea nr.32/1994 privind sponsorizarea, deși nu a fost adaptată, expressis verbis, în raport cu reglementările aflate în conexiune directă (în special, în materie fiscală), interesează entitățile din sfera dreptului public din perspectiva calității de beneficiare ale activității de sponsorizare. Legea definește sponsorizarea ca actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării, respectiv stabilește condițiile contractului de sponsorizare: trebuie încheiat în formă scrisă, cu specificarea obiectului, valorii şi duratei sponsorizării, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor părţilor.

Ținând seama de reglementările de nivel superior menționate, apare ca necesară instituirea unor reglementări subsecvente, de executare a legii, care să prevadă condițiile concrete pentru acceptarea sau

respingerea ofertelor de donație, dar manual, comodat sau sponsorizare, reguli privind integritatea și transparența, precum și procedurile aplicabile de către structurile MAI. O astfel de reglementare ar trebui să asigure o aplicare unitară la nivelul MAI a prevederilor legale în materia donațiilor, darului manual, comodatului și sponsorizărilor, într-o manieră clară, precisă și accesibilă oricărei persoane interesate.

Astfel, a fost elaborat proiectul de ordin al ministrului afacerilor interne privind acceptarea donațiilor, darurilor manuale, comodatelor și sponsorizărilor în Ministerul Afacerilor Interne, în forma prezentată alăturat.

În conținutul reglementării se stabilesc: 1. valorile care pot face obiectul donației, darului manual, comodatului sau sponsorizării: fondurile bănești, alte bunuri mobile corporale, bunurile imobile și alte bunuri (necorporale);

2. regulile de acceptare a ofertelor de donație, dar manual, comodat și sponsorizare de către unitățile potențial beneficiare; aceste reguli urmăresc eliminarea acelor oferte care:

i. ar putea conduce la apariția unor situații de conflict de interese pentru personalul MAI; este vorba de acele oferte care, acceptate, ar putea afecta independența și imparțialitatea în luarea deciziilor, ori îndeplinirea la timp și cu obiectivitate a îndatoririlor care revin personalului MAI, sau ar conduce la crearea unor avantaje personale ori la folosirea în interesul propriu al personalului MAI, a fondurilor bănești sau a bunurilor materiale oferite);

ii. sunt făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic pentru ofertant de natură să-l favorizeze în raport cu alte persoane fizice sau persoane juridice, ori au ca obiect bunuri care, în mod evident (vizibil, fără cercetări suplimentare) nu respectă normele de calitate și siguranță prevăzute de reglementările în vigoare;

iii. se referă la bunuri care nu sunt prevăzute în tabelele de înzestrare sau care, prin acceptare, ar determina depășirea cantităților prevăzute în tabelele de înzestrare.

3. interdicții pentru unități de a accepta donațiile indirecte, deghizate1, ori cele care au ca obiect bunuri grevate de sarcini sau bunuri a căror procurare și deținere este interzisă de lege; de asemenea, unitățile nu pot accepta bunuri și fonduri bănești oferite cu titlu de împrumut de consumație;

4. interdicția pentru personalul MAI de a primi sau utiliza, în considerarea calității sale, fonduri bănești sau bunuri provenite din donații, daruri manuale sau sponsorizări, pentru susținerea unor deplasări în țară sau străinătate;

5. obligația de a încheia donația, darul manual, comodatul sau sponsorizarea numai printr-un înscris, care respectă condițiile de fond (de ex., cele prevăzute de art.1 alin.2 din Legea nr.32/1994) și de formă cerute de lege (de ex. forma autentică, cerută potrivit art.1011 – 1014 Cod civil sau utilizată de părți, conform art.2157 Cod civil);

1 Pentru înțelegerea semnificației celor două tipuri de donații, arătăm că în „Noul Cod civil. Comentariu pe articole” – coord. Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici și Ioan Macovei, Ed. C.H.Beck, 2012, pagina 819, la comentariu asupra art.1011 Cod civil, regăsim următoarele aprecieri: «Donaţiile indirecte sunt acte juridice încheiate cu intenţia de a gratifica, dar diferite de contractul de donaţie. Dacă donaţiile indirecte nu sunt supuse regulilor de formă cerute pentru validitatea donaţiei, acestea sunt supuse însă regulilor de fond specifice acestei liberalităţi (capacitate, irevocabilitate, raport, reducţiune, revocare). Totodată, în cazul donaţiilor indirecte realizate prin alte acte juridice întemeiate pe animus donandi, validitatea acestora este condiţionată de respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formă pentru acel act, inclusiv forma autentică, dacă este cazul. Cele mai uzitate acte juridice pentru realizarea unei donaţii indirecte au fost, sub incidenţa Codului civil, renunţarea la un drept în anumite condiţii (Fr. Deak, Tratat de drept civil, p. 220-226), remiterea de datorie şi stipulaţia în favoarea unei terţe persoane. Donaţia este deghizată atunci când actul public cu titlu oneros este simulat, mincinos şi ascunde o donaţie (art. 1289 NCC). Cu excepţia celor prin care se tinde la eludarea principiului revocabilităţii donaţiilor între soţi sau la fraudarea legii ori încălcarea altor norme imperative, donaţiile deghizate sunt valabile şi sunt supuse, ca şi cele indirecte, regulilor de fond prevăzute pentru donaţie. Dovada simulaţiei poate fi făcută cu orice mijloc de probă de către terţi sau creditorii părţilor, precum şi de către părţi atunci când pretind caracterul ilicit al simulaţiei, conform art. 1292 NCC.»

6. regula că oferta se acceptă sau se respinge de către ordonatorul de credite al unității beneficiare; de la aceasta se aplică excepția care stabilește că oferta se acceptă sau se respinge de ordonatorul de credite competent, potrivit O.m.a.i. nr.29/2011, să realizeze achiziția de bunuri care fac obiectul ofertei.

7. procedura, potrivit căreia, unitățile potențial beneficiare trebuie să prezinte ordonatorului de credite un raport privind oferta; anterior depunerii raportului: se solicită un aviz de la structura DGPI responsabilă de asigurarea protecției interne, iar un eventual aviz negativ va face ca orice procedură de promovare a raportului să înceteze și să se considere că oferta a fost respinsă (de comunicarea refuzului către ofertant se va ocupa unitatea ofertată); se solicită avizele interne ale structurilor de specialitate, de la nivelul ordonatorului, dacă obiectul donației, darului manual, comodatului sau sponsorizării vizează domeniile gestionate de aceste structuri;

8. o procedură simplificată, excepțională, de acceptare sau respingere a ofertelor, atunci când este necesară acoperirea unor nevoi evidente și imediate, cauzate de existența unei situații de urgență; în acest caz, unitățile pot accepta oferte constând în medicamente, materiale de prim ajutor, alimente, ori alte bunuri care pot servi scopurilor umanitare, doar cu avizul structurii juridice și al organului financiar;

9. un model al raportului privind oferta; acest raport ar urma să constituie instrumentul prin care: se face dovada respectării unor condiții impuse de ordinul ministrului; este marcată parcurgerea procedurilor necesare; sunt instituite responsabilitățile persoanelor/structurilor (de exemplu, structura care va asigura procedurile de înscriere a imobilului donat în evidențele MAI, care va iniția proiectul de hotărâre a Guvernului pentru înscrierea bunului în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, șamd);

10. modalitatea de asigurare a transparenței, prin publicarea, în extras, a unei fotocopii a raportului de acceptare; fotocopia se va publica pe pagina de internet; noțiunea de „extras” vizează doar anonimizarea datelor cu caracter personal, a acelor informații care ar putea „leza, direct sau indirect, activitatea sponsorizată, bunele moravuri sau ordinea şi liniştea publică” (art.5 alin.2 din Legea nr.32/1994), a informațiilor care ar putea să aducă atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială al ofertantului sau principiului concurenței loiale, precum și a informațiilor ce țin strict procedurile interne de lucru ale entităților de la nivelul ordonatorului;

11. obligația de constituire a unui dosar de ofertă, alcătuit din raportul privind oferta și toate documentele justificative din procesul de promovare, și obligația de asigura păstrarea acestuia timp de 2 ani de la data încetării efectelor contractului, dar nu mai puțin de 5 ani de la data încheierii contractului.

După parcurgerea procedurilor de acceptare/respingere a ofertelor, finalizate prin aprobarea raportului, unitățile vor putea să procedeze la încheierea contractului de donație, comodat sau sponsorizare, ori a înscrisului privind darul manual, în măsura în care au abilitarea de a încheia astfel de contracte, în nume propriu; în raportul privind oferta, unitățile pot propune ordonatorului de credite semnarea contractului sau delegarea unei persoane care să semneze în numele acestuia.

În considerarea dispozițiilor Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, proiectul va fi supus procedurilor de consultare publică; de asemenea, în considerarea prevederilor art. 11 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, după aprobare, ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

* * *