Refer Atbj Moe

9
Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației REFERAT BAZELE JURIDICE ALE MANAGEMENTULUI ORGANIZATIILOR ECONOMICE CLIENTELA SI VADUL COMMERCIAL .

description

asddd

Transcript of Refer Atbj Moe

Page 1: Refer Atbj Moe

Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

REFERAT

BAZELE JURIDICE ALE MANAGEMENTULUI

ORGANIZATIILOR ECONOMICE

CLIENTELA SI VADUL COMMERCIAL

.

Student: Astalus Bogdan-Cristian Grupa 2541

An IV IE

Page 2: Refer Atbj Moe

Clientela

Definitii in literatura de specialtiate

Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice sau juridice ce au relatii de afaceri cu acelasi comerciant. Clientela si vadul comercial se afla intr-o legatura stransa, ambele fiind componente indispensabile necorporale ale fondului de comert. Dreptul la clientela nu poate fi transmis decat impreuna cu fondul de comert.[1]

Din punct de vedere contabil,clientela se exprima sub forma unei cifre.

Client al instituţiei financiare nebancare, orice persoană cu care, în desfăşurarea activităţilor specifice, instituţia financiară nebancară a negociat o tranzacţie, chiar dacă respectiva tranzacţie nu s-a finalizat, precum şi orice persoană care beneficiază sau a beneficiat de serviciile instituţiei financiare nebancare (art. 9 din Legea nr. 93/2009). [2]

In activitatea unui comerciant clientela reprezinta un element de o importanta ridicata, determinand prin numarul, calitatea si frecventa clientilor si o viziune asupra situatiei economice prezente a comerciantului, de aici derivand si o viziune asupra succesului/insuccesului acestuia.

Din punct de vedere legislativ nu exista reglementari cu privire la clientela, aceasta nefiind definita in mod expres. Nu este reglementata în legislatia româna, in schimb in legislatia franceza (L din 1909), clientela este considerata un element esential al fondului de comert.

Categorii de clientela

Clientela captivă. Acest tip reprezinta clientii ce au contracte de aprovizionare cu comerciantii, de cele mai multe ori pe lunga durata

Clientela atrasă Acest tip reprezinta consumatorii ce dezvolta o anumita incredere fata de comercianti, acestia fiind atrasi de calitatea produselor sau a serviciilor comerciantilor, astfel devenind clienti noi ai comerciantilor.

Clientelei ocazionale Acest tip este reprezentat de consumatorii intamplatori, clientela lipsita de constanta, de continut si stabilitate in relatiile cu agentul economic

Clientela derivata Situatiile complexe ivite indeosebi in magazinele universale;

Page 3: Refer Atbj Moe

Dreptul la clientela nu poate fi transmis separat ci odata cu fondul de comert. Scopul firesc al activitatii comerciale, constand in obtinerea de profit, poate fi atinsa numai de agentii economici care izbutesc sa atraga in jurul lor o clientela statornica. De acest factor uman atarna intr-o masura decisiva  rentabilitatea intreprinderii.

 Clientela se afla intr-o stransa legatura cu vadul comercial care este definit ca o aptitudine a fondului de comert de a atrage publicul.

Factorii ce influenteaza clientela

Avem trei categorii:

1. Factori interni - elemente componente ale fondului de comerţ:- firma (reputaţia numelui comercial);- emblema;- vadul comercial; - drepturile de proprietate industrială.

2. Factori interni care nu fac parte din fondul de comerţ, dar care contribuie la atragerea clientelei şi, implicit, la sporirea valorii fondului transmis. Acestia sunt de doua tipuri, si anume:

obiectivi (amplasarea magazinul sau a sediului comerciantului, calitatea produselor).

subiectivi (legati de personalul intreprinderii si anume : loialitatea, calitatea prestatiei efectuate, relatia cu clientii).

3. Factori externi  - elementele legate de concurenta, piata detinuta.

Pentru a putea vorbi de o clientelă trebuiesc îndeplinite următoarele două condiţii:- să existe în realitate;- să fie personală celui care o exploatează.

O clientelă există atunci când aceasta este reală şi sigură. O clientelă virtuală sau potenţială nu poate fi luată în seamă.

Referitor la condiţia clientelei personale a celui care o exploatează, în practică întâlnim o problemă în cazul dependenţei comerciale sau juridice.

Dependenţa comercială apare în situţia în care un comerţ este exploatat în cadrul altei întreprinderi (micile comerţuri exploatate în incinta marilor magazine, restaurante instalate într-o întreprindere foarte mare.

Dependenţa juridică poate apărea în situaţia unui contract de concesiune, de distribuţie sau de franciza.

Page 4: Refer Atbj Moe

Indiferent de dependenţă (comercială sau juridică), clientela aparţine aceluia care are un renume, o marcă de comerţ sau de fabricaţie cunoscută, ceea ce denotă încă o dată că, clientela contribuie la reputaţia comerciantului, la creşterea valorii fondului de comerţ.

Trasaturi specifice ale clientelei

Comercialitatea este trăsătura specifică majoră a comercianţilor şi se deo-

sebeşte de clientela civilă a membrilor unor profesii liberale: avocaţi, notari, medici, etc.

Caracterul personal al clientelei se găseşte în orice activitate comercială

desfăşurată de un agent economic.

Actualitatea clientelei este o condiţie sine qua non a fondului de comerţ.

Clientela este elementul esenţial al fondului de comerţ şi fără el nu se poate vorbi de comerţ. Deşi este o masă de persoane neorganizată şi variabilă, clientela este o valoare economică datorită relaţiilor ce se stabilesc între titularul fondului de comerţ şi persoanele care îşi procură mărfurile de la comerciantul respectiv.

Clientela nu poate fi ataşată unui bun (fondului de comerţ), clientela nu aparţine nimănui, este atrasă de mărfurile şi serviciile de o calitate mai bună şi un preţ mai mic, se afirmă într-o opinie.

Page 5: Refer Atbj Moe

Vadul comercial

Vadul comercial este un element necorporal al fondului de comerţ şi presupune atragerea sau nu a clientelei. Acest lucru se realizeaza prin prisma unor factori si anume:

locul unde se află amplasat localul,

calitatea mărfurilor oferite clienţilor,

preţurile practicate de comerciant,

comportarea personalului în raporturile cu clienţii,

abilitatea în realizarea reclamei comerciale, influenţa modei etc.

Teoriile cum ca vadul commercial ar fi sau nu o component distincta a fondului de comert exista dar sustinerea fata de aceste teorii este impartita; acestea fiind spune, un lucru este sigur, vadul commercial si clientele formeaza un subansamblu al fondului de comert.Dat fiind faptul ca prin vadul commercial se ajunge la clientela, aceasta este atrasa, s-ar putea sugera ca este mai important vadul commercial.

Capacitatea, posibilitatea firmei de a atrage clientela sunt caracteristici ale vadului commercial.

Factorii care influenţează vadul comercial pot fi împărţiţi în doua categorii:

Factori obiectivi:Prin factori obiectivi ne referim la locul unde este pozitionat magazinul comerciantului, la raportul pret calitate pe care acesta il implementeaza.

Factori subiectivi:Cand discutam de factori subiectivi de obicei ne referim la personal, la modul de interactionare cu clientela, la modul in care comerciantul isi prezinta imaginea posibilor clienti.

Legătura dintre clientelă şi vadul comercial

Cum am subliniat mai devreme, vadul comercial nu poate fi considerat ca fiind un element de sine statator al fondului de comert, aceasta realizand impreuna cu clientela un ansamblu. Se accepta ca clientela este o consecinta directa a vadului comercial. Clientela este strans legata de fondul de comert, astfel dreptul la clientela nu poate fi transmis separat ci doar in cadrul fondului de comert.

Clientela se afla în strânsa legatura cu vadul comercial, care este definit ca o aptitudine a fondului de comert de atrage publicul (vadul comercial este locul foarte frecventat). Vadul comercial depinde atât de factori obiectivi(locul unde este pozitionat magazinul comerciantului, la raportul pret calitate pe care acesta il implementeaza)cat si de

Page 6: Refer Atbj Moe

factori subiectivi( personal, la modul de interactionare cu clientela, la modul in care comerciantul isi prezinta imaginea clienti )

În dreptul afacerilor se confrunta doua conceptii:

a) conceptia clasica, potrivit careia clientela si vadul comercial au întelesuri diferite;

b) conceptia moderna, care înlatura aceasta distinctie.

Atragerea clientelei este scopul principal al comerciantului. Castigul unui comerciant este reprezentat de aceasta atragere a clientele, iar acest castig este in acelasi timp o pierdere pentru comerciantii concurenti.

Relaţiile între comercianţi şi clientelă sunt guvernate de legi obiective, precum şi de norme juridice exprese, care le ocrotesc.

Noţiunea de clientelă este strâns legată de noţiunea de vad comercial. Noţiunile sunt mult discutate în doctrina şi practica judiciară. Se acceptă rolul important al clientelei în prosperitatea comerciantului.

În art.1 lit. c) din Legea Nr. 11/1991, privind combaterea concurenţei neloiale, modificată prin Legea Nr. 298/2001, printre elementele fondului de comerţ se enumeră şi vadul comercial, fără să se facă nici o precizare în legătură cu noţiunea de clientelă.Unii autori privesc cele două noţiuni ca fiind unul şi acelaşi lucru.

Putem spune ca între clientelă şi vadul comercial există două categorii de relaţii:

- o relaţie interdependentă: existenta uneia este strict dependenta de existenta celeilalte

- o relaţie reciprocă: clientela scade sau creşte în raport de calităţile şi deficienţele vadului

comercial.

Majoritatea autorilor acceptă că numai împreună clientela şi vadul comercial fac parte din elementele necorporale ale fondului de comerţ.

În concepţia tradiţională, clientela şi vadul comercial erau considerate ca elemente identice. Ele erau privite ca fiind două aspecte ale aceluiaşi fenomen deoarece amândouă au aceleaşi cauze de formare: amplasarea localului, calitatea mărfurilor şi a serviciilor, preţurile acestora etc

.Concepţia modernă consideră că distincţia dintre clientelă şi vadul comercial nu are

consecinţe juridice; în ultimă analiză, clientela este mai degrabă scopul comerciantului; celelalte elemente ale fondului de comerţ fiind destinate ca mijloace pentru atingerea acestui scop; atragerea, menţinerea sau dezvoltarea clientelei.

Page 7: Refer Atbj Moe

Bibliografie: I.N. Fintescu, Curs de drept comercial, Prof. Dr. Stanciu Carpenaru, Drept comercial român, Legea nr. 11 / 1991 privind concurenta neloiala Prof. Univ. Dr. IOAN MÎZGĂ Suport de curs in format I.D Bucureşti - 2011 – Partea I Introducere în bazele juridice ale managementului întreprinderii Prof. Univ.

Dr. Voicu Alexandru Virgil