7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da0204a059a 1/5

Referat

Aplicaţiile efectului fotoelectric

extern.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da0204a059a 2/5

Efectuat: Dodon Alina

Pe masura adanciri studiilor legate de structura si proprietatile atomilor, zicienii au ajuns tot

mai mult la concluzia ca greutatile si decientele intampinate de modelul

Bohr –Sommereld au o cauza mai profunda. u alte cu!inte greutatile pe care le intampina

in a descrie corect atomul se regasesc su" o forma sau alta la intelegerea oricaror fenomene de la o

scara a dimensiunilor de ordinul #$ %& cm. 'e aici a rezultat ca tre"uie cautata o descriere mai corecta ,

mai conforma cu realitatea tuturor fenomenelor microscopice. oncluzia este ca mecanica lui (e)ton

nu mai poate descrie corect fenomenele la aceasta scara.

  *enomene cum ar efectul fotoelectric sau emisia de radiatie termica nu pot incadrate

corect in teoria ondulatorie a luminii. +a o analiza ce!a mai atenta rezulta ca fenomenele care nu pot

corect explicate ondulator corespund momentului de aparitie nastere- sau disparitie a radiatiei

luminoase, momente care presupun directa legatura intre radiatie si atom. ntr%un fel acest lucru a fost

explicat de catre modelul Bohr prin introducerea postulatelor. n fond in spatele acestor postulate se

ascunde cheia intelegerii fenomenelor la scara atomica.

  (e)ton insa a o"ser!at ca fenomenele luminoase pot descrise foarte "ine pana la un

anumit punct pe o "aza ondulatorie cat ti pe o "aza corpusculara.

  (u pot explicate simultan, ondulator ti corpuscular acele fenomene care sunt

conditionate de trasaturile ce deose"esc cel mai mult particulele de unde in particular deose"irea este

legata de introducerea spatiala pe care o ocupa o particula sau o unda. / particula este totdeauna

localizata intr%o regiune nita a spatiului, pe cand emisia radiatiilor termice ca si efectul fotoelectricpresupun restrangerea si localizarea undei intr%o regiune extrem de mica deci cu caractere

corpusculare-. n acest fel tre"uie sa admita ori ca lumina in di!erse momente este cand unda, cand

particula ceea ce este deose"it de greu de inteles, ori presupune ca lumina contine in sine am"ele

calitati dar ca in unele momente, una dintre calitati predomina .

  A doua alternati!a pare mai usor de acceptat cu conditia sa putem cunoaste si explica

zica, cand, cum si de ce se comporta lumina, dominant ondulatoriu sau dominant corpuscular.

  Astfel ajungem la concluzia ca lumina tre"uie sa contina am"ele calitati 0 unda si

particula. n acest caz , pot explicate atat fenomenele de interferenta cat si cele cu caracter

corpuscular, formand astfel o unitate indestructi"ila unda%particula numita foton.

Aplicatiile efectului fotoelectric extern

  elula fotoelectrica este alcatuita dintr%un tu" de sticla !idat sau continand un gaz inert la

presiune redusa care are in interior doi electrozi 0 catodul - format dintr%un strat su"tire de metal

s, (a, 1- depus pe o portiune din peretele tu"ului si anodul A-.   format dintr%o retea de inel sau

"o"ita metalica.

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da0204a059a 3/5

  fg.1 - Celula otoelectrica

  Su" actiunea radiatiilor electromagnetice !izi"ile- fotocatodul emite electroni care sunt

dirijati spre anod datorita campului electric produs de tensiunea dintre si A si sunt captati de catre

acesta sta"ilindu%se un curent electric, indicat de gal!anometru 234. 'eci celula fotoelectrica

transforma un semnal luminos intr%un semnal electric.

elulele fotoelectrice cu !id sunt mai putin sensi"ile curentul fotoelectric se sta"ileste la

!alori mai mari ale 5uxului radiatiilor electromagnetice-, dar sunt lipsite de inertie intensitatea

curentului fotoelectric urmareste prompt si liniar !ariatia 5uxului luminos care cade pe catod-6 celulele

cu gaz sunt mai sensi"ile dar prezinta o inertie determinata de procesele ce se produc in cazul din tu".

  *otomultiplicatorul este alcatuit dintr%un tu" de sticla !idat in care se a5a un catod , unanod A si un numar oarecare de electrozi auxiliari numiti dinode g. 7- . / dinoda este un electrod

care "om"ardat cu un numar de electroni emite un numar mai mare de electroni secundari. u ajutorul

unui di!izor de tensiune format cu ajutorul rezistentelor R#, R7, R8, si R9 ecare dinoda, incepand cu

cea de langa catod, se a5a la un potential electric superior celei precedente

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da0204a059a 4/5

 

Su" actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt accelerati spre dinoda '# pe

care o "om"ardeaza. Aceasta emite un numar mai mare de electroni care sunt accelerati spre dinoda

'7% +a randul ei dinoda '7 emite un numar mai mare de electroni astfel incat, in nal la anod !a

ajunge un numar amplicat de electroni. Prin rezistorul Rs din circuitul anodului se sta"ileste un curent

electric de #$: –#$; ori mai mare decat in cazul unei celule fotoelectrice.

  'ispoziti!ele opto%electrice descrise prezinta o multitudine de utilizari in diferite domenii

ale tehnici , ne !om opri doar asupra folosirii acestor dispoziti!e la releul fotoelectric.

  Releul fotoelectric este un electromagnet care poate comanda inchiderea si deschidereaunui circuit electric. n cazul releului fotoelectric g. 8- lumina cade pe fotocatod si determina

aparitia unui camp electric care dupa amplicare stra"ate electromagnetul al carui camp produce

inchiderea circuitului comandat.

  A!and comenzi comode, sigure si rapide, releul fotoelectric se foloseste la numararea unor

o"iecte in miscare, la intreruperea automata a functionarii unor masini%unelte cand operatorul a intrat

intr%o zona unde este pericol de accidentare, la conectarea automata a retelei de iluminat in momentul

intunecari etc.

 

7/21/2019 Refer At

http://slidepdf.com/reader/full/refer-at-56da0204a059a 5/5