CUPRINSI. Notiuni introductivepag.2II. Rudenia in dreptul privat roman...pag.3III. Felurile rudeniei si gradul rudenieipag.5IV. Intinderea si dovada rudeniei...pag. 8V. Efectele juridice ale rudeniei si importanta ei.pag. 9VI. Surse bibliografice.......pag.11

Notiuni introductive.In timp ce conform DEX-ului prin rudenie se intelege: popor, neam, ruda; generatie; legatura directa sau colaterala intre persoane care fac parte din aceeasi familie inrudite; persoana din aceeasi familie cu alte persoane unite prin legaturi de sange sau prin alinata; ruda, rubedenie[footnoteRef:2]. Dictionarul de sociologie considera rudenie, apropiere biologica sau spirituala, socioalmente recunoscuta intre indivizi umani[footnoteRef:3]. [2: Noul dictionar Universal al limbii romane, Ed. Litera International, Bucuresti 2009, pag. 1.383] [3: Dictionar de sociologie, coord. Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu, Ed. Babel, Bucuresti 1998, pag. 510.]

O definitie interesanta a rudeniei o ofera si Maria Voinea si anume faptul ca prin rudenie se intelege o legatura de sange intre doua sau mai multe persoane ce coboara unele din altele (cum ar fi tatal cu fiul, bunicul cu nepotul) sau care fara a cobori unele din altele au un urmas comun (cum ar fi fratii si verii)[footnoteRef:4]. De-a lungul istoriei, rudenia a jucat un rol crucial in evolutia popoarelor, primele forme de organizare fiind cele bazate pe descendenta si apartenenta (fie ea religioasa, etnica, culturala, profesionala, ideologice etc.), de la ginta din comuna primitiva, la regatele din evul mediu, pana la gruparile mai mult sau mai putin legaledin zilele noastre. Daca privim prin prisma reglementarilor nationale, in acest sens Codul familiei in art.45 defineste notiunea de rudenie. Rudenia este legtura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. n primul caz rudenia este n linie dreapta, iar n al doilea rnd colaterala. Rudenia n linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta. . Prevederi privind rudenia exist si in Codul civil, n reglementarea succesiunilor. Codul civil reglementeaza doua aspecte ale rudeniei si anume legatura de sange dintre o persoana si ascendentii sai si legatura fireasca dintre doua sau mai multe persoane care au un autor comun. [4: Maria Voinea Familia si evolutia sa istorica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1978, pag.82]

Rudenia in dreptul privat roman.In epoca veche, familiile din Roma erau numeroase. Din cadrul unei familii faceau parte persoanele ce aveau legaturi de singe intre ele cognatii, dar si persoanele care nu aveau legaturi de singe- agnatii. Rudenia de singe ( cognatiunea) era legtura dintre cei care aveau un autor comun, indifferent daca se gaseau sau nu sub aceeasi putere. Rudele de singe nu intotdeauna erau si rude civile. Astfel, sora trecea prin casatorie sub puterea sotului si inceta sa mai fie ruda civila cu fratele ei ramas sub puterea tatalui, dar continua sa fie ruda de singe cu el[footnoteRef:5]. [5: Molcut Emil. Drept privat roman. Bucuresti: Universul juridic, 2007,p.95]

Pe linga cognatiunea reala, care isi avea izvorul in natura, romanii cunosteau si cognatiunea fictive. Izvorul cognatiunii fictive se afla in regula ca toti agnatii sunt cognate. Prin urmare, indifferent daca erau sau nu rude de singe, agnatii deveneau in mod automat si cognate. Astfel, adoptatul devenea agnat cu membrii familiei adoptantului, intrucit se afla sub aceeasi putere. Fiind agnat, devenea si cognat cu membrii familiei adoptative, cu toate ca nu era si ruda de singe. Asadar, daca toti agnatii erau cognati, nu toti cognatii erau rude de singe (cognatii fictivi)[footnoteRef:6]. [6: Murzea Cristinel. Drept roman. Editia a 2. Bucuresti: All Beck, 2003, pag. 79.]

Rudenia civila ( agnatiunea) reprezinta legatura dintre persoanele aflate la un moment dat sub aceeasi putere, dintre persoanele care au fost sub aceeasi putere in trecut si dintre persoanele care s-ar fi aflat sub aceeasi putere, daca mai traia pater familias[footnoteRef:7]. [7: Rudenia civila (agnate) se intemeiaza pe idea de puter pe care pater familias o exercita asupra grupurilor de personae, iar principal conditie ce trebuia respectata de catre toti membrii familiei era sa fie supusi lui pater familias.]

Aceste trei cercuri de agnati nu erau fixe, ci mobile, fiindca aceleasi personae, in functie de imprejurari, se puteau afla in oricare categorie de agnati. De exemplu, doi frati intrau in primul cerc atita vreme cit le traia tatal; dupa moartea tatalui, ei treceau in al doilea cerc; daca se nasteau dupa moartea tatalui, faceau parte din al treilea cerc. Desi la moartea sefului de familie, familia sa se diviza in atitea familii citi descendenti masculine erau, acestia devenind pater familias, totusi legaturile de rudenie agnatica existente nu dispareau. Persoanele care s-au aflat in puterea aceluiasi sef de familie si care s-ar fi gasit inca sub ea, daca ar fi continuat sa traiasca, ramineau mai departe rude agnatice (agnati), putind dovedi oricind legatura lor comuna cu acelasi cap de familie. Persoanele care nu puteau dovedi o asemenea legatura, dar puteau invoca unele prezumtii ce pledau pentru o apartenenta indepartata fata de un sef de familie comun, cum ar fi existent aceluiasi nume de familie sau participarea la acelasi cult religios, erau socotite rude civile indepartate si purtau numele de gentili (gentiles); denumirea aminteste de marile comunitati familial din epoca veche straveche, cunoscute sub numele de ginti (gentes)[footnoteRef:8]. Era foarte important sa se stie din ce categorie de agnati facea parte o persoana sau alta, pentru ca in epoca veche agnatiunea a fost singurul criteriu de stabilire a mostenirii. Rudele civile luau parte la mostenire in ordinea celor trei categorii descries mai sus. [8: Murzea Cristinel. Drept roman. Editia a 2. Bucuresti: All Beck, 2003, pag.79.]

Determinarea gradului de rudenie.Gradele de rudenie se calculau in felul urmator . Se numarau generatiile care despart pe una dintre cele doua personae de autorul comun, apoi generatiile care despart pe autorul comun de cealalta persoana, iar la urma se face suma celor doua numere[footnoteRef:9]. Astfel, fratii sunt intre ei rude de gradul doi, deoarece de la frate pina la parintele lor este un grad, iar de la aceasta pina la celalalt frate al doilea grad. Verii sunt rude de gradul patru, deoarece de la fiecare din ei pina la autorul comun (bunicul) sunt cite doua grade, in totalpatru grade. Aceasta modalitate de calculare a gradului de rudenie este valabila pentru ambele tipuri de rudenie, civila si de singe[footnoteRef:10]. [9: Fiecare generatie reprezinta un grad si erau atitea grade cite generatii.] [10: Iurie Mihalache. Drept privat roman. Chisinau, 2002, pag.122.]

Felurile rudeniei. Rudenia poate fi clasificat dup mai multe criterii: A. Dup izvorul ei, rudenia poate fi:1. rudenie de snge sau rudenie fireasc, rezultat din faptul concepiei i al naterii; rudenia de snge se poate i ea clasifica n: rudenie din cstorie cnd raporturile de rudenie s-au nscut n cstorie orica urmare a cstoriei i rudenie din afara cstoriei cnd legturile de snge s-au nscut n absena cstoriei ori n afara ei. n principiu, nu exist nici o deosebire ntre rudenia din cstorie i cea din afara cstoriei, deoarece copiii din cstorie sunt egali cu cei din afara cstoriei.2. rudenia civil, rezultat din adopie- form special de protecie, aplicat n interesul superior al copilului, prin care se stabilete filiaia ntre copilul adoptat i adoptator, precum i legturile de rudenie ntre copilul adoptat i rudele adoptatorului. Aceastea rezulta din Legea Nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adoptiei.[footnoteRef:11] Rudenia civila este asimilata de lege cu rudenia de singe. Adoptatul si descendentii lui dvein ruda cu adoptatorul si rudele acestuia. [11: Legea Nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adoptiei.]

B .Dupa modul in care se stabileste, rudenia este de doua feluri: 1. Rudenia n linie dreapt este cea dintre persoanele care coboar una din alta (art. 45). Rudenia in linie dreapta poate fi:-Ascendenta- care leag o persoan cu aceia din care ea coboar, deci cu ascendenii si;

-Descendent care leag o persoan cu aceia care coboar din ea, deci cu descendenii si;2. Rudenia in linie colaterala este aceea dintre persoanele care au un ascendent comun: frati, unchi si nepot, veri.Dupa cum rezulta rudenia poate fi fireasca sau civila. Rudenia fireasca este legatura de singe si, prin reglementare legala, legatura dintre doua sau mai multe personae care coboara unele din altele, cum sint, de exemplu tatal, fiul, nepotul de fiu, saucare, fara a descinde unele din altele, au un autor comun, cum sint de exemplu, fratii intrei ei, verii primary intre ei[footnoteRef:12]. [12: Dr. Valentina Cebotari. Dreptul familiei. Editia a 3. Revazuta si completata, pag. 58.]

Stabilirea legaturii de rudenie se numeste filiatie. Rudele pot fi apropiate sau indepartate. Distanta dintre rude se masoara cu gradul de rudenie. Gradul de rudenie reprezint distana dintre dou rude, msurat pe linia legturii de rudenie, dup numrul naterilor intervenite, adic al generaiilor.Stabilirea gradului de rudenie se face diferit, dup felul liniei de rudenie.Astfel:La rudenia n linie dreapt (direct), gradul de rudenie se socotete dup numrul naterilor prin care se stabilete legtura de snge ntre dou persoane. Astfel, tatal si fiul sint rude de gradul I, bunicul si stranepotul sint rude de gradul III[footnoteRef:13]. [13: Dr. Valentina Cebotari. Dreptul familiei. Editia a 3. Revazuta si completata, pag. 59.]

La rudenia n linie colateral, gradul de rudenie se socotete dup numrul naterilor intervenite, pornind de la una din rude, n linie ascendent, pn la autorul comun, i apoi de la acesta, n linie descendent, pn la cealalt rud. Asadar fratii sint rude d egradul II, verii primari- rude de gradul IV. n linie colateral, nu exist rude de gradul nti.

Intinderea si dovada rudeniei.

Rudenia fireasc este permanent. ntr-un singur caz, anume acela al ncuviinrii adopiei, filiaia dintre adoptat i prinii si fireti nceteaz, meninndu-se ns impedimentul la cstorie.Rudenia civil dureaz numai ct timp fiineaz adopia.Ca regul, rudenia produce efecte numai dac este dovedit, n mod excepional, rudenia din afara cstoriei constituie impediment la cstorie, chiar dac nu a fost stabilit legal.Dovada rudeniei se face n chip diferit, n raport de efectele urmrite. Astfel:

1) Dac se urmresc efecte de stare civil, dovada rudeniei se face, n principiu, cu actele de stare civil. n mod excepional, starea civil se poate proba prin orice mijloc de prob, n urmtoarele situaii: reconstituirea sau ntocmirea ulterioar, n cazuri speciale, a actelor de stare civil; cnd, din orice motive, dovada filiaiei fa de mam nu se poate face prin certificatul de natere ori se contest realitatea celor cuprinse n certificatul de natere, n privina filiaiei fa de mam.

2) Dac se urmresc alte efecte dect cele de stare civil, dovada rudeniei se poate face prin orice mijloc de prob, inclusiv actele de stare civil. De exemplu, n cadrul procedurii succesorale notariale, stabilirea numrului i calitii motenitorilor, de ctre notarul public, se poate face i prin martori, iar dac exist contestaii, notarul public i ndrum pe motenitori la instana judectoreasc.Dovada prin orice mijloc de prob se admite i atunci cnd aplicarea unor dispoziii legale este condiionat de existena rudeniei. De exemplu n caz de opoziie la cstorie, pe motiv de rudenie; n cazul determinrii actelor juridice prohibite ntre anumite rude; n cazul recuzrii judectorului care este rud cu partea etc.n procesele penale, dovada rudeniei se poate face i prin mijloacele de prob reglementate de Codul de procedur penal, deci n alte condiii dect cele ale Codului familiei, fr ns a le exclude pe acestea.

Efectele juridice ale rudeniei si importanta ei.

Rudenia prezint interes juridic numai dac legea i recunoate efectele. Din aceast perspectiv, pot exista urmtoarele situaii:1) rudenia produce efecte juridice numai pn la un anumit grad ca, deexemplu: cstoria este oprit ntre rudele n linie colateral pn lagradul al patrulea inclusiv; obligaia de ntreinere exist ntre prini i copii, bunici i nepoi, strbunici i strnepoi, frai i surori; la succesiune sunt chemai, conform legii, descendenii, ascendenii i rudele n linie colateral, pn la gradul al patrulea inclusiv; nu pot fi audiate ca martori, n procesul civil, rudele pn la gradul al treilea inclusiv2) gradul pn la care rudenia produce efecte poate fi stabilit pe bazacriteriului determinat de lege. 3) rudenia produce efecte indiferent de grad, ca, de exemplu: la divor copiii pot fi ncredinai unor rude; curatela poate fi instituit la cererea rudelor etc.

Existenta legaturii de rudenie are importanta indiferent de gradul de rudenie la instituirea tutelei, curatelei asupra copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca. La adoptia unui copil la fel se da prioritate rudelor, indiferent de gradul de rudenie, daca aceasta nu contravine intereselor copilului.In dreptul civil , dovadar rudeniei trebuie facuta in cazul aplicarii titlului III din cartea a patra- mostenirea legala; in cazul determinarii actelor juridice a caror incheiere este oprita si anume intre tutore , sotul, o ruda a tutorelui pina la gradu IV inclusiv pe de o parte, si minor pe de alta parte.In procesul civil, rudenia are importanta la recuzarea judecatorului, expertului, specialistului, interpretului, grefierului si a executorului judecatoresc[footnoteRef:14]. [14: Codul de Procedura Civila, art 50.]

In dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane care au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului.In dreptul procesual penal, rudenia este temei pentru inlaturarea martorilor propusi spre ascultare[footnoteRef:15]. [15: Codul de Procedura Penala, art 90.]

Daca vorbim despre rudenia civila, in acest caz efectele juridice ale acesteia sint identice cu efectele juridice ale rudeniei de singe.

SURSE BIBLIOGRAFICE1. Codul familiei al R.M, actualizat la 01.01.20142. Dr. Valentina Cebotari. Dreptul familiei. Editia a III-a. Revazuta si completata.3. Legea Nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adoptiei.4. Codul civil al R.M. Actualizat la 15.04.2013.5. Iurie Mihalache. Drept privat roman. Chisinau, 2012.6. Maria Voinea. Familia si evolutia sa istorica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica. Bucuresti 1978.7. Dictionar de sociologie, coord. Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu, Ed. Babel, Bucuresti 1998.8. Noul dictionar Universal al limbii romane, Ed. Litera International, Bucuresti 2009.9. Molcut Emil. Drept privat roman. Bucuresti: Universul juridic, 2007.10. Murzea Cristinel. Drept roman. Editia a 2. Bucuresti: All Beck, 2003.11. Alexandru Balaci, Codruta Hageanu, Viorica Dumitrache "Dreptul Familiei" - Bucuresti 1999.12. Harbd, Maria Dreptul familiei i starea civil, Ed, Junimea, Iai, 2004.13. https://dreptmd, accesat la data 01.05. 2015.

1