Podgoriile din Transilvania

In regiunea viticola a Podisului Transilvaniei se afla podgoriile Sebes-Apold, Alba, Aiud, Tarnave si Lechinta. In cadrul acestora se afla 17 centre viticole, separat de care se gaseste si un centru viticol independent (Dej), iar in componenta lor exista numeroase plaiuri viticole. Directia principala de productie a regiunii o constituie vinurile albe, obtinute intr-o gama larga, de la cele de consum curent pana la cele de mare marca, dintre care unele pot fi demi-dulci si chiar dulci. Alaturi de acestea, recunoscute in tara si peste hotare, sunt si vinurile spumante de tip Jidvei, Alba etc.

Podgoria Alba IuliaPodgoria Alba Iulia, numita si Tara vinului, a fost cunoscuta inca din secolul 1

i.Hr. Pivnitele vechi de vin de la Alba lulia au catacombe special concepute pentru prelucrarea strugurilor si depozitarea vinului. Acestea sunt printre cele mai mari si mai cunoscute pivnite din Transilvania, reprezentand si o atractie turistica importanta. Printre tipurile de vin produse de podgoria Alba Iulia pot fi mentionate Feteasca Alba, Furmint, Grasa, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling si Sauvignon. Aceste vinuri galbene aurii au un gust placut, sunt usoare si foarte fine. Acesta este motivul pentru care se bucura de o larga si binemeritata apreciere in intreaga tara.

Podgoria Sebes-ApoldPodgoria Sebes-Apold seamana cu cea de la Alba Iulia, in sensul ca si aceasta

produce vinuri precum Feteasca Alba, Feteasca Regala, Furmint, Muscat Ottonel, Pinot Gris si Sauvignon Blanc. La podgoria Sebes-Apold cea mai mare parte a productiei este compusa din vinuri spumante. Cele mai mari plantatii de vita de vie care alcatuiesc podgoria Sebes-Apold apartin judetului Sibiu, una dintre cele mai bogate regiuni turistice culturale din Romania.

Podgoria TarnaveVinurile din Podgoria Tarnave ofera o combinatie perfecta. Cele mai multe

plantatii de vita de vie pot fi gasite pe urcusurile raurilor Tarnava Mica si Tarnava Mare. Calitatea podgoriei Tarnave este foarte apreciata atat in tara cat si in strainatate. In acest sens, podgoria se poate lauda cu peste 100 de medalii de aur. Conditiile locale permit productia de soiuri de vin de inalta calitate cum ar fi Feteasca Alba, Pinot Gris, Traminer Roz, Sauvignon (sec sau mediu). Podgoria Tarnave produce, de asemenea, vinurile aromatizate de tip Muscat Ottonel si vinurile spumante cum ar fi Feteasca Alba, Feteasca Regala si Riesling italian.

Podgoria Târnave este în continuarea podgoriei Alba Iulia, pe văile Târnavei Mari şi Târnavei Mici care se unesc la Blaj şi se varsă în Mureş, a cunoscut cultura viţei de vie mult mai târziu, prin extinderea ei din podgoria Alba Iulia. Târnavele sunt singurele râuri din România care dau numele unei regiuni viticole de mare faimă adică Podgoria Târnavelor, care este cea mai mare din Transilvania, concentrând  plantaţiile cultivate între râurile Târnava Mare şi Târnava Mică.

De o parte şi de alta a Târnavei Mici, se află zona deluroasă acoperită de păduri, iar versantele dealurilor poartă vestitele podgorii ale Târnavelor de unde şi numele de “Ţara Vinului”, aceasta a doua “Ţară a Vinului” din judeţul Alba însumează localităţile:

Blaj, Bălcaciu, Jidvei,  Cetatea de Baltă, Valea Lungă, Şona, Crăciunelul de Jos, Cenade, Ohaba, Roşia de Secaş.

Prima atestare a viilor de aici se referă la dijmele datorate episcopiei, acestea le strângeau preoţii, care pe lângă partea cuvenită lor, arendau uneori partea ce-i revenea episcopiei. În 1283, Petru, episcopul Transilvaniei, confirmă că a arendat preoţilor din satele săseşti din împrejurimile Mediaşului, o treime din dijmele din grâne, vii, albine şi miei, care i se cuvin acolo, cu 40 de mărci de argint bun.

În 1315 comitele Nicolae a dăruit capitlului din Alba Iulia satul Boiu Mare aflat lângă Târnava Mare, “moara şi cu via şi cu toate folosinţele ce ţin de el“; la 2 iulie 1347, Petru a cerut capitlului să trimită omul de mărturie pentru hotărnicia moşiei Sâncel, deoarece are nevoie de refacerea semnelor pe alocuri deteriorate, pe traseul hotarului dinspre Blaj se spune că acesta de la un semn suie “printre vii înspre apus“, apoi urcă pe un deal “între vii“…

Neplăceri multe a avut şi aici episcopia, atât din partea stăpânilor domeniilor, în legătură cu strângerea dijmei de vinuri, mai dificilă decât din alte produse. În 1432 capitlul Transilvaniei s-a plâns regelui, că “pe domeniul Cetăţii de Baltă chiar tatăl voevodului Transilvaniei Ladislau de Chaak, Nicolae de Chaak, a instigat pe supuşi şi pe alţii care au vii pe dealurile domeniului să nu ducă dijma vinului la locurile pregătite pentru aceasta de dijmuitorii capitlului, cum e obiceiul, ci să le lase în vii, dar înştiinţând pe dijmuitori că au lăsat mustul de dijme în viile lor“.

Viticultura zonei a început să ia noi orientări prin îndrumările date de staţiunea viticolă Blaj înfiinţată în anul 1949 pe vechiile proprietăţi ale lui Ambrosie, mare cultivator de vie la Crăciunelul de Jos şi Mediaş. Pentru o vinificaţie şi o depozitare corespunzătoare au fost construite în anul 1963 complexul de vinificaţie de la Bălcaciu, iar între 1972-1974 s-a construit un nou complex de vinificaţie la Jidvei.

Viile ocupă o suprafaţă de peste 1000 ha din care anual se reînoiesc aproximativ 200 ha, odată cu replantaţiile de viţă făcându-se şi înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele de calitate. Plantaţiile sunt pe dealuri ce au o înălţime de 400-500 metri cu expunere est-vestică, pe alocuri se prezintă fenomene de eroziune şi alunecări de teren ceea ce a determinat executarea de lucrări de consolidare şi terasare.Complexul de vinificaţie al societăţii Jidvei este format din secţia Jidvei unde sunt produse vinurile superioare şi cele de export, crama de la Bălcaciu (prima cramă de tip industrial din România) construită în 1958 unde sunt produse vinurile de regiune şi Castelul de la Cetatea de Baltă (construit în secolul al XV-lea) unde sunt produse sortimente de vin spumant (brut, dry, extra dry şi demisec).

Vinurile produse aici poartă în ele vocaţia locului, specificul soiului şi mai ales măsura priceperii, aici se cultivă pe suprafeţe întinse, soiuri respectabile: Feteasca regală, Riesling, Savignon blanc, Muscat Ottonel, Feteasca albă, Traminer şi Chardonay, Pinot gris, Ezerfrut.

Podgoria LechintaEste  o zona cu traditie in cultivarea vitei de vie. Vinul de Lechinta este cunoscut

si apreciat atat in Romania cat si in afara ei. Este cunoscut si ca "licoarea imparatilor" datorita faptului ca era unul din vinurile casei imperiale din Viena. Pana in 1989 vinul era destinat in mare parte doar exportului (RDG, RFG, URSS, Cehoslovacia). Vinurile de Lechinta au cucerit numeroase medalii de aur si argint la concursuri internationale si nationale de prestigiu.

Vinul are o aciditate de 4,5-6 (echilibrata) si un potential alcoolic de 12-13 grade si se obtin 200 gr zahar/litru.

Aici se obtin vinuri albe de inalta calitate, niciodata banale.Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlata „LECHINŢA” este asigurată

în primul rând de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivarii vitei-de-vie, intreaga zona fiind incadrată in categoria B.

Podgoria „LECHINŢA” este situată în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei. Ea se dispune de o parte şi de alta a paralelei de 47 latitudine nordică, între 46°40' (Hodoşa) şi 47°14' (Dumitra).

Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (dealurile Bistriţei şi dealurile Mureşului), iar in partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinţei, Colinele Comlodului, Colinele Mădăraşului). Aceste dealuri şi coline au în general la nivelul culmilor altitudini între 300-500 m şi versanţi moderat sau puternic înclinaţi (5°-25°), cu un mare grad de dispersie al plantaţiilor.

Plantaţiile viticole sunt situate în general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constituie un adăpost pentru viţa de vie, împotriva vânturilor, brumelor târzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante râuri: Someşul Mare şi Mureşul. Ea este completată de stratele acvifere freatice şi de bună calitate, intercalate. Intreaga regiune este bine aprovizionată cu apa.

Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre şi veri relativ calde şi umede, dar continuate cu toamne calde, până în octombrie inclusiv, favorabile maturării strugurilor.

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată „ LECHINŢA ” sunt următoarele:- Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Neuburger, Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, Chardonnay.

Centrul viticol DejCentrul viticol Dej cuprinde plantatiile viticole amplasate in conditii ecoclimatice

mai modeste, ceea ce determina maturarea lenta si, uneori, intarziata a strugurilor. Directia principala de productie este obtinerea vinurilor de consum curent (Feteasca regala) si, in masura mai mica, a celor superioare (Feteasca regala si Muscat Ottonel).

Podgoria AiudPodgoria Aiud aflată la nord-vestul judeţului Alba, ocupând coastele cu expoziţie

sudică, sud-estică şi sud-vestică în preajma oraşului Aiud şi în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopîrta, Fărău, Miraslău, Ciumbrud, Ocna Mureşului, Livezile, Cuguzel şi în mai multe sate disparate uneori la distanţe destul de mari şi despărţite de apele Mureşului.

Viile au fost cultivate din perioada daco-romană, deoarece aici s-a descoperit un postament de teasc confecţionat din piatră, ce se află actualmente la Muzeul de Istorie din Aiud, iar la Ciumbrud se găsesc două astfel de vestigii la intrarea în cramă.

În această podgorie, la Cimbrud, există o vie înfiinţată în secolul trecut şi replantată, terenul aparţinând Liceului horticol, tot aici a fost înfiinţată o şcoală de viticultură de tip inferior, apoi de maiştri viticoli (1938), care ulterior a fost transformată

în liceu horticol cu specialitate de viticultură şi vinificaţie (1966). O pivniţă foarte bună de vinuri cu un compartiment destinat vinotecii şi o sală de degustare, completează spaţiul cel mai mare destinat depozitării vinurilor ce excelează prin calităţile lor.

Şcoala de viticultură din Ciumbrud şi-a găsit preocupare prin a furniza material săditor de bună calitate, astfel aici există o pepinieră, în care s-a experimentat metoda de parafinare a butaşilor altoiţi, folosindu-se  propriul portaltoi.

Vinurile sunt foarte bune atât cele semidulci şi dulci cât şi cele curente de masă cu o doză de aciditate ce se armonizează echilibrat cu alcoolul, dulceaţa şi celelalte substanţe constituite ce le fac să fie mai căutate, ceea ce le deosebeşte de vinurile din celelalte podgorii este o oarecare duritate, deşi soiurile sunt aceleaşi: Feteasca albă, Riesling italian, Savignon blanc, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot gris, Neuburger, iar soiurile pentru masă sunt cele timpurii : Perla de Csaba, Chasselas doré şi soiul Muscat Hamburg.

Bibliografie:

1. Cotea V.D., Barbu N., Grigorescu C., Cotea V.V. – Podgoriile si vinurile Romaniei, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2000.

2. Alexandrescu I.C., Oslobeanu M., Jianu L., Pituc P. – Mica enciclopedie de viticultura, Editura Glasul Bucovinei, Iasi, 1994.