Refer At

4
FIRMA DE EXERCIȚIU – RAMPĂ DE LANSARE A VIITORULUI ÎNTREPRINZĂTOR PROF. BÎZU RAMONA PROF. GHIȚĂ MIHAELA COLEGIUL ECONOMIC „PETRE S. AURELIAN”, SLATINA, OLT Întreprinzătorul este persoana care iniţiază şi derulează o acţiune, asumându- şi riscurile asociate inovării, în schimbul unor satisfacţii materiale sau personale. El este un iniţiator în domeniul său de activitate, cel mai extins domeniu de menifestare a întreprinză-torului fiind cel economic. Întreprinzătorul îşi asumă riscurile derivate din acţiunea sa, riscuri ce pot fi de natură financiară, psihică sau socială. El este un inovator, realizând mereu combinaţii noi ale unor lucruri existente, în unele situaţii putând fi chiar şi inovator. Acesta poate avea satisfacţii în munca sa de ordin material, psihologic, moral sau social. Cultura unei comunităţi poate influenţa serios nivelul spiritului întreprinzător. O comunitate care acordă cel mai înalt statut celor aflaţi în vârful organizaţiilor ierarhice încurajează “ascendenta piramidală”, în timp ce acordarea celui mai înalt statut specializării profesionale poate încuraja educaţia specializată prematură. Ambele sunt daunătoare spiritului întreprinzator. Prima dictează ambiţie fără inovaţie, în timp ce a doua neglijează informaţiile relevante generate în afara limitelor unei profesii. Acordarea unui statut înalt celui sau celei „pe cont propriu” duce mai probabil la încurajarea spiritului întreprinzător. Se pare că există o inerţie considerabilă în oferta de întreprinzători. Un motiv ar fi: cultura afectează oferta, iar cultura însăşi se modifică foarte lent. Spiritul întreprinzător este una din marile căi ale dezvoltării economice şi sociale.

Transcript of Refer At

Formarea spiritului ntreprinztor prin firma de exerciiu

FIRMA DE EXERCIIU RAMP DE LANSARE A VIITORULUI NTREPRINZTORPROF. BZU RAMONA

PROF. GHI MIHAELA

COLEGIUL ECONOMIC PETRE S. AURELIAN,

SLATINA, OLTntreprinztorul este persoana care iniiaz i deruleaz o aciune, asumndu-i riscurile asociate inovrii, n schimbul unor satisfacii materiale sau personale. El este un iniiator n domeniul su de activitate, cel mai extins domeniu de menifestare a ntreprinz-torului fiind cel economic.

ntreprinztorul i asum riscurile derivate din aciunea sa, riscuri ce pot fi de natur financiar, psihic sau social. El este un inovator, realiznd mereu combinaii noi ale unor lucruri existente, n unele situaii putnd fi chiar i inovator. Acesta poate avea satisfacii n munca sa de ordin material, psihologic, moral sau social.

Cultura unei comuniti poate influena serios nivelul spiritului ntreprinztor. O comunitate care acord cel mai nalt statut celor aflai n vrful organizaiilor ierarhice ncurajeaz ascendenta piramidal, n timp ce acordarea celui mai nalt statut specializrii profesionale poate ncuraja educaia specializat prematur. Ambele sunt dauntoare spiritului ntreprinzator. Prima dicteaz ambiie fr inovaie, n timp ce a doua neglijeaz informaiile relevante generate n afara limitelor unei profesii. Acordarea unui statut nalt celui sau celei pe cont propriu duce mai probabil la ncurajarea spiritului ntreprinztor. Se pare c exist o inerie considerabil n oferta de ntreprinztori. Unmotiv ar fi: cultura afecteaz oferta, iar cultura nsi se modific foarte lent. Spiritul ntreprinztor este una din marile ci ale dezvoltrii economice i sociale.

Activitatea antreprenorial reprezint un proces care include n structura ei 10 aciuni distincte: Identificarea oportunitilor de afaceri;

Conceperea viziunii asupra demersului antreprenorial pornind de la reevaluarea necesitilor de schimbare;

Evaluarea propriilor performane antreprenoriale i adoptarea deciziilor referitoare la derularea iniiativei antreprenoriale;

Implementarea viziunii antreprenoriale prin organizarea afacerii;

Procurarea echipamentelor;

Asigurarea forei de munc competente;

Aprovizionarea cu materii prime;

Realizarea marketingului aferent afacerii;

Vnzarea produselor i serviciilor;

Subcontractarea i atragerea de colaboratori externi pentru activitile pentru care nu se dispune de competenele i mijloacele necesare.

Studierea disciplinelor economice are drept scop pregtirea elevilor n vederea aplicrii cunotinelor nsuite i dobndirii de noi competene pentru domeniul economic, necesare desfurrii activitii n profil i n viaa privat i gestionrii activitii unei firme.Firma de exercitiu, metoda practic de nregistrarea a cunotiinelor de la diverse discipline, determin dobandirea de abiliti anteprenoriale, perfecionarea comportamente-lor profesionale i totodat identificarea potenialului propriu al elevilor. Activitile desfurate prin firma de exerciiu urmresc o mai bun nelegere a antreprenoriatului, prin identificarea elementelor care alimenteaz atitudinile antreprenori-ale, ce ncurajeaz tinerii n a deveni antreprenori i a obstacolelor existente.Firma de exerciiu are rolul de a dezvolta o imagine pozitiv de sine i de utilizare a abilitilor personale n cadrul procesului de iniiere, planificare i implementare a unei idei de afaceri. Aceasta stimuleaz creativitatea elevilor n direcia utilizrii cunotiinelor studiate, contribuind astfel la crearea unui mediu propice dezvoltrii personalitii i spiritului ntreprinztor. Elevii sunt implicai n experiene de nvare reale, unde au posibilitatea de a-i asuma riscuri, de a-i coordona rezultatele i de a nva din rezultatele obinute, fapt care duce la formarea competenelor unui bun ntreprinztor.

Educaia spiritului ntrepriztor implic accentuarea metodelor care activeaz elevii, pentru a le deschide acestora ct mai multe domenii de aciune. Aceasta asigur faptul c elevii vor dispune mai trziu, n rolurile profesionale, de angajai sau tineri ntreprinztori, de o competen de aciune potrivit.

Educaia spiritului ntreprinztor pentru tineri nu se limiteaz la conceptul tineri ntreprinztori, ci reprezint o filozofie a pregtirii economice, care stimuleaz creativitatea economic, rspunderea proprie, capacitatea de a lua decizii i de a lucra autonom. n cazul obiectivelor de predare/nvare, n centrul educaieie spiritului ntreprinztor stau descoperirea i dezvoltarea de idei ntreprinztoare, elaborarea unui concept i realizarea acestuia. Ca urmare a activitilor desfurate n cadrul firmei acetia nu capt numai cunotiine n domeniul economic ci dezvolt o serie de trsaturi, necesare unui ntreprinztor de succes cum ar fi: Dorina de asumare a riscului - implicarea n afaceri presupune ntotdeauna un risc. Controlul propriului destin - orice rezultat este perceput n funcie de capacitatea de control a ntreprinztorului.

Spirit inovator - o noua abordare a calitii produselor sau de prestere a serviciilor, folosirea unor noi metode de distribuie i a unor noi concepte de ambalare, sunt elemente distinctive ale unui ntreprinztor inovativ.

Nevoia de implinire - ntreprinztorul este orientat spre atingerea unui anumit obiectiv i este motivat de ansa atingerii acestuia.

Acceptarea incertitudinii - iniierea unei afaceri este un proces dinamic, incert, complex i nesigur.

Incredere in sine - ntreprinzatorii au o mare ncredere n capacitatea lor de a-i atinge obiectivele propuse. Perseverena - ntreprinztorii nu sunt intimidai de obstacolele ce apar.

Spirit de iniiativ - ntreprinztori caut mereu situaii n care sunt personal rspunztori de succesul sau de eecul afacerii.

Sesizarea oportunitilor - ntreprinztorii au capacitatea de a anticipa tendinele i de a recunote oportunitile ce apar.

Mare disponibilitate pentru munc.

Datorit cunotiinelor i aptitudinilor dobndite prin firma de exerciiu, elevii se pregtesc pentru a deveni competeni n domeniile pentru care este nevoie de ei la nivel social. Bibliografie : Heyne Paul, Modul economic de gandire, E.D.P., Bucureti, 1991

Nicolescu O. Verboncu I., Management, Editura Economic, Bucureti

Becker Gary S., Comportamentul uman, o abordare economic, Editura All, Bucureti, 1994

Georgescu D., Educaie Antreprenorial, manual pentru clasa a XI-a, Ed. Niculescu, Bucureti, 2006 ROCT, Din coal n via prin firma de exerciiu, E.D.P., Bucureti