În art.332 CP RM – sub aceeași denumire marginală de fals în acte publice – sunt reunite

două variante-tip de infracțiuni și o singură variantă agravată de infracțiune.

La concret, prima variantă-tip de infracțiune, prevăzută la alin.(1) art.332 CP RM, constă

în înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false,

precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite din interes

material sau din alte interese personale.

La rîndul său, cea de-a doua variantă-tip de infracțiune, specificată la lit.b) alin. (2)

art.332 CP RM, se exprimă în înscrierea de către o persoană cu funcţie de demnitate publică, în

documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente,

dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite din interes material sau din alte interese personale.

Varianta agravată de infracțiune, consemnată la lit.c) alin.(2) art.332 CP RM, presupune

că infracțiunea prevăzută la alineatul (1) este săvîrșită în interesul unui grup criminal organizat

sau al unei organizaţii criminale.1

În ultimii ani sa mărit considerabil numărul faptelor infracționale legate de falsificarea

documentelor oficiale. Astfel sa mărit și numărul o procedeelor de falsificare a actelor oficiale.

Scrierea fiind un mijloc de fixare și de transmitere a gîndurilor prin intermediul semnelor

grafice, de-a lungul vremii a fost utilizată tot mai intens la întocmirea unui spectru vast de acte

oficiale sau particulare. Astfel, devenind probe frecvente despre anumite întelegeri între oameni,

ale existentei unor evenimente, actele scrise nu au întîrziat sa fie si obiectul celor mai felurite

procedee de falsificare. Drept consecinta, incriminarea falsului în acte este întîlnita încă în Legea

lui Lucius Cornelius Sulla, care prevedea pedepse aspre pentru asemenea fapte ilicite.

La fel și în Republica Moldova, aşa cum afirmă just G.V. Juravtiova, legii penale îi revine

un rol important în reglementarea răspunderii pentru ilegalităţile ce presupun falsul în acte

publice. Gradul sporit de pericol social al acestor ilegalităţi justifică aplicarea mijloacelor

juridico-penale. Or, înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false, ca şi falsificarea.

Unor astfel de documente, provoacă perturbaţii în activitatea entităţilor publice, precum şi

înlesneşte considerabil comiterea altor infracţiuni, care pot fi mai grave decît cele reunite sub

denumirea marginală de fals în acte publice2. În aceste condiţii, considerăm oportună

incriminarea la art.332 CP RM a faptelor reunite sub denumirea marginală de fals în acte

publice.

1 Manualul judecătorului pe cauze penale. Chișinău 20132 Tratat de Drept Penal, Vol II. Brînză S. Stati V. Chișinău: 2015

Obiectul juridic special al infracţiunii specificate la art.332 CP RM îl formează relaţiile

sociale cu privire la buna desfăşurare a activităţii de serviciu în sfera publică, care este

condiţionată de încrederea publică în autenticitatea documentelor oficiale.

Obiectul material sau imaterial al infracţiunii prevăzute la art.332 CP RM îl reprezintă

documentul oficial autentic (în ipoteza înscrierii în documentele oficiale a unor date vădit false

sau în ipoteza falsificării documentelor oficiale, presupunînd modificarea conţinutului unor

documente oficiale autentice, nu însă introducerea în asemenea documente a constatărilor sau

menţiunilor false) sau materia primă utilizată în vederea falsificării documentului oficial (în

ipoteza falsificării documentelor oficiale presupunînd contrafacerea acestora). Totodată,

produsul infracţiunii în cauză îl constituie documentul oficial fals.

Ducumentul ca entitate separate posedă un rind de caracteristici specific și anume:3

1. formează un tot unitar între suportul material sau electronic şi informaţia fixată pe el;

2. informaţia pe care o poartă documentul se exprimă sub formă de text, înregistrare audio,

imagine sau oricare altă formă care permite perceperea şi identificarea univocă a

informaţiei în mod direct sau cu ajutorul unor mijloace tehnico-instrumentale ori

programate;

3. destinaţia lui este de a fi transmis în timp şi spaţiu;

4. funcţia lui este de a informa şi a proba;

5. este întocmit de subiecţi competenţi;

6. este dotat cu menţiuni de formă şi format deteiminate.

În sensul art. 6 al Legii RM privind accesul la informaţie nr. 182-XIV din 11.05.2000, prin

document oficial trebuie de înţeles documentul care:

conţine informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau

adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de

către alţi subiecţi de drept;

atestă faptul avînd relevanţă juridică;

circulă în cadrul unui sistem de înregistrare, evidenţă strictă şi control al circulaţiei.

Din categoria documentelor oficiale fac parte așa acte ca:

- acte de stare civilă;

- acte notariale;

3 Caracteristicile noțiunii de document. Conotații juridico-penale. Reșetnicov A. Revista Națională de Drept, 20082

- actele de identitate;

- titluri executorii;

- diplone de absolvire a unei instituții de învățămînt;

- permisul de conducere și actele pe mijlocul de transport;

- livret militar;

- legitimația de pensionare; ș.a.

Prin „document oficial" trebuie si se înţeleagă, inclusiv, documentul electronic purtător de

informaţii oficiale; în cazul falsificării documentului electronic oficial, este posibilă aplicarea

art.332 CP RM.

În corespundere cu art.2 al Legii privind semnătura electronică şi documentul electronic,

adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 27.06.2014, document electronic reprezintă

informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin

intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică

în conformitate cu prezenta lege.4

Deci, noţiunea „document oficial” se referă nu doar la „documentele eliberate de

autorităţile publice”, dar şi la „documentele prezentate autorităţilor publice”. În această ordine de

idei, luînd în considerare conţinutul art. 6 al Legii RM privind accesul la informaţie, documentul

oficial poate să apară şi sub forma documentului privat, pus la dispoziţia organelor sau

persoanelor oficiale în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept.

Trebuie de menţionat că, în primul rînd, documentele, care emană, de la particulari,

trebuie considerate documente oficiale atunci cînd asemenea documente sunt supuse procedurii

publice de autentificare a documentelor create. Tocmai această procedură conferă documentului

un caracter oficial, adică un caracter de drept public. Se are în vedere, de exemplu: procura

eliberată de către o persoană fizică altor persoane fizice sau unor persoane juridice, autentificată

de notar sau de persoana cu funcţie de răspundere abilitată.

De asemenea, în cazul documentelor care emană de la particulari, ce au fost autentificate

conform legii, nu are relevanţă locul unde se află documentul în momentul falsificării sale; la

sediul unei persoane juridice de drept public sau la domiciliul particularului de la care emană

documentul indiferent de localizarea sa, odată ce a parcurs procedura autentificării, documentul

nu-şi poate pierde calitatea de document oficial.

4 Legea privind semnătura electronică şi documentul electronic, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 27.06.2014

3

Aşadar, punerea la dispoziţia organelor sau persoanelor oficiale a documentelor private în

cazul în care sunt îndeplinite condiţiile legii, confer acestor documente aptitudinea de a evalua în

obiect material (produs) al infracţiunilor prevăzute de art. 332 Cod penal, falsul în acte publice şi

art. 361 Cod penal, confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale.

În acest context apare necesitatea evidențierii faptului că noţiunea „document oficial" din

art. 332 Cod penal are o întindere mai mare decât noţiunea „document oficial care acordă

drepturi sau eliberează de obligaţii" din art. 361 Cod penal.

Aceasta pentru că prima noţiune nu e restrânsă prin adaosul „care acordă drepturi sau

eliberează de obligaţii". De aceea, nu oricare document oficial acordă drepturi sau eliberează de

obligaţii. În art. 332 Cod penal, prin „document oficial" se au în vedere şi acele documente

oficiale care nu acordă drepturi, nici nu eliberează de obligaţii. O cerinţă obligatorie, în sensul

alin. (1) al art. 361 Cod penal, este că confecţionarea, deţinerea, vînzarea sau folosirea

documentelor oficiale false trebuie neapărat să acorde drepturi sau să elibereze de obligaţii.5

Însă, chiar şi în această ipoteză documentele oficiale îşi păstrează calitatea de a produce

consecinţe juridice.

Pentru a înțelege mai bine în ce constă infracțiunea de fals în acte publice, prezentăm

următorul caz practice. P. M., activând in baza ordinului Nr. 17 din 06.11.1990 în calitate de

director adjunct în cadrul Liceului Teoretic „Antioh Cantemir” din mun. Chişinău, fiind

persoană publică, acţionând din interes material şi personal, a comis falsul in acte publice în

următoarele circumstanţe:

Astfel, ea, activînd începînd cu perioada anului 1990 pînă în prezent in cadrul Liceului

Teoretic „Antioh Cantemir", în funcţia de director adjunct, a stabilit pe parcursul anilor de

activitate relaţii bine determinate de prietenie cu T. G. şi fiica acesteia T. M., care activau în

cadrul liceului în funcţii de lucrători tehnici de măturătoare şi derdicătoare. Avind obligaţiunea

de a verifica lucrul efectuat de către angajaţii liceului, de a duce evidenţa orelor de program ai

acestora, precum şi întocmirea tabelelor de pontaj, contrar obligaţiunilor de serviciu, la

solictarea angajatei T. G., avînd la bază relaţiile de prietenie ce se stabilise pe parcursul mai

multor ani de activitate şi încredere reciprocă, a acceptat introducerea în tabelele de pontaj,

care reprezintă documente oficiale, date vădit false privind frecventarea orelor de program de

către cet. T. M. M. pentru lunile ianuarie 2011- decembrie 2012, cunoscînd cu cercetudine că

5 Decizia CSJ din 20 martie 2014. Dosarul nr. 4-1ril-2/20144

angajata T. M.este plecată la muncă peste hotare. în pofida faptului că ultima nu se prezenta la

locul de muncă, fiind plecată peste hotarele Republcii Moldova, ea a continuat să indice in

documentele contabile că aceasta ar fi prestat servicii în calitate de deridicătoare in cadrul

liceului pe care-1 conduce, in baza datelor denaturate din tabelele de pontaj, fiindu-i calculat şi

îndreptat spre plată plăţi salariale pentru perioada indicată în sumă totală de 29 302,1 lei,

mijloace băneşti care au fost încasate de către cet. T.G., care este mama posesoarei contului

bancar, la care erau îndreptate mijloacele băneşti salariale.

Astfel, P. M.. prin acţiunile sale intenţionate, fiind persoană publică, a înscris in

documentele oficiale date vădit false, precum şi a falsificat astfel de documente săvîrşite din

interese materiale şi personale, prin ce a comis infracţiunea, prevăzută de art. 332 alin. (1) din

Codul penal.6

Prin urmare în speța dată avem toate semnele subiective și obiective pentru a încadra fapta

lui P.M, conform art. 332 alin.(1) CP al RM. Astfel avem subiectul infracțiunii, directorul

adjunct în cadrul Liceului Teoretic „Antioh Cantemir” din mun. Chişinău, ce conform art. 123

alin.(2) este persoană publică. De asemenea P.M avea obligația de a întocmi tabelul de pontaj,

care reprezintă documente oficiale, a introdus date vădit false privind frecventarea orelor de

program de către cet. T. M. Tot M.P a indicat în documentele contabile că aceasta ar fi prestat

servicii în calitate de deridicătoare în cadrul liceului, astfel prejudiciînd istituția de învățămînt cu

suma totală de 29 302,1 lei.

Art. 332 alin. (1) Cod penal prevede: înscrierea de către o persoană publică, în documentele

oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste

acţiuni au fost săvîrşite din interes material sau din alte interese personale.

Modalităţile normative cu caracter alternativ ale acţiunii prejudiciabile prevăzute la alin.(1)

art.332 CP RM sunt:

1) înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false;

2) falsificarea documentelor oficiale.

Înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false înseamnă introducerea în

documentele oficiale autentice a constatărilor sau menţiunilor false. Prin „falsificarea

documentelor oficiale” se înţelege fie contrafacerea documentelor oficiale (adică confecţionarea

documentelor oficiale false), fie modificarea conţinutului unor documente oficiale autentice, nu

6 Dosarul nr. 1-900 13. Judecătoria Buiucani, sentință din 15 august 20135

însă introducerea în asemenea documente a constatărilor sau menţiunilor false.

Atît înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false, cît şi falsificarea

documentelor oficiale, presupun o denaturare a adevărului în documentele oficiale. În acelaşi

timp, înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea

documentelor oficiale nu pot fi considerate forme ale înşelăciunii. Aceasta deoarece informaţiile

false rezultînd din înscrierea în documentele oficiale a unor date vădit false sau din falsificarea

documentelor oficiale încă nu au ajuns la destinaţia persoanei care urmează a fi înşelată. Cu alte

cuvinte, deşi în documentele oficiale falsificate adevărul a fost denaturat, această denaturare a

adevărului încă nu s-a reuşit a fi aplicată în vederea lezării drepturilor şi intereselor vreunei

persoane.7

În continuare vom analiza o speță complexă, cu mai multe episoade infracționale, astfel

Derihvist Alexei Nicolae este învinuit în aceea că, activînd în funcţia de inspector al poliţiei

rutiere a CPR Orhei, avînd ca atribuţii de serviciu examinarea cazurilor de contravenţii în

domeniul transportului şi regulamentului circulaţiei rutiere, adică fiind o persoană cu funcţii de

răspundere, căreia într-o instituţie de stat i-au fost acordate permanent prin stipularea legii

anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice, în exerciţiul

funcţiei, a înscris în documente oficiale date vădit false, precum şi a falsificat astfel de

documente, acţiuni săvîrşite din interes material şi personal, urmate de contribuirea la

dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune.

La fel, fiind în calitate de inspector al poliţiei rutiere, la solicitarea unor persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, care aveau ca scop imitarea comiterii accidentului

rutier cu implicarea automobilului de model Mazda 3 n/î CL AC 262 cu ulterioara dobîndire

ilicită a mijloacelor băneşti de la SIA „Moldasig" SRL în contul asigurării acestui automobil, a

acceptat înscrierea unor date vădit false în documente oficiale şi falsificarea unor astfel de

documente, cu referire la accident de circulaţie cu implicarea acestui mijloc de transport.

Astfel, la 19 martie 2009, SIA. „Moldasig" SRL a fost sesizată prin aviz despre accidentul

rutier comis la 28 februarie 2009 cu participarea conducătorilor auto Ivan Bahcevan

(05.05.1967 a.n.) şi Vitalie Gajim (31.08.1984 a.n.).

Prin cererea din 02 mai 2009, semnată de către Vitalie Gajim, SIA „Moldasig" SRL a

solicitat constatarea pagubei, stabilirea şi achitarea despăgubirii de asigurare, cauzate în

rezultatul accidentului rutier pretins, comis la 28 februarie 2009 de către cet. Ivan Bahcevan, în

7 Ibidem...Manualul judecătorului pe cauze penale6

rezultatul căruia automobilul de model Mazda 3 n/î CL AC 262 (proprietatea primului) a fost

deteriorat considerabil.

La cererea dată au fost anexate în copii actele care atestau comiterea accidentului rutier

din 28 februarie 2009 şi anume schema accidentului rutier, explicaţiile conducătorilor auto Ivan

Bahcevan şi Vitalie Gajim, precum şi procesul-verb al de constatare a contravenţiei, potrivit

căruia cet. Ivan Bahcevan a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier, acte

întocmite şi confirmate prin semnătură de către inspectorul SPR a CPr Orhei, Alexei Derihvist.

Urmare examinării avizului înaintat, SIA „Moldasig" SRL a întocmit actul de despăgubire

nr. D/AORC/09-466, suma despăgubirii de asigurare constituind 55 106,97 lei, banii fiind

încasaţi prin procură de către Vitalie Treteac (06.07.1985 a.n.).

De fapt, Vitalie Gajim asemenea accident rutier nu a comis, iar semnăturile din schiţa

accidentului rutier din 28 februarie 2009 întocmit de către inspectorul poliţiei rutiere a CPr

Qrhei, Alexei Derihvist, precum şi din explicaţia din aceiaşi dată adresată Comisarului CPr

Orhei V. Grădinar şi procesul-verbal cu nr. 121 din 28 februarie 2009 privind examinarea

medicală în vederea stabilirii faptului de consumare a alcoolului şi stării de ebrietate, nu sunt

executate de către Gajim Vitalie, acestea fiind false.

Mai mult, Gajim Vitalie nu a depus la compania de asigurare „Moldasig" cerere privind

constatarea pagubei pricinuite cet. Ivan Bahcevan în rezultatul presupusei tamponări a

automobilului Mercedes - 312D n/î CIN 368.

Tot Derihvist Alexei, în aceiaşi perioadă de timp şi în aceleaşi circumstanţe, avînd

calitatea de inspector al poliţiei rutiere, la solicitarea unor persoane neidentificate de organul

de urmărire penală, care aveau ca scop imitarea comiterii accidentului rutier cu implicarea

automobilului de model Mazda 3 n/î CL AC 262 cu ulterioara dobîndire ilicită a mijloacelor

băneşti de la SIA „Moldasig" SRL în contul asigurării acestui automobil, a acceptat înscrierea

unor date vădit false în documente oficiale şi falsificarea unor astfel de documente, cu referire la

accident de circulaţie cu implicarea acestui mijloc de transport.

După ce Derihvist Alexei a falsificat documente oficiale privind accidentul rutier din 28

februarie 2009 cu implicarea automobilului de model Mazda 3 n/î CL AC 262, în scopul

contribuiţii la comiterea escrocheriei, adică dobîndirea ilicită a mijloacelor băneşti de la SIA

„Moldasig" SRL în contul asigurării acestui automobil, a transmis aceste documente oficiale

false unor persoane neidentificate în prezent de organul de urmărire penală.

7

La 19.03.2009 persoanele necunoscute au prezentat documentele susmenţionate false

obţinute de la Derihvist Alexei la SIA „Moldasig" SRL şi au încasat ilicit suma de 55 106,97 iei,

ce constituie proporţii mari.8

Acţiunile lui Derihvist Alexei au fost încadrate de către OUT în baza art.332 alin.(l) Cod

Penal după indicii calificativi ai falsului în actele publice, adică înscrierea de către o persoană cu

funcţie de răspundere, în documentele oficiale a unor date vădit false şi falsificarea unor astfel de

documente, şi în baza art.42 alin.(5) art.190 alin.(4) Cod penal, după indicii calificativi ai

complicităţii la escrocherie, adică contribuirea prin prestare de informaţii şi acordarea de

mijloace la dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune, faptă sîvîrşită de două

sau mai multe persoane, cu folosirea situaţiei de serviciu şi în proporţii mari.

Potrivit art.332 alin.(l) Cod penal, este prezentă componenţa de infracţiune prin înscriere de

către o persoană cu funcţie de răspundere în documente oficiale a unor date vădit false şi

falsificarea unor astfel de documente, acţiuni săvîrşite din interes material şi personal.

Latura subiectivă a infracţiunii de fals în acte publice se manifestă, în primul rînd, prin

vinovaţie sub formă de intenţie directă. Motivele infracţiunii pot fi doar interesul material sau

alte interese personale. La calificare, este obligatorie stabilirea scopului special - a scopului

material şi personal, pe care și îl urmărea Derihvist Alexei.

În concluzie la cele menţionate, noţiunea „document oficial" din art. 332 CP al RM are o

întindere mai mare decît noţiunea „document oficial care acordă drepturi sau eliberează de

obligaţii" din art. 361 CP al RM. Tocmai pentru că prima noţiune nu e restrînsă prin adaosul

„care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii", care marchează cea de-a noua noţiune. De

aceea, nu oricare document oficial acordă drepturi sau eliberează de obligaţii. în art. 332 CP al

RM, prin „document oficial" se au în vedere şi acele documente oficiale care nu acordă drepturi,

nici nu eliberează de obligaţii. Însă, chiar şi în această ipoteză documentele oficiale îşi păstrează

calitatea de a produce consecinţe juridice.

Astfel, infracțiunea prevăzută la art. 332 CP al RM are obiect material(imateril), acesta

fiind documentul oficial autentic sau materia primă utilizată în vederea falsificării documentului

oficial.

Bibliografie

1. Codul Penal al Republicii Moldova

2. Codul Penal al Republicii Moldova. Partea special. Comentariu, Chișinău: 2009

8 Dosarul nr. 1-58/2012. Judecătoria Orhei, sentință din 19 decembrie 20138

3. Lege Nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie

4. Lege Nr. 91 din 27.06.2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic

5. Tratat de Drept Penal, Vol II. Brînză S. Stati V. Chișinău: 2015

6. Manualul Judecătorului pe cauze penale. Chișinău: 2013

7. Caracteristicile noțiunii de document. Conotații juridico-penale. Reșetnicov A. Revista

Națională de Drept, 2008

8. Accepțiunea juridico-penală a noțiunii de Document Oficial. Reșetnicov A. Revista Națională de Drept, 2008

9. Decizia CSJ din 20 martie 2014. Dosarul nr. 4-1ril-2/2014

10. Dosarul nr. 1-900 13. Judecătoria Buiucani, sentință din 15 august 2013

11. Dosarul nr. 1-58/2012. Judecătoria Orhei, sentință din 19 decembrie 2013

9