Referat Carlo Goldoni

7/21/2019 Referat Carlo Goldoni

http://slidepdf.com/reader/full/referat-carlo-goldoni 1/14

Academia de Muzica Teatru si Arte Plastice

Facultatea Dramaturgie Scenaristica anul 2

Istoria Teatrului Universal

Carlo Goldoni

Opere de Teatru

la!orat" #oiarinova $iuda

Controlat" S%etlana Tirtau



Carlo Goldoni &n' 2( %e!ruarie )*+*, d' - %e!ruarie )*./0 1 este un cunoscut dramaturg sili!retist italian din enetia' Printre operele lui si cele ale lui $uigi Pirandello se enumera uneledintre cele mai cunoscute opere italiene'

Supranumit de oltaire 3Molier4 al Italiei45 Goldoni a scris peste )2+ de piese in lim!aitaliana5 in dialectul venetian si in %ranceza'

In prima 6umatate a secolului al )7,lea5 valoarea dramaturgiei italiene este de o calitateindoielnica' Scena este dominanta de teatrul comediei dell8arte care a insemnat enorm in evolutiateatrului modern5 dar care acum isi pierduse cu totul calitatile devenind o %orma de artain%erioara' Incercarile %acute de unii scriitori din Peninsula de a adunce ceva nou5 de a creeacomedie originala5 n,au reusit datorita imitatiei prea servile a teatrului %rancez' De,a!ia din adoua 6umatate a secolului putem vor!i despre o mare capodopera5 de un reviriment al teatruluiitalian' ste vor!a despre opera venetianului Carlo Goldoni &2( %e!ruarie )*+*,- %e!ruarie)*./0'

Carlo Osvaldo Goldoni nascut la venetia era %iul unui doctor5 &dupa cum scrie inmemoriile sale5 desi dupa alti cercetatori acesta era doar %armacist0' De alt%el5 datele cu privire la

!iogra%ia sa sunt numeroase5 provenite din multe surse5 cel mai adesea !atindu,se cap in cap' Inlumea teatrului e atras5 cel mai pro!a!il5 de pasiunea tatalui sau pentru marionetele5 ast%el ca5 la 7ani5 se spune5 ca micul Carlo ar %ii scris prima sa piesa de teatru' 9amas inca de timpuriu or%ande tata5 va indura lipsuri si greutati5 %iind preocupat si de soarta mamei sale' Indeminat deapropiati urmeaza dreptul5 devine avocat5 dovedit de alt%el certe calitati5 care i,ar %i putut asiguraun trai comod' In timp ce pro%eseaza va continua sa scrie teatru5 pastrind legatura cu diversetrupe am!ulante' ocatia pentru teatru se mani%esta cu putere5 ast%el ca5 in cele din urma5 renunta

la avocatura in )*:* consacrindu,se de%initiv teatrului'Activitatea sa dramatica5 re%orma pe care o aduce teatrului italian5 satira indreptata

impotriva viciilor de tot %elul5 i,au atras numeroase dusmanii' In )*(* intra in con%lict cu celalaltmare dramaturg italianal timpului5 Carlo Gozzi al carui stil era tri!utar5 inca5 comediei dell8arte'In )*-) paraseste Italia sta!ilindu,se in Franta5 la Paris unde talentul sau este pretuit la adevaratavaloare &primeste c;iar o renta viagera din partea regelui $udovic al )-,lea0' a continua sa scrieteatrul5 de data aceasta in %ranceza &c;iar si memoriile0' 9evolutia %ranceza din )*7. il ruineaza5renta %iindu,i anulata' Mai tarziu5 guvernul Conventiei l,a repus in drapturi5 insa pentru Goldoniera prea tirziu' Se stinse cu putin timp inainte'

Teatrul lui Goldoni

Desi a dus o viata aventuroasa si agitata5 Goldoni a %ost un scriitor pro%und5 serios5 preocupat sa realizeze o opera originala5 speci%ic nationala' Considera repertoriul teatral auto;tondecazut' Spectacolele comediei dell8arte ii par lipsite de un %ond de o!servatie realist5 de morala5dar si de arta' Piesele sale5 de o valoare deose!ita5 atit prin %ondul de idei5 cat si din punct devedere dramatic5 redau su!iecte desprinse din realitatea cotidiana' Goldoni va lupta intotdeauna

pentru un teatru care sa dea un 3ta!lou4 e<act de moravuri5 caractere adevarate5 nu %antosegrotesti si care sa ironizeze5 sa ridiculizeze viciile' 9eactionind impotriva li!ertatii anar;ice a

comediei improvizate5 Goldoni lasa in urma opere scrise in 6ocul actorilor5 suprima masca pentrua permite e<primarea mai personala a sentimentilor prin mimica5 cere costume adecvate loculuisi timpului in care se petrece actiunea' Din comedia dell8arte pastreaza miscarea vie ce o



caracteriza5 cateva dintre persona6ele ei tipice si din procedeiele ei scenice5 insa a introdus inteatrul sau un %ond superior de preocupari si de idei'

Prin acestea5 Carlo Goldoni a %ost un inovator5 creatorul teatrului clasic italian'Contemporanii nu l,au inteles intodeauna si situindu,se pe pozitia unui patriotism de opereta5 l,au acuzat uneori ca a lovit intr,o glorie nationala atunci cind a criticat tearul comediei dell8arte'

9ivalul sau5 Carlo Goldoni adeptul %ormelor invec;ite a cautat mereu sa indeparteze pu!liculitalian de realismul superior spre care tindea opera lui Goldoni' Postarea a recunoscut insavaloarea operei goldoniene5 considerindu,l superior celorlalti con%rati italieni5 printre cele maimari nume ale teatrului universal' Goldoni a re%ormat comedia5 inlaturind miraculosul5declamatia5 mastile traditionale si punind accentul pe persona6e5 pe e<plorarea caractereloracestora si a psi;ologicului' Teatrul sau se remarca prin %orta evocarilor5 dinamism5 vervasatirica5 umor si potimism ro!ust'

De=i reprezint> o mare re%orm> a teatrului5 des>v?r=ita sintez> a poeticii lui Carlo Goldoni &2(%e!ruarie )*+*1- %e!ruarie )*./0 este cu at?t mai surprinz>toare poate =i prin %aptul c> inten@iilecare stau la !aza operei sale devin5 dup> cum s,a remarcat5 %actorul ei pozitiv' Prin tot ce a spus =ia creat5 Goldoni se dovede=te cel mai !un critic dar =i cel mai !un interpret al propriei sale opere'$ans?nd la mi6locul secolului al III,lea o nou> %ormul> de teatru5 reinvent?ndu,l cu ;ot>r?reBntr,un veac o!osit5 dramaturgul vene@ian a semnalat o criz>5 a ad?ncit,o =i a %ost cel dint?i care a

pro%itat de ea' 9areori Bn istoria culturii autorul unui mani%est artistic este =i cel care pune Bnaplicare elocvent ideile enun@ate' A %>cut,o Goldoni direct =i simplu Bn comedia Teatrul comic5scris> la ene@ia Bn )*(+5 pies> desc;iz>toare de drum5 =i Bn pre%a@a la prima sa culegere decomedii5 ap>rut> Bn acela=i an" 3Cele dou> c>r@i asupra c>rora am cugetat cel mai mult =i de carenicic?nd nu m> voi c>i c> m,am slu6it5 au %ost $umea =i Teatrul' Prima dintre ele Bmi Bn%>@i=eaz>

numeroase =i %elurite caractere de oameni5 mi le zugr>ve=te at?t de %iresc5 Bnc?t par %>cute anumespre a,mi aduce din !el=ug su!iecte pentru Comedii pl>cute =i instructive" Bmi Bn%>@i=eaz>semnele5 puterea5 e%ectele tuturor pasiunilor omene=ti Bmi %urnizeaz> Bnt?mpl>ri ciudate Bmiaduce la cuno=tin@> moravurile zilei Bmi arat> p>catele =i cusururile cel mai o!i=nuite aleveacului nostru =i ale neamului nostru5 c>rora li se cuvine opro!riul sau !at6ocura n@elep@ilorBmi dezv>luie totodat> la vreo persoan> virtuoas> mi6loacele prin care irtutea se opune acestorcorup@ii5 drept care eu culeg din aceast> carte5 tot r>s%oind,o sau cuget?nd asupra ei5 Bn oriceBmpre6urare sau Bndeletnicire a vie@ii m,a= a%la5 tot ce este a!solut tre!uincios s> cunoasc> celcare vrea s> e<ercite cu oarecare merit aceast> pro%esiune a mea'4 &Il 3Mondo4 e il 3Teatro45

Commedie5 pre%azione5 tom I5 dizione #ettinelli5 enezia5 )*(+0'C?t despre mi6loacele teatrale pe care le presupune aceast> Bntoarcere la realitatea vie5 replicaPlacidei din Teatrul comic este elocvent>5 tot at?t de elocvent> c?t o art> poetic>" 3Eu mai mergecu commedia dell8arte5 cu improviza@iile' $umea s,a plictisit s> vad> ve=nic acelea=i lucruri5 s>aud> ve=nic acelea=i cuvinte5 =i Bnc> mai,nainte ca Arlecc;ino s> desc;id> gura5 pu!licul s> =tiece,o s> spun>' u5 una domnule Orazio5 v> anun@ c> n,o s> mai prea 6oc Bn comedii vec;i suntBndr>gostit> de stilul nou5 e singurul care,mi place' M?ine sear> am s> 6oc5 c>ci5 de=i nu,i ocomedie de caracter5 are cel pu@in o intrig> interesant>5 iar sentimentele sunt !ine redate'Altminteri5 dac> nu se completeaz> trupa5 v> pute@i lipsi =i de mine'4 &Traducere de Poli<enia

Caram!i0'



C?nd scria Teatrul comic5 Goldoni avea :/ de ani' Se n>scuse la ene@ia Bn 2( %e!ruarie )*+*'Ora= miracol5 Bn>l@at din ape =i spri6inindu,se pe ape5 ene@ia era Bn epoca de amurg a !arocului5mai mult dec?t alte centre italiene5 ora=ul teatrului =i al muzicii'

Cu oric?t> realitate dens>5 palpa!il>5 cu oric?te secven@e de via@> direct> te,ar Bnt?mpina5 ene@iade odinioar> =i ene@ia contemporan> par o %ic@iune' De la Santa $ucia p?n> Bn Pia@a San Marco5orice traseu ai alege5 a6ungi p?n> la urm> s> str>!a@i un la!irint de stradele nu mai late de doimetri5 unde orizontul dispare' Treci printre zidurile reci ale caselor cu cel pu@in un eta65 cerul eascuns de s?rma cu ru%e Bntins> Bntre dou> !alcoane' O lini=te stranie5 crescut> din pere@iiigrasio=i5 e Bntrerupt> din c?nd Bn c?nd de replici cert>re@e sau de vocalizele roman@ioase ale uneiserenade' A te r>t>ci pe aceste str>du@e ce sunt ziua Bn amiaza mare pustii5 Bnseamn> a Bnt?lni5implaca!il5 un canaletto' Mirosul de alge5 apa de un verde Bnc;is accentueaz> impresiadeprimant>' Un pode@ pe su! care plute=te lene= o gondol> e un %el de ldorado' Dar imagineaBntrez>rit> printre dou> case5 a unei %a@ade de palat5 =i ea Bnnegurat> de vreme5 e tot %ic@iune'Palatul e separat5 %atal5 de Canal Grande' C?nd Bn %a@> B@i apare Ponte 9ialto5 %urnicarul denegustori am!ulan@i care te asalteaz>5 magazinele de un lu< e<or!itant st?nd l?ng> tara!eBnc>rcate cu tot %elul de m>run@i=uri =i suveniruri5 alc>tuiesc de data aceasta un la!irint de ovesel> ne!unie' Descins Bn %ine Bn Pia@a San Marco5 ai p>r>sit culisele pentru a cuceri scena'Amestec unic de via@> =i de moarte5 ene@ia este un teatru'

oluptatea teatral>5 voluptatea muzical>5 aceast> stare de carnaval perpetuu con%ereau ene@ieideopotriv> mozaicul or!itor al vie@ii =i cenu=iul mor@ii mai ales Bntr,un secol precum acesta5 alIII,lea'

3A=a cum se =tie5 commedia dell8arte era !azat> Bndeose!i pe arta actorului5 mai mult dec?t pearta autorului5 pentru c> Bn realitate Bn commedia dell8arte nu e<ista te<tul scris5 e<ista numai unscenariu cu o serie de indica@ii regizorale Bn leg>tur> cu apari@ia5 cu ie=irea din scen> a actorilorcare improvizau pe !aza unor date %oarte cunoscute5 dar Bn acela=i timp =i actualizau5 uneori c;iar comentau %enomene ale realit>@ii vene@iene' <istau atunci a=a,numitele masc;ere &m>=tile05 decicaractere %i<e' Una5 caracteristic> pentru ene@ia acelui timp5 Pantalone5 era tipul de negustor deo anumit> v?rst>5 nu %oarte inteligent5 de o!icei victima unei alte categorii din commedia

dell8arte5 servitorii5 care5 prin contrast social5 erau inteligen@i5 imaginativi5 precum Arlecc;ino5#rig;ella etc' Commedia dell8arte a %ost un %enomen care a dep>=it grani@ele Italiei5 pentru c> =ila Paris5 Bn Teatrul italian5 aveau loc asemenea spectacole' $a un moment dat commedia dell8artenu mai reprezenta dec?t imagina@ia5 %ic@iunea5 nu era legat> strict de realitate' i atunci a ap>rutCarlo Goldoni5 re%ormatorul teatrului italian'4 &Ale<andru #alaci5 Bn emisiunea Clasiciidramaturgiei universale5 9adio 9om?nia Cultural5 ): decem!rie )..*0'

Tre!uie Bns> o!servat c> Goldoni re%ormeaz> comedia din>untrul speci%icului ei popular5 Bntradi@ia italian>5 =i nu Bncerc?nd s> o Bnlocuiasc> pur =i simplu cu %ormele comediei culte5 erudite5desprinse eventual din alt spa@iu cultural european &%rancez sau englez5 de e<emplu0' $a ene@ia5

eliminarea complet> a tradi@iei populare care se cristalizase Bn commedia dell8arte ar %i %ostsortit> e=ecului' De=i trecuse aproape un secol de la perioada ei de ma<im> dezvoltare &)((+1 )-(+05 specia era Bnc> pre%erata pu!licului =i continua s> domine scena' n amplul capitol dedicat



Commediei dell8arte Bn Istoria teatrului universal5 ito Pandol%i adaug> la cele trei ipoteze privind originile speciei &tradi@ia %ormelor de teatru popular latin5 ritualurile carnavale=ti5necesitatea de popularizare a comediei erudite0 dou> elemente care i se par importante at?t pentruna=terea commediei dell8arte5 c?t =i Bn procesul ei de evolu@ie" necesitatea actorului de a o!@ine%avoarea pu!licului =i 3sc;im!area spectacolului Bntr,un ritm vertiginos5 c;iar =i Bn %iecare sear>'4

Aceast> nevoie de sc;im!are5 suveran> Bn commedia dell8arte5 e<plic> Bn !un> m>sur> =i evolu@ia persona6ului catalizator al acestui tip de spectacol5 servitorul descurc>re@ pe care Bl numimgeneric Arlecc;ino5 %>r> a @ine prea mult seama de conte<tele restrictive care Bl individualizeaz>Bn istoria commediei dell8arte' Acest tip de persona6 reprezint> trans%ormarea superior estetic> aM>=tii lui anni5 la origine sluga grosolan>5 violent>5 trivial>5 care5 printr,un proces Bndelungat5se sc;im!> Bntr,un servitor a!il5 viclean5 gata s> pun> Bn practic> idei ingenioase5 nea=teptate5comic nu at?t Bn sine5 c?t pe seama celorlal@i' i mai presus de toate de o veselie contaminant>5trec?nd drept un z>p>cit5 dar cu o adora!il> aparen@> de ingenuitate' F>r> Bndoial> c> Arlecc;inoeste o sintez> tipologic> realizat> surprinz>tor pe terenul comediei populare5 =i nu al celei culteiar pentru receptarea contemporan>5 un persona6 generic5 care le include pe celelalte5 din aceea=i

categorie' Ast>zi5 pentru spectator5 conteaz> mai pu@in %aptul c> Arlecc;ino nu era5 c;iar Bnsecolul al III,lea =i inclusiv la Goldoni5 o slug> prea istea@>' Ceea ce conteaz> este spectacolulM>=tii'

Ceva mai t?rzie este masca lui #rig;ella5 al doilea anni' n prima %az> a comediei cu m>=ti5 aldoilea anni trecea drept opusul primului5 c;iar dac> natura lor era aceea=i' Primul anni5 un !ietservitor necioplit care nu se putea integra Bn societatea Bnalt>5 avea %aim> de 3Bncurc>,lume4 celde,al doilea5 mai iste@5 reu=ea s> ias> cu !ine din cele mai complicate situa@ii5 c;iar s> traduc>Bntr,un mod convena!il a!surdul' Sugestia numelui &!riga 1 Bncurc>tur>0 este pentru ito Paldol%imai semni%icativ> dec?t concluziile izvor?te din documente &nu totdeauna verosimile05 ipostaza

persona6ului Bn secolului al III,lea sus@in?nd,o Bn mod evident' l este cel care %ace =i des%aceintriga5 mereu insinuant5 cinic5 av?nd c;iar o !ucurie secret> de a,=i p>c>li st>p?nul' Tru%%aldino&tru%%a 1 Bncurc>tur>0 este o deriva@ie tipologic> relevant>5 poate =i pentru c> Goldoni a %>cut dinel un persona6 memora!il Bn Slug> la doi st>p?ni'

Al treilea dintre urma=ii lui anni este Pulcinella5 3poate cel care a reu=it mai !ine dec?t ceilal@is>,=i lege e<isten@a de o serie de date sociale4 &ito Pandol%i5 op' cit'0' Masca aceasta e tipicnapolitan>5 ea constituind cea mai important> contri!u@ie a comicilor napolitani Bn istoriacommediei dell8arte'

Foarte comple< =i av?nd Bn lunga istorie a speciei un succes deose!it5 Pulcinella personi%ic>spiritul genuin5 Bn care spontaneitatea5 su!tilitatea =i generozitatea sunt tr>s>turile esen@iale'Prost>nac5 credul5 cu destule st?ng>cii comportamentale5 intr> repede Bn con%lict =i e Bn continu>mi=care5 av?nd o considera!il> li!ertate de e<primare =i c;iar de crea@ie Bn limitele commedieidell8arte' 3Secretul lui Polic;inelle4 &Polic;inelle este varianta %rancez> a persona6ului0 a devenito e<presie de larg> circula@ie pentru a marca un %apt pe care toat> lumea Bl cunoa=te' Ceea ce Bnmod sigur a atras =i dincolo de regiunea napolitan>5 al c>rei sim!ol r>m?ne peste veacuri5 este

de%ormarea parodistic> a lim!a6ului5 ec;ivocul pe care Pulcinella Bl cultiv> Bntr,un 6argon propriu5di%erit prin 3resursele spirituale ale inep@iilor4 de modul de e<primare al lui Arlecc;ino sau#rig;ella' Pulcinellatele5 3%orme speciale de reprezenta@ie45 care au dominat scena roman> =i



napolitan> Bntre secolele II1I5 cu prelungiri c;iar Bn veacul al ,lea5 la 9a%%aele iviani=i duardo de Filippo5 sunt5 dup> ito Pandol%i5 3%>r> egal Bn lumea variat> a commedieidell8arte4'

Originile Bndep>rtate ale M>=tilor lui Arlecc;ino =i #rig;ella se a%l> Bn sclavul din teatrul plautin5care diri6eaz> intriga5 aran6?nd totul =i adesea p>c>lindu,i pe to@i5 =i Bn ruda apropiat> a acestuia5

parazitul' le asimileaz> Bns> =i caracteristici ale mimului5 ale !u%onului Bn toat> diversitatea dereprezent>ri ale acestuia5 timp de mai multe secole" !u%onul medieval5 !u%onul de curte&3ne!unul teatral405 diavolul,!u%on etc'5 r>spunz?nd plasticit>@ii agresive a spectacoluluicarnavalesc5 Bn a%ara c>ruia nimic nu putea %i imaginat la ene@ia'

Duetului vale@ilor li se opune cel al !>tr?nilor5 Pantalone =i Doctorul' Primul5 cu nume tipicvene@ian &persona6ele Pantalone de8 #isognosi sau5 pe scurt5 Pantalone apar Bn mai multe pieseale lui Goldoni5 ca variante ale aceluia=i negustor vene@ian" Slug> la doi st>p?ni5 >duva istea@>5

Fata cinstit>5 Familia anticarului5 Flec>relile %emeilor5 Feudalul5 unde e 3administrator alveniturilor %eudei4 etc'05 este urma=ul direct al lui Magni%ico5 a%lat mereu Bn opozi@ie =i Bn con%lictcu anni' Aspectele ridicole ale !>tr?ne@ii sunt Bncarnate Bn acest persona6 eminamente vene@ian5care urmeaz> aproape %>r> a!atere caracterul str>mo=ului s>u Magni%ico' Eegustor !ogat =izg?rcit5 nu are Bncredere Bn nimeni5 ceea ce reprezint> Bn sine o premis> comic>' Din sc;ema

persona6ului nu lipsesc nici nerozia Bn raport cu %emeile &este curent so@ul Bncornorat05 nici osenil> Bnclina@ie don6uanesc>5 menit> s> dezvolte intriga' Dac> la Bnceput Masca lui Pantalone aavut resurse su!stan@iale de !un>tate5 ce Bl puteau %ace c;iar simpatic Bn duetul comic cuservitorul viclean5 el a a6uns repede s> st?rneasc> antipatia pu!licului5 ca =i Pappus din comedia

latin>5 care se a%l> de alt%el la cap>tul genealogiei' Asimil?ndu,=i Bn secolul al III,lea tipologia !urg;ezului activ5 3Pantalone va %i prima Masc> cu o %unc@ie istoric> precis>4 &ito Pando%i5 op'cit'0 iar Goldoni va reu=i Bn #>d>ranii nu numai s> elimine conven@ionalismul persona6ului5 ci5umaniz?ndu,l5 s>,i con%ere acele dimensiuni universale5 care constituie repere caracterologiceoric?nd vala!ile'

Doctorul este Bn commedia dell8arte un persona6 complementar lui Pantalone' #>tr?nul pedant5erudit devine la r?ndul lui ridicol5 mai ales prin situa@iile pe care le genereaz> sau Bn care este

pus' Un umanism prost Bn@eles =i de%ormarea comportamental> =i mai ales ver!al> generat> deerudi@ie sunt satirizate prin Doctorul din #ologna5 care amestec> Bn dialectul !olognez e<presii =ima<ime latine=ti5 citate la Bnt?mplare5 trans%orm?ndu,le adesea Bn nonsensuri' De o!icei o!ez5 egreu de oprit c?nd Bncepe s> vor!easc>' Din lunga list> de nume atri!uite acestui persona65 se potcita" Graziano5 Graziano delle Cotic;e5 Dottor ioloni5 Pietro #uglione5 Dottor Fur!izone5#om!arda5 #om!ardon5 Dottor #alanzone' Ultimul este cel mai %recvent5 pentru c> este =i celmai e<plicativ5 prin trimitere la etimologie' Cum spun italienii5 3#alanzone H in%atti5 unaderivazione di !alla,%rottola c;e il dottore sparge a piene mani'4 &#alanzone este5 de %apt5 underivat de la !alla,%rottola5 minciun> gogonat> pe care doctorul o r>sp?nde=te din !el=ug0' #allaare sensul propriu de !alot la %igurat5 Bnseamn> prostie5 n>zdr>v>nie5 aiureal>5 minciun>'

Frottola" minciun>5 anecdot>5 palavr>' vident5 acest persona6 a c>rui pedanterie st?rne=teimediat r?sul5 nu se s%ie=te s> mint>5 dac> interesul o cere5 =i o %ace de o!icei grosolan'



Transcrierea numelui cu du!lu 3l4 ar %i o con%irmare a acestei presupuneri' Mai evident> estecealalt> semni%ica@ie etimologic>" #alanzone de la !alanza &!ilancia 1 !alan@>05 ca sim!ol al

6usti@iei &Il Dottore este adesea avocat sau notar0'

ntre at?tea %iguri masculine5 unica Masc> %eminin> cu caracter %i< este Colom!ina &cu variantaSmeraldina05 slu6nica viclean> =i plin> de verv>' Gra@ioas>5 minte inteligent5 vor!e=te Bn dialect

vene@ian =i e plin> de a%ec@iune %a@> de st>p?na sa la %el de t?n>r> =i atr>g>toare5 pentru care estedispus> s> %ac> cele mai n>stru=nice com!ina@ii' Alteori numele de Colom!ina este dat %iicei luiPantalone5 dar masca B=i pierde ast%el identitatea'

Se adaug> la acestea C>pitanul Spaventa5 %aimos pentru c> ar %i sc>pat lumea de potop =i 3pentruc> ar %i avut pentru o noapte Moartea drept amant>4' Fiorosul c>pitan5 at?t de viteaz Bnc?t %ugeBnainte ca Pantalone s> pun> m?na pe pistol5 are must>@i uria=e =i 3spad> lung> Bn a c>rei teac> =i,a prins un paian6en p?nza4 &Ale<andru #alaci5 Carlo Goldoni5 pre%a@> la edi@ia de Teatru de Carlo

Goldoni5 SP$A5 ).(.'0' ariantele persona6ului se Bntrec Bn a e<prima prin nume comicultipului respectiv" Aspromonte5 Poddipponte5 Marte!ellonio5 9inoceronte5 $eonotrone5Firi!iri!om!o5 Spezza%er5 #ellero%onte Scarica!om!ardon5 scoro!om!adone della Papirotonda='a' C>pitanul este perceput Bn tot ridicolul s>u5 %>r> nici o urm> de Bng>duin@>5 Bn compara@ie cucelelalte M>=ti'

n %ine5 dincolo de alte rami%ica@ii ale acestor M>=ti &Tartaglia5 de e<emplu5 e servitorul !?l!?it =imiop05 grupul Amorezilor Bnc;eie inventarul de caractere %i<e' Spre deose!ire de ceilal@i5 ei nu

poart> m>=ti5 sunt uneori mai pu@in conven@ionali5 tradi@ia literar> italian> &dolce stil nuovo5 petrarc;ism etc'0 pun?ndu,=i cu limpezime amprenta' Cuplurile consacrate" Orazio =i Coralina5Isa!ella =i $eandro5 Cintio =i Flaminia5 $elio =i Silvia sunt urmate de su!retele ideale Bn ipostaz>de con%idente5 care5 Bn plus5 =tiu s> aran6eze totul cu ingeniozitate &Colom!ina5 er!inetta5Francesc;ina5 Diamantina etc'0

ste evident c>5 dup> o analiz> %ie =i succint>5 precum cea de mai sus5 a tipurilor de persona6e5care intrau Bn rela@ii dramatice prede%inite5 pe !aza unui su!iect cunoscut de spectatori5 %>r> te<t

scris sau cu unul sumar5 se o!serv> c> Bn commedia dell8arte %unc@ia esen@ial> Bn realizareaspectacolului revenea actorilor' Mai e<act5 capacit>@ii lor de a inventa Bntr,un cadru dat5 uneori dela o sear> la alta' Avem c;iar ast>zi un e<emplu ilustru5 care certi%ic> presupuneri %>cuteurm>rind5 documentar5 lunga istorie a speciei" spectacolul lui Giorgio Stre;ler de la PiccoloTeatro din Milano5 Arlecc;ino servitore di due padroni5 unul dintre cele mai longevive din istoriateatrului mondial5 6uc?ndu,se cu acela=i succes de peste -+ de ani &din ).:*5 c?nd a avut loc

premiera5 la pu@in timp dup> ce Giorgio Stre;ler =i Paolo Grassi au Bn%iin@at Piccolo Teatro0'3Arlecc;ino5 spunea Giorgio Stre;ler Bn )..*5 este un %apt e<traordinar Bn istoria teatruluimondial' Acest spectacol ne,a Bnso@it toat> via@a reBnnoindu,se de %iecare dat>' A %ost interpretat

de sute de actori' <ist> spectatori care l,au v>zut n>sc?ndu,se =i care peste ani l,au v>zutren>sc?nd pentru ca dup> al@i ani s>,l recunoasc> Bn Italia sau Bn lume S,ar %i putut scrie o cartemare despre acest su!iect" povestea unui spectacol unic5 repetat5 Bns> nu recopiat5 aproape la



in%init'4 $a distan@> de c?teva veacuri5 Stre;ler identi%ic> pe c?t de simplu pe at?t de e<actsu!stan@a spectacolului de commedia dell8arte'

Istoria commediei dell8arte este Bn !un> m>sur> istoria suprema@iei actorului' i tot Bn !un>m>sur> a suprema@iei lui Bn detrimentul autorului5 care5 cel pu@in5 Bn %aza ar;aic> a speciei5 treceaBntr,un deplin anonimat' Scenariile %i<e aveau prea pu@in> relevan@> Bn meta!olismul

spectacolului %a@> de inven@ia actoriceasc> relevante deveneau varia@iile stilistice ale actorilor5 nuneap>rat Bn direc@ia improviza@iei5 c?t ca act creator propriu,zis' Practic5 ceea ce numim noi ast>zite<t dramatic se n>=tea odat> cu %iecare reprezenta@ie5 Bn aceste di%eren@e5 la care se ad>ugau

per%orman@ele de 6oc ale actorilor5 capacitatea lor de a surprinde5 const?nd %armecul spectacoluluide commedia dell8arte'

S> se %i ridicat Goldoni Bmpotriva acestei suprema@ii a actoruluiJ Am merge prea departe dac> amr>spunde a%irmativ5 intr?nd Bntr,o discu@ie care ar antrena p?n> la urm> no@iunea de regizor5 mult

mai t?rzie5 dat?nd a!ia de la Bnceputul secolului al ,lea5 =i implicit pe aceea de regie artistic>Bn raport cu te<tul dramatic' O asemenea disput> era Bnc> str>in> veacului al III,lea5 c?ndsingura consolare a autorului era s> ai!> succes imediat la pu!lic'

Ca =i contemporanul s>u Metastasio5 Goldoni %usese destinat avocaturii5 pe care a practicat,o5scrie Francesco de Sanctis5 cu oarecare succes' Dar5 artist Bnn>scut5 spune criticul italian5 3la

prima ocazie %ugea la actori5 p?n> ce geniul lui %iresc !irui de%initiv' ncerc> mai multe genuriBnainte de se g>si pe sine Bnsu=i' Cele dou> cele!rit>@i ale vremii erau eno =i Metastasio drama

Bn muzic> era la mod>'4

Primele piese ale lui Goldoni au %ost mai degra!> prelucr>ri din repertoriile italiene =i %ranceze5melodrame !u%e5 tragedii5 comedii improvizate dup> un su!iect dat5 ca Fiul lui Arlecc;ino

pierdut =i reg>sit5 Cele treizeci =i dou> de nenorociri ale lui Arlecc;ino =i multe altele pe careistoria teatrului nu le,a re@inut' 3Poetul nu ap>ruse Bnc> Bn el era numai meseria=ul era C;iari5Goldoni nu e<ista Bnc>45 %ormuleaz> sintetic De Sanctis' Prima pies> nota!il>5 care Bl dezv>luieBntr,o m>sur> pe viitorul re%ormator5 este >duva istea@> &$a vedova scaltra05 din )*:7' Foarte

cur?nd5 Goldoni B=i va %ormula e<plicit ideile5 a!andon?nd caracterul arti%icial al commedieidell8arte5 structura ei de improviza@ie Bntr,un cadru dat5 cu caractere sc;ematice5 pe carespectatorul le cunoa=te dinainte' Ceea ce proclam> Goldoni prin piesele sale5 ceea ce %ormuleaz>Bn pre%a@a edi@iei #ettinelli din )*(+ =i va sintetiza ulterior Bn Memoriile scrise Bn %rancez> laParis5 unde moare Bn )*./5 Bnseamn>5 simplu spus5 o!servarea c?t mai %idel> a naturii'3Str>duin@a pe care am pus,o Bn alc>tuirea comediilor mele a %ost Bn Bntregime aceea de a nude%orma natura45 citim Bn Memorii' Eatura uman>5 %ire=te5 surprins> printr,un e<erci@iu deo!serva@ie care se identi%ic> %>r> rezerve cu ceea ce numim5 cu un termen su%icient deconven@ional5 realism'

3Temperamentul acesta era mai mult al unui spectator dec?t al unui actor5 =i c?nd ceilal@iac@ionau5 Goldoni Bi o!serva =i Bi surprindea Bn ac@iunea lor vie' Eatura !ine o!servat> i se p>rea a%i mai !ogat> dec?t toate com!ina@iile %antaziei' Arta era pentru el natura5 ea Bnsemna s> Bn%>@i=ezi



lumea dup> realitate' i a reu=it s> %ie Galileul noii literaturi' Telescopul lui a %ost intui@ialimpede =i prompt> a realului5 c>l>uzit> de !unul,sim@' A=a cum Galileu a Bndep>rtat din =tiin@>%or@ele oculte5 ipoteticul5 con6ectura5 supranaturalul5 tot ast%el voia Goldoni s> Bndep>rteze dinart> %antasticul5 uria=ul5 declamatoriul =i retoricul' Ceea ce %>cuse MoliHre Bn Fran@a voia s>Bncerce el Bn Italia5 @ara clasic> a academiei =i a retoricii' 9e%orma era mai important> dec?t

p>rea deoarece5 privind Bn special comedia5 ea avea la !az> un principiu universal al artei5 adic>naturalul Bn art>5 Bn opozi@ie cu maniera =i cu conven@ionalul' KL 9e%orma lui era Bn %ondrea!ilitarea cuv?ntului5 repunerea literaturii la locul ei5 cu Bnsemn>tatea pe care o avea eaBnsemna literatura nou>'4 &Francesco de Sanctis5 Istoria literaturii italiene5 traducere de EinaFaon5 #ucure=ti5 ditura pentru $iteratur> Universal>5 ).-('0

n termeni mai %amiliari nou> ast>zi5 comedia cu m>=ti5 cu o istorie prodigioas> =i oarecum greude clintit mai ales Bntr,un ora= ca ene@ia5 a %ost Bnlocuit> treptat de Goldoni prin comedia demoravuri' Adversit>@ile5 desigur5 nu au lipsit5 dar ele nu mai intereseaz> dec?t pe pasiona@ii%aptelor anecdotice'

Opera lui Goldoni poate %i considerat> prin urmare un verita!il eveniment social' Stend;alspunea c> 3Bn realitate un scriitor tre!uie s> plim!e o oglind> de,a lungul potecilor45 adic> s>oglindeasc> Bn arta literar>5 realitatea' Caracterele sunt Bn%>@i=ate la Goldoni direct5 aspru' C;iarBn piese construite pe structura commediei dell8arte =i care %olosesc Bnc> acelea=i nume de

persona6e5 tipurile umane =i intriga se Bndep>rteaz> progresiv de vec;ile tipare' Persona6ele suntBn ma6oritate !urg;ezi ridicoli care nu mai poart> vreo masc>' Un e<emplu semni%icativ estenegustorul vene@ian $unardo5 unul dintre #>d>ranii piesei 6ucate Bn premier> Bn ora=ul dogilor5 Bn

timpul carnavalului5 Bn )- %e!ruarie )*-+5 la Teatro San $uca' Goldoni eli!ereaz> scena deconven@iile stereotipe5 de ve=nicele improviza@ii cu alunec>ri Bn grotesc =i vulgaritate5 %ormeo!osite la 6um>tatea secolului al III,lea' Pentru el5 a %ace literatur>5 a %ace teatru Bnseamn> adecapita printr,o singur> lovitur> conven@ia' De aceea Carlo Goldoni a %ost v>zut ca un

pro%anator al sanctuarului commediei dell8arte'

3Masca de teatru5 spune George #anu5 Bnscrie o %iin@> Bn memoria unei arte'4 mpotriva acesteimemorii se ridica la ene@ia Carlo Goldoni'

Spre deose!ire de to@i ceilal@i autori dramatici ai epocii5 Goldoni s,a aplecat spre situa@iile

o!i=nuite ale vie@ii5 situa@ii ce au putut pune Bn lumin> caractere5 iar m>=tile =i costumele de !?lciau %ost Bnlocuite cu %izionomii' Autorul Nangi@ei intr> Bns> rareori Bn ad?ncul su%letului persona6elor5 nu sesizeaz> toate nuan@ele g?ndirii5 ci surprinde o privire5 un detaliu5 o situa@iee<presiv> trans%orm?ndu,le Bn su!iecte de comedie' Adev>rata %a@> a crea@iei dramaticegoldoniene este condus> de comedia de %resc> a mediului am!iant5 amuzant> Bn aparen@>5moralizatoare Bn %ond'

Goldoni scria cu o u=urin@> ame@itoare5 cu aceea=i virtuozitate cu care ivaldi compunea cel pu@in un concert pe s>pt>m?n> pentru orc;estra de %ete de la Ospedale della Piet' Dup> uniiistorici ai teatrului5 acest !>r!at Bnalt5 sl>!>nog5 singuratec5 mizantrop5 este autorul a 2-* de

titluri Bn /+ de ani dintre acestea5 ):. de comedii5 din care /( se a%l> Bn repertoriile curente aleteatrelor italiene' ntr,un singur an5 )*:.1)*(+5 Goldoni a scris )- piese5 Bntre care =iMincinosul5 d?nd ast%el o replic> adversarilor s>i5 Bn %runte cu cele!rul Gozzi' 3A %ost un an



groaznic de care nici acum nu pot s>,mi aduc aminte %>r> s> m>,n%ior45 va nota mai t?rziuGoldoni Bn Memorii5 Bn care g>sim de alt%el multe m>rturii despre procesul de crea@ie aldramaturgului"

3Ies din cas>5 m> duc s> m> distrez =i s> m> plim! Bn Pia@a San Marco5 m> uit Bn 6urul meu dac>nu cumva o masc> sau vreun m>sc>rici nu,mi va putea da vreun su!iect pentru o comedie sauvreo %ars>5 c?nd deodat> su! arcadele orologiului Bmi atrage aten@ia un om =i,mi d> su!iectul pecare Bl c>utam' un armean !>tr?n5 zdren@>ros5 murdar cu o !ar!> lung> care !ate str>zileene@iei v?nz?nd %ructe uscate din @ara lui5 pe care le nume=te a!agigi' Omul acesta pe careoricine Bl Bnt?lne=te oriunde =i pe care eu Bnsumi l,oi mai %i Bnt?lnit de c?teva ori5 era at?t decunoscut =i de dispre@uit Bnc?t c?nd vrei s>,@i !a@i 6oc de o %at> care vrea s> se m>rite i,l propui caso@ pe a!agigi' Eu mi,a tre!uit mai mult5 m,am Bntors alerg?nd acas>5 m> Bnc;id Bn ca!inetul meude lucru =i urzesc o comedie popular> intitulat> I pettegolezziJ 4

Uneori gluma devine pariu5 iar din pariu se na=te rapid o pies> de teatru" 3Dup> acest r>m>=agm> Bntorc acas> %oarte aprins =i Bncep deodat> =i o pies> =i un roman5 %>r> s> am su!iect nici

pentru unul5 nici pentru cel>lalt' i,mi spun eu Bnsumi c> va tre!ui mult> ac@iune5 lucrurisurprinz>toare =i miraculoase s> st?rneasc> =i interes =i comic =i patetic5 iar o eroin> va putea s>intereseze =i mai mult dec?t un erou' Dar de unde s,o iauJ Ia s> vedem S> lu>m mai Bnt?i onecunoscut> ca protagonist> =i Bn consecin@> scriu pe ;?rtia din %a@a mea" Eecunoscuta5 actul I5scena I' Dar %emeia asta tre!uie s> ai!> un nume' Nai s,o !otez>m 9osaura' Dar n,o s> vin>singur> doar5 s> dea indica@ii despre su!iectul piesei5 nu desigur5 >sta este de%ectul comediilorcelor vec;i' Nai s,o %acem s> intre' Cu cineJ Cu Florindo' Deci avem pe 9osaura =i pe Florindo'

Iat> cum a Bnceput comedia mea5 Eecunoscuta5 cum am continuat cl>dindu,mi un vast edi%iciu5%>r> s> =tiu unde am s> ies5 dac> lucrez la un templu sau doar la un ;am!ar'4

Goldoni a %ost Bn mod curent comparat cu MoliHre iar primul care a %>cut,o a %ost oltaire'Simpatia lui Goet;e5 a lui $essing5 dar =i a lui Diderot avea pro!a!il acela=i su!te<t' Asem>nareacu dramaturgul %rancez se pare c> nu,i displ>cea lui Goldoni' Se pune totu=i %oarte seriosBntre!area dac> Goldoni poate %i pus al>turi de MoliHreJ De=i piesele lui Goldoni nu au

pro%unzimea celor ale lui MoliHre5 replica sc?nteietoare5 verva dia!olic>5 spontaneitatea persona6elor creeaz> Bn teatrul italian o adev>rat> comedie uman>'

Printre multe alte o!serva@ii =i re%lec@ii de ordin teoretic pe care Goldoni le insereaz> Bn aceast>retrospectiv> personal> a aventurii sale creatoare care sunt Memoriile tip>rite la Paris Bn )*7*5Bnt?lnim =i o delimitare Bn spirit modern %a@> de regulile presta!ilite Bn art>' <perien@a precedeBntotdeauna regula5 la %el cum Bnscrierea Bntr,un curent estetic sau altul tre!uie %>cut> cu

precau@ie pentru a nu limita actul artistic la concepte care Bi pot %i5 la urma urmei5 str>ine' Eimicnu este presta!ilit5 iar regulile at?t de invocate de unii au valoare Bn m>sura Bn care permitli!ertatea de mi=care' Avocatul vene@ian Carlo Goldoni avea o cultur> clasic> de invidiat5 dar =icapacitatea de a evada din cadrul rigid5 c?nd practica scrisului i,o impunea" 3n toate artele =i Bn

toate descoperirile e<perien@a a luat,o mereu Bnaintea regulilor5 scriitorii au dat mai apoi ometod> de aplicare n>scocirii5 dar autorii moderni au avut Bntotdeauna dreptul de a,i Bndrepta peclasici' n ce m> prive=te5 neg>sind nici Bn Poetica lui Aristotel =i nici Bn cea a lui Nora@iu5 legea



clar>5 a!solut> =i ra@ional> a unei depline unit>@i de loc5 mi,a %>cut o pl>cere a o urma ori de c?teori am socotit su!iectul potrivit5 dar n,am 6ert%it niciodat> o comedie care putea %i !un>5 unei

pre6udec>@i ce ar %i putut,o %ace s> devin> proast>4' &Carlo Goldoni5 Memorii0'

3Clasicul conciliaz> Bn mod dialectic li!ertatea =i necesitatea5 un spirit Bn Bntregime legat va %i unspirit in%init li!er45 a%irma Paul alrQ re%erindu,se la conceptul de clasic' Pentru Tudor ianu

3li!ertatea creatoare ma<im> na=te din rigoare ma<im>'4 Sunt Bn %ond legile naturii5 legile eisimple Bn care nimic nu poate %i trucat' Arti%iciul este principala @int> a lui Goldoni care5urm>rind un spectacol al trupei #ona%et de italli pentru care scrisese5 @ine s> e<plice" 3Pu!liculr?dea5 dar unii care =edeau mai aproape de mine =i r?deau mai di;ai %a@> de ceilal@i le ziceau Bntretimp comedian@ilor Rarlatani5 r?deau =i le ziceau Rarlatani' M,am g?ndit atunci la vec;iulmeu plan =i mi,am zis Bn sinea mea RO Dac> a= putea s> a6ung p?n> acolo Bnc?t s>,i %ac pespectatori s> r?d> %>r> s> mai zic> R=arlatani' M,am convins c> su%letul omului se las> mai u=orc?=tigat de ce e simplu =i natural5 dec?t de ce este %antastic'4 &i!idem0'

Pro%esiunea de credin@> a lui Carlo Goldoni poate %i rezumat> ast%el" 3Marea art> a poetuluicomic este aceea de a se apropia Bntru totul de natur> =i de a nu se Bndep>rta niciodat> de ea4' Saureplica rostit> de Anselmo la Bnceputul actului al II,lea al Teatrului comic"

3Teatrul a %ost n>scocit ca s> Bndrepte viciile5 s> ridiculizeze proastele o!iceiuri =i c?ndcomediile din antic;itate %>ceau a=a5 tot norodul era de acord cu ele5 pentru c>5 v>z?nd copia unuianumit persona6 pe scen>5 %iecare g>sea originalul %ie Bn el Bnsu=i %ie Bn vecinul s>u' Dar c?nd

comediile au avut ca unic scop numai de a %ace pu!licul s> r?d> nimeni nu le,a mai luat Bn seam> pentru c> su! prete<tul de a st?rni ;azul se Bng>duiau neg;io!iile cele mai gogonate' Acum c?ndcomediile au Bnceput s> %ie pescuite din nou Bn marea cea mare a naturii5 oamenii Bncearc> s>

p>trund> Bn inimile persona6elor =i Bncerc?nd ei Bn=i=i sentimentele celor de pe scen> B=i pot daseama dac> pasiunile celor de pe scen> sunt !ine redate =i dac> persona6ul este !ine m?nuit =io!servat'4

Eatura5 termen %olosit %recvent de Goldoni Bn Memorii5 nu are un Bn@eles %iloso%ic' 3serre ilsegretario della natura4 devine aser@iunea e<emplar> a naturale@ii5 de=i5 uneori5 Bn art> este celmai greu s> a6ungi la adev>rurile simple ale vie@ii'

n titlurile comediilor goldoniene se ascunde de cele mai multe ori caracterul =i situa@ia a=ezatesu! privirea critic>' n piesele de Bnceput5 Omul de lume &)*/705 9isipitorul5 #ancruta sau

Eegustorul Falit &)*:)05 dramaturgul %or@a m?na trupei de commedia dell8arte5 o%erind persona6ului principal un rol scris5 pe c?nd celelalte puteau improviza' Su!reta din O %emeiecumsecade &$a donna di gar!o5)*:(05 dedicat> doamnei #acc;erini5 se trans%orm> rapid Bncaracter5 ceea ce ne duce cu g?ndul la MoliHre' n )*:- i se 6oac> la Milano5 cu mare succes5Slug> la doi st>p?ni5 %idel> Bntruc;ipare a commediei dell8arte venit> parado<al de la cel care

avea s>,i c?nte decis pro;odul' Dar Bn sc;ematismul piesei o!serva@ia realist> B=i %ace totu=i loc'Il servitore di due padroni %usese scris> Bn )*:(5 la Pisa5 comandat> printr,o scrisoare trimis> dela ene@ia de cele!rul actor Antonio Sacc;i5 a c>rui 3%antezie vie =i str>lucitoare45 cum Bl va



caracteriza mai t?rziu Goldoni5 personi%ica p?n> la identi%icare tipurile lui Tru%%aldino =iArlecc;ino' Ini@ial5 Il servitore nu %usese mai mult dec?t un su!iect %unc@ional &ceea ce se numeacommedia a soggetto0 pentru commedia dell8arte5 un canovaccio &sc;em> de ac@iune05 inspirat

pro!a!il din Arleuin valet de deu< maBtres5 scenariu %rancez 6ucat la Paris5 Bn )*)75 apar@in?ndunui oarecare Vean Pierre des Ours de Manda6ours5 care5 alt%el5 ar %i r>mas desigur Bntr,un deplin

anonimat' Con%orm tradi@iei5 Goldoni preluase unele scene =i ad>ugase altele5 con%orm?ndu,semodei' Comedia a %ost rescris> Bn )*(/ =i pu!licat> Bn acela=i an Bn volumul al III,lea al edi@ieiPaperini5 la Floren@a5 Goldoni p>str?nd intact> structura ei =i caracteristicile persona6elor5 dar

prelucr?nd totul la nivel stilistic pentru a elimina improviza@iile grosolane ale comicilor dell8arte'n o!i=nuitul cuv?nt c>tre cititor &Il autore a c;i legge0 din edi@ia Paperini5 dramaturgul dore=te s>

precizeze c> piesa nu este o comedie 3de caracter5 dac> nu dori@i s> considera@i c> Tru%%aldinoreprezint> el Bnsu=i un caracter5 Bn%>@i=?ndu,ne servitorul prost>nac =i viclean Bn acela=i timp

prost>nac5 adic>5 atunci c?nd ac@ioneaz> pe nea=teptate5 %>r> s> se g?ndeasc>5 dar %oarte priceputc?nd interesul =i r>utatea Bl c>l>uzesc5 Bntruc;ip?nd cu adev>rat caracterul servitorului grosolan'4Sedu=i de ra%inamentul 6ocului actoricesc de ast>zi =i de nuan@ele dialogului goldonian pe care

interpre@ii le valori%ic> din plin5 %>r> Bndoial> c> noi nu mai resim@im Bn masca lui Tru%%aldinogrosol>nia tradi@ional> a lui anni' n Slug> la doi st>p?ni5 ec;ivocul asigur> de alt%el %armeculdes%>=ur>rii scenice =i cu c?t interpretul lui Tru%%aldino va =ti s> e<ploateze am!iguitateasitua@iilor =i s> accentueze momentele de derut> pe care persona6ul le surmonteaz> cu o verv>surprinz>toare =i de mare e%ect la pu!lic5 cu at?t va %i Bncununat de succes' Eu studiul de caracter conteaz>5 c;iar dac> el nu este cu totul a!sent din aceast> pies> Bn trei acte care sur?de cu

!un>voin@> conven@iior commediei dell8arte'

Vocul teatral din >duva istea@> &)*:70 anun@> re%orma propus> de Teatrul comic5 partitur>dramatic> Bn care procedeul teatrului Bn teatru devine %orm> e<pozitiv>' n seara de 2- decem!rie5Teodora Mede!ac trium%> Bn rolul 9osaurei5 la Teatro di Sant8Angelo5 Bntr,o comedie Bn carer?sul teatral scu%und> orice urm> de intrig> romanesc> lacrimogen> sau amintind de romanelecavalere=ti' 3Eu era c;iar o capodoper>5 pentru c> arti%iciul era prea vizi!il dar Bn unele pasa6e5%ie Bn dialog5 %ie Bn structura scenariului5 via@a din Settecento este Bn%>@i=at> Bn spirit realist45 scrieGiuseppe #ong;i5 &#iogra%ia di Carlo Goldoni K)*+* 1 )*./L5 #i!lioteca dei Classici italiani5)..-0' Pentru acela=i cercet>tor5 3)*:7 este indu!ita!il anul cel mai important Bn e<isten@a luiGoldoni =i Bn istoria teatrului comic italian'4 Cu >duva istea@> Bncepe perioada e<traordinar> acola!or>rii cu compania Girolamo Mede!ac5 timp de patru ani'

irtutea este tema din Fata cinstit> &$a putta onorata5 ):*.0 =i So@ia cea !un> &$a !uona moglie5):*.0' $umea popular> Bncepe s> %ie preocuparea proli%icului dramaturg' n Mincinosul &Il

!ugiardo05 6ucat> la Mantua5 Bn )*(+5 pragmatismul spiritului !urg;ez devine dominant' $elio5mincinosul5 tipul %an%aronului5 este un Bntreprinz>tor5 cataliz?nd Bntreaga ac@iune' O donna9osaura =i un don Florindo5 nume at?t de %recvente5 sunt persona6ele principale din FemeileBnd>r>tnice &$e %emmine puntigliose5 montat> de asemenea la Mantua5 Bn )7 aprilie )*(+05 Bncare contrastul dintre !urg;ezia reprezentat> de 9osaura5 %iica unui negustor !ogat5 =i aristocra@ie&contesa #eatrice0 nu vizeaz> at?t o delimitare social>5 c?t aduce Bn scen> insatis%ac@ia %a@> de

propria condi@ie5 tr>it> deopotriv> de cele dou> eroine' n sc;im!5 Bn Nangi@a &$a locandiera05 6ucat> Bn premier> la 2- decem!rie )*(25 la Teatro di Sant8Angelo din ene@ia5 de companiaMede!ac5 !unul,sim@ popular trium%>5 persona6ul %eminin %iind puternic individualizat' Pentru c>



sensi!ila primadon> Teodora Mede!ac %usese cam !olnav> Bn toamna anului respectiv =i nimeninu putea garanta c> va %i apt> s> apar> pe scen> la Bnceputul carnavalului5 Goldoni scrie ocomedie Bn care rolul principal Bi revine unei su!rete' De=i intrase de cur?nd Bn trup>5 Corallina5c>reia Bi e dedicat> Nangi@a5 era de6a o servetta consacrat>5 ale c>rei %armece Bl Bnc?ntaser>

pro!a!il pe autor =i st?rniser> gelozia doamnei Mede!ac' Actri@a5 al c>rei nume real este

Maddalena Marliani5 Bi amintea de c;ipuri pe care le Bnt?lnise Bn multele sale peregrin>ri =icola!or>ri cu trupe diverse" de !ologneza Ferramonti5 de Anna #acc;erini din Floren@a5 pentrucare scrisese $a donna di gar!o5 sau napoletana Passalacua' Dar mai ales era Bntruc;ipareaspiritului vene@ian' C?nd5 ne=tiind ce se preg>te=te5 doamna Mede!ac; v>zu5 Bn ziua de Cr>ciun5a%i=ul care anun@a pentru a doua zi reprezenta@ia cu $a locandiera5 c>zu din nou la pat5 c?t se

poate de teatral5 spre disperarea tuturor' Ce a urmat dup> succesul premierei5 e u=or deimaginat

Prin Mirandolina5 Goldoni p>r>se=te sc;ematismul su!retelor iste@e =i %idele din commediadell8arte5 ca =i intrigile previzi!ile cu Bndr>gostite gra@ioase =i n>t?ngi' le sunt eliminate Bn%avoarea o!serva@iei atente a caracterului5 a evolu@iei psi;ologice a persona6ului %eminin' Dac>ac@iunea mai p>streaz> Bn linii mari elementele caracteristice ale comediei cu m>=ti5 persona6eleau Bncetat s> %ie dinainte cunoscute5 sc;ematice' Colom!ina s,a trans%ormat Bn ;angi@>5concluzioneaz> ito Pandol%i' Coc;et>5 ingenu> Bn aparen@>5 ea =tie s>,i ademeneasc> pe to@i5 la%el cum =tie s>,i p>c>leasc> pe to@i' =i urmeaz> cu =iretenie interesul =i dac> nu va reu=i%inalmente s> do!?ndeasc> alt> pozi@ie social> prin c>s>torie5 ;angi@a din Floren@a are m>carsatis%ac@ia de a,=i %i !>tut 6oc de to@i Bndr>gosti@ii pl?ng>re@i =i carag;io=i' Eu o %ace din vreo

pornire vindicativ> asupra se<ului opus sau a ierar;iilor sociale5 ci pentru c> vrea s>,=i conserve5

Bntr,un secol dominat de c;ipuri de carton poleit5 personalitatea =i caracterul' Mirandolinareprezint> la urma urmei o %orm> de emancipare Bntr,un 6oc social lipsit de imagina@ie' Su!retainteligent> dar ascult>toare5 ideal> Bn costum de con%ident>5 a devenit st>p?n>5 Bnv>@?nd s> seumileasc> aparent pentru a trium%a' Orgoliul ei de a cuceri inimile cele mai s>l!atice este omodalitate viclean> de autoap>rare5 de conservare a unei %or@e morale pe care rutina semenilor nuo poate prevedea' Modalitate de do!?ndire a li!ert>@ii5 cu toate prime6diile pe care le impune

6ocul' Capodopera #>d>ranii &I rusteg;i05 Bn dialect vene@ian5 r>m?ne cea mai semni%icativ>imagine a calit>@ilor =i mai ales a de%ectelor !urg;ezului vene@ian' O!serva@ia psi;ologic>realizat> Bn ritm alert este o pro!> de virtuozitate teatral>' $im!a6ul s,a eli!erat de orice urm> de

conven@ionalism' Surprinderea interioarelor !urg;eze dep>=e=te aparen@a de %resc> prinindividualizarea persona6elor5 at?t a celor masculine5 c?t =i a c;ipurilor %eminine' Dramaturgul nucade Bn capcana de a crea o opozi@ie %acil>5 lipsit> de nuan@e5 Bntre acestea din urm> =i grupul de3!>d>rani45 negustorii $unardo =i Simon =i 3cet>@eanul4 Canciano' 3Centrul lumi lui comice estecaracterul45 spune Francesco de Sanctis'

$a Festivalul de Teatru de la ene@ia5 #>d>ranii a %ost un adev>rat trium%5 entuziasm?nd pu!licul=i critica de specialitate prin interpretarea magistral>5 ritmul de 6oc =i relie%area at?t de adecvat> a

particularit>@ilor speci%ice teatrului goldonian' n gr>dina de la Palazzo Grasso5 actul al III,lea a%ost urm>rit pe o ploaie toren@ial>' Magia spectacolului era at?t de mare5 Bnc?t nici un spectator

nu =i,a p>r>sit locul'



n )*-25 Bntr,una din ultimele seri ale carnavalului5 Carlo Goldoni spune adio ene@iei' n searade mar@i 2/ %e!ruarie )*-25 ultimele replici din spectacolul cu piesa Una dintre ultimele seri alecarnavalului &Una delle ultime sere di carnovale0 sunt acoperite de strig>tele spectatorilor care Biureaz> autorului 3!uon viaggio e %elice ritorno4' Goldoni p>r>se=te ene@ia Bn aprilie )*-25 Bntr,olung> c>l>torie care avea s> %ie %>r> Bntoarcere' $a Paris va %i constr?ns s> lucreze pentru gustul

comicilor dell8arte' Opera sa Bnnoitoare era Bns> de mult terminat>'ntr,un veac Bnc>run@it Bn cartoanele m>=tilor5 Bn ene@ia carnavalesc>5 replica dat> de piesele luiCarlo Goldoni reprezint> pasul %erm %>cut spre epoca modern>'

Referat Carlo Goldoni

Documents

Transcript of Referat Carlo Goldoni