CVJ NR. 332, JOI 21 MARTIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 332

Joi, 21 Martie 2013

Poliþist agresatdupã ce a fost

confundatD oi tineri din Valea Jiului

riscã ani grei de puºcãriedupã ce au mers la pont ca sãbatã un alt bãrbat. Au confun-dat blocul ºi au dat de unpoliþist aflat în afara orelor deprogram care le-a þinut pieptpânã au venit colegii lui.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

TSD-ul judeþean îºi alege

conducerea petãrâm mineresc

D uminicã, la ora 13,00, laCasa de Culturã ”Ion

Dulãmiþã” din Petroºani,mare conferinþã, mare.Organizaþia judeþeanã a tine-rilor din PSD îºi alege condu-cerea pe tãrâm mineresc.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Polueazã apele fãrã sã le pese

Garda deMediu, cu ochiipe firmele deexploatare a

lemnului

F irmele de exploatare alemnului nu respectã

legea ºi folosesc apa pe post dedrum. Buºtenii trec direct prinalbiile râurilor ºi pâraielor, iarcelor care exploateazã lemnul înparchetele forestiere nu le pasã.


Hoþul s-a „predat”, poliþiºtii

l-au trecut perãboj ca

ºi caz rezolvatO perativitatea poliþistului

petroºãnean este dejaproverbialã, drept dovadãcazurile cu „AN” peste care s-a pus praful în fiºete.


P rimarul Vulcanului, Gheorghe Ile, ”a stricat”, fãrã sã vrea, o lege care a pãgubit partidele, dar ºifundaþiile ºi ONG-urile nãscute pe lângã partide care îºi propuseserã sã ”absoarbã” imobile, sedii

de instutuþii ºi fundaþi pe preþuri de nimic. Legea modificatã a fost iniþiatã de PDL, când era la putere,al cãrui membru era, ºi astfel s-a nãscut altã lege – 48/2013. >>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Marþi, a intrat în vigoare Legea 48/2013

Primarul Ile a provocat o reacþieîn lanþ ºi a anulat o lege

a partidului sãu din ambiþia de anu vinde sediul PRM-ului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul Fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul Fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Daredevil 22:45 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Un prieten fidel (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Priviri ucigãtoare 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Peºtele ucigaº 0:15 Pariu cu viaþa (r)

9:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:20 Ora de business (r)11:10 Zeul rãzboiului (r)11:50 Zeul rãzboiului (r)12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 De joi pânã joi14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:30 Festivalul One WorldRomânia 201317:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport

Strãzi întregidin Colonia

Petroºaniuluivor rãmâne

pe sec

S trãzi întregi dinCartierul Colonie –

Petroºani vor rãmânefãrã apã potabilã, dincauza celor care refuzãaccesul echipelor de control ale ApaServ pentru verificareaapometrelor. Oameniivor fi informaþi de ce s-aajuns la aceastã situaþie.

Începând de miercuri,membrii Corpului de Controlal SC ApaServ Valea JiuluiSA sunt pe teren, în cartierulColonie pentru a identificazonele cu probleme. Vorbimdespre locuinþele unde propri-etarii refuzã accesul în curte alechipelor de control pentruverificarea apometrelor.„Pânã acum îi debranºam lapoartã, la limita proprietãþii.Acum unii ies la geam ºi spunangajaþilor noºtri cã nu maiputem sã facem acest lucru,

pentru cã strãzile s-au asfaltatºi Primãria nu ne dã voie sãspargem asfaltul. Aºa cã o sãdebranºãm strãzi întregi, desãptãmâna viitoare. Ne parerãu doar de cei corecþi”, adeclarat directorul SCApaServ Valea Jiului SA,Costel Avram. Iar când vorrãmâne fãrã apã la robinete,oamenilor li se va explicamotivul debranºãrii întregiistrãzi de la reaþea, aºa încâtproblema sã fie rezolvatã lanivelul comunitãþii, iar locatariistrãzilor respective sã ºtie cefac vecinii lor.

De când a fost numit direc-tor al ApaServ, Costel Avrama tãiat în carne vie ºi, indifer-ent de numele lor, toþi ceicare nu ºi-au plãtit facturile latimp, ori au încercat sã fureapã au rãmas pe sec pânã laremedierea situaþiei. Vorbimdespre oameni de afaceri,directori, judecãtori orioameni simpli.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

U n puternic incendiu aizbucnit miercuri

dimineaþã la o locuinþã dinoraºul Aninoasa din ValeaJiului. Proprietarul, carenu locuieºte în acest imobilcrede cã au fost hoþii.

Incendiul a fost semnalat devecinii omului, care au sunat la112 ºi apoi l-au sunat pe propri-etar. Omul a venit cât a putut derepede ºi crede cã din nou au fosthoþii, care nu au mai avut ce sã-ifure ºi au pus foc. Asta dupã ce,în ultimii ani, casa a luat foc maimereu. „Azi dimineaþã m-aanunþat un vecin cã îmi ardecasa. Am venit repede ºi am con-statat cã mi-au spart o magazie ºideocamdatãnu ºtiu exact ce mi-auluat. Aveam acolo piese demaºini vechi, cã sunt colecþionar

de maºini de epocã. Nu ºtiu exactcât am pierdut, dar pot spune cãpagubele sunt de vreo 30.000 delei. Nu e prima datã. Din pãcate,în ultimii 3 ani, mi-a spart casa de14 ori ºi mi-au furat tot”, spuneNicolae Gherghin, proprietarulcasei incendiate.

P ompierii ºi poliþiºtii dinAninoasa fac verificãri

„Noi am fost anunþaþi laora 7,30 am primit unanunþ. Ne-am deplasat aicicu douã autospeciale de stin-

gere ºi am constatat cãardea mocnit o maga-zie ºi focul se extindea.Nu ºtim care au fostcauzele, dar împreunãcu cei de la poliþievom stabili”, a declaratAdrian Avram, coman-dantul Detaºamentuluide Pompieri MilitariPetroºani.

Poliþiºtii au descis ºiei o anchetã ºinuexclud nicio variantã.„Ne-am deplasat lafaþa locului cuo echipã

de specialiºti criminaliºti. Facemverificãri pentru a stabili cum aluat foc”, a declarat ºi NicolaeAirinei, comandant al Poliþieioraºului Aninoasa.

Incendiul a fost stins ºi propri-etarul urmeazã sã-ºi facã uninventar. Ancheta va continua ºioamenii legii vor stabili cu exacti-tate cum a fost posibil ca locuinþasã ia foc.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013 Actualitate 3

D oi tineri dinValea Jiului

riscã ani grei depuºcãrie dupã ce aumers la pont ca sãbatã un alt bãrbat. Auconfundat blocul ºi audat de un poliþist aflatîn afara orelor de program care le-aþinut piept pânã auvenit colegii lui. Ceidoi sunt cercetaþi pentru violare dedomiciliu, ultraj contrabunelor moravuri ºiloviri ºi alte violenþe.

Scandalul provocat decei doi tineri, N. Bogdande 19 ani ºi V. Alexandrude 26, amândoi dinLupeni, a avut loc în toiulnopþii într-un cartieral municipiului. Ceidoi cãutau un al tânãrpe care aveau degând sã-l batã, însãdin cauzã cã eraubãuþi au greºit bloculºi apartamentul. „Erape la ora 2 noapteacând am auzit scandalpe scarã. A fost de-zastru, urlete ºi amsunat speriatã la 112.S-au bãtut, au intratpeste un om de laetajul I ºi au fãcut circ

pânã au ajuns poliþiºtii dei-au potolit. Mi-a fostfoarte fricã, aproape sãfac infarct”, a spus unuldintre martori. Când n-aumai avut rivali, cei doi autãbãrât pe uºa aparta-mentului unde credeau cã

locuieºte cel pe carevroiau sã-l batã. „Cãutaupe cineva, sã-l batã, îlstrigau dar au confundatblocul. Au venit la pont,chitiþi sã-l rezolve perespectivul. Cred cã-lomorau la cât de agresivierau. Au început sã batãcu pumnii ºi picioarele înuºã ºi când a ieºit omulau sãrit la el iar unul aintrat în casã”, a spusGheorghe A., un alt martor.

Î n loc de þintã audat de poliþist

Ghinionul lor a fost cãla apartamentul unde ceidoi credeau cã stã rivalullor de fapt locuia unpoliþist. Chiar dacã era în

afara orelor de program,agentul a intervenit pentru a aplana conflictulpânã când au ajunscolegii lui. Omul legii afost ºi el rãnit de bãtãuºi.„Eram acasã, în afaraorelor de serviciu ºi amauzit cã se sparge un

geam. Am ieºit afarã sãvãd ce se întâmplã ºi amconstatat cã douã per-soane care nu erau dinscarã, erau în altercaþiecu doi vecini. Amintervenit pentruaplanarea conflic-tului pânã când auajuns colegii mei.Unul a fãcut câþivapaºi la mine înlocuinþã, dar amreuºit sã-l scotafarã. Într-adevãrcei doi erau foarte

agresivi”, a declarat,Claudiu Mãrginean,poliþistul confundat debãtãuºi. Bãtãuºii au fostreþinuþi de poliþiºtii dinLupeni pentru 24 de oreºi urmeazã ca procuroriisã continue cercetãrile.„Cei doi au lovit mai

mulþi cetãþeni, un colegde-al nostru care se aflaîn afara orelor de pro-gram a intervenit ºiîmpreunã cu patrula care

a ajuns la faþa locului aureuºit aplanarea scandalu-lui. Cei doi tineri suntcercetaþi pentru ultrajcontra bunelor moravuri,lovire ºi alte violenþe ºiviolare de domiciliu. Aufost reþinuþi pe bazã deordonanþã urmând a fiprezentaþi la instanþã pen-tru emiterea mandatuluide arestare. Au motivatfaptul cã se aflau în stareavansatã de ebrietate ºinu ºi-au dat seama cefac”, a declarat comisarulDan Mocanu, ºefulPoliþiei MunicipiuluiLupeni. Tânãrul de 19ani este o mai vechecunoºtinþã a poliþiºtilordupã ce a fost reþinut,anul trecut, de cãtreofiþerii BCCO Alba pen-tru consum ºi deþinere desubstanþe stupefiante.Agresorii riscã între trei ºizece ani de închisoaredacã vor fi gãsiþi vinovaþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Incendiu la AAnniinnooaassaa

Poliþist agresat dupã ce a fost confundat

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 20134 Actualitate

Monika BACIU

Acestea datoritã faptu-lui cã de cele mai multeori prejudicile sunt poatedestul de mici iar cele maimulte dintre aceste furturi

se comit din cauza banilorcare lipsesc cudesãvârºire.

Doar în ultimele zile aufost comise câteva astfelde furturi în care per-soanele prinse au

recunoscut ºi declarat cãau furat de foame.

P rada ”majorã”

Cele mai recente cazuride furt cu care s-au con-fruntat poliþiºtii din ValeaJiului au fost foarte vari-ate. A fost prins un omcare furase în ceas darcare ºi-a recunoscut vinãºi a vrut sã returnezeobiectul persoanei de lacare ºi la însuºit dar con-form legii chiar dacãaceastã persoanã ºi-a datseama de ceea ce a fãcutºi ºi-a recunoscut fapta eltot va trebui sã suporteconsecinþele actelor sale ºimai mult decât atât se vaalege în cel mai fericit cazcu un dosar penal pentrufurt ºi probabil va primi ºicâþiva ani de închisoare.

Un alt caz asemãnãtordar cu prada diferitã a fostîn municipiul Petroºani

unde de data aceasta aufost furate mai multe crucidin fier din cimitir.Acestea ar fi urmat sãajungã la un centru decolectare a fierului vechide unde autorul faptei arfi încasat poate doar niºte”mãrunþi” dar împins degreutãþile cotidiene arecurs la aceastã metodã.

Suntem de acord cãaceste variante la careapeleazã din ce în ce maimultã lume nu sunt legalepentru cã oricât de mic arfi acest prejudiciu care afost fãcut, fapta în sine totfurt se numeºte ºi trebuiepedepsitã ca atare.

Dar ne întrebam dacãaceste persoane sunt sin-gurele care ar trebui jude-cate pentru actele lor,pentru sunt mulþi alþii carecâºtigã milioane de lei dinafaceri ilicite dar pe aceianu-i vede ºi nu-i prindenimeni. Poate nu comiteacte de furt dar ºi evazi-unea fiscalã ºi contra-bandã este tot ilegalã ºi artrebui pedepsitã ca atare.

Diana MITRACHE

Asta a ieºit la ivealã la ultimarazie pe care pãrinþi, profesori ºipoliþiºti au fãcut-o prin barurile dela Petroºani. Acolo au gãsit elevi,care au motivat cã au scutire. „Auspus când au fost legitimaþi depoliþiºti, cã au scutire medicalã ºi,dacã erau bolnavi, clar nu aveau cesã caute la bar.

Totuºi, ei fac rost uºor de acestescutiri ºi nouã ne e greu sã le veri-ficãm. Sunt copii care locuiesc însatele limitrofe ºi sunt înscriºi lacine ºtie ce medici de familie, iar casã îi verificãm pe toþi e imposibil”,

spune OanaNiculeascu, direc-tor adjunct alColegiului TehnicDimitrie Leonidadin Petroºani,profesor care aparticipat la raziade luni.

Copiii îºi facrost de scutiri ºi leduc la ºcoalã, iar

profesorii le motiveazã absenþele.Asta în timp ce lunar, la

Inspectoratul ªcolar Judeþeanfiecare unitate de învãþãmânttrimite situaþia absenteismului laclase.

Cei mai mulþi dintre absenþiprovin din familii dezorganizateai cãror pãrinþi nu sunt interesaþide soarta copiilor lor.

Profesorii nu au prea mariºanse sã îi þinã în ºcoalã. Astachiar dacã au paznic la poartã ºi,pe durata orelor de curs, în afarapauzelor, uºile de la intrare suntînchise.

Monika BACIU

Mult mai atractivã pen-tru cei care viziteazã site-ul ºi cei care vor sã afleanumite informaþii desprejudeþul Hunedoara.

Mai mult decât atât, pesite-ul instituþiei judeþeneexistã douã noi aplicaþii.

Este vorba de petiþiaonline ºi de verificareastadiului cererilor. Astfel,

cei care doresc sã depunão petiþie la ConsiliulJudeþean Hunedoara nu

trebuie decât sã com-pleteze anumite câmpuriºi sã ataºeze documentulîn care îºi exprimãcererile.

Cei care însã au depusdeja o cerere pot afla careeste stadiul acesteia.

Tot de pe site-ulConsiliului JudeþeanHunedoara.

Noul site vine în aju-torul celor nu se potdeplasa pânã la Devapentru a depune osesizare, iar astfel o potface online de acasã, dinfaþa calculatorului.

Cereri online la CJHP etiþii onlinela CJ

Hunedoara.Consiliul JudeþeanHunedoara are onouã interfaþãonline.

Sãrãcia transformatã în infracþiune

D in cauza crizei financiare tot maiaccentuate, a lipsei banilor ºi a

unui loc de muncã în ultima vreme înValea Jiului a crescut numãrul fur-turilor. De cele mai multe ori acestea potfi considerate de cãtre organele legidrept ”gãinarii”.

Scutiþi de medici, sau poate nu

T ot mai mulþi elevi ºimai ales liceeni vin

cu scutiri la ºcoalã.Fabricate de mânuþa lor,ori de la diverºi medici,iar profesorii nu pot faceverificãri.

Operativitatea poliþistu-lui petroºãnean este dejaproverbialã, drept dovadãcazurile cu „AN” pestecare s-a pus praful înfiºete.

Ultima izbândã a oame-nilor legii este rezolvareaunui furt minor. Lucrurilestau astfel: pãgubitul asesizat organul, i-a indicatsuspectul (care-l mai prã-duise) dar i s-a spus francîn faþã cã n-are cine sã seocupe ºi de amãrâta lui debicicletã. A doua zi, dupãce s-a vãzut în ziar, hoþulºi-a trimis fratele cu bicicle-ta furatã la pãgubit ºi i-areturnat-o. Omul de bunãcredinþã a sunat organulpentru a-i spune cã ºi-arecuperat bunul. Cum seimpunea o acþiune înforþã, poliþistulpetroºãnean a luat act ºiapoi a trecut cazul la„rezolvat”. Speþa a fostdescrisã nepãrtinitor înediþia de zilele trecute aziarului nostru. Doar cã,poliþiºtii petroºãneni s-au

simþit extrem de nedrep-tãþiþi de faptul cã am avutcurajul de a reproducemodul în care sunt primitesesizãrile directe ale unoroameni simpli. Prinurmare, cu profesiona-lism, ºi-au canalizat energi-ile pentru a ne „corija”printr-un drept la replicãpe care-l reproducem inte-gral mai jos. De precizatar fi ºi faptul cã IPJHunedoara care apãrãblazonul ºi „operativitatea”poliþiºtilor din Petroºani,nu a avut nici o reacþie lacelebrul caz nerezolvatdescris succint tot în articol, respectiv furtul deproporþii de la Jiul, cândunul sau mai mulþi hoþi auplecat cu douã kilogramede bijuterii. Se întâmpla înurmã cu aproximativ doiani. Caz care zace ºi acumcu un mare „AN” (autornecunoscut) iar hoþul sauhoþii, probabil, se relax-eazã pe Coasta de Azur.

MaximilianMaximilian GÂNJUGÂNJUCãtre,

REDACÞIA COTIDIANULUI CRONICA VÃII JIULUI În replicã la articolul intitulat Terorizaþi de hoþi,

publicat în cotidianul Cronica Vãii Jiului în data de19.03.2013 sub semnãtura jurnalistului Maximilian

Gânju, conducerea IPJ HUNEDOARA se vede nevoitã sãfacã urmãtoarele precizãri:

În dimineaþa zilei de 19.03.2013, la Poliþia MunicipiuluiPetroºani, s-a prezentat CRISTIAN P., de 39 ani, dinmunicipiul Petroºani, care a sesizat faptul cã, în seara zileide 17.03.2013, i-a fost sustrasã, din curtea locuinþei, o bicicletã de culoare albã. În urma activitãþilor investigative ºide cercetare întreprinse, poliþiºtii Biroului de InvestigaþiiCriminale Petroºani au reuºit într-un interval foarte scurt detimp recuperarea bicicletei reclamatã ca fiind sustrasã, aceas-ta fiind restituitã pãrþii vãtãmate. Totodatã, a fost identificatºi prezumtivul autor al infracþiunii, MIHAI N., de 41 de ani,din Petroºani, fãrã ocupaþie, cunoscut cu antecedentepenale, pe numele cãruia a fost întocmit dosar penal subaspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat, cercetãrile fiindcontinuate de cãtre poliþiºti în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a suspectului.

Ca urmare, apreciem conþinutul articolului menþionat cafiind tendenþios, atâta timp cât face referire la un caz (dintremultele) în care poliþiºtii petroºãneni au acþionat cu operativi-tate, au identificat prezumtivul autor ºi au recuperat prejudi-ciul, însã jurnalistul afirmã, în mod surprinzãtor cã: „oameniiameninþã cã vor face poterã, pentru cã poliþiºtii sunt depãºiþide situaþie”.Dorim sã îi asigurãm pe cititorii ziarului dvs.cã poliþiºtii hunedoreni vor rãspunde în continuare prompt lasolicitãrile cetãþenilor, având potenþialul necesar pentru diminuarea ºi controlarea fenomenului infracþional, în vederea protejãrii intereselor legale ale cetãþenilor.

Pentru o corectã informare a cititorilor cotidianului dumneavoastrã, vã adresãm rugãmintea ca, pe viitor,sã solicitaþi ºi punctul de vedere oficial al I.P.J. HUNEDOARA, exprimat prin purtãtorul de cuvânt, în cazurice privesc activitatea acestei instituþii.

Cu stimã, ªEFUL INSPECTORATULUIComisar ºef de poliþie DUMITRU LIVIU GABRIEL

Hoþul s-a „predat”,poliþiºtii l-au trecut

pe rãboj ca ºi caz rezolvat

Carmen COSMAN

Episcopia devei ºiHunedoarei ne liniºteºte ºianunþã cã s-au achitat toaterestanþele pe care le aveaMãnãstirea Colþ la bugetul destat ºi care au dus la instituireasechestrului asigurãtor. „Acestecreanþe bugetare (…) reprezintãpenalitãþi aplicate deAdministraþia Financiarã ladatoriile rezultate în urma nea-chitãrii impozitului pe salariulangajaþilor mãnãstirii, impozit

care a fost achitat între timp,rãmânând în platã doar acestepenalitãþi. Precizãm faptul cã,în perioada în care nu s-auefectuat aceste viramente cãtrebugetul de stat, aceastã oblig-aþie revenea fiecãruiangajat în parte,sumele respectivenefiind reþinute laProtopopiat, aºacum se întâmplãacum. Astfel, vorbimdespre o culpã per-sonalã ºi nu despre

culpa Mãnãstirii Colþ”, se aratãîntr-un comunicat de presãremis de Episcopia devei ºiHunedoarei. Stareþul MãnãstiriiColþ a achitat în întregimepenalitãþile restante ºi astfeltoate datoriile cãtreAdministraþia Financiarã au foststinse.

Reamintim cã cei de laANAF au anunþat demarareaprocedurii de executare silitã amai multor biserici cu datoriidin þarã, iar pe lista datornicilor

se afla ºi Mãnãstirea Colþ dinjudeþul Hunedoara, care înreg-istra restanþe la bugetul de statde peste 6.500 de lei.Mãnãstirea Colþ, din comunaRâu de Mori, este una dintreprimele mãnãstiri atestate pe

teritoriul României, fiindconstruitã la începutulsec. XIV, undeva prinanii 1310-1315 defamilia Cândeºtilor. Însecolul XV s-a întemeiataici o sihastrie, subinfluenþa MãnãstiriiPrislop. Aceasta afuncþionat pânã în adoua jumãtate a secolu-lui XVII, când calvinii i-au izgonit pe cãlugãri deaici iar mãnãstirea arãmas în paraginã pânã

în anul 1989, când EpiscopiaAradului a decis restabilireavieþii monahale aici. În 1995schitul capãtã viaþã prin sta-bilirea aici a unui grup decãlugãri.

Monika BACIU

Pãrinþii ºi profesorii,dar ºi reprezentanþiiforþelor de ordine aufãcut front comun pentrua diminua aceste acte.

Concluzia la care auajuns pãrinþii este unatristã. Violenþa în rândulelevilor se moºteneºte.

”Violenþã în ºcoli esteo problemã care ne pre-ocupã în mod deosebit ºi

aceste acþiunisunt pre-mergãtoareacestor acþi-uni,îndrumãri ºidiscuþii,ºedinþe cupãrinþii, cu cadrele didac-tice, poliþia, cu toateorganele abilitate a statu-lui sã facã puþinã ordine.Violenþã în ºcoli este datãde familile din careprovin copii ºi mediulsocial. Partea educativãaparþine copiilor în mareparte aparþine copiilor, oparte a pãrinþilor ºi oparte a ºcoli. Sã sperãmcã mãsurile educative ce

vor veni dinpartea ºcoli vorremedia puþinsituaþia”, adeclaratOctavian

Popescu,preºedinte al

Comitetului de Pãrinþi.În primul semestru al

acestui an, în ºcolilehunedorene au fostsesizate peste 400 deacte de violenþã în rândulelevilor. Majoritatea din-tre acestea au fost subformã de violenþã ver-balã, însã s-au întâlnitsituaþii când de la unconflict verbal s-a pornito luptã corp la corp.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013 Actualitate 5

Carmen COSMAN

Cu ochii pe câºtigulimediat ºi pe profitul câtmai mare, multe dintrefirmele de exploatare alemnului nu se mai uitãce lasã în urmã. Polueazãapele, distrug drumuri de

acces ºi ridicã din umeriatunci când sunt trase larãspundere. Obligaþiile demediu sunt facultativechiar ºi atunci când prinactivitatea lor lasã mii deoameni fãrã apã. S-aîntâmplat pe taia, dar ºiîn alte zone ale judeþului,

acolo undepãdurile sunttãiate, iarlemnul estetransportatla vale. ªi nude azi deieri, ci deani întregi.De exemplu,activitateafirmelor careexploateazãlemn în

amonte de staþia detratare de la Taia de 7 anicreeazã aceleaºi pro-belme, „De 7 ani, înfiecare primãvarã existãaceste probleme. Anulacesta, douã sãptãmâni,pe noi, ApaServ, ne-acostat foarte mult, avândîn vedere cã am bãgatreactivi. Pentru a dat apãla populaþie, turbiditateatrebuie sã fie maxim 100ºi noi am avut turbiditatede 300. Nãmol, mâlvenea în staþia de tratarea apei ºi a cerut ajutorulGãrzii de mediu, care avenit ºi chiar îi mulþumesccomisarului ºef Bogdanpentru modul în care s-aimplicat în aceastã prob-lemã”, a declarat CostelAvram, directorul SCApa Serv. Valea JiuluiSA.

A vize obligatorii.

În teorie, doar

În principiu, firmelerespective au un caiet desarcini pe care trebuie sãle respecte. Trebuie sã

amenajeze niºte podeþe,ca sã nu treacã lemnulprin albia râului. Daracestea costã ºi ei nu maifac aceste podeþe. Aiciintervin comisarii demediu, care spun cã mulþise feresc chiar ºi sãobþinã avizul de la ApeleRomâne, absolut obliga-toriu în teorie. „Nu toþiau, pentru cã nuîndeplinesc condiþiilecorespunzãtoare pentru aexploata în zona apelor ºiatunci nu obþin acesteavize sau se feresc de ele,pentru cã implicã niºtecosturi. Trebuie inclusiv

întocmitã o documentaþieºi mulþi se feresc de aces-te avize. Din aceastãcauzã se produc acestenereguli ºi suntem nevoiþisã luãm mãsuri, sã-iamendãm, sã le oprimchiar lucrãrile ºi aºa maideparte. Nici mãcar nu segândesc cã afecteazã altesurse de care populaþiaare absolutã nevoie, adicãapã curatã, aer curat,etc”, spun cei acre veg-heazã la respectareamediului înconjurãtor. Deexemplu, în cazul Taia,firmele care lucreazã laaceste parchete forestiere

nu aveau respectate toatenormele impuse impuseprin autorizaþia de mediu,dar, cu toate acesteatrãgeau tare ºi foloseaualbia pe post de drum.Probleme sunt însã pestetot în judeþ, nu doar într-o zonã anume.

A vertismente ºichiar amenzi

Garda de MediuHunedoara este cu ochiipe aceste firme ºi, pelângã planurile periodicede acþiune, se prezintã laorice sesizare fãcutã depopulaþie, cu condiþia sãnu fie anonimã. Dacãrãmânem la exploatarealemnului, nereguli suntmai ales în ceea cepriveºte depozitarea ºitransportul lemnelor dinzonele forestiere, fie cãvorbim despre drumuriafectate sau ape poluate.Iar disfuncþionalitãþi s-augãsit atât în Valea Jiului,cât ºi în zona Bradului, înÞinutul Pãdurenilor sau înzona Orãºtiei. Pentru ceigãsiþi în culpã se mergede la avertismente lasancþiuni contra-venþionale, în funcþie degravitatea faptei.

Polueazã apele fãrã sã le pese

Garda de Mediu, cu ochii pe firmele de exploatare a lemnului

F irmele de exploatare a lemnului nurespectã legea ºi folosesc apa pe

post de drum. Buºtenii trec direct prinalbiile râurilor ºi pâraielor, iar celoracre exploateazã lemnul în parcheteleforestiere nu le pasã. Aici intervineGarda de Mediu, aºa cum s-a întâmplatzilele trecute pe Taia, în zona Petrilei,dar cazul nu este singular.

Violenþa se transmite genetic

V iolenþa elevilor se moºteneºte. La concluzia asta au ajuns

reprezentanþii Comitetelor de Pãrinþidin Valea Jiului. Violenþa în rândulelevilor a devenit un fenomen greu decontracarat.

Datorii stinse

Norii executãrii silite s-au ridicat de pe Mãnãstirea Colþ

S abia executãrii silite s-a ridicat de deasupraMãnãstirii Colþ, unul dintre cele mai vechi

lãcaºe de cult de acest fel din þarã. DeciziaANAF de a pune sechestru asigurãtor pebunurile mãnãstirii de secol XIV a stârnit îngri-jorare nu numai în rândul credincioºilor.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

”Pasiunea mea a începutcând eram copil ºi nu-mipermiteam o maºinã la aceavreme dar colecþionammaºinuþe de jucãrie, ulterioram început sã cumpãrmaºini vechi mult mai vechidecât anul naºteri mele ºiam ajuns sã deþin la unmoment dat un numãr de37 de maºini de epocã, ziceu, ele trebuie sã îndepli-neascã anumite condiþii sãfie chiar de epocã, respectivtrebuie sã treacã 30 de anide la data ultimei fabricaþii ºitrebuie sã fie ºi în condiþiebunã. Sunt membruRetromobil, pe judeþulHunedoara am fost primuliar acum suntem trei dardeocamdatã sunt membrusimpatizant pentru cãmotoarele maºinilor mele nusunt motoare mari în aºa felîncât sã necesite taxe aberante ºi impozite uriaºe.

Pasiuneapentru maºini de epoca deocamdatã nu este aºa derãspânditã în România, înþãrile civilizate se gãsesc înnumãr mult mai mare, la noisunt exterminate de cãtreguvernanþii noºtri care nuºtiu decât sã punã taxe ºiimpozite. Cât pot le menþinîn circulaþie, pe care le potle mai restaurez deocamdatãnu este un efort imens ca sãle þin, când nu îmi voi maipermite atunci voi mai vindedin ele”, ne povesteºteNicolae Gherghin,colecþionar.

Maºinile în primã fazãaratã ca niºte epave, însãpasiunea pentru a le redaacestora strãlucirea de

odinioarã le transformã înadevãrate opere de artã,maºini de epocã.

”Restaurarea este foartecostisitoare pentru ca piese-

le nu se mai fabricã ºi segãsesc doar pe internet

iar de multe ori o piesãpoate sã depãºeascãcosturile maºiniiîntregi”, maispunecolecþionarul.

În Româniamaºinile de

epocã nu suntfoarte cãutate. În

schimb, strãinii punaccent pe aceste auto-turisme vechi. Mai multdecât atât, peste hotareo astfel de maºinã deepocã ajunge sã valo-reze zeci de mii deeuro. La noi însã

colecþionarii le vând între ei.”Piaþa maºinilor de epocã

din România deocamdatãeste micã sub 0,5%, se vândîntre pasionaþi unele mai iaudrumul exportului ºi suntmult mai apreciate în alteþãri decât la noi în þarã”,mai spune NicolaeGherghin.

Proprietarii autotu-rismelor vechi le potetala la expoziþii ºidiferite manifestaþiidin þarã.

”Cea mai vechemaºina pe care o ameste un Volkswagen

T1, este prima maºinã

de acest gen imatriculata înRomânia fiind din anul1957, momentan este încurs de restaurare dar dinpãcate nu o am aici, amparticipat la diverse paradeºi expoziþii cu maºini deepoca în mai multe oraºedin þarã”, a mai spus

colecþionarul petrãºonean.Chiar dacã nu au

navigaþie, aer condiþionatsau alte dotãri de ultimãgeneraþie aceste maºini sevând cu zeci de mii de euro,iar pentru adevãraþiicunoscãtori acestea suntmaºinile de lux.

În România, existã aproximativ 700 de maºinicu certificat de maºini deepocã, iar colecþionarii suntîn mare parte oameni deafaceri, care îºi permit sãîntreþinã o asemeneamaºinã. Asta pentru cãpreþurile ºi costurile pentruîntreþinerea unei maºini deepocã sunt foarte ridicate.Existã câteva condiþii deomologare pentru ca omaºinã sã fie recunoscutãdrept autovehicul de epocã:sã aibã cel puþin 30 de anivechime de la încetarea fab-ricaþiei ultimului vehicul dinseria cãreia i-a aparþinut, sãfie în stare de originalitate:motor original, cutie devitezã originalã, roþi, faruri,jenþi originale, culoareavopselei sã se apropie câtmai mult, sã îndeplineascãcaracteristicile tehnice de ladata fabricaþiei. ªi apoiurmeazã ce e mai greu:întreþinerea.

Monika BACIUMonika BACIU

P rima datã i-au inundat,acum vor sã îi sece. Lacul

Cinciº este cunoscut pentrufaptul cã a devenit lac în urmainundãrii unui sat întreg înurmã cu câteva decenii. Dupãce localnicii au fost mutaþi ºiºi-au vãzut atunci casele inundate, acum se vrea o altãmãsurã. ªi anume secareaparþialã a lacului.

Lacul Cinciº ar putea fi golitparþial pe timpul sezonului cald.Decizia le aparþine celor de laSistemul de gospodãrire a ApelorHunedoara. Intenþia celor de laApele Române le este adusã lacunoºtina miniºtilor de cãtre un dep-utat hunedorean. Carmen EleonoraHãrãu precizeazã faptul cã aceastãmãsurã ar afecta mai multe paliere.

”Conform informaþiilor pe carele-am primit la cabinetul parlamen-tar, reiese cã referitor la intenþia dea goli parþial lacul Cinciº nu au avutloc discuþii prealabile ºi consultãri cuentitãþile care ar fi afectate deaceastã decizie: Agenþia Naþionalãpentru Pescuit ºi AcvaculturãBucureºti, Regia NaþionalãRomsilva, Garda de Mediu, asociaþi-ile de pescarã ºi agenþiile de turismcare opereazã în zonã”, se aratã îninterpelarea deputatului cãtreMinistrul delegat pentru Ape, Luciaana Varga.

Deputatul subliniazã faptul cã cei

care desfãºoarã în zonã activitãþi tur-istice vor fi grav afectaþi din cauzaacestei mãsuri.

”În cazul în care acest lucru se vaîntâmpla în luna aprilie, ºi lacul varãmâne parþial golit pe perioadaverii, vor fi afectaþi grav (pânã la aintra în faliment) investitorii în tur-ism – lacul Cinciº este una dinzonele de agrement dintre cele maifrecventate din judeþ, dar ºi de turiºtidin restul þãrii ºi din strãinãtate. Înconcluzie, se vor reduce locurile demuncã aferente zonei. Nu în ultimulrând, perioada în care seintenþioneazã începerea goliriiparþiale a lacului Cinciº, coincidemculmea, cu intrarea în vigoare aunui Ordin de ministru privind pro-hibiþia la pescuit, iar în acest caz vafi afectatã grav reproducerea popu-laþiei piscicole pe viitor”, se maiprezintã situaþia aceluiaºi ministru.

Zona lacului Cinciº este inclusã înmajoritatea pachetelor ºi circuitelorturistice care vizeazã CastelulHuniazilor, Sarmisegetusa UlpiaTraiana, Sarmisegetusa Regia,Geoagiu Bãi, Cetatea Deva, dar ºialte obiective turistice. Aceeaºi prob-lemã îi este semnalatã ºi ministruluiTurismului, Maria Grappini.

În aceste locuri, unde astãzi deaflã un impozant lac de acumularece deservea cândva CombinatulSiderurgic din Hunedoara, existaucâteva sate suitoare spre Cer printradiþiile, istoricitatea ºi sfinþenia sim-plitãþii lor. Pentru a asigura apanecesarã Combinatului ºi pentru

crearea unei baze de distracþie pen-tru „clasã muncitoare”, conducereacomunistã a anilor 1962 decidenimicirea satelor „de jos”, aflate îndepresiunea Cinciºului, matcã pen-tru viitorul lac de acumulare. Celetrei biserici ortodoxe, în ciuda efor-turilor localnicilor, sunt distruse pânãîn temelie, pânã ce nu mai rãmânepiatrã pe piatrã. Doar bisericaromano-catolicã rãmâne în picioare,fãrã acoperiº, iþindu-se din când încând dintre ape, atunci când acestease retrag cãtre depãrtãri.

P oveºti fantomatice

Peste 150 de familii au fost obli-gate sã-ºi pãrãseascã casele ºi sã-ºiconstruiascã altele. Iar atunci cândapele au început sã acopere satul,douã biserici au cãzut „pradã”noului lac. Ce îi întristeazã mai tarepe localnici este faptul cã pe lângãcasele ºi toatã munca lor de o viaþã

pe care au pierdut-o odatã cu inun-darea satului, ei ºi-au pierdut ºimorþii pe care îi aveau îngropaþi încimitirul satului. Ne mai spun cãdupã ce s-a terminat procedura deinundare a satului iar ei au fostobligaþi sã-ºi refacã toate lucrurile pecare le-au avut au observat cã lafoarte scurt timp, au începutfenomene ciudate oile nu se apropi-au de lac, iar în miez de noapte sevedeau, uneori, spiritele celor morþicare bântuiau pe suprafaþa lacului ºifurtuni iscate din senin în mijlocullacului. Era clar pentru toatã lumeacã lacul Cinciº era blestemat.

Ne mai relateazã cã în perioadede secetã, nivelul apei începea sãscadã, iar turla uneia dintre biseri-cile aflate la 25 de metri sub apãieºea majestuasã la suprafaþã.Oricine trecea atunci prin zonã îºifãcea cruce ºi se îndepãrta grãbit.Nu puteau sã veda aºa ceva fãrã sãse cutremure. Sãtenii veneau pemalul lacului ºi îºi plângeau morþiiîngropaþi în cimitirele acoperite deape.

Au urmat apoi alte întâmplãricare au generat legende. Aproapeîn fiecare an cineva se îneca, iarcadavrul nu mai ieºea niciodatã lasuprafaþã. Îºi amintesc cã prin anii70 s-a înecat un fotbalist, iarautoritãþile de atunci au fãcut efor-turi disperate sã-i recuperezecadavrul. Scafandrii care coborau pefundul lacului ieºeau la suprafaþãîngroziþi. Povesteau despre ºerpi ºidespre faptul cã era întuneric beznã.

Unul dintre ei, care a ajuns în zonaunde se aflau cimitirele, a ieºit lasuprafaþã ºi nu a mai scos uncuvânt.

Pe lângã toate aceste lucruri pecare ni le-au povestit oamenii loculuicãrora le este foarte fricã ºi doar sãaminteascã de acest lac pe caretoatã lumea îl considera blestemat,mai sunt ºi declaraþiile anumitorturiºti care au fost în acea zonã ºicare unii dintre ei fãrã sã ºtie ce s-aîntâmplat cu adevãrat acolo, auvãzut ºi au trãit pe pielea lor acelefenomene stranii de care povestescbãtrânii din zona. Ei fiind martori ºila unele evenimente mai puþinfericite cum ar fi înecul unui prietensãu persoana draga cu care au ple-cat sã se distreze sau sã-ºi petreacãtimpul liber.

Unele din lucrurile relatate detoatã lumea ne sunt confirmate ºide cãtre pescarii amatori care mergîn fiecare an pe acest lac. Ei ne-auspus cã frecvent sunt scoºi din acellac pe lângã aceai somni imenºi decare vorveste toatã lumea ºi carepoate nu ar fi aºa niºte lucruri ciuda-ta ci doar un trofeu în plus în pal-maresul lor, cât ºi mai mulþi ºerpigiganþi,un lucru de care nimeni nupoate sã-ºi cum au ajuns acolo saucum au putut sã ia asemenea pro-porþii. Pescarii au gãsit o explicaþiepentru mãrimea acestor creaturicare trãiesc pe fundul lacului. Nespun cã ei se hrãnesc cu tot ce gã-sesc acolo ºi chiar nu s-ar mira sã sehrãneascã ºi cu cadavrele celor cares-au înecat în acel lac ºi care cutoate eforturile depuse de cãtreautoritãþi nu au mai putut fi gãsiteniciodatã.

Cu toate cã aproape în fiecarean se întâmplã câte o tragedieacolo, iar oamenii locului în conti-nuare cred cã acel lac este bleste-mat, turiºtii în continuare merg sãse relaxeze acolo iar pescarii sunttot mai înverºunaþi în a prinde unuldintre monºtrii de care au auzit ºidoar, poate, pentru a avea ofotografie ca amintire din acel loc cuadevãrat mitic.

Monika BACIUMonika BACIU

Maºinile de epocã, pasiune de luxO maºinã veche poate fi de o simplitate luxoasã.Este vorba de maºinile de epocã ce sunt

recondiþionate ºi recapãtã strãlucirea pe care auavut-o în epocile de mult apuse. În municipiulPetroºani îºi are reºedinþa un pasionat al autotu-rismelor. ªi nu orice fel de autoturisme, ci de epocã.Este vorba de Nicolae Gherghin carea fãcut o pasiune pentrumaºini încã din copilãrie. Îndecursul anilor acesta astrâns peste 30 de auto-turisme, toate vechi dezeci de ani. Bãrbatulne povesteºte cum aajuns sã colecþionezemaºini de epocã.

II-aauu iinnuunnddaatt îînn uurrmmããccuu ddeecceenniiii,,

AAccuumm vvoorr ssãã sseeccee ppaarrþþiiaallllaaccuull CCiinncciiºº

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013 Politicã 98 Politicã

Marþi, 19 martie 2013,a intrat în vigoare o legecare are un istoricspumos, iar la apariþiaformei acesteia a avut ocontribuþie majorã, practicse datoreazã primaruluimunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile.

PDL a promovat în2011 o lege care-i aduceao serie de avantaje, darschimbarea majoritãþii parlamentare a dus la anularea beneficiilor scon-tate. O banalã insolvenþã aunei firme, SC AlmaservVulcan, urmatã de scandalul între Dorelªchiopu-PRM cu PrimãriaVulcan, respectiv cu primarul, au încurcatsocotelile tuturor partidelorpolitice.

O lege modificatãîn favoarea

fundaþiilor satelitale PDL

Ziariºtii de investigaþiide la cotidianul.ro au refã-cut parcursul unei legi princare PDL, aflat la puterela vremea iniþierii legii,vroia sã punã mâna pesedii importante ale unorinstituþii naþionale, pepreþuri de nimic, doar cãziariºtii nu cunoºteau amãnuntele poveºtii ºiscandalurile dintre Jiuri.

Povestea începecu… prezentul. Pe13 martie 2013,preºedintele TraianBãsescu semneazãDecretul nr.

299/2013, prin care pro-mulgã un proiect de legede modificare a Legii90/2003, lege care per-mite partidelor politice sãîºi cumpere sediile în careactiveazã. Actul normativnou promulgat devineLegea 48/2013 ºi a intratmarþi 19 martie învigoare.

Legea are însã o istoriede râsu-plânsu. Ea a fost

înregistratã de 9 deputaþiPDL ºi unul de laminoritãþi pe 12 decem-brie 2011, când PDL seafla încã pe cai mari.

Iniþiativa legislativã înain-tatã de PDL modificapractic Legea 90/2003,numai cã PDL venea cuceva în plus faþã de legeaoriginalã, adicã orice par-tid la putere îºi creazã legipentru a-ºi avantaja par-tidul ºi favoriþii. PDL a lãrgit sfera de aplicare arespectivei legi, prin care,în afara partidelor politicecare îºi menþineau dreptulde a-ºi cumpãra sediile,

acelaºi drept îl cãpãtau ºiasociaþiile ºi fundaþiile.Miza pentru PDL oreprezenta cumpãrareasediului Institutului deStudii Populare, a sediului

Fundaþiei Creºtin-Democrate, precum ºi aaltor sedii. De asemeneade aceastã lege urmau sãbeneficieze ºi o serie deONG-uri, în special celecare în ultimii ani au servitinteresele PDL. Un altavantaj urmãrit de PDL, înspecial pentru sediile anu-mitor fundaþii ºi asociaþii îlconstituia preþul care eracalculat ”dumnezeiesc defrumos”: valoarea deinventar de la data de 1ianuarie 1990 - adicãaproape gratis, pentru cãmulte sedii erau preluatede la Gospodãria de partida PCR - plus indicele deinflaþie. Pe lângã asta,proiectul prevedea posibili-tatea cumpãrãrii clãdirilorîn 3 ani cu un avans de10%. În ce priveºte”luarea” sediilor de partid,toate partidele politiceerau avantajate prinaceastã lege.

U SL taie avantajele

PDL, dar ºi ale sale

Dar, pe 25 iunie 2012,în Senat, noua majoritateparlamentarã modificãdrastic proiectul de lege:

se eliminã fundaþiile ºi aso-ciaþiile, iar preþul de achi-ziþie a sediilor este slabilitla nivelul preþului pieþei.

La Camera Deputaþilor,legea ajunge în plen pe 18februarie 2013, ºi deputa-tul PDL Daniel Geantã

(singurul “supravieþuitor”dintre autorii proiectului înactualul Parlament) anunþãcã PDL nu mai susþinelegea. Deputaþii PDL maiau totuºi un profit, ca ºicelelalte partide, pentru cãnoua lege le dã dreptul sã-ºi cumpere sediile chiardacã aparþin RA-APPS.

I le invocã laTribunal

neconstituþionali-tatea pentru a nu-i vinde sediul PRM-ului ºianuleazã legea

În 2010 s-a întâmplatceva ºi s-a produs o scurt-circuitare a legii, prindeclararea a douã articole

ca fiind neconstituþionale,unul dintre articolele carenu cadrau cu Constituþiaera vânzarea la preþul deinventar al clãdirilor.

”Ceasul rãu pisica 13”a fost numit faptul cã dupã7 ani legea ajunge laCurtea Constituþionalã,datoritã primarului deVulcan, Gheorghe Ile, carese afla în scandal cupreºedintele PRM, Dorelªchiopu. Mulþi au numitîntâmplarea pur ºi simplu”ghinionul hoþului”.

În toamna anului 2008,firma Primãriei municipiu-lui Vulcan, SC Almaserv,intrã în insolvenþã. Înclãdirea firmei, filialalocalã a PRM avea închiri-at un sediu. Intrarea în

insolvenþã a Almaservobliga PRM sã pãrãseascãspaþiul închiriat. Cei dinPRM, respectiv Dorelªchiopu, preºedintele par-tidului, solicitã PrimãrieiVulcan sã-i vândã sediulconform Legii 90/2003.S-a iscat un adevãrat scan-dal atunci, cu poliþiºti ºievacuãri, cu proteste ºiînjurãturi etc., etc.

Primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile,membru PDL la vremearespectivã, din 2012membru PSD, a refuzatsistematic sã vândã sediulpe care PRM l-a folositsub formã de chiriaº. Ceidin PRM, prin Dorel?chiopu, acþioneazã înjudecatã pe 31 octombrie2008 Primãria Vulcan.

Pe 21 mai 2009, pri-marul Gheorghe Ile ridicãla Tribunalul Hunedoara oexcepþie de neconstituþion-alitate. Ile contestãobligarea prin lege aprimãriilor sã vândã sediila preþuri de nimic, decicontestã ºi vânzarea lapreþul de inventar. Caurmare, legea ajunge pe laCurtea Constituþionalã. Pe28 iunie 2010, CCRadmite excepþia de necon-stituþionalitate ridicatã deprimarul Gheorghe Ile ºiamputeazã Legea90/2003.

Aºa se face cã o banalãinsolvenþã a unei”amãrâte” de firme, SCAlmaserv Vulcan,urmatãde scandalul cu PRM orga-nizaþia localã, a provocat oreacþie în lanþ, care în finala condus la „stricarea”unei legi care avantajatoate partidele politice.

Dacã nu s-ar fi înregis-trat respectiva insolvenþã ºiPRM nu ar fi vrut sã-ºicumpere sediul, cu sigu-ranþã ºi astãzi era valabilãvânzarea la preþul deinventor, niºte mãrunþiºacolo, sã nu zicã nimenicã-i degeaba.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

D eputatul MonicaIacob Ridzi cere

Guvernului sã nuscoatã programulCornul ºi Laptele dinºcoli. Asta pentru cãreprezintã ValeaJiului, unde mulþicopii vin la ºcoalã ºica sã mãnânce, dar ºipentru cã a iniþiat unproiect pentru hranacaldã a elevilor.

Printr-o scrisoareadresatã ministruluiEducaþiei Naþionale,Remus Pricopie, deputatulhunedorean cere soluþii laeliminarea programului„Cornul ºi Laptele”. „Înce mãsurã aveþi în vedereînlocuirea programului“Cornul ºi laptele” dinºcoli ºi grãdiniþe cu un altprogram care sã fie înmãsurã sã le asigure copiilor un pachet alimen-tar gratuit mai eficient?Aveþi în vedere faptul ca,o potenþialã revizuire aacestui program, sã þinãcont de situaþia copiilordin zonele cu problemesociale deosebite (aºa cumeste ºi Valea Jiului) astfelîncât, prin suplimentarearesurselor financiare alo-cate, copiii care au nevoiede un program alimentarde acest fel sã poatã ben-eficia în continuare de el?

Cum intenþionaþi sã pre-veniþi abandonul ºcolardin regiunile sãrace undeacest indicator statisticeste foarte ridicat, încondiþiile în care foartemulþi copii nu au renunþatîncã la ºcoalã doar pentrucã aici mai primesc uncorn ºiun

pahar culapte? Ce intenþionaþi sãfaceþi pentru ca progra-mul european de acordarea fructelor proaspete înºcoli sã fie reluat ºi lanivelul unitãþilor ºcolaredin þara noastrã?”, suntîntrebãrile pe care i leadreseazã în scris deputa-

tul Monica Iacob Ridzi, ministrului Educaþiei.

Ridzi considerã cã pen-tru un guvern care sepretinde social-democrat,„decizia de a renunþa laprogramul de alimentaþiea copiilor ºcolari ºipreºcolari cred cã este celpuþin nefireascã”.„Personal, nu contestineficacitatea, la scarãnaþionalã, a programului“Cornul ºi laptele”. Înegalã mãsurã însã, acestprogram reprezintã pentru foarte mulþi copiidin clasele sociale defa-vorizate un factor determi-nant al prezenþei lor laºcoalã. Cunosc foarte bineacest lucru, pentru cã încolegiul pe care-lreprezint, în Valea Jiului,în general, existã foartemulte familii defavorizatepentru care laptele ºi cor-nul oferit copiilor la ºcoalãeste echivalent cu asigu-rarea unei mese/zi pentruaceºtia. Chiar dacã acestlucru poate nu reprezintão situaþie frecventã laBucureºti sau în marileoraºe ale þãrii, un guvernsocial-democrat nu poateînchide ochii la realitãþilecare persistã, din pãcate,în foarte multe zonesãrace ale þãrii”, a maiadãugat deputatul MonicaIacob Ridzi.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

D uminicã, la ora 13,00, laCasa de Culturã ”Ion

Dulãmiþã” din Petroºani, mareconferinþã, mare. Organizaþiajudeþeanã a tinerilor din PSD îºialege conducerea pe tãrâmmineresc. Sunt invitaþi lideriai structurii politice de lanivel naþional, iar lucrãrileconferinþei vor fi conduse deNicu Bãnicioiu, ”preºedintenaþional” al tinerilor social-democraþi ºi deputat.

A cãzut în sarcina tinerilor social-democraþi dela Petroºani sãorganizezeConferinþa dealegeri a condu-cerii Organizaþieide Tineret a PSDfiliala judeþuluiHunedoara.

La Conferinþã vor participa peste500 de reprezentanþi, iar ºedinþa va ficondusã de Nicu Bãnicioiu, preºedinteTSD la nivel naþional ºi deputat, careva aveni însoþit de alt deputat tânãr,

Mihai Surdu, care este ºisecretarul TSD.

Invitaþi sunt mulþi,aºa cum se cadela astfel deevenimente, dela Bucureºti ºidin judeþ.

”Dacã nu semai înscriu

candidaþi în ziuaConferinþei, existã doar

câte un candidat pentru fiecarefuncþie din conducerea TSDHunedoara – un preºedinte,15 vicepreºedinþi, patrumembri ºi secretarul generalcu secretarii din subordine,

plus trezorier. Candidatul esteal Vãii Jiului - Dacian Ciodaru,

la vicepreºedinþi sunt eu ºi

preºedintele tineretului de la Vulcan.Noi suntem bucuroºi cã avem candi-datul pentru preºedinte, de laPetroºani, ºi ne dorim sã se ridice lanivelul, ºi chiar sã o depãºeascã peNatalia Intotero, preºedinta de pânãacum. Dar mai ales îi vom cere sprijinpentru noi, cei din Valea Jiului” – adeclarat consilierul local ºi preºedinteTSD Petroºani, Lavinia Grigoriu,aflatã în febra pregãtirilor Conferinþei.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

TSD-ul judeþean îºi alege conducerea pe tãrâm mineresc

P rimarul Vulcanului, Gheorghe Ile, ”astricat”, fãrã sã vrea, o lege care a

pãgubit partidele, dar ºi fundaþiile ºi ONG-urile nãscute pe lângã partide careîºi propuseserã sã ”absoarbã” imobile, sediide instutuþii ºi fundaþi pe preþuri de nimic.Legea modificatã a fost iniþiatã de PDL,când era la putere, al cãrui membru era, ºiastfel s-a nãscut altã lege – 48/2013.

Marþi, a intrat în vigoare Legea 48/2013

Primarul Ile a provocat o reacþie în lanþ ºi a anulat o lege a partidului sãu din ambiþia dea nu vinde sediul PPRRMM--uulluuii

MMoonniiccaaIIaaccoobbRRiiddzzii cere

hranã înºcoli

Monika BACIU

Decizia a fost publi-catã în MonitorulOficial al României.Ziua Limbii Românepoate fi marcatã decãtre autoritãþile ºi insti-tuþiile publice, inclusiv

de reprezentanþelediplomatice ºi instituteleculturale ale României,precum ºi de cãtre alteinstituþii româneºti dinstrãinãtate, prin organi-zarea unor programe ºimanifestãri cultural-educative, cu caracter

evocator sauºtiinþific. ncontextulmiºcãrii derenaºterenaþionalã de lasfârºitul anilor‘80 din ,la are loc , oîntrunire lacare participãaproximativ750.000 deoameni (circa1/6 din popu-laþia de atunci a repub-licii). În cadrul adunãrii,se cere declararea lim-bii române ca limbã de

stat în , precum ºitrecerea la grafialatinã. Sub acestimpuls, peste douãzile, pe 29 august1989 se deschidlucrãrile celei de-aXIII sesiuni a din ,care dureazã pânãpe 1 septembrie.În rezultatul unorintense dezbateri

avute cu oponenþii din ,deputaþii românofonireuºesc sã impunãlimba românã ca limbade stat ºi adoptareaalfabetului latin.Discuþiile cele maiaprinse din au loc pe ,cand se voteazã ºi ceamai mare parte a legis-laþiei privitoare la limbade stat ºi alfabet.Ulterior, ziua de estedeclaratã sãrbãtoarenaþionalã în RepublicaMoldova.

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 201310 Diverse

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei potabile,pentru

Joi, 21 martie 2013, în municipiul

Petroºani, între orele09:00 - 15:00

Zona afectatã industri-ala Livezeni (pod Jiul deEst- intersectie DN 66CU DN 66 A). Motivulrestricþiei - remedierepierdere str. Livezeni.

Mulþumimpentru înþelegere,

Conducerea S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.

Petroºani

RR ee ss tt rr ii cc þþ ii iiaa pp ãã

DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de

Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7

Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 22221111....00003333....2222000011113333 Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Azi nu sunt recomandabile întâl-nirile cu prietenii ºi nici deciziileimportante în privinþa prob-lemelor sentimentale.Concentraþi-vã asupra activitãþilorintelectuale ºi studiului. Vãmerge bine în cãlãtorii. Aveþiocazia sã câºtigaþi sume mici.

Astãzi s-ar putea sã vãnemulþumeascã tot ce se întâm-plã în jur. Suportaþi greu glumelecolegilor, aveþi impresia cãmunciþi mai mult decât ceilalþi ºiºefii nu observã, iar colaborareacu partenerii de afaceri numerge cum aþi fi vrut.

De dimineaþã este posibil sã fiþisupãrat din cauza piedicilor carevã provoacã întârzieri.Nemulþumirile ºi nervozitatea potsã vã punã într-o luminã nefavor-abilã atât în societate, cât ºi înfamilie. Pãstraþi-vã calmul ºiconcentraþi-vã atenþia.

Încercaþi sã nu întârziaþi la servi-ciu! S-ar putea sã aveþi prob-leme de comunicare. Fiþi prudentîn relaþiile cu colegii ºi prietenii.Situaþia financiarã nu trebuie sãvã îngrijoreze. Dupã-amiazã,partenerul de viaþã primeºte osumã importantã de la o rudã.

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi maimulte treburi deodatã, deºi laprima vedere este imposibil.Reuºiþi, graþie talentului organi-zatoric ºi optimismului care vãcaracterizeazã. Nu fiþi exageratde prudent. Riscaþi sã pierdeþi oafacere rentabilã!

S-ar putea sã nu aveþi spor înactivitãþile intelectuale. Nu sun-teþi în cea mai bunã formã ºinici inspiraþie nu prea aveþi. Nuvã pripiþi în afaceri! S-ar puteasã comiteþi greºeli ºi sã intraþi înconflict cu autoritãþile.

Astãzi ar fi bine sã evitaþi întâl-nirile de afaceri. La serviciu,încercaþi sã nu vã amestecaþi înproblemele care nu vã privesc!În caz contrar, riscaþi sã suferiþiun eºec care ar putea sã vãmarcheze pe termen lung.

Aveþi tendinþa sã vã asumaþi preamulte responsabilitãþi. Fiþi prudentla serviciu. Atenþie ºi în afaceri,pentru cã este posibil ca o per-soanã de încredere sã încerce sã vãatragã într-o cursã! Dacã plecaþiîntr-o cãlãtorie, bazaþi-vã pe intu-iþie.

Intenþionaþi sã începeþi ceva nou,dar sunteþi prea nerãbdãtor.Graba stricã treaba! Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu ºi sã vãstrãduiþi sã terminaþi ce aþiînceput. Dupã-amiazã suntfavorizate relaþiile sentimentale ºicolaborarea cu cei tineri.

S-ar putea sã vã bulversezeneînþelegerile cu o femeie mai învârstã. Nu vã enervaþi. Nu vãimpacientaþi dacã nu reuºiþi sãrezolvaþi o problemã financiarã!Dacã aveþi rãbdare, veþi reuºi sãdepãºiþi ºi aceastã perioadã difi-cilã

Nu vã faceþi planuri de investiþii,s-ar putea sã rãmâneþi deza-mãgit. Evenimentele nepre-vãzute care apar de dimineaþã vãdau peste cap tot programul deazi. Nu vã pierdeþi încrederea.Situaþiile dificile sunt trecãtoareºi va urma o perioadã bunã.

Este posibil ca azi sã vã fie cevamai greu, din cauzaneînþelegerilor cu un partener deafaceri. Nu este cazul sã fiþi pes-imist, un prieten vã ajutã sãrezolvaþi o problemã financiarãdificilã. Înarmaþi-vã cu rãbdare.Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Ziua limbii Române

31august, Ziua Limbii Române.Parlamentul României a

adoptat legea privind instituireaZilei Limbii Române. Aceasta va ficelebratã în data de 31 august.

Monika BACIU

Potrivit actului normativ,ordonatorii de credite au obli-gaþia ca în execuþia bugetelorsã asigure achitarea plãþilorrestante, precum ºi a celorrezultate în cursul anuluicurent.

“Ordonatorii de credite potface noi angajamente legale, înlimita prevederilor bugetareaprobate, numai dupã stingereaplãþilor restante înregistrate lafinele anului anterior, respectiva arieratelor din execuþia anuluicurent, cu excepþia celorprovenite din neacordareasumelor cuvenite conform con-tractelor de finanþare a

proiectelor derulate prin pro-grame naþionale. Prin excepþie,se pot încheia noi angajamentelegale pentru proiecte/pro-grame finanþate din fonduriexterne nerambursabile”, pre-cizeazã ordonanþa.

Din impozitul pe venitîncasat la bugetul de stat lanivelul fiecãrei unitãþi adminis-trativ-teritoriale în luna ante-rioarã, cu excepþia impozituluipe veniturile din pensii, sealocã lunar, pânã cel târziu ladata de 8 a lunii în curs, o cotãde 20%, prin hotãrâre a consi-liului judeþean, pentru achitareaarieratelor provenite din nepla-ta cheltuielilor de funcþionareºi/sau de capital, în ordinea

cronologicã a vechimii arie-ratelor, pentru susþinerea pro-gramelor de dezvoltare localã ºipentru proiectele de infrastruc-turã care necesitã cofinanþarelocalã.

“Hotãrârea consiliuluijudeþean se comunicã directoru-lui direcþiei generale afinanþelor publice judeþene,instituþiei prefectului ºi consili-ilor locale din judeþ.Ordonatorii principali de cre-dite ai bugetelor locale auobligaþia raportãrii, pânã celtârziu la data de 6 a fiecãreiluni, cãtre direcþiile generale alefinanþelor publice judeþene,respectiv Direcþia Generalã aFinanþelor Publice aMunicipiuluiBucureºti, a situ-aþiei plãþilorrestante înregis-trate la nivelulbugetului gene-ral alunitãþilor/subdi-viziunilor admi-nistrativ-teritori-ale, la finelelunii prece-dente”, se aratã

în actul normativ. Metodologiaprivind raportarea plãþilorrestante se aprobã prin ordin alministrului Finanþelor Publice.Ordonatorii de credite ai

bugetelor locale ale unitãþilor/subdiviziunilor administrativ-te-ritoriale care înregistreazã arie-rate au obligaþia sã diminuezelunar volumul acestora cu celpuþin 5%, calculat la soldul lunii

anterioare. Directorii direcþiilorgenerale ale finanþelor publicejudeþene, respectiv DirecþieiGenerale a Finanþelor Publice aMunicipiului Bucureºti, ali-menteazã conturile acestoraatât cu cote defalcate dinimpozitul pe venit, cât ºi cusume defalcate din unele veni-turi ale bugetului de stat pen-tru echilibrarea bugetelorlocale pânã la nivelul sumelorsolicitate pentru plata arier-atelor. Se considerã arierateplãþile restante cu o vechimemai mare de 90 de zile, calcu-latã de la data scadenþei.Ordonanþa a fost adoptatã ºi

de Senat, iar CameraDeputaþilor este for decizional.

În Valea Jiului, primãriaAninoasa este administraþia cucele mai mari probleme finan-ciare.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 2013 Actualitate 11

Carmen COSMAN

Prefectul deHunedoara, SorinVasilescu, a declarat cã„din pãcate, lucrurile autergiversat. Suntem înîntârziere cu douã luni ºitermenul care a fost sta-bilit, respectiv luna mai aacestui an, nu cred cã vafi respectat.

Practic, aceastã fuziunese încheie în aproximativ90 de zile de la momen-tul în care aceastaîncepe”.

Din punct de vedereeconomic, însã, pentru aputea vorbi despre o

structurã energeticãsustenabilã, este nevoie ºide ajustarea preþului lahuila vândutã de mineleviabile, precum ºi aenergiei. „CEH nu esteunul care sã stea pepiaþã, sã fie unul viabil,aºa cum este el astãzi.

Energia termo, care selivreazã pe piaþã din pro-ducþie, este mult maiscumpã decât energiahidro sau energia pro-dusã în sistem nuclear.Deci e clar cã pe niciopiaþã nu poate sã con-cureze cu energia hidro ºienergia nuclearã. Dinpãcate, el aºa a fost con-

ceput ºi trebuie sã gãsimsoluþii astfel ca acestcomplex, în momentul încare va fi funcþional, sãpoatã sã reziste pepiaþã”, spune Vasilescu.

Compania naþionalã aHuilei a livrat cãrbune laun preþ de 69 de lei/Gcal, insuficient pentruacoperirea cheltuielilor.Calculele reale aratã cãeste nevoie de 85 - 90lei/ Gcal, la care sã seadauge alþi 10 lei pentruinvestiþiile necesare launitãþile miniere.

500 de miliaone deeuro, preþul competitiv-itãþii

Cât priveºte preþul peMW de care are nevoieCEH ºi acesta trebuie aju-stat.

Prefectura a precizatcã vorbim despre un preþreglementat, aºa cã estenevoie atât de un preþmai mare reglementat,dar ºi de sta-bilirea uneicantitãþi deenergie pepiaþa regle-mentatã. Iarpentru uncomplex via-bil ar finevoie de unpreþ de 350 -400 lei/ MWla o cantitatede energie pe piaþa regle-mentatã de 400 MWh. Înplus, este nevoie deinvestiþii. Minele care facparte din SNH nu suntmodernizate, se lucreazãchiar rudimentar, iar pen-

tru îmbunãtãþireacondiþiilor demuncã ar finevoie deinvestiþii în va-loare de 30 – 62de milioane deeuro.

Vorbinddespre

Termocentrala Paroºeni,aceasta a fost moderniza-tã pe programulITOCHU, iar aici investiþi-ile în mediu, în valoare deaproximativ 65 de mi-lioane de euro, sunt în

curs de derulare. LaMintia, în schimb,reprezentantul Guvernuluiîn teritoriu spune cã suntprobleme deosebite.Termocentrala nu are niciinvestiþiile în mediu rea-lizate, nici staþia de desul-furare.

În total, pentru ca CEHsã fie competitiv pe piaþade energie, ar fi nevoie deinvestiþiie de circa 500 demilioane de euro, nece-sare în mediu ºi moder-nizarea capacitãþilor, aexplicat Sorin Vasilescu.

Carmen COSMAN

Oficialii CompanieiNaþionale de Autrostrãziºi Drumuri Naþionale(CNADNR) au dat asi-gurãri cã pânã în data de10 mai lucrãrile laautostrada Simeria –Orãºtie vor fi finalizate.„În decembrie, tronsonulde autostradã de laªoimuº pânã la Simeriaa fost dat în folosinþã.

Ieri (n.r. marþi) a fostdirectorul de la CNAD-NR, de la RegionalaTimiºoara la mine ºi mi-a confirmat faptul cã,pânã în 10 mai, tron-sonul de autostradã de laSimeria la Orãºtie va fifuncþional. Pânã lasfârºitul anului trebuie sãfie funcþional ºi tronsonulde autostradã Orãºtie –Sibiu, astfel încât putemspune cã putem circula

de la intrarea în Deva,pânã spre Pianu peautostradã”, a declarat,la Petroºani, Prefectul deHunedoara SorinVasilescu. Pe de altãparte, acesta a precizatcã pentru tronsoanele 2,3 ºi 4 ale bucãþii deautostradã Lugoj – Deva,respectiv Dumbrava – Ilia(tronsonul 2 ºi 3) ºi Ilia –Deva, urmeazã ca înaceastã perioadã sã sedesemneze firma câºtigã-toare ºi sã înceapãproiectarea ºi apoi exe-cuþia. Este vorba de operioadã de 6 luni pen-tru partea de proiectareºi 24 de luni pentru executare.

ªi întârziat ºi necompetitiv

Complexul Energetic Hunedoara nu stã pe piaþã aºa cum este acum conceput

N u reuºim sã respectãm termenele stabilite prin acordulcu Fondul Monetar Interanþional privind înfiinþarea

Complexului Energetic Hunedoara în totalitatea lui. Suntemîn întârziere cu douã luni, dar miercuri, la Bucureºti, a avutloc AGA comunã a Societãþii Naþionale a Huilei ºi a primeibucãþi din CEH, rezultatã prin fuziunea, în noiembrie 2012, atermocentralelor Paroºeni ºi Mintia.

10 mai, termen limitã pentru autostradaSimeria - Orãºtie

P ânã la mijlocul lunii mai, tronsonulde autostradã Simeria - Orãºtie

va fi dat în folosinþã, iar pânã la finele anului ajungem pe autostradãpânã la Sibiu.

Plata arieratelor, aprobatã de Guvern

P rimãriile cu arierate pot încheia alte angaja-mente. Plenul Camerei Deputaþilor a adop-

tat marþi proiectul de lege referitor la ordonanþade urgenþã 47/2012 privind plata arieratelor decãtre ordonatorii principali de credite ai bugetelorlocale, potrivit cãreia aceºtia pot face noi angaja-mente legale, în limita prevederilor bugetareaprobate, numai dupã stingerea plãþilor restanteînregistrate la finele anului anterior, respectiv aarieratelor din execuþia anului curent.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 201312 Turism

Maximilian GÂNJU

Tinerii care vor sã facãun adevãrat centru înParâng ºi în care sã seîntâlneascã toþi pasionaþiide snowboard în sezon,au stat aproape o sãp-

tãmânã în staþiunea delângã Petroºani. Au tes-tat toate pârtiile ºi augãsit o zonã care nu estepropice schiului dar esteidealã pentru cei carepracticã snowboardextrem. Au realizat ºi un

film cu exerciþiile ºi antre-namentele lor ºi ar vreaca de anul viitor sã facãîn staþiune un poligon.Astfel, în Parâng ar putea

ajungemii

de pasionaþi ai acestuisport, doar pentru cãau o pârtie a lor. Dacãideea va fi îmbrãþiºatãºi de administratoriistaþiunii, Parângul alputea sã devinã„raiul” celor carepreferã „placa” înlocul schiurilor. „Aufost din toatã þaraºi ºi-au fãcut niºtetrambuline, aveauniºte lucruri deosebitepentru snowboard. Auales Staþiunea Parângpentru cã are suficientezone libere care sepreteazã acestui sport ºivor ca anul viitor sã-ºifacã acest poligon. Vor sãvinã mulþi turiºti care

prac-ticã snowboard ºi mise pare foarte bunã iniþia-tiva lor”, a declaratDumitru Bârlida, ºefulSalvamont Petroºani.Tinerii ºi-au fãcut ºi unfilm de prezentare cuzona „prospectatã” ºi în

careºi-au fãcut exerciþiilespectaculoase astfel încâtsã-i convingã pe „board-eri” sã aleagã staþiuneaturisticã de lângãPetroºani.

Poligon de snowboard, în Parâng

M ai mulþi tineri pasionaþi de schi ºimai ales de snowboard au

„prospectat” Staþiunea Parâng pentru aface cel mai mare poligon de snowboard.Tinerii din mai multe zone ale þãrii arvrea sã convingã administratorii staþiuniisã înfiinþeze o pârtie dedicatã în specialcelor care preferã sã se dea cu „placa”.

Nu de alta dar în vremeaiepuraºului chiar nu sepotrivesc. „Nu ºtiu care e

motivul pentru care le-au lãsatpe stâlpi.

Nu mi se pare normal dar

dacãaºa au

decis responsabiliicare ne conduc,înseamnã cã aºa e

bine”, spune un localnic.O fi bine o fi rãu, nici noi nu

am putea spune însã cert estecã dintr-un punct de vedere nue tocmai în regulã. Estetic nudã bine ca în prag de Paºti,þurþurii ºi steluþele luminoasespecifice oarecum Crãciunului,sã atârne în centrul localitãþii.

„Poate vor sã cumpere alteleºi s-au gândit cã aºa se vor stri-ca pânã la iarnã.

Dacã sunt stricate pot sãaloce bani ºi sã ia altele”, credeun alt localnic.

Din cauza ploilorabundente ºi acanalelor înfundate,oamenii de-abia auputut ieºi din case.Conducerea Apa Serv îºirecunoaºte vina pentrucã nu a rezolvat proble-ma la timp.

C ostel Avramîºi recunoaºte

vina

Oraºul Petrila s-a

trans-format în mica Veneþie înultimele zile, de când atot plouat, iar marþi, cuatât mai mult. StradaAlexandru Sahia a fostcomplet inundatã dincauza unui canal înfun-dat, aºa cã oamenii care

locuiesc în zonã nici nuau putut sã iasã dinscãrile de bloc din cauzaapei de pe stradã. “Sunt probleme din

cauza canalelor care s-auînfundat. Ce sã facem, osã punem scãri direct dela geam ca sã ieºimafarã. Întotdeauna daucanalele pe afarã la noi”,a declarat un locatar alstrãzii cu pricina.

Vulcanul e tot o sãrbãtoare

M unicipiul condus de Gheorghe Ile e încã însãrbãtoarea Crãciunului dacã este sã ne

luãm dupã ghirlandele care atârnã de pe stâlpiide iluminat de pe bulevard. Localnicii sunt con-trariaþi ºi în timp ce unii se gândesc cã instalaþi-ile de iluminat ornamental folosite la sãrbãtorilede iarnã, vor fi lãsate pânã la Crãciunul viitor,alþii scuipã-n sân ºi mulþumesc cerului cã mãcarnu mai sunt aprinse.

Petrila, mica VeneþieO strada dinPetrila a

devenit un lac întoatã regula, dupãce ieri a fost inun-datã de ape.

CVJ NR. 332, JOI 21 MARTIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 332, JOI 21 MARTIE 2013