Investete n oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa nr.5 "Promovarea masurilor active de ocupare"Domeniul major de intervenie5.2Titlul proiectului Antreprenoriat turistic ruralNumrul de identificare al contractului: POSDRU//135/5.2/S/125473

REFERAT PROFILUL ANTREPRENORULUI DE SUCCES. COMPETENTELE ANTREPRENORULUI

Formator: ef lucr. dr. Mihu Nicoleta Maria

Cursani:

Profilul antreprenorului de succes. Competentele antreprenorului

Vocea consumatorului trebuie sa se simta in fiecare aspect al unui start up (Kenneth P. Morse)Antreprenorul este intermediarul dintre capital si forta de munca (Richard Cantillon-in jur de 1730) - viziune simplista (anterevolutie industriala) Un antreprenor este acea persoana care se uita la o problema si o vede ca pe o oportunitate, iar apoi actioneaza asupra sa!

Calitatile necesare unui antreprenor de succes

1. Viziune2. Gut-feeling(fler antreprenorial)

3. Inteligenta si creativitate4. Gandire pozitiva

5. Cunoasterea domeniului de6. Pasiune pentru propria afacere

7. activitate8. Etica personala

9. Perseverenta si determinare10. Incredere in oameni

11. Carisma si persuasiune12. Atitudine

13. Responsabilitate14. Problem-solver

15. Decision -maker

Tipuri de antreprenori

1. Antreprenoriat social - definit dupa anii '60 ai secoului trecut dar prezent inca din sec XIX (Florence Nightingale a dezvoltat prima scoala independenta de asistente medicale e si acum parte din curicula britanica de studii dar se uita acest aspect de antreprenor social)- porneste de la identificarea unei probleme sociale si porneste la rezolvarea acestei probleme sociale prin metode tipic antreprenoriale (creand o organizatie, apoi identificand cai de actiune, finantare si dezvoltare a acestei organizatii)- NU este neaparat orientat spre profit dar trebuie sa fie eficienta in atingerea obiectivelor- de aceea, de multe ori este util sa consideri AS ca gandit pentru profit2. Antreprenoriat politic - crearea unor structuri, finantarea acestora, leadership si concurenta cu alte miscari politice- din pacate, multe pornesc de la cele mai bune intentii si ajung simple afaceri3. Antreprenoriat in cercetare - un proiect de cerecetare trebuie sa aiba o anumita finantare, trebuie realizat prin coordonarea unei echipe si trebuie sa indeplineasca niste obiective elemente de activitate antreprenoriala- Thomas Alva Edison (a fondat General Electric)4. Netprenoriat- incep mult mai devreme afacerile (un adolescent are o intelegere mai profunda a mediului online, a oportunitatilor datorita vechimii sale un antreprenor traditional nu poate incepe cu aceasta vechime de 10 ani intr-un domeniu, oricare ar fi el!)- lucreaza in grup/perechi (tribut retelelor de socializare:)- sunt mai interesati de evolutia rapida catre exit de succes decat de o dezvoltare p etermen lung/ family bussines5. Intraprenoriat un intraprenor este un angajat al unei corporatii care primeste libertatea si suportul financiar necesar pt a crea noi servicii, produse, sisteme, etc si care nu trebuie sa urmeze rutina sau protocolul corporatiei.

Competenele antreprenorului: Comunicare asertiv Organizare, planificare Negociere Analiz i sintez nvare continu

Cele 5 greseli antreprenoriale

1. Alegerea gresita a echipei- partenerii de afaceri si/sau oamenii cheie pe care ii angajezi- recomandabil este lucruri care sa va uneasca (colegi de facultate/inetrese comune/filosofie de viata asemanatoare/obiective similare) dar in acelasi timp sa fiti complementari ca abilitati, experienta si resurse(nimic mai gresit decat sa fiti cu totii buni la aceleasi lucruri)2. Intrarea intr-o afacere fara oportunitati- domeniu de afaceri fara oportunitati sau fara potential, piata in scadere sau prea competititva/cu bariere de intrare prea mari/prea specializat/nisa de piata mult prea mica in special daca acolo exista cativa jucatori3. Evitarea luarii deciziilor (procrastinarea)- duce la inghetarea bussines-ului- o decizie gresita, dar pe moment e mai buna decat una corecta dar mult prea tarziu4. Ignorarea rezultatelor- abordare tip trial and error; in lipsa unei masuratori nu ai cum sa inveti nici din greseli, nici din lucrurile pe care le faci bine!5. Convingerea ca sansa n-are niciun rolfara a supralicita rolul acesteia, nu trebuie supraevaluata nici intuitai personala/meritele personale intr-un succes care poate fi, in cele din urma, conjunctural

Cum incepi o afacere?!1. valoarea discutabila a ideilor de afaceri- ideile fara aplicare potrivita, fara a capata aderenta nu fac vreo diferenta, esenta ramane 1% inspiratie si 99% tranpiratieDAR- daca exista o marca inregistrata sau altfel de patentare a ideii ea incepe sa aiba valoare materiala neta (sau cel putin estimabila)- daca exista un pilot al proiectului care demonstreaza ca acea idee poate obtine profit / venituri/ tractiunea clientilor- daca vorbim de o afacere care functioneaza, este profitabila, pornita de la idee avem cel mai mare grad de valorizare a ideii- ceea ce calculam nu este ideea ci valoarea afacerii care rezulta din ea- cu cat vorbesti mai putin despre ideea ta (pt a nu-ti fi furata) cu atat mai mici sansele de a o pune in aplicare (fiecare discutie, fiecare feedback-in special de la oameni de afaceri- sunt utile)

Modalitati de generare a ideilor valoroase:1. Focus grupuri bine organizate (a nu se face pe cont propriu, apelati la un consultant)2. Brainstorming (nu se admit critici-oricat de absurde ar parea unele idei generate, ele nu trebuie respinse pt a nu bloca fluxul creativ)3. Brainwriting (adaugarea ideilor sa face in scris spre deosebire de brainstorming, ceea ce poate largi grupul de participanti; pt ca prezenta nu e necesara se poate realiza online, pe e-mail)4. Brainstorming invers (permite si criticile dar se foloseste doar in fazele mai avansate, nu la primele intalniri)5. Analiza inventarului de probleme (toate afacerile viabile provin nu de la o idee geniala ci de la identificarea unei nevoi reale pe piata urmata de gasirea unor solutii eficiente de a o rezolva; identif problemelor pe un domeniu de activitate/identificarea in paralel a unor solutii)6. Metoda Gordon (metoda antiintuitiva, in care vrem sa gasim o idee pe o anumita directie specifica insa nu indicam de la inceput aceasta idee participantilor la meeting ci o asociere mai larga, avand o legatura indirecta cu subiectul)7. Metoda notebook-ului colectiv (metoda colaborativa: fiecare membru al echipei scrie ideile intr-un notebook-pe o perioada de timp determinata:ozi, o sapatamana- pe care il da mai departe si la sfarsit se discuta ideile scrise)8. Listarea atributelor (lista de atribute pt problema/probleme cu care ne confruntam urmata de gasirea de idei/solutii la probleme, acest procedeu a contribuit la aparitia iPod, iPhone,etc9. Abordarea Think big

2. Comunicare si negociere in afaceri

Comunicarea este procesul prin care informaia este transmis de la o persoan la alta (sau de la un grup la altul), prin intermediul unui sistem comun de simboluri. Unul dintre cele mai utilizate modele de reprezentare a actului comunicrii este modelul creat de informaticienii C. Shannon i W. Weaver, n anul 1949. Codificare Mesaj DecodificareE R Canal

Feedback Codificarea este procesul prin care sursa comunicrii (sau emitorul) i traduce ideile ntr-un set de simboluri, respectiv ntr-un limbaj. Aceste simboluri conin mesajul sau informaia ce se dorete a fi transmis. Decodificarea este procesul prin care destinatarul interpreteaz mesajul receptat. Sensul mesajului transmis de ctre emitor va fi dat de ntlnirea cu reperele celui care decodific mesajul, ntr-un anumit context. De reinut este faptul c decodificarea nu pstreaz, n situaiile obinuite de comunicare, cu exactitate sensul iniial, pe care emitorul a dorit s-l exprime. Codificm i decodificm n funcie de mai multe elemente, cum ar fi: cultura i subculturile din care facem parte, experiena noastr de via, profesia creia i aparinem, diferite evenimente care ne-au marcat, prejudeci pe care le avem etc. De multe ori se ntmpl s nelegem un mesaj diferit de cel pe care emitorul a intenionat s ni-l transmit. Pentru a facilita nelegerea ct mai bun a mesajelor care ne sunt transmise, este important s cunoatem ct mai bine interlocutorul, dar i s ncercm s empatizm cu el, ascultndu-l activ i fcnd efortul de a privi lucrurile din punctul lui de vedere. n acest sens, exist numeroase aspecte prin care ne putem apropia de interlocutor: cunoaterea contextului su cultural i profesional, a experienelor importante din viaa lui, a lucrurilor pe care le apreciaz i a celor pe care le dezaprob, a valorilor, motivaiilor i activitilor sale .a. Totui, dat fiind faptul c nu putem cunoate n profunzime toate persoanele cu care suntem pui n situaia de a comunica zilnic, poate cea mai eficient metod de a ajunge mai aproape de sensul pe care emitorul dorete s l transmit este folosirea feedback-ului.

Feedback-ul constructivFeedback-ul reprezint reacia pe care o are receptorul fa de mesajul emitorului. n fiecare moment al vieii noastre, oferim feedback celor din jur, fie prin intermediul cuvintelor, fie doar la nivel nonverbal. Faptul c zmbim sau privim indifereni, c alegem s vorbim sau s tcem, c ne mbrcm elegant sau sport, c privim o persoan n ochi sau c ne uitm n pmnt atunci cnd discutm cu ea, c inem minile n old sau n buzunar, toate acestea le transmit celorlali mesaje despre noi. n procesul de comunicare, emitorul i receptorul i schimb n permanen rolurile, iar actul comunicaional se modeleaz constant, n funcie de interaciunea celor dou pri. S lum drept exemplu un adolescent care vine acas entuziasmat pentru c a avut o zi excelent. ncepe s-i povesteasc mamei sale ce a fcut, ns aceasta l privete indiferent, l ntrerupe cu diverse alte ntrebri sau se arat preocupat de altceva. Adolescentul va scurta, probabil, povestirea i poate chiar i va scdea entuziasmul fa de cele ntmplate. n cazul n care mama s-ar arta zmbitoare, i-ar acorda toat atenia, ar pune ntrebri ajuttoare i s-ar concentra numai asupra lui, probabil c actul comunicrii ar lua o turnur diferit fa de prima situaie. Dincolo de felul nostru natural i constant de a oferi feedback, este important s identificm i anumite formule intenionate i uneori mai eficiente de acordare a acestui feedback, astfel nct s ne putem ajuta interlocutorii s neleag felul n care actul lor de comunicare, atitudinea sau comportamentul lor ne-au influenat pe noi, cei crora ei au dorit s ne transmit anumite mesaje. Feedback-ul este esenial, astfel, att pentru a ne asigura c am neles bine ceea ce a spus emitorul sau pentru a clarifica anumite aspecte, ct i pentru a-i transmite acestuia reaciile pe care le-am simit noi cu privire la coninutul sau forma celor transmise i pentru a-l ajuta pe acesta s observe daca a obinut rezultatul scontat. Pentru c relaiile dintre oameni sunt mereu perfectibile, deci niciodat perfecte, avem nevoie de metode prin care s aducem comunicarea dintre noi la dimensiuni i coninuturi ct mai evoluate. Astfel, feedback-ul ne ajut att n situaiile n care dorim s orientm sau s reorientm o discuie sau un comportament ntr-o anumit direcie, n cazurile n care dorim s negociem sau s renegociem diverse relaii, ct i n contextul n care dorim s cerem i s obinem diferite lucruri de la ceilali, fie c este vorba despre favoruri, ajutor sau chiar respectarea unor drepturi. De foarte multe ori, rezultate aparent dificile i greu de obinut sunt atinse cu succes prin intermediul unei comunicri eficiente, n timp ce rezultate aparent simple sunt ratate, din pricina unor acte de comunicare ratate, eec la care se ajunge i prin incapacitatea de a acorda un feedback contructiv celor din jurul nostru. Oferim un feedback constructiv atunci cnd reuim s descriem comportamentul unei persoane i ceea ce am simit vis--vis de aceasta, ntr-o form asertiv, astfel nct s ne exprimm cu sinceritate opiniile i sentimentele, dar fr a le jigni ns pe cele ale interlocutorului. Pentru a atinge un astfel de rezultat, este relevant s avei n vedere caracteristicile unui feedback comportamental constructiv.