Redactor Alina ZAVARACHE - revistaconstructiilor.eu · materialului publicitar (text sau imagini)....

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei Adriana IftimeLaurenþiu Plosceanuing. Constantin Traian Rãdanprof. dr. ing. Nicolae Boþuconf. dr. ing. Doina Iofceadr. ing. Marian Badiu

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

e d

!t

o r

i a

l Zicala binecunoscutã spu-ne cã „schimbarea stãpâniloreste bucuria nebunilor”.

Instalarea unui nou Guvernîn þara noastrã sperãm sãbucure pe toatã lumea ºi nunumai pe… nebuni!

Nu de alta dar din ’89încoace mai toþi au dorit dintot sufletul sã scape de ne-bunii postdecembriºti, care auconsiderat avuþia þãrii ºi a poporului, drept o „manã cereascã”pentru parvenirea fãrã opreliºti.

Aºa s-a întâmplat cã, totul ºi toate, au fost obiectul lor decãpãtâi concretizat în furtul nemãsurat al „bãieþilor deºtepþi”, ceicare s-au întrecut unii pe alþii pentru a-ºi agonisi orice ºi oricât nuca la maraton, adicã timp îndelungat, ci pe suta de metri.

Aceastã întrecere nesportivã a dus la adevãrate „patimiromâneºti” îndurate, pe nedrept, de foarte mulþi nevoiaºi.

Sigur, lumea în general ºi cei de vârsta a treia în special, suntcei pãþiþi din plin dupã ’89 încoace, dar sperã ca „performanþiiportocalii” odatã aruncaþi peste bordul „jucãtorului naþional”, sãrestituie ce-au furat ºi nu numai ei, ci ºi cei care, chipurile, îischimbã acum pe nãrãviþi. Ar fi un act de dreptate pentru cã ºiînlocuitorii de azi au în „cârca” lor destui baroni, gropari ai intere-sului naþional, cei care, de fapt, au dat „startul” noii doctrine detrecere de la socialism la capitalism. Dacã ei nu începeau jafulnaþional poate cã nu ar fi deschis apetitul de parvenire a atâ-tor „înfometaþi” din restul partidelor care nu apucaserã sã fure dintentantul caºcaval constituit înainte de ’89.

De aceea nu trebuie sã ne bucurãm de noii înscãunaþi pânãnu vedem dacã „blana ursului din pãdure” ºi mai ales nãravullui s-au… schimbat odatã cu accederea la putere.

Pentru cã, încã din start, unii dintre noii guvernanþi au, deja,în CV-ul lor pete de neºters, ceea ce ne face sã avem rezerve.

Nu de alta, dar sã nu avem de-a face, în continuare, cu ace-leaºi metehne portocalii pentru cã atunci nu facem altceva decâtsã schimbãm mãgarul cu asinul iar situaþia sã rãmânã, de fapt,aceeaºi, sau, ce-i mai rãu, sã se adânceascã în detrimentul celorcare sperau ºi sperã la o viaþã normalã ºi mai ales decentã.

Spun aceasta pentru cã, încã de pe acum, promisiunile„certe” fãcute înainte de cãderea vechiului Executiv încep sãdevinã mult mai atenuate, lãsând impresia cã situaþia concretãlãsatã de predecesori nu prea le permite mare lucru. Aceastan-ar trebui sã fie o scuzã pentru cã existã resurse care pot aduceo îmbunãtãþire a situaþiei. ªi prima dintre resurse este STOPAREAFURTULUI, cancerul postdecembrist.

În prezent, cel mai important lucru obþinut odatã cu venirea laputere a noilor miniºtri este cã vom fi scutiþi sã mai vedem în con-tinuare acele figuri sinistre care, pe fondul aºa-zisei modernizãria þãrii au instaurat furtul, corupþia ºi nesimþirea. Este vorbadespre mult prea îndelungata guvernare a micii pãpuºi cotro-ceniste ºi desigur, de scurta prezenþã ungureanã care a fost, defapt, un guvern „caprã” pânã la instalarea noului Executiv.

Nu putem fi pe deplin liniºtiþi, pânã când nu vom vedea„mugurii” redresãrii naþionale cu oameni noi în gânduri ºi faptepentru a ne face sã credem cã visul urât de pânã acum are pre-mise sã redreseze ºi nu sã continue sau sã accentueze situaþiilecare ne-au fãcut sã regretãm cã n-am rãmas ceea ce eram înaintede ’89. Culoarea portocalie sã rãmânã proprie fructelor respectiveºi nu sã se schimbe cu alta la fel de dezamãgitoare. De fapt, astavrem de la noii înscãunaþi ºi nu continuarea însuºirii bunuluinaþional în detrimentul celor care prin muncã îl alimenteazã.

P.S. 10 iunie – o zi memorabilã?Poate! Totul este sã ºtim ce vrem ºi mai ales ce votãm!Pentru cã, altfel, ajungem de unde am plecat sau mai rãu.Doamne ajutã-ne!

Ciprian Enache

Viitorul la rãscruce?

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 20124

Baumit a creat, prin programulLife, o nouã lume de culori pentrufaþade. Din aceastã primãvarã, 888de nuanþe ºi instrumente modernede lucru alcãtuiesc un paletar com-plex, flexibil ºi inovativ – cel maiextins sistem de colorare pentrufaþade din Europa.

Timp de mai bine de trei ani,experþii din þãrile în care Baumiteste reprezentatã au fost solicitaþi sãanalizeze cerinþele ºi tendinþele cecaracterizeazã aceste pieþe ºi sãelaboreze, pe baza tendinþelorinterne, o soluþie inovatoare, un nousistem de culori.

Pentru a oferi beneficiarilor, apli-catorilor ºi comercianþilor de materi-ale pentru construcþii o lume deculoare, un nou paletar de culori ºicele mai moderne mijloace de lucru,au mai fost invitaþi specialiºtirecunoscuþi internaþional în dome-niul „culor i lor ºi tendinþelor”:arhitecþi, manageri de produs ºinumeroºi clienþi, scopul fiind acelade a estima tendinþele coloristice

în domeniul faþadelor pentru urmã-torii ani.

Rezultatul a fost surprinzãtor:aceste tendinþe coloristice în Europasunt aproape identice în mai multeþãri. S-a nãscut, astfel, Baumit Life,cel mai vast ºi inovator sistem deculori pentru faþade din Europa,cuprinzând 888 de culori.

Life constã din 94 de culori prin-cipale, intense, având, fiecare, optgrade de nuanþare. ªase nuanþe dealb ºi 36 nuanþe pentru tencuielilemozaic întregesc sistemul de culori.

Pe lângã selecþia cuprinzãtoarede culori, instrumentele suplimen-tare de lucru completeazã oferta deservicii, ofertã care mai cuprindepaletare personalizate pentru diversecategorii de clienþi, programe decomparare ºi alegere a culorilor peinternet, aplicaþii portabile descanare ºi mãsurare a tonalitãþii ºiintensitãþii culorilor precum ºi dotãripentru sprijinul consilierilor de colo-rare la punctele de vânzare.

MINICENTRU PROPRIU DE CONSILIERE PENTRU COLORARE

Unul dintre cele mai importante„instrumente” de lucru cu clienþii esteminicentrul de consiliere pentru co-lorare, care va beneficia din parteapartenerului local ºi de prezenþaunui consilier specializat Life.

În acest fel, LifeCenter va daposibilitatea comercianþilor mari, dinmai multe oraºe, sã acorde consul-tanþã la nivel profesional în domeniulcolorãrii. Pe aceastã cale, clienþii potalege, compara sau combina culo-rile, creându-ºi, în acelaºi timp, oimagine realã asupra finisajelor.

Adrian Albuleþ, consilier pentruproiecte în cadrul Baumit România,vede în noul minicentru de consiliereLife avantaje importante în domeniulcustomer relationship management.

„Pânã acum comandam mostrede finisaje pentru a putea oferi clien-tului o imagine clarã asupra culorii ºistructurii. Acest lucru nu va mai finecesar, deoarece avem acum laîndemânã mai multe mostre reale deculori, structuri decorative ºi modelede tencuieli mozaic pentru exemplifi-care, putând, astfel, sã alcãtuim peloc combinaþii armonizate pentruclienþii noºtri. Aceasta simplificãdiscuþia de consultanþã ºi econo-miseºte timp preþios atât pentru noi,cât ºi pentru clienþi”.

PALETARE DE CULORIADAPTATE GRUPURILOR ÞINTÃCãutând sã dezvolte instrumente

personalizate de lucru pentru pro-gramul Life, Baumit ºi-a pus mereu

Programul Baumit Life –o nouã lume de culori pentru faþade

Baumit Life oferã acum cel mai vast ºi inovator sistem de culori pentru faþade din Europa

continuare în pagina 6��


întrebarea: cum poate sprijini clienþii

pentru a-ºi configura faþadele într-un

mod cât mai original, cât mai fidel

gustului individual, pentru a fi cât

mai bine integrat în mediul construit

sau natural? Pe acest criteriu,

Baumit propune forme diferite de

alcãtuire a paletarelor dedicate fie-

cãrei categorii de clienþi fãcând, ast-

fel, mai flexibilã alegerea culorilor.

Într-un paletar uºor de manevrat,

Taste of Life oferã o selecþie de 88

de culori în tendinþele actuale, armo-

nizate ºi prezentate, la care se

adaugã 20 de combinaþii cromatice,

aplicate pe 10 modele de faþade, în

diferite stiluri ºi caractere, destinate

sã stimuleze creativitatea beneficia-

rilor ºi sã asigure o alegere rapidã ºi

cu stil a culorilor.

Easy Life este paletarul complet,

destinat profesioniºtilor, arhitecþi ºi

constructori ºi cuprinde cca. 100 de

pagini, în care se regãsesc nuanþele

intense Style ºi cele opt tonalitãþi

gradate derivate din acestea. Moza-

icul ºi structurile decorative sunt

cuprinse în format tipãrit. Easy Life

are un format uºor de manevrat ºi

flexibil, destinat lucrului curent pe

ºantiere sau la punctele de vânzare.

Cel mai complex dintre paletarele

din sistemul coloristic Life este Big

Life. Ambalajul impozant din alumi-

niu îi conferã prestigiul cãutat în

birourile de arhitecturã ºi la firmelemari de construcþii. Extensiile pentrucele mai importante programe dearhitecturã sunt disponibile ºi în for-mat electronic, în memoria USB inte-gratã. Big Life prezintã culorileprincipale Style pe o singurã paginã,iar cele opt tonalitãþi derivate pepagini separate. În anexa în formattipãrit sunt cuprinse, de asemenea,mozaicul ºi structurile decorative.

Paletarul uºor de manevrat ºi

practic Mosaik Life înlocuieºte

toate mapele cu mostre de culori

folosite pânã în prezent. Fiind uºor

de parcurs ºi atractiv, acesta pre-

zintã, în forma naturalã, toate culo-

rile tencuielilor pentru soclu -

MosaikTop - ºi structurile tencuielilor

decorative. Profesioniºtii din con-

strucþii au, astfel, la îndemânã un

mijloc eficace ºi practic de lucru cu

beneficiarii lor.

MICROSITE BAUMIT LIFEPentru internet, Baumit a realizat

un foarte inovativ microsite Life.

Publicul îºi poate face o impresie

asupra tuturor posibilitãþilor de a

folosi culorile din programul Life, le

poate combina ºi alege variante de

stiluri sau poate gãsi, repede ºi efi-

cient, o nuanþã corespondentã Life,

pentru o culoare a unui alt producã-

tor sau pentru o culoare Baumit din

paletarele anterioare.

Un mare avantaj pentru comerþul

cu materiale de construcþii

îl constituie faptul cã, prin

microsite-ul Life, clientul

se poate informa uºor ºi

complet, înainte de a lua o

decizie finalã. Astfel, el va

merge la orice partener

Baumit cu o imagine mai

bine conturatã asupra dorin-

þelor sale, iar discuþia finalã va

avea loc mai aproape de aºtep-

tãrile sale.

ORICE CULOARECU COLOUR-SEARCH

O noutate pentru comerþul cumateriale de construcþii este compo-nenta de suport on-line pentru clienþi,Colour-Search sau „cãutarea culorii”.Clienþii au posibilitatea de a intro-duce orice nuanþã de culoare de laorice producãtor, obþinând un echi-valent în paletarul Baumit Life, cuun grad de acurateþe de pânã la100%. Totodatã, comerciantul poatesã comande imediat culoarea laBaumit, un avantaj oferit clienþilor ºiun avantaj faþã de concurenþã. Înacest fel, Baumit pune un accentimportant pe consilierea în domeniulculorii, realizatã ºi în showroom-urilepartenerilor comercianþi, care au,prin tradiþie, mulþi clienþi din catego-ria meseriaºilor. Pentru aceºtia deter-minarea rapidã ºi cât mai exactã aculorii prin Colour-Search va asiguraun beneficiu de timp ºi calitate.

CE ÎNSEAMNÃPROGRAMUL BAUMIT LIFE

Toþi partenerii comerciali ne-auconfirmat cã noul program de culori -Baumit Life - are un bun potenþialde piaþã, în contextul în care clien-tului particular îi este acordatã oasistenþã mai consistentã ºi mai apli-catã la alegerea culorilor faþadei,prin mijloace profesionale de cus-tomer relationship management.

„Prin Baumit Life dorim sãoferim cea mai mare paletã deculori pentru faþade existentã pepiaþã. Astfel, vom da fiecãruiclient posibilitatea sã subliniezecaracterul unic al casei sale.De asemenea, intenþia Baumit afost aceea de a fi prezent pe piaþamaterialelor pentru construcþii cucele mai importante mijloace deconsultanþã. Faptul cã am reuºitne bucurã, desigur, foarte mult.”menþioneazã Laurenþiu Lupuºor,director general al Baumit România. �

�� urmare din pagina 4

Promovarea unui mediu înconjurãtor sãnãtos, în vederea realizãrii conceptului de dezvoltare dura-bilã, a determinat stabilirea politicii în acest domeniu, materializatã în obiective care urmãresc asigu-rarea unui nivel de protecþie ºi îmbunãtãþire a calitãþii mediului prin prevenirea ºi reducerea poluãrii,diminuarea consumului de resurse în raport cu indicatorii stabiliþi ºi promovarea producþiei în condiþiiledezvoltãrii durabile.

Indicatorii de mediu urmãriþi exprimã, în termeni cuantificabili, viziunea despre ce trebuie sã însemnedezvoltarea durabilã ºi implicit, protecþia mediului.

PUNEREA ÎN PRACTICÃ A CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE DURABILÃPRIVIND PROTECÞIA MEDIULUI

Prin obiectivele generale, HIDROCONSTRUCÞIA ºi-a propus protejarea factorilor de mediu influenþaþide activitãþile desfãºurate ºi þinerea sub control a consumului de resurse în vederea creãrii unei afacerisustenabile.

Protecþia mediului la HIDROCONSTRUCÞIA este într-o continuã dinamicã, anual alocându-se resurseºi luându-se în considerare analiza impactului activitãþilor existente ºi a noilor activitãþi desfãºurate lapunctele de lucru, în raport cu respectarea cerinþelor legale naþionale ºi a Directivelor europene.

Astfel realizat, Managementul de mediu dovedeºte cã este o componentã a sistemului de manage-ment general, care include activitãþile de planificare, responsabilitãþile, practicile, procedurile, procesele ºiresursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea ºi menþinerea politicii în domeniulprotecþiei mediului.

PROTECTIA MEDIULUI - PILON AL DEZVOLTARII DURABILE

DIRIGINTELE DE ªANTIER -reprezentant al investitorului în realizarea investiþiilor (II)

ing. Constantin Traian RÃDAN

(Urmare din numãrul anterior)RESPONSABILITÃÞILE DIRIGINÞILOR DE ªANTIER

ÎN PERIOADA DE PREGÃTIRE A LUCRÃRILORÎnainte de detalierea domeniului respectiv, trebuie

reþinut un aspect de ordin general ºi obligatoriu cu ajutorulcãruia este identificat dirigintele de ºantier, reglementat,de altfel, în Ordinul pentru aprobarea procedurii de auto-rizare a diriginþilor de ºantier nr. 1496/13.05.2011, al Minis-terului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Persoaneleautorizate ºi domeniul/subdomeniul autorizat suntînscrise în Registrul diriginþilor de ºantier autorizaþi, ges-tionat de Inspectoratul de Stat în Construcþii, actualizatperiodic ºi publicat pe pagina web a acestora.

Fiecare diriginte de specialitate se identificã prin inter-mediul câtorva instrumente care trebuie sã corespundãunui anumit model impus în Procedura amintitã, având cadocument probatoriu Autorizaþia deþinutã, al cãrui modeleste, de asemenea, situat în amintita Procedurã. Pe toatedocumentele specifice acestei etape, ºi pe care diriginteleare obligaþia sã le întocmeascã alãturi de semnãturã, seaplicã ºtampila menþionatã, aceasta nefiind transmisibilã.

Specialiºtii autorizaþi au dreptul sã desfãºoare activi-tatea de diriginte de ºantier în domeniul/subdomeniulautorizat ºi sã presteze aceastã activitate pentru persoane

fizice/juridice sau societãþi de consultanþã specializatecare pot avea calitatea de investitori sau de beneficiari,aºa cum este stipulat acest drept în ORDINUL nr.1496/2011. În cadrul obligaþiilor ºi rãspunderilor ce lerevin, titularii de Autorizaþii îºi exercitã activitatea îndomeniul respectiv în scopul executãrii corecte alucrãrilor de construcþii, parcurgând etapizat o multitu-dine de activitãþi strict legate de existenþa autorizaþiei deconstruire care concordã cu condiþiile legale prevãzutede Legea nr. 50/1991, actualizatã. De subliniat cã, laaceastã etapã, investitorul are obligaþia de a obþine toateacordurile ºi avizele indicate în CERTIFICATUL DEURBANISM.

Toate concurã la faza urmãtoare: eliberarea AUTORIZA-ÞIEI DE CONSTRUIRE. Desigur, dirigintele de ºantierverificã, ulterior, datele din aceastã autorizaþie, date caretrebuie sã coincidã cu cele din proiect. Procedurile stan-dard impun constatarea existenþei reglementãrilor cuprivire la verificarea proiectelor de cãtre verificatori deproiecte atestaþi ºi însuºirea documentaþiei de cãtreexpertul tehnic atestat, numai dupã încheierea, în prea-labil, a unui contract distinct între acesta ºi proprietari,investitori sau administratorii construcþiilor.




O altã etapã importantã este aceea a întocmirii con-tractului între investitor ºi executantul lucrãrii. Termeniicontractuali trebuie sã exprime, în capitolele definitorii,clauzele referitoare la nivelul de calitate a construcþiilor,corespunzãtor categoriei de importanþã, precum ºigaranþiile materiale ºi alte prevederi care sã conducã larealizarea acestor clauze. Sunt dese situaþiile când con-tractele sunt semnate de ambele pãrþi fãrã a se puneaccentul pe aceastã specificaþie care, mai târziu, dinlipsã, aduce prejudicii uneia sau alteia dintre pãrþile con-tractante. În contractul de antreprizã nu se pot înscrieniveluri ºi cerinþe de calitate inferioare celor prevãzutede reglementãrile în vigoare. Astfel de situaþii, reciprocacceptate, creeazã premisele apariþiei unor factori derisc.

Dirigintele de specialitate trebuie sã se asigure cãproiectul cuprinde ºi procedurile de urmãrire specialã acomportãrii în exploatare a construcþiilor, dacã aceastava fi instituitã.

De asemenea, premergãtor începerii lucrãrilor, dirigin-tele parcurge o altã etapã esenþialã ºi preia de la investitoramplasamentul ºi reperele de nivelment ºi le predã exe-cutantului libere de orice sarcinã.

Momentul este marcat de prezenþa investitorului, exe-cutantului, proiectantului ºi dupã caz, a furnizorilor de uti-litãþi (electricitate, gaze, apã/canal, telefonie etc.).Trasarea construcþiei, stabilirea bornelor de reper, a cãilorde acces, a limitelor terenului, sunt obligaþii exprese aledirigintelui de ºantier, proiectantului ºi constructorului.Existenþa „Planului calitãþii“ ºi a procedurilor/instrucþiunilortehnice pentru lucrarea respectivã sunt alãturi de anunþulde începere a lucrãrilor la emitentul autorizaþiei ºi laInspectoratul Judeþean de Construcþii (Inspectoratul deConstrucþii Bucureºti), obligaþii fireºti ale dirigintelui de ºantier.

Înainte de începerea lucrãrilor de construcþii, dirigin-tele se preocupã de existenþa ºi amplasarea la loc vizibila panoului de identificare a investiþiei. Nu trebuie negli-jatã aceastã responsabilitate deoarece, în reversul situ-aþiei, intervine sancþionarea cu sistarea imediatã alucrãrilor pânã la intrarea în legalitate. Actul de disciplinãîn construcþii nu permite niciun rabat de la prevederileactelor normative în vigoare, condiþie obligatorie pentrutoþi factorii de rãspundere implicaþi în activitatea derealizare a investiþiilor.

(Va urma)

SC INTEGRAL CONSTRUCT SRL Bucureºti• EXECUÞIE ÎN CONSTRUCÞII • DIRIGENÞIE DE ªANTIER • ASISTENÞÃ CU UTILAJE

• MATERIALE DE CONSTRUCÞII • CONSULTANÞÃ PENTRU AVIZE, AUTORIZAÞII, CADASTRU• ALTE SERVICII PENTRU CONSTRUCÞII, INSTALAÞII ªI REPARAÞII

Tel.: 0724 28 56 28 E-mail: [email protected]

În pregãtire, o lucrare despre generaþiile de constructori!

Un asemenea om, cu preocupãriintelectuale, ºi-a propus sã scoatã lafinele lui 2012 un volum dedicatpersonalitãþilor din construcþii (arhitecþi,proiectanþi, cadre didactice, ingineri,manageri etc.).

Autorul se numeºte ing. IoanTescaru din Bacãu ºi are în lucrucartea „Personalitãþi în construcþii –realizãrile lor ºi amintiri“.

Cartea o scrie dupã 60 de ani dela intrarea sa în Facultatea de Dru-

muri ºi Poduri din cadrul Institutului de ConstrucþiiBucureºti (promoþia 1951).

Autorul intenþioneazã sã cuprindã în aceastã carte înspecial date despre Institutul de Construcþii, învãþãmân-tul tehnic, Facultatea de Drumuri ºi Poduri, despre pro-fesorii din perioada 1951 – 1956 precum ºi despreinginerii constructori din transporturi, drumuri, poduri ºicãi ferate.

Dl. Ioan Tescaru spune cã oamenii fac adevãratepelerinaje în lume pentru a vedea locuri minunate, con-strucþii celebre: cãi ferate, ºosele, drumuri de tot felul, poduri,viaducte, podeþe, toate cu farmecul lor.

Dl. Ioan Tescaru vã roagã ºi aºteaptã sã primeascãde la dumneavoastrã al te informaþ i i º i fotografiicare sã scoatã în evidenþã contribuþia constructorilorromâni la procesul de creare ºi modernizare a edifi-ciilor privind infrastructura transporturilor ºi a celor cudestinaþie productivã, social-administrativã, cultural-sportivã etc. Legãtura pentru detalii se poate face latel. 0234 522 483 sau 0762 606 292 sau e-mail:[email protected].

Prezentãrile personalitãþilor din acest volum vorcuprinde o fiºã personalã cu pozã ºi date cât mai multedespre personalitatea respectivã ºi lucrãrile realizate.

Pânã acum autorul a primit lucrãri de la specialiºtiidin cercetare, învãþãmânt universitar, proiectare, exe-cuþie ºi aºteaptã de la dumneavoastrã alte prezentãriinclusiv despre cei ce nu mai sunt printre noi dar care aufãcut ceva deosebit în activitatea lor.

Aºadar, dl. Ioan Tescaru vã invitã sã deveniþi coautoriai lucrãrii sale aflate în pregãtire. �

În general, odatã cu înaintarea în vârstã ºi în special în perioada de pensie, unii oameni de diferite profe-sii, pentru a-ºi pãstra exerciþiul intelectual, gãsesc de cuviinþã cã este lãudabil sã consemneze date ºi faptedeosebite care caracterizeazã viaþa ºi activitatea unor persoane ce au lãsat ceva valoros în urma lor.

ing. Ioan Tescaru


�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 2012 13

Amintiri despre veºnicieing. Mihail ERBAªU (1942 - 2004)

Se ºtie cã plecarea spre eterni-tate a f iecãruia dintre noi este,desigur, o pierdere umanã ºi poate,doar o „bucurie” pentru pãmântulcare, potrivit Sfintei Scripturi, stã labaza apariþiei omului pe aceastãplanetã.

Nu întâmplãtor se spune cã dinpãmânt ne-am nãscut ºi acolo neeste locul veºnic dupã viaþã.

De unde ºi ritualul petrecut laînmormântare când sfârºitul uneifiinþe umane este consemnat depumnul de pãmânt aruncat pesteracla coborâtã în groapã.

Cel puþin într-un asemenea momentputem înþelege cã diferenþele materi-ale (palate, capele, mausolee etc.)ridicate din opulenþã, în timpul vieþii,nu justificã goana ºi ambiþiile unorade a se îmbogãþi, nejustificat, peseama celor mulþi, fãrã a le lãsa ºiacestora mijloace pentru un traidecent.

Rememorând, însã, timpul neiertã-tor în evoluþia sa, putem uita sau neputem aduce aminte de cineva carea rãmas pe mai departe un OM,pentru care ºi regretele devin veºnice.

Peste lespedea unui asemeneaom – cea a lui Mihail Erbaºu – s-aaruncat pãmânt în urmã cu doar optani, ani grei pentru familie dar ºipentru cei care l-au cunoscut ºiapreciat. ªi aceasta pentru cãMihail Erbaºu a fost un redutabilconstructor, un om între oameni.

Puþini ca numãr, cei opt ani nupot da uitãrii familiei ºi celor apropi-aþi, generozitatea cu care el ºi-aînconjurat pe cei cu care a colaboratsau cu care pur ºi simplu, s-a întâlnit.

Este, desigur, emoþionant sã-þiaduci aminte de un asemenea om,acum când prea puþini dintre noi maipot fi consideraþi oameni ºi mai alesde omenie. Se ºtie cã de-a lungulvieþii a existat ºi va exista lupta pen-tru supravieþuire. Lucrul cel maiimportant este cum ºi în ce fel noisau unii dintre noi înþeleg sã o facã.

Mihail Erbaºu a fost, ºi ca atare aºi rãmas, mai toatã viaþa lui, unaltruist. Adicã, nu totul pentru el, ci ºipentru semenii lui.

Lucrãrile purtând amprenta valo-rosului specialist în construcþii suntnumeroase, ele dovedind capaci-tatea, profesionalismul ºi ambiþiaunui constructor care a vrut, adovedit ºi a arãtat cã românii suntînzestraþi sã facã lucruri temeinice ºiîn investiþii.

Exemplul cel mai grãitor îl repre-zintã, desigur, multiplele construc-þii date în folosinþã de firmeleGrupului Erbaºu, construcþii carecuprind mai toate genurile de lucrãri:infrastructurã, civile ºi industriale,comerciale, administrative etc.

Înfiinþatã dupã 1990, firma Erbaºua cunoscut un trend ascendentreuºind, iatã, dupã 22 de ani, sã fieuna care participã, într-o mare mãsu-rã, la punerea în operã a cât mai mul-tor lucrãri din sectorul investiþiilor.

Acest lucru a fost posibil pentrucã tandemul tatã – fiu (pânã la dece-sul primului) ºi apoi continuat deinginerul Cristian Erbaºu s-a con-cretizat în dezvoltarea ºi valorifi-carea unui potenþial tehnico-materialºi uman capabile sã desfãºoare oactivitate eficientã.

Actualul director general, dr. ing.Cristian Erbaºu ºi în acelaºi timppreºedinte al Patronatului Socie-tãþilor din Construcþii, ne-a spus cã„Principiile pe care le-a impus tatãlmeu în firmã au fost extrem desãnãtoase. Dacã ar fi trãit, el ar fifost mulþumit de ceea ce am fãcutnoi toþi cei din firmã ºi ne-ar fi îndru-mat profesional pentru continu-area aplicãrii ideilor ºi principiilorsale, în condiþiile exigenþelor actualede pe piaþa construcþiilor”.

Aºadar, este bine sã nu-l uitãmpe Mihail Erbaºu pentru ceea ce areprezentat el în ansamblul con-strucþiilor din România ºi nu numai!

Au trecut, deja, opt ani de la dis-pariþia sa, vor trece ºi alþii cât esteeternitatea, dar amintirile desprece-a fost ºi ce-a reprezentat ing.Mihail Erbaºu nu trebuie sã se ºteargã,niciodatã, din memoria noastrã.

O meritã cu prisosinþã!

Ciprian Enache

Deºi profilul publicaþiei noastre este cel din titlul sãu, oameni suntem ºi împreunã convieþuim ºi lalucrurile plãcute dar ºi la cele care nu ne fac decât sã suferim.

Este ºi motivul pentru care, an de an, am consemnat în paginile revistei noastre despãrþirea de un omcu calitãþi umane ºi profesionale deosebite, trãsãturi care ne fac sã nu-l dãm uitãrii.


Securitatea ºi sãnãtatea în muncãîn mediul de afaceri din România

O PRIVIRE DE ANSAMBLU ÎN SECTORUL CONSTRUCÞIILOR DIN UNIUNEA EUROPEANÃ

dr. ing. ªtefan PECE - ªef Departament Sisteme de Muncã, INDCPM „Alexandru Darabont“ Bucureºti

Anual, la nivelul Uniunii Europene se înregistreazã:• peste 1.300 de decese;• peste 800.000 de accidentaþi, adesea grav;• expunerea a cca. 600.000 lucrãtori la fibre de azbest;• afecþiuni osteo-musculo-articulare ºi auditive la peste

jumãtate din numãrul angajaþilor implicaþi în construcþii.Se pierd, astfel, 30 milioane de zile de lucru din

cauza accidentelor de muncã ºi 26 milioane de zile dincauza bolilor profesionale.

Cu toate eforturile de ameliorare a securitãþii ºisãnãtãþii în muncã în acest sector, numãrul accidentelorde muncã ºi al bolilor profesionale rãmâne inacceptabilºi implicã un cost extrem de ridicat (peste 3% din cifra deafaceri a sectorului).

Aceastã situaþie se regãseºte ºi în România. Astfel,în ultimii ani numãrul accidentelor de muncã mortale dinconstrucþii a atins nivelul statisticilor europene, la dife-renþe semnificative faþã de domeniile de activitateplasate pe locurile urmãtoare, respectiv silvicultura ºiprelucrarea lemnului.

Din punct de vedere al numãrului total de accidenteînregistrate în sectorul construcþiilor, acestea sesitueazã pe locul 2 dupã sectorul minier.

Indicii de frecvenþã, atât în cazul accidentelor mortalecât ºi a celor cu incapacitate temporarã de muncãdepãºesc indicatorii medii de frecvenþã pe economie.

Activitatea din construcþii, prin specificul ei, îi expunepe angajaþi la o gamã largã de riscuri pentru securitate ºisãnãtate, la care se adaugã ºi alte aspecte cum ar fi:nivelul, în mare parte scãzut al pregãtirii personalului,caracterul sezonier al muncii, mediul de muncã variabil,modificarea frecventã a locaþiei, procentul ridicat delucrãtori fãrã forme legale.

Dacã majoritatea accidentelor au loc pe ºantier, înrealitate 2/3 din accidente au drept cauzã un eveniment

anterior lucrãrilor pe ºantier deoarece rezultã din defi-cienþe de concepere/proiectare a lucrãrilor sau echipa-mentelor tehnice utilizate, fie din organizarea ºantieruluiºi a întreprinderilor exterioare care intervin pe ºantier.În special activitãþile desfãºurate în paralel sau succe-siunea activitãþilor angajaþilor din diferite întreprinderireprezintã o cauzã frecventã de accidente.

Dupã 1989, prin preluarea Directivelor Europene, înlegislaþia românã s-a schimbat problema abordãriicondiþiilor de muncã în întreprinderi prin creºterearesponsabilitãþii angajatorilor, obligaþii noi pentru anga-jaþi ºi conºtientizarea eficienþei gestiunii riscurilor însecuritatea ºi sãnãtatea în muncã.

Directiva privind ºantierele temporare sau mobile(92/57/CEE), preluatã la noi în þarã prin HG 300/2006,detaliazã, în acest context, prevederi pentru sectorulconstrucþiilor ºi precizeazã responsabilitãþile partenerilorimplicaþi în prevenirea riscurilor de accidentare ºi îmbol-nãvire. Se sublinieazã necesitatea evaluãrii riscurilorpentru securitate ºi sãnãtate în muncã ºi a integrãrii pre-venirii riscurilor din momentul conceperii/proiectãriiºantierului ºi pânã la faza de existenþã a construcþiei.

Studiile aratã cã 2/3 din accidentele mortale care auloc pe ºantier sunt urmarea deciziilor luate în faza deelaborare a proiectului. Actorii principali ai acestei fazesunt arhitecþii, proiectanþii, gestionarii de contract ºiprestatorii de bunuri ºi servicii necesare pe durata con-strucþiei.

În faza de construire propriu-zisã, coordonatorii desecuritate ºi sãnãtate, diriginþii de ºantier ºi managerii deproiect, angajatorii, subcontractanþii ºi angajaþii trebuiesã stabileascã o strânsã colaborare pentru a elimina saureduce riscurile. Deciziile luate în aceste faze au impactlung asupra sãnãtãþii ºi securitãþii persoanelor care ulte-rior asigurã întreþinerea ºi realizeazã lucrãri în clãdire.

Conform datelor furnizate de Fundaþia Europeanã pentru Ameliorarea Condiþiilor de Viaþã, în statelemembre ale Uniunii Europene peste 13 milioane de angajaþi lucreazã în sectorul Construcþiilor, iar statisti-cile aratã cã numãrul accidentelor mortale, leziunilor ºi bolilor profesionale este mai ridicat decât în orice altsector de activitate (15% din totalul accidentelor de muncã ºi 30% din totalul accidentelor de muncã mortaledin sectorul industrial), iar probabilitatea ca angajaþii din acest sector sã sufere un accident de muncã cuincapacitate temporarã de muncã este de douã ori mai mare decât media din celelalte sectoare de activitate.



Utilizarea azbestului în construcþiile secolului 20 ilus-treazã în mod evident acest aspect. În cursul acesteifaze de existenþã a construcþiei, deciziile luate de propri-etarii de imobile ºi de cei responsabili cu întreþinereasunt foarte importante.

Pentru a integra toate aceste aspecte în gestiuneariscurilor profesionale, HG 300/2006 prevede noi funcþiide coordonare (coordonatori de securitate ºi sãnãtate înmuncã). Prin intermediul unor instrumente cum ar fi:Planul de securitate ºi sãnãtate în muncã, Registrul decoordonare, Dosarul de intervenþii ulterioare ºi Decla-raþia prealabilã, coordonatorii de securitate ºi sãnãtateîn muncã pregãtesc intervenþia angajatorilor pe ºantierºi au în vedere operaþiile ulterioare de întreþinere ºitransformare a clãdirilor.

Atribuþiile coordonatorului de securitate ºi sãnãtate înmuncã nu-l exonereazã pe angajator de responsabili-tatea pentru securitatea ºi sãnãtatea lucrãtorilor de peºantier! Implementarea, în mod practic, a prevederilorHG 300/2006 presupune cunoaºterea obligaþiilor pre-vãzute de legislaþia de securitate ºi sãnãtate în muncãcu referire la domeniul construcþiilor, principalele riscuricare pot sã aparã ºi mãsurile de prevenire în vederearealizãrii de proceduri, posturi de muncã ºi lucrãri fãrã risc.

Pentru a veni în sprijinul firmelor de construcþii ºi altuturor actorilor implicaþi în prevenirea riscurilor profe-sionale specifice acestui domeniu, proiectul POSDRU55075 - „Securitatea ºi sãnãtatea în muncã, o premisãpentru competitivitate“ ºi-a propus sã analizeze sec-torul construcþii sub toate aspectele privind securitatea ºisãnãtatea în muncã, pentru a putea sã furnizeze infor-maþii referitoare la prevenirea accidentelor ºi bolilor pro-fesionale în sector ºi sã evidenþieze bunele practici îndomeniu, existente pe plan european ºi naþional. Obiec-tivul urmãrit este organizarea flexibilã a întreprinderilorîn scopul creºterii competitivitãþii în condiþii de securitateºi sãnãtate la locurile de muncã.

În cadrul proiectului vor fi organizate 8 seminarii deinformare (unul în fiecare regiune de dezvoltare) cu tema-tici bine definite din domeniul securitãþii sãnãtãþii înmuncã pentru managerii, anagajaþii ºi antreprenorii dinsectorul Construcþii. De asemenea, se vor desfãºuraºi urmãtoarele cursuri gratuite de formare profesio-nalã continuã autorizate de Consiliul Naþional de For-mare Profesionalã a Adulþilor (CNFPA): „Competenþeantreprenoriale” ºi „Inspector în domeniul sãnãtãþii ºisecuritãþii în muncã”.

Cele douã cursuri de scurtã duratã se finalizeazã cuCertificat de Absolvire emis de Ministerul Muncii, Fami-liei ºi Protecþiei Sociale ºi Ministerul Educaþiei,

Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. La cursuri pot parti-cipa manageri, întreprinzãtori ºi angajaþi care activeazãîn domeniul hoteluri, restaurante, catering, pensiuni etc.,care au diplomã de bacalaureat.

Proiectul se finalizeazã cu urmãtoarele materialeinformative:

• Ghid de securitate ºi sãnãtate în muncã pentru sec-torul construcþii;

• Broºura privind legislaþia aplicabilã sectorului con-strucþii;

• Fiºe informative privind principalele riscuri de acci-dentare ºi îmbolnãvire profesionalã.

Aceste materiale vor fi diseminate unui grup þintã de20.000 de firme din domeniul construcþiilor.

Note cãtre editori:INCDPM “Alexandru Darabont”, în calitate de solici-

tant, a contractat si coordoneazã proiectul „Sãnãtatea sisecuritatea în muncã, o premisã pentru competitivitate”cofinanþat din Fondul Social European prin ProgramulOperaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013, “Investeºte în oameni!”, proiect strategiccu abordare bi-sectorialã, regionalã ºi naþionalã îndomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã.

Unul din obiectivele proiectului este creºtereanivelul de conºtientizare a actorilor interesaþi de pepiaþa muncii, cu privire la riscurile profesionale ºi decunoaºtere a mãsurilor de prevenire a acestora, prinpunerea la dispoziþia managerilor, responsabililor îndomeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã (SSM), coordo-natorilor de SSM, reprezentanþilor patronatelor ºi sindi-catelor din sectoarele Hoteluri, Restaurante ºi Catering(HORECA) ºi Construcþii a unui set de instrumente utile,sub formã de materiale informative tipãrite, elaborate deexperþii INCDPM “Alexandru Darabont” Bucureºti, caresã faciliteze implementarea legislaþiei în domeniu lanivelul locurilor de muncã.

Prin implementarea acestui proiect se promoveazã omai bunã vizibilitate a problematicii securitãþii ºi sãnãtãþiiîn muncã în mediul de afaceri din România, a organizãriiflexibile ca premisã a creºterii competitivitãþii ºi adap-tabilitãþii companiilor româneºti la cerinþele pieþei.

Proiectul oferã antreprenorilor ºi managerilor oportu-nitatea de a obþine competenþe pentru a analiza activi-tatea companiei din punct de vedere al costurilor ºipierderilor datorate acidentelor de muncã ºi de a adoptao organizare flexibilã care sã permitã creºterea competi-tivitãþii pe piaþã ºi adaptabilitãþii la mediul de afaceri.

Contact:Simona Culea, manager de proiect, INCDPM

„Alexandru Darabont”, tel.: 021 – 313.17.26 int. 215,email: [email protected];

Alina Costache, PR manager; tel.: 031-405 04 21; - 22;email: [email protected]. �



Pentru execuþia coloanelor cu diametru mare, nece-sare pentru a realiza stabilitatea versantului în partea denord a Cetãþii de Scaun a Sucevei, este necesarã o plat-formã cu lãþimea de minim 7 metri, pentru circulaþia utila-jului de forat, a autobetonierelor, a excavatorului ºi a altorutilaje necesare. Aceastã platformã se realizeazã, înprima parte, prin sãpãturã ºi în a doua parte prin umplu-turã. În prima parte, în urma sãpãturilor rezultã un taluzcu înãlþime variabilã, taluz care necesitã a fi stabilizat.

Astfel, s-a ales protecþia platformei prin realizarea înamonte a unui taluz þintuit cu ancore elicoidale deretenþie.

CRITERII DE PROIECTAREAncorele elicoidale de retenþie au fost proiectate pen-

tru a satisface încãrcãrile specificate ºi pentru a asiguragradul de siguranþã corespunzãtor.

Încãrcarea de lucru admisibilã, pentru ancorele eli-coidale de retenþie, nu va depãºi urmãtoarele valori:

Padmt = Sut / FS- Padmt - încãrcarea de lucru admisibilã (kN);- Sut - rezistenþa la întindere minimã ultimã a segmen-

tului de ax din oþel (la articulaþia de cuplaj) (kN);- FS - Factorul de stabilitate potrivit pentru aplicaþie,

pentru structuri temporare sau permanente.Capacitatea ultimã structuralã va fi determinatã în

felul urmãtor:Pultt = Sut

- Pultt - Capacitatea ultimã structuralã la întindere (kN);- Sut - Rezistenþa minimã ultimã la întindere a axului

central din oþel (kN).ETAPE DE REALIZARE

1. Modelarea terenului, atât pe verticalã (taluz),aceasta presupunând uniformizarea pereþilor sãpãturii ºirealizarea pantei din proiect, cât ºi pe direcþie orizontalã,presupunând aducerea terenului la cota din proiect,astfel încât sã se realizeze o platformã cu lãþimea minimãde 7,0 m, necesarã utilajului de forat coloane cu dia-metru mare.

Taluz þintuit cu ancore elicoidalede retenþie

ing. Dan CARASTOIAN, ing. Rãzvan CHIRILÃ, ing. Daniela GRIGORE – SC PROEXROM SRL Iaºi prof. dr. ing. Nicolae BOÞU – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi

Fig. 1: Profil transversal – soluþie proiectatã

Fig. 2: Aducerea taluzului la cotele din proiect Fig. 3: Taluz dupã finalizarea instalãrii ancorelor

2. Montarea ancorelor elicoidale de retenþie cu lun-gimea de 10,0 m, la distanþã interax de 1,0 m pe verti-calã ºi 1,50 m pe orizontalã, pentru împiedicareapierderii stabilitãþii taluzului ºi protecþia lucrãrilor derealizare a coloanelor.

Ancorele elicoidale sunt de tip SS150, constituitedintr-un segment de vârf cu trei elice de diametre vari-abile (20, 25, 30 cm) având lungimea de 2,13 m, 4 seg-mente de extensii simple cu lungimea de 2,0 m ºi unadaptor filetat cu lungimea de 0,50 m.

Pentru fiecare ancorã s-a folosit o plãcuþã metalicã200 x 200 x 10 mm pentru susþinerea plasei sudate, con-form detaliilor de execuþie.

3. Montarea geodrenurilor cu lãþime de 20 cm, la dis-tanþe egale faþã de ancore pe direcþie orizontalã pentrupresiunea provenitã din apã asupra structurii ºimontarea plasei sudate cu ajutorul plãcuþelor metalice.

4. Realizarea torcretãrii cu mortar de torcretare uniformpe toatã suprafaþa pereþilor sãpãturii, grosimea stratuluifiind de 10 cm.

Execuþia efectivã a structurii se va face cu respec-tarea urmãtoarelor reguli:

• structura se va realiza pe toatã lungimea ei înacelaºi timp;

• sãpãtura se va realiza manual numai la adãpostulsprijinirilor;

• sprijinirile vor fi verificate ºi supravegheate de o per-soanã special instruitã ºi desemnatã;

• verificãrile se vor efectua la începutul ºi sfârºitulprogramului de lucru ºi ori de câte ori persoana instruitãva considera necesar;

• în cazul cedãrii ºpraiþurilor muncitorii vor fi îndepãr-taþi din incinta sãpãturii ºi se vor lua mãsuri de supli-mentare a acestora.

TESTE DE ÎNCÃRCARE A ANCORELOR DE RETENÞIETestele de încãrcare vor fi executate pentru a verifica

capacitatea ºi potrivirea ancorelor de retenþie propuse ºiprocedurile de instalare inainte de instalarea ancorelorde producþie.

Echipamentul testului de încãrcare este format dintr-opresã hidraulicã capabilã sã aplice o încãrcare de ten-sionare nu mai puþin de 80% din capacitatea ultimã detensionare garantatã a barei filetate.

CONCLUZIIAncorele elicoidale de retenþie sunt folosite în mod

special pentru rezolvarea problemelor de stabilitate ataluzurilor. În comparaþie cu metodele clasice, acest tipde ancore au avantajul cã se pot instala fãrã a deranjapãmântul de stabilizat, iar utilajul folosit la instalare nuaplicã forþa de înaintare, ancora înaintând prin interme-diul elicelor, prin înºurubare.

Rata medie a productivitãþii a fost de 30-40 deinstalãri ºi testãri pe zi. Costurile aferente acestor soluþiisunt mult mai mici decat în cazul soluþiilor clasice.

www.proexrom.ro

Fig. 4: Detalii ancoraj

Fig. 5: Montarea geodrenurilor ºi a plaselor sudate

Fig. 6: Presa hidraulicã pentru testul de încãrcare



EURODRILL FUNDAÞII SRL este o

societate care activeazã pe piaþa lucrãrilor

de construcþii, specializatã în execuþia

lucrãrilor geotehnice ºi de fundaþii speciale.

Personalul înalt calificat, precum ºi

dotãrile tehnice, asigurã capacitatea de

a executa majoritatea tipurilor de lucrãri

geotehnice ºi de fundaþii speciale ºi anume:

FUNDAÞII SPECIALE� coloane forate sub protecþia noroiului bentonitic, cu diametre

între 400 mm - 1.500 mm;� coloane forate prin metoda CFA (metoda cu ºnec continuu);� încercãri de probã.

STRUCTURI DE SPRIJINIRE� pereþi din coloane forate;� spijiniri tip BERLINEZ.

ÎMBUNÃTÃÞIREA TERENULUI DE FUNDARE� coloane forate de îndesare;� coloane din balast compactat;� injecþii de ciment.

EPUISMENTE� epuismente pe mari suprafeþe cu puþuri de vacuum;� excavaþii adânci cu puþuri de epuismente de diametre mari.

STUDII GEOTEHNICE PROIECTARECONSULTANÞÃ


FORAJE ORIZONTALE DE SUBTRAVERSAREABS Trenchless GmbH

Membrã a grupului BAUER, firmagermanã ABS Trenchless GmbH estespecializatã în producþia de instalaþii ºiechipamente pentru foraje orizontale desubtraversare ºi de sisteme de reabilitarea reþelelor vechi de conducte subterane,fãrã a fi necesarã decopertarea acestora.

Gama de utilaje ABS TrenchlessGmbH cuprinde:

• Instalaþii tip ABS pentru foraje desubtraversare cu burghiu, cu forþe deîmpingere cuprinse între 200 kN ºi 1.500 kNºi cupluri de pânã la 50.000 Nm. Potexecuta foraje în tuburi cu diametre de100 - 1.600 mm pe lungimi de pânã la 100 m.

• Sisteme tip RBS pentru instalarede conducte noi, prin interiorul celorvechi, prin tragere cu cablu, cu forþecuprinse între 300 kN ºi 1.500 kN, pe dis-tanþe de pânã la 1.000 m -1.500 m.

• Echipamente auxiliare: unitãþi depreparare a fluidelor de foraj pentrulucrul cu ciocan de fund; containeremobile cu compresoare de vacuum pen-tru preluarea lichidelor folosite; remorcipentru transportul rolelor de tuburi;burghie elicoidale ºi sape de foraj.

Sistemele ABS de foraj orizontalde subtraversare

În cazul în care este necesarã tre-cerea unor conducte pe sub o cale fe-ratã, o intersecþie dintr-un oraº, sauchiar pe sub o autostradã, fãrã a se per-turba traficul sau activitatea în zonã,

ABS Trenchless GmbH oferã o soluþierapidã, sigurã ºi ieftinã.

Se sapã douã incinte, una de start ºiuna de sosire, de o parte ºi de cealaltã azonei respective, la adâncimea la carese va introduce conducta. În incinta destart se introduce echipamentul de foraj,care se poziþioneazã pe ºine speciale,bine ancorate în sol.

Grupul hidraulic de putere careacþioneazã echipamentul de foraj poaterãmâne la exterior.

Forajul se poate executa cu sau fãrãghidare. Forajul fãrã ghidare se executãîn special pentru distanþe de foraj maimici. Dupã ce suportul de susþinere aechipamentului de foraj a fost bine po-ziþionat pe direcþia doritã, se executãforajul în interiorul tuburilor de protecþie.Materialul excavat de capul de sãpareeste trimis înapoi în incinta de start deelicea continuã a burghiului de foraj.

Forajul cu ghidare se face în douãmoduri:

• Prin montarea în faþa sculei desãpare a unui cap de ghidare cu profiltãiat asimetric;

• Printr-un sistem denumit PTPM(“pilot tube microtunneling”), careconstã în introducerea în prima fazã aunei coloane de ghidare, cu un cap desãpare special, tãiat asimetric, care, prin

foraj, preseazã materialul rezultat înpereþii gãurii forate.

În faza a doua, capul de foraj montatpe secþiunea de burghiu cu elice con-tinuã începe forarea la diametrul dorit, îninteriorul tubului de protecþie, înaintândîmpreunã cu acesta pe coloana de ghi-dare introdusã anterior.

În ambele situaþii direcþia este contro-latã printr-un sistem optic de mãsurare aunghiurilor, cu camerã de luat vederi, denu-mit teodolit ºi este urmãritã pe un monitor.

Materialul forat este eliminat princonducerea lui cãtre incinta de pornirede elicea continuã a burghiului de foraj,de unde este scos cu ajutorul unor con-tainere speciale.

Operaþia se repetã introducând onouã secþiune de burghiu împreunã cuun alt tub de protecþie. În funcþie denatura lucrãrii, tuburile din oþel pot fisudate între ele ºi sã rãmânã dreptsuport de protecþie prin care vor fi tre-cute conductele noi sau cablurile nece-sare. Tuburile de protecþie pot fi scoaseprin împingere, pe mãsurã ce se introductuburile noi, destinate lucrãrii respective.

Sistemele RBSpentru instalarea de conducte

subterane noi prin tragere cu cablu prininteriorul celor vechi

Sistemele RBS asigurã înlocuirea rapidãºi sigurã a vechilor conducte de gaz, apãsau canalizare, prin tragerea, prin interiorullor, a unor conducte noi, fãrã a fi necesarãdecopertarea celor vechi.

Ca ºi în cazul forajelor orizontale desubtraversare, se sapã douã incinte, deo parte ºi de cealaltã a zonei în care sedoreºte înlocuirea conductei.

În incinta de start se aduce conductanouã, în care se monteazã un cap specialde tragere cu strângere pe con ºi cu ochide agãþare pentru cablul de tragere.În incinta de sosire se introduce instalaþiade tragere a cablului, acþionatã de la ungrup hidraulic de putere, aflat la suprafaþã.

În funcþie de materialul conducteivechi ºi de diametrul dorit la conductanouã, vechea conductã poate rãmâneintactã sau poate fi spartã în bucãþi caresunt împinse spre exteriorul gãurii, odatãcu tragerea conductei noi.

Pentru operaþia de spargere, capulde tragere este prevãzut pe conul exte-rior cu diverse profile de tãiere ºi / sauspargere.

Lucrarea poate fi, practic, executatãde un singur operator, prin telecomandã,

din exterior, fãrã sã fie expus vreunuipericol.

Datoritã forþelor mari de tragere sepot depãºi unghiuri de 150 ÷ 200, fãrã a finecesarã sãparea unor incinte interme-diare, pe distanþe de peste 1.000 m.

ABS Trenchless GmbH asigurã ºiechipamentele auxiliare necesare execu-þiei lucrãrilor, precum: capete de tragere,sape de foraj, remorci pentru echipa-mente, precum ºi sistemul BENTOVACde preluare ºi evacuare a lichidelor deforaj folosite.

Pentru comanda unei instalaþiiABS Trenchless contactaþi distribuitorulpentru România, firma TRACTORPROIECT COMERÞ SRL din Braºov. �


„Unda Verde“cãtre infrastructura europeanã

Secþiunea prezentatã în figura 1demonstreazã experienþa specia-liºtilor de la GREENFIX®.

Între stratul de fibre naturale ºihârtia pentru reþinerea ºi protecþiaseminþelor se încorporeazã:

� strat protector care menþineumiditatea;

� fertilizator SOF-A-100;� amestec de seminþe selecþionate;� microorganisme uscate.

Noul produs a fost dezvoltat peparcursul unor ani întregi de expe-rienþã practicã iar rezultatele pe carele are Covamat Plus vor îmbunãtãþiproiectul dumneavoastrã în perioadaurmãtoare.

Beneficiile Fertilizatorului GREEN-FIX SOF-A-100:

� Activeazã organismele din sol;� Regenereazã solul;� Stimuleazã dezvoltarea rãdãci-

nilor;� Contribuie la formarea humu-

sului;� Mãreºte vitalitatea solului;� Conferã rezistenþã la îngheþ ºi

lixiviat;� Beneficiile sunt pe termen

îndelungat;� Conþine fertilizator necombus-

tibil;� Este un material organic natu-

ral ºi biodegradabil.FERTILIZATORUL GREENFIX

SOF-A-100 este un aditiv cu acþiunelentã, fabricat din micelii de ciupercãde pãmânt Penicilium chrysogenumcare contribuie la îmbunãtãþireasolului.

Odatã ce GREENFIX Covamat afost întins ºi irigat, materialul granu-lar deshidratat serveºte ca sursãnutritivã naturalã cu acþiune lentã.

Datoritã naturii sale biologice(biomasa descompusã a unei ciu-perci de pãmânt), FertilizatorulGREENFIX SOF-A-100 reprezintã ocombinaþie echilibratã de nutrienþi ºide aceea este foarte bine adaptatprocesului de descompunere micro-bianã din sol.

Fertilizatorul GREENFIX SOF-A-100 conþine o cantitate mare demicroelemente ºi vitamine naturale.Adãugarea de minerale argiloasemãreºte capacitatea de stocare anutrienþilor.

EFECTUL FERTILIZATORULUIGREENFIX SOF-A-100

Microorganismele ºi nevertebra-tele mici sunt esenþiale pentru for-marea humusului. Dupã aplicareafertilizatorului GREENFIX SOF-A-100,apare descompunerea substanþelororganice ºi este îndeplinitã cerinþade revitalizare a solului.

Este, poate, surprinzãtor, dar pe mãsurã ce tehnologiile avanseazã, soluþiile la diverse problemetehnice sunt date de produse naturale. Scepticismul, inerent la început, a cedat în faþa rezultatelor obþinute.

Anii de cercetãri laborioase ºi experienþa specialiºtilor de la GREENFIX® au condus la apariþia unuiprodus eficient ºi natural utilizat pe scarã largã în þãrile Uniunii Europene ºi SUA, pentru control erozional.Covamat Plus este ultima generaþie de saltele biodegradabile însãmânþate cu fertilizator natural inclus.

Fig. 1: 1. Secþiune cu iarbã deja dezvoltatã;2. Matricea însãmânþatã în timpul produceriisaltelei; 3. Hârtie pentru reþinerea ºi protecþia

seminþelor; 4. Strat de fibre naturale; 5. Reþea dePP sau de iutã, în sistem sandwich; 6. Sol degradabil;

7. Sol protejat.

Tabelul 1: Gama de saltele Covamat Plus

Fig. 2: Fibrele noului produs GREENFIX-f3

Covamat Plus sunt rezistente la foc,conform DIN 4102-1

ing. Adriana ENE - IRIDEX GROUP PLASTIC

De aici rezultã stabilitatea bio-logicã a solului cu un echilibru maibun al aerului, al umiditãþii ºinutrienþilor.

Conþinutul fertilizant al nutrien-þilor:

• Substanþe organice - 80%; • Azot (N) - 8%; • Pentaoxid de fosfor (P2O5) - 2%;• Oxid de potasiu (K2O)- 2%; • Oxid de magneziu (MgO) - 1%; • Valoarea pH-ului - 5,3. Utilizãrile curente includ:� Amenajãri de taluzuri cu sol

proaspãt;� Amenajarea de taluzuri nou

excavate;� Realizarea rigolelor la drum;� Executarea de depozite de deºe-

uri ºi exploatãri miniere în carierã;� Însãmânþarea unor zone plan-

tate cu flori de câmp;� Amenajarea faþadelor structuri-

lor de pãmânt armat;� Protecþia rambleelor naturale;� Estetizarea malurilor lacurilor;� Amenajarea cursurilor de apã;� Obþinerea vegetaþiei pe pistele

de schi;� Echilibrarea lacurilor ºi heleºte-

ielor.Gama de saltele Covamat Plus

este prezentatã în tabelul 1.

Produsul patentat GREENFIX®

Rockmat este ranforsat cu plasãde oþel ºi conferã protecþie, pe ter-men îndelungat, taluzurilor puternicdegradabile.

Aplicaþiile Rockmat:� Pante calcaroase sau stân-

coase;� Excavaþii temporare;� Zone cu risc mare de erodare;� Zone expuse la vânt;� Protecþia coastelor ºi a digurilor.

NOUTÃÞINoul GREEN-f 3 Rockmat

este fabricat din gama unicã de fibrede iarbã europeanã, ce asigurã înplus rezistenþã la foc conform DIN4102-2.

Rockmat f3 (Fire Free Fibres –fibre neinflamabile) a fost specialconceput pentru a fi utilizat înlucrãri în care focul ar putea con-stitui un factor de risc, eliminândpericolul de incendii creat de þigãri,chibrituri sau alte surse de foc.

Este beneficã utilizarea nouluiGREENFIX f3 Rockmat la auto-strãzi, cãi ferate, benzinãrii ºi zonepublice vulnerabile.�

Fig. 3: Instalarea tipului 5D de Rockmat pe un taluzabrupt de 65°. Taluzul a fost însãmânþat înainte de

instalarea GREENFIX® Rockmat.


Influenþa verificãrii ºi mentenanþeiechipamentelor tehnologice pentru construcþii

asupra productivitãþii munciiconf. dr. ing. Doina IOFCEA - Facultatea de Utilaj Tehnologic pentru Construcþii

dr. ing. Marian BADIU – ICECON SA Brãila

Productivitatea muncii rezultã caefect combinat al unui mare numãrde factori distincþi, independenþi:caracteristicile tehnice ale produ-selor, structura ºi calitatea echi-pamentelor, logistica industrialã,eficacitatea conducerii, îndemânareamuncitorilor, efortul angajaþilor s.a.În acest sens, trebuie specificat cãproductivitatea muncii nu poate ficonsideratã ca o însuºire, ca o apti-tudine, ca un rezultat, evidenþiat prinraportul dintre producþie ºi factori.

Productivitatea muncii nu estenici o problemã de investiþie, nici oproblemã tehnicã, nici o problemãpur umanã, ci una complexã al cãreirezultat depinde de renunþãrile laobiºnuinþe, la manierele de lucrutradiþionale, la acþiuni ºi situaþii agre-abile, comode.

Principalele condiþii pe care tre-buie sã le îndeplineascã un echipa-ment tehnologic pentru construcþiisunt:

• sã asigure regimuri de lucruintensive (de exemplu, în procesulde lucru cu excavatorul, grosimeabrazdei sãpate, viteza în mecanis-mele echipamentului de lucru, vitezade rotire a platformei cu echipamen-tul, toate trebuie sã asigure, deci,productivitatea ºi economicitatea);

• sã fie rigid (pentru a pãstraforma componentelor ºi a poziþiilorrelative ale acestora la diferite soli-citãri);

• sã fie durabil (investiþie profitabilã);• sã fie fiabil (sã asigure un timp

de utilizare cât mai mare);• sã aibã un cost de achiziþie

rezonabil (raport favorabil eficienþã /preþ);

• sã fie uºor de întreþinut (în unelesituaþii costul întreþinerii prevaleazã, caimportanþã, asupra celui de achiziþie);

• sã se asigure realizarea forþe-lor tehnologice în procesul de lucru,cu un numãr mic de miºcãri;

• sã asigure protecþia, siguranþaoperatorului, mediului, maºinii etc.

Considerând drept criteriu flexi-bilitatea, echipamentele tehnologicepentru construcþii pot fi clasificate întrei categorii:

a. maºini specializate, destinateunei singure activitãþi;

b. maºini semiuniversale, cu ungrad limitat de flexibilitate;

c. maºini universale, denumitemultifuncþionale, cu un grad ridicatde flexibilitate, care include:

• spaþiul de lucru;• tipuri de echipamente inter-

schimbabile, ce pot fi ataºate rapidla maºina de bazã etc.

Mãsurarea, verificarea ºi evalu-area standard a performanþelorechipamentelor tehnologice pentruconstrucþii se face în stare derepaus, în stare semistaticã, lafuncþionarea în gol, sau înfuncþionare, în diferite regimuri delucru.

Scopul acestor verificãri este:• de a atesta conformitatea carac-

teristicilor tehnice ºi a performan-þelor în raport cu documentaþiacorespunzãtoare cu cerinþele cumpã-rãtorului ºi cu obligaþiile asumate deproducãtor;

• de a aprecia capacitatea delucru (eficienþã, productivitate, con-sum de combustibil) pentru un anu-mit tip de lucrare.

În esenþã, cumpãrãtorul, adicãutilizatorul, trebuie sã fie convins cãechipamentul tehnologic corespundecu cerinþele ºi necesitãþile specificeactivitãþii lui ºi are ºi „rezervã de per-formanþã”, respectiv cã îºi pãstreazãcaracteristicile convenite o perioadãminimã de timp.

Pentru ca atât utilizatorul cât ºiproducãtorul (dealerul), sã foloseascãacelaºi „limbaj” la evaluarea echipa-mentelor tehnologice pentru con-strucþii au fost elaborate, în timp,metode de verificare a echipa-mentelor tehnologice, care sunt demai multe tipuri:

• metode de verificare specificeunui anumit grup sau tip de para-metri (de exemplu geometrici, tehno-logici, funcþionali etc);

• metode de verificare specificeunei anumite clase sau tip de echi-pamente;

• metode de verificare complexe,multiple, referitoare la o familie (tip)de echipamente care alcãtuiesc oinstalaþie.

În mod normal, orice beneficiardoreºte ca utilajul pe care îl achizi-þioneazã sã-l satisfacã în totalitateacazurilor de utilizare. Nu întotdea-una, însã, acest aspect este posibil.De aceea, metodele de verificarestandardizate constituie o bazã dediscuþii pentru stabilirea parametrilorde evaluare, a limitelor acestora, acondiþiilor pentru satisfacerea valo-rilor admise ale abaterilor.

Chiar ºi în condiþiile actuale - dificile din punct de vedere economic - când domeniul construcþiilordevanseazã, modest, ca ritm de dezvoltare ramurile pe care le serveºte, problema calitãþilor de exploatareale echipamentelor tehnologice pentru construcþii (în contextul mecanizãrii lucrãrilor), rãmâne o exigenþãconstantã care impune verificãri ale acestora, detaliate ºi diversificate.



Verificãrile la care este supus unechipament tehnologic sunt:

a. verificãri ce se referã la condi-þiile obligatorii, stabilite prin legislaþianaþionalã sau internaþionalã (stan-darde, norme);

b. verificãri care se referã lacondiþiile stabilite prin standarde ºimetode specifice. Tipul, numãrul ºivalorile admise ale abaterilor acestorverificãri sunt prevãzute în norme.

Condiþiile obligatorii se referã lasecuritatea:

• operatorului ºi personalului deîntreþinere/reparare;

• mediului;• utilajului.Condiþiile prevãzute în funcþie de

tipul ºi destinaþia echipamentuluitehnologic trebuie sã demonstrezebeneficiarului cã utilajul cumpãratcorespunde scopului. Fiecare carac-teristicã, funcþie, trebuie sã poatã fiverificatã prin metode specificecunoscute, agreate ºi indicate.

Toate aceste elemente se includîn documentaþia de certificare, regã-sindu-se în anexele la contract.

Anexele trebuie sã includã:• tipul caracteristicii ºi valoarea

acesteia, cu unitatea de mãsurãacceptatã;

• tipul de verificare, cu indicareastandardului care o defineºte, denu-mirea completã a verificãrii, schiþeexplicative (dacã este cazul),mijloace de mãsurare, valoareaadmisã a abaterii (pe intervale demãsurare) ºi o rubricã în care seînscriu valoarea constatatã la verifi-care ºi metodele de verificare speci-fice standardizate sau descriereaacestora.

În consecinþã, scopurile acestorverificãri pot fi rezumate astfel:

• beneficiarul trebuie sã se asi-gure cã utilajul va putea fi folositconform scopului propus;

• numãrul ºi tipul verificãrilor sãpermitã evaluarea complexã a utila-jului în cele mai variate situaþii încare acesta ar putea fi utilizat;

• folosirea utilajului în limitelecaracteristicilor se poate face curespectarea normelor specificate deproducãtor în documentaþia deexploatare însoþitoare (cartea tehnicãa utilajului, manual de exploatare /întreþinere), în deplinã securitate aoperatorului, mediului ºi utilajului însuºi.

Echipamentul tehnologic supusverificãrilor de certificare trebuie sã-ºimenþinã toate caracteristicile, inclu-siv securitatea în exploatare ºi pro-tecþia mediului, în toate situaþiile deexploatare, inclusiv cele mai intense(executarea procesului de lucru cuconsum de putere egal cu putereanominalã a motorului de acþionare,deplasãri de transport - unde estecazul - cu viteze maxime etc.).

De asemenea, se poate menþi-ona cã ordinea de efectuare a veri-ficãrilor trebuie sã fie urmãtoarea:

• verificarea condiþiilor de securitate;• verificarea funcþiilor, comenzilor,

interblocãrilor (în cazul ataºãrii rapidea organelor active - altele decât celestandard - sau a echipamentelorinterschimbabile);

• verificarea în sarcinã maximã.Prin respectarea cerinþelor sta-

bilite de reglementarea tehnicã învigoare a echipamentelor tehnolo-gice pentru construcþii (capabilitateade a executa lucrãri de calitateîn condiþii de eficienþã ridicatã ºi secu-ritate ºi cu impact redus asupramediului) se asigurã creºterea pro-ductivitãþii muncii, reducerea cheltu-ielilor pentru asigurarea sãnãtãþiipersonalului ºi pentru protecþiamediului.

Dacã ritmul construcþiilor ºi cerereade utilaje pentru construcþii au rãmas lafel de promiþãtoare, se remarcã, însã, odiferenþã în preferinþele clienþilor ºi odeschidere a pieþei spre un modeladoptat de þãrile occidentale dezvoltate,concretizat în tehnologii de ultimã orã ºieficienþã ridicatã a utilajelor.

În funcþie de diverºi parametri(buget, mijloace financiare, timp,performanþe, disponibilitate pe piaþãetc) beneficiarul poate achiziþiona unechipament tehnologic nou sau unulsecond hand. Pentru fiecare dintresituaþii existã avantaje ºi dezavantaje.Pentru beneficiarul care a cumpãratun echipament tehnologic ce provinede la fabricanþii autohtoni sau pro-ducãtori care fabricã sub licenþã,este OBLIGATORIE verificarea com-pletã a echipamentului.

Un aspect esenþial, în contextulintensificãrii concurenþei, îl reprezintãcãile de mãrire a randamentuluiutilajelor, în corelaþie cu rezultateleverificãrilor cele mai importante din-tre acestea fiind:

• utilizarea echipamentelor tehno-logice a cãror performanþã este certi-ficatã în urma verificãrilor efectuatela beneficiar;

• perfecþionarea organizãrii ºicoordonãrii lucrãrilor: un procescomplex, cu caracter continuu, cepresupune adoptarea de mãsuri,metode ºi tehnici stabilite pe bazãde studii ºi calcule tehnico-econo-mice care sã asigure utilizarea efi-cientã a factorilor de producþie;

• asigurarea unui flux continuu alprocesului tehnologic, sincronizarea,în timp, a diferitelor activitãþi, ale-gerea corespunzãtoare a sistemuluide echipamente, verificarea perio-dicã a acestora, folosirea raþionalã atimpului de lucru, organizarea, încondiþii optime, a activitãþilor cu ca-racter auxiliar, îmbunãtãþirea acti-vitãþii de reparaþie ºi întreþinere sunt,de asemenea, categorii de acþiunicare trebuie avute în vedere demanager pentru îmbunãtãþirea pro-ductivitãþii muncii;

• pregãtirea ºi perfecþionarearesurselor umane - instruirea con-tinuã a operatorilor de utilaje ºi apersonalului de întreþinere ºi repa-rare - reprezintã principala cale dedezvoltare a resurselor umane;

• motivarea personalului - oimportanþã deosebitã o are aplicareaunui sistem de corelare a rezulta-telor cu sistemul de remunerare.

Verificarea tehnicã periodicã esteserviciul/activitatea solicitat/solicitatãde utilizatorul final unui prestator despecialitate, la intervale predetermi-nate sau ori de câte ori utilizatorulfinal considerã necesar, pentru a seasigura cã echipamentele pe care ledeþine ºi le utilizeazã satisfac cerin-þele de funcþionare în siguranþã.

Activitatea cuprinde un ansamblude operaþiuni ºi încercãri menite sãconstate starea de bunã funcþionareîn condiþii de siguranþã a echipamen-telor ºi aptitudinea acestora de a-ºiîndeplini rolul funcþional conformspecificaþiilor producãtorului.

Dupã caz, verificarea tehnicãperiodicã poate oferi ºi soluþiiletehnice certificate pentru restabilireastãrii de funcþionare în condiþii desiguranþã.


Ridicarea nivelului profesional aloperatorilor de echipamente tehno-logice pentru construcþii, al munci-torilor din domeniul acþionãrilorhidraulice ºi pneumatice, este deter-minantã pentru promovarea adap-tabilitãþii ºi creºterea competitivitãþiifirmelor de construcþii.

Certificarea echipamentelor tehno-logice, verificarea lor periodicã,folosirea operatorilor profesioniºticorelatã cu implementarea metode-lor de creºtere a productivitãþii, suntdeterminate de mentenanþa ºi repa-rarea ireproºabilã a utilajelor.

Conform normelor europene CEIsau a celor internaþionale ISO, prinMENTENANÞÃ se înþelege unansamblu de activitãþi tehnic-eco-nomice ºi manageriale care au cascop asigurarea unei performanþemaxime a bunului considerat (utilaj,clãdire, instalaþie…).

MENTENANÞÃ = Activitãþi corec-tive + Activitãþi preventive + Manage-ment + Comunicare

Ca urmare, fiind bazatã ºi pe unsistem informaþional specific ºi pecomunicarea cu celelalte servicii aleîntreprinderii, mentenanþa devine unconcept diferit, sub anumite aspecte,de „ÎNTREÞINERE ªI REPARAÞII“,terminologie folositã uzual pentru adefini acþiuni concrete de prevenireºi înlãturare a defecþiunilor utilajelor.

Din studiul sensurilor atribuiteacestui concept rezultã cã manage-mentul mentenanþei este respon-sabil de:

• siguranþa de funcþionare a echi-pamentelor (fiabilitate, disponibili-tate, securitate, mentenabilitate);

• urmãrirea costurilor de mente-nanþã ºi de utilizare a mijloacelor fixe;

• managementul riscului de func-þionare;

• managementul resurselor umaneale mentenanþei;

• protecþia mediului. Mentenanþa se defineºte ca

„ansamblul tuturor acþiunilor tehniceºi organizatorice, care sunt asociateºi efectuate utilajelor, echipamen-telor, în scopul îndeplinirii de cãtreacestea a funcþiilor specifice“.

Conform SR EN 15341/2007 ºiSR EN 60706/2007 mentenanþaeste predictivã ºi corectivã. Cea pre-ventivã este efectuatã la intervale detimp prestabilite sau corespunzãtorunor criterii predeterminate, în scopulreducerii probabilitãþii de defectaresau degradare a performanþelor unuidispozitiv. Cea de tip corectiv are cascop restabilirea dispozitivului ºiaducerea lui în stare de a-ºi îndeplinifuncþia specificã. Atât un tip, cât ºicelãlalt sunt efectuate pe bazamentenanþei predictive prin care, pebaza aptitudinii de mentenabilitate,se stabilesc criterii ºi metode prac-tice de realizare.

Se mai foloseºte noþiunea deservire tehnicã, prin care se înþelegetotalitatea mãsurilor organizatoriceºi tehnice necesare pentru pãstrareafiabilitãþii ºi disponibilitãþii dispozi-tivelor aflate în exploatare sau pãs-trare (control preventiv, reparaþiicurente, controlul funcþionãrii ºi aldefectabilitãþii, prevenirea ºi înlãtu-rarea defectelor) (fig. 1).

Dezvoltarea societãþii de consuma impus creºterea activitãþii industri-ale, iar legile pieþei au impus reali-zarea unor producþii cât mai mari, cu

calitate cât mai bunã ºi costuri câtmai mici.

Indiferent de ramura industrialã ºide tipul de producþie, costurile dementenanþã, introduse în preþulproduselor, reprezintã un procentsemnificativ. De aceea, de-a lungultimpului, o preocupare majorã a mana-gementului întreprinderilor ºi a experþilorîn utilaje ºi echipamente a fost ela-borarea de mãsuri organizatorice ºide tehnologii care sã reducã opririleaccidentale ºi reducerea timpilor destaþionare în reparaþie ale utilajelor.Toate acestea cu un singur scop:reducerea costurilor de mentenanþã.

Necesitatea reducerii costurilorde producþie a determinat evoluþia întimp a diferitor sisteme ºi conceptede mentenanþã. Pentru comparaþie,considerãm cã facem o analizã peo duratã de timp T a costurilor cumentenanþa, compuse din costuri cupiese de schimb ºi materiale ºi dinpierderi datorate timpului de sta-þionare în reparaþie.

De asemenea, cu verde repre-zentãm durata de funcþionare ºi be-nefici i le legate de activitateaproductivã, iar cu roºu durata destaþionare în reparaþie ºi costurilelegate de mentenaþã.

Astfel, în fig. 2 este reprezentatsistemul de mentenanþã corectivã(sau în avarie) în care utilajelefuncþioneazã pânã la oprirea loraccidentalã din cauza uzurii sau aapariþiei unor defecþiuni.

Reparaþia înseamnã, de regulã,înlocuirea subansamblului avariatsau chiar a întregului utilaj.

Fig. 1




Pe întregul interval de timp con-siderat T, costurile de mentenanþã,compuse din costurile cu piesele deschimb, cu materialele ºi cele legatede timpii de staþionare, reprezintã T1.

În fig. 3 este reprezentat sistemulde mentenanþã planificatã în careutilajele sunt oprite în mod planificat,în funcþie de numãrul de ore defuncþionare acumulate, pentru efec-tuarea reviziilor tehnice (RT), areparaþiilor curente (RC1, RC2 ) ºi areparaþiilor capitale RK. În acest sis-tem nu conteazã gradul de uzurã cinumãrul de ore de funcþionare acu-mulat. Astfel, este posibil ca unelecomponente ºi subansamble încãfuncþionale sã fie aruncate. Costurilede mentenanþã planificatã T2, înre-gistrate în acelaºi interval de timp T,sunt, în mod evident ºi firesc, maimici decât T1 din sistemul de mente-nanþã corectivã.

În fig. 4 este reprezentat sistemulde mentenanþã preventivã ºi predic-tivã, în care utilajele funcþioneazã încondiþii de siguranþã pânã la insta-larea unui anumit nivel de uzurã saupânã la apariþia unui defect. În acestsistem, utilajele vor fi oprite la o datãanticipatã cu sãptãmâni înainte iarreparaþia va fi fãcutã doar acolounde este nevoie. Sistemul de men-tenanþã preventivã ºi predictivã per-mite depistarea din timp, localizareaºi identificarea defecþiunii sau a pie-sei uzate, precum ºi calculul durateide funcþionare, în condiþii de sigu-ranþã, a utilajului. În acest fel, esteposibilã planificarea opririi, pregã-tirea echipei de intervenþie, coman-darea pieselor de schimb necesareºi reducerea la minim a duratei destaþionare pentru reparaþie. Costurilede mentenanþã preventivã ºi pre-dictva T3, înregistrate în acelaºiinterval de timp T, vor fi mai micidecât T2 din sistemul de mente-nanþã planificatã.

Avantajele mentenanþei predictive:• Reducerea numãrului de opriri

accidentale, care presupun întreru-peri ale producþiei ºi costuri mari dementenanþã.

• Verificãrile din cadrul activitãþiide mentenanþã predictivã prelun-gesc, în mod considerabil, interva-lele dintre acþiunile de mentenanþã.

• Durata de viaþã a echipamentuluipoate fi prelungitã prin depistarea ºicorectarea problemelor, amintinddoar câteva din ele: de poziþionare(picior moale ºi aliniere), dezechili-bre, defecte ale lagãrelor, problemehidraulice, ale lanþurilor de trans-misie a puterii, de lubrifiere saudefecþiuni electrice.

Producãtorul implementeazã pro-grame de analizã care oferã posibili-tatea depistãrii defecþiunilor într-ostare incipientã, fiind, astfel, maiuºor de înlãturat.

Informaþiile înregistrate în timpulprogramelor de monitorizare suntpãstrate în baze de date; colectareatuturor informaþiilor este foarte utilãpentru o abordare proactivã care, petermen scurt ºi mediu, conduce laimportante reduceri ale costurilor.Astfel, defectarea unui echipamentpoate fi detectatã ºi diagnosticatãutilizând echipamente specifice ºipersonal calificat.

Toate mãsurile se efectueazã cuscopul de a determina momentuloptim de declanºare a activitãþilor deîntreþinere ºi evitarea cãderilor acci-dentale care implicã lucrãri neplanifi-cate. În acest mod se asigurãcreºterea duratei de viaþã a utilajelor,reducerea costurilor de întreþinere ºirealizarea producþiei în condiþiile decalitate prestabilite.

Mentenanþa productivã totalãvizeazã maximizarea eficienþei insta-laþiilor ºi echipamentelor prin creº-terea gradului de folosire ºi a duratei

de exploatare. Pentru managemen-tul calitãþii, mentenanþa constituie preo-cuparea tuturor, la toate nivelurile ºila toate compartimentele organiza-torice.

În concluzie se poate afirma cã:Mentenanþa este un termen

generic pentru o varietate de opera-þiuni din sectoare extrem de diferiteºi din toate tipurile de medii de lucru.Activitãþile de mentenanþã includ:• inspecþie • încercare • mãsurare• înlocuire • reglare • reparare • între-þinere • detectarea defecþiunilor• înlocuirea componentelor • service• lubrifiere, curãþare.

Mentenanþa este esenþialã pentrua asigura continuitatea producþiei,pentru a fabrica produse de calitatesuperioarã ºi a menþine competitivi-tatea companiei, cu impact ºi asuprasecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã.

BIBLIOGRAFIE• HG 2139/2004 privind duratele

normate de funcþionare a mijloacelorfixe;

• Normativul NE 003/1997 privindasigurarea cerinþelor de calitate aconstrucþiilor printr-o mentenanþãeficientã a maºinilor de construcþii;

• Legea 319/2006 privind protec-þia muncii;

• Legea 265/2006 privind protec-þia mediului;

• Legea 10/1995 privind calitateaîn construcþii (cu modificãrile ulterioare);

• Legea 608/2001 privind confor-mitatea produselor;

• Hotãrâri de guvern pentru aplica-rea în þarã a unor Directive europene;

• SR EN ISO 12100-2: 2004Securitatea maºinilor. Concepte debazã, principii generale de proiec-tare. Partea 2: Principii tehnice;

• SR EN 15341/2007 – Mente-nanþa. Indicatori-cheie de perfor-manþã în materie de mentenanþã;

• SR EN 60706/2007 – Mentena-bilitatea echipamentelor. �

Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4


Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

Timdex SRL 021.240.63.80Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


(Urmare din numãrul anterior)CAPITOLUL III

OBLIGAÞIILE OPERATORILOR ECONOMICIArticolul 11Obligaþiile fabricanþilor(1) Fabricanþii întocmesc declaraþia de performanþã

în conformitate cu articolele 4 ºi 6 ºi aplicã marcajul CEîn conformitate cu articolele 8 ºi 9.

Drept bazã pentru declaraþia de performanþã, fabri-canþii întocmesc o documentaþie tehnicã în care suntdescrise toate elementele relevante legate de sistemulobligatoriu de evaluare ºi de verificare a constanþei per-formanþei.

(2) Fabricanþii pãstreazã documentaþia tehnicã ºideclaraþia de performanþã pentru o perioadã de 10 anidupã ce produsul pentru construcþii a fost introdus pe piaþã.

Dupã caz, Comisia poate, prin intermediul actelordelegate, în conformitate cu articolul 60, sã modificeaceastã perioadã pentru anumite familii de produse pen-tru construcþii, în funcþie de durata de viaþã anticipatãsau de rolul produsului pentru construcþii în construcþii.

(3) Fabricanþii se asigurã de punerea în aplicare aunor proceduri care sã asigure cã performanþa declaratãeste menþinutã în producþia de serie. Trebuie sã se þinãseama în mod corespunzãtor de modificãrile efectuateasupra produsului-tip ºi asupra specificaþiilor tehnicearmonizate aplicabile.

Atunci când acest lucru este considerat oportun învederea asigurãrii acurateþei, fiabilitãþii ºi stabilitãþii per-formanþei declarate a unui produs pentru construcþii, fa-bricanþii testeazã prin eºantionare produsele pentruconstrucþii introduse pe piaþã sau comercializate, inves-tigând ºi, dupã caz, þinând un registru de plângeri cuproduse neconforme ºi rechemãri ale unor produse, ºimenþin distribuitorii informaþi cu privire la orice astfel deactivitãþi de monitorizare.

(4) Fabricanþii se asigurã de faptul cã produsele lorpoartã menþiunea tipului, lotului sau numãrului de seriesau a oricãrui alt element care sã permitã identificarealor, sau, în cazul în care mãrimea sau natura produsuluinu permite acest lucru, fabricanþii se asigurã ca infor-maþia solicitatã sã fie prevãzutã pe ambalaj sau într-undocument care însoþeºte produsul pentru construcþii.

(5) Fabricanþii îºi indicã, pe produsul pentru con-strucþii sau, atunci când acest lucru nu este posibil, peambalajul acestuia sau pe un document de însoþire aprodusului pentru construcþii, numele, denumirea socialãsau marca înregistratã ºi adresa la care pot fi contactaþi.Adresa indicã un singur punct de contact pentru fabricant.

(6) Atunci când comercializeazã un produs pentruconstrucþii, fabricanþii se asigurã cã produsul este însoþitde instrucþiuni ºi informaþii de siguranþã, într-o limbã sta-bilitã de statul membru în cauzã care este uºor de înþe-les de cãtre utilizatori.

(7) Fabricanþii care considerã sau au motive sãcreadã cã un produs pentru construcþii pe care l-au intro-dus pe piaþã nu este conform cu declaraþia de perfor-manþã sau nu respectã alte cerinþe aplicabile aleprezentului regulament iau de îndatã mãsurile corectivenecesare pentru a restabili conformitatea produsului,

pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, dupã caz.În plus, în cazul în care produsul prezintã un risc, fabri-canþii informeazã imediat în acest sens autoritãþilenaþionale competente din statele membre în care au pusla dispoziþie pe piaþã produsul pentru construcþii,indicând detaliile, în special cu privire la neconformitateºi la orice mãsuri corective luate.

(8) În urma unei cereri motivate din partea uneiautoritãþi naþionale competente, fabricanþii îi furnizeazãacesteia toate informaþiile ºi documentaþia necesarepentru a demonstra conformitatea produsului pentruconstrucþii cu declaraþia de performanþã ºi respectareade cãtre acesta a altor cerinþe aplicabile ale prezentuluiregulament, într-o limbã uºor de înþeles de respectivaautoritate. Aceºtia coopereazã cu autoritatea respectivã,la cererea acesteia, cu privire la orice acþiune întreprinsãpentru eliminarea riscurilor prezentate de produselepentru construcþii pe care aceºtia le-au introdus pe piaþã.

Articolul 12Reprezentanþii autorizaþi(1) Un fabricant poate numi un reprezentant autorizat

printr-un mandat scris.Întocmirea documentaþiei tehnice nu face parte din

mandatul reprezentantului autorizat.(2) Un reprezentant autorizat îndeplineºte sarcinile

specificate în mandat. Mandatul permite reprezentantuluiautorizat sã îndeplineascã cel puþin urmãtoarele sarcini:

(a) menþine declaraþia de performanþã ºi documen-taþia tehnicã la dispoziþia autoritãþilor naþionale de supra-veghere pe durata menþionatã în articolul 11 alineatul (2);

(b) în urma unei cereri motivate din partea uneiautoritãþi naþionale competente, sã furnizeze autoritãþiirespective toate informaþiile ºi documentaþia necesarepentru a demonstra conformitatea produsului pentruconstrucþii cu declaraþia de performanþã ºi respectareade cãtre acesta a altor cerinþe aplicabile ale prezentuluiregulament;

(c) sã coopereze cu autoritãþile naþionale compe-tente, la cererea acestora, cu privire la orice acþiuneîntreprinsã pentru eliminarea riscurilor reprezentate deprodusele pentru construcþii acoperite de mandatulreprezentantului autorizat.

Articolul 13Obligaþiile importatorilor(1) Importatorii introduc pe piaþa Uniunii numai pro-

duse pentru construcþii care sunt conforme cu cerinþeleaplicabile ale prezentului regulament.

(2) Înainte de a introduce un produs pentru con-strucþii pe piaþã, importatorii se asigurã cã evaluarea ºiverificarea constanþei performanþei au fost efectuate decãtre fabricant. Aceºtia se asigurã cã fabricantul aîntocmit documentaþia tehnicã menþionatã la articolul 11alineatul (1) al doilea paragraf ºi declaraþia de perfor-manþã, în conformitate cu articolele 4 ºi 6. Aceºtia seasigurã de asemenea cã produsul poartã marcajul CE încazul în care este necesar, cã produsul este însoþit dedocumentele necesare ºi cã fabricantul a respectatobligaþiile prevãzute la articolul 11 alineatele (4) ºi (5).

REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ªI AL CONSILIULUIdin 9 martie 2011

de stabilire a unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþiiºi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (III)



Atunci când un importator considerã sau are motivesã creadã cã produsul pentru construcþii nu este con-form cu declaraþia de performanþã sau nu respectã altecerinþe aplicabile ale prezentului regulament, importa-torul nu introduce produsul pe piaþã, pânã când acestanu devine conform cu declaraþia de performanþã însoþi-toare ºi respectã celelalte cerinþe aplicabile ale prezen-tului regulament sau pânã când declaraþia deperformanþã nu este corectatã. În plus, atunci când pro-dusul pentru construcþii prezintã un risc, importatorulinformeazã fabricantul ºi autoritãþile de supraveghere apieþei în acest sens.

(3) Importatorii indicã pe produsul pentru construcþiisau, atunci când acest lucru nu este posibil, pe ambala-jul acestuia sau într-un document care însoþeºte pro-dusul pentru construcþii numele acestora, denumireacomercialã sau marca înregistratã ºi adresa la care pot ficontactaþi.

(4) Atunci când comercializeazã un produs, importatoriise asigurã cã produsul este însoþit de instrucþiuni ºi infor-maþii de siguranþã, într-o limbã stabilitã de statul membruîn cauzã care este uºor de înþeles de cãtre utilizatori.

(5) Pe perioada în care produsul pentru construcþii se aflãîn responsabilitatea lor, importatorii se asigurã cã condiþiile destocare sau de transport nu compromit conformitatea aces-tuia cu declaraþia de performanþã ºi respectarea altor cerinþeaplicabile din prezentul regulament.

(6) Atunci când acest lucru este considerat oportun învederea asigurãrii acurateþei, fiabilitãþii ºi stabilitãþii per-formanþei declarate a unui produs pentru construcþii,importatorii încearcã prin eºantionare produsele pentruconstrucþii introduse pe piaþã sau comercializate, inves-tigând ºi, dupã caz, þinând un registru de plângeri, pro-duse neconforme ºi rechemãri ale unor produse, ºiinformeazã distribuitorii cu privire la orice astfel de acti-vitãþi de monitorizare.

(7) Importatorii care considerã sau au motive sã creadãcã un produs pentru construcþii pe care l-au introdus pepiaþã nu este conform cu declaraþia de performanþã sau nurespectã alte cerinþe aplicabile ale prezentului regulamentiau de îndatã mãsurile corective necesare pentru a resta-bili conformitatea produsului respectiv, pentru a-l retragesau pentru a-l rechema, dupã caz. În plus, în cazul în careprodusul prezintã un risc, importatorii informeazã imediatîn acest sens autoritãþile naþionale competente din statelemembre în care au comercializat produsul pentru con-strucþii, indicând detaliile, în special cu privire la neconfor-mitate ºi la orice mãsuri corective luate.

(8) Importatorii pãstreazã o copie a declaraþiei deperformanþã la dispoziþia autoritãþilor de supraveghere apieþei, pe durata prevãzutã în articolul 11 alineatul (2) ºise asigurã cã documentaþia tehnicã este pusã la dispo-ziþia acestor autoritãþi, la cerere.

(9) În urma unei cereri motivate din partea uneiautoritãþi naþionale competente, importatorii îi furnizeazãacesteia toate informaþiile ºi documentaþia necesarepentru a demonstra conformitatea produsului pentruconstrucþii cu declaraþia de performanþã ºi respectareade cãtre acesta a altor cerinþe aplicabile ale prezentuluiregulament, într-o limbã uºor de înþeles de respectivaautoritate. Aceºtia coopereazã cu autoritatea respectivã,la cererea acesteia, cu privire la orice acþiune întreprinsãpentru eliminarea riscurilor prezentate de produselepentru construcþii pe care aceºtia le-au introdus pe piaþã.

Articolul 14Obligaþiile distribuitorilor(1) Atunci când comercializeazã un produs pentru

construcþii, distribuitorii acordã o atenþie deosebitã cerin-þelor prezentului regulament.

(2) Înainte de a pune la dispoziþie pe piaþã un produspentru construcþii, distribuitorii se asigurã cã produsulpoartã, dacã este necesar, marcajul CE ºi cã este însoþitde documentele necesare în temeiul prezentului regula-ment ºi de instrucþiuni ºi informaþii privind siguranþa, într-olimbã stabilitã de statul membru în cauzã care este uºorde înþeles de cãtre utilizatori. Distribuitorii se asigurã deasemenea cã fabricantul ºi importatorul au respectatcerinþele prevãzute la articolul 11 alineatele (4) ºi (5),respectiv la articolul 13 alineatul (3).

Atunci când un distribuitor considerã sau are motive sãcreadã cã un produs pentru construcþii nu este conform cudeclaraþia de performanþã sau nu respectã alte cerinþeaplicabile ale prezentului regulament, distribuitorul nucomercializeazã produsul pânã când acesta nu devineconform cu declaraþia de performanþã însoþitoare ºirespectã celelalte cerinþe aplicabile ale prezentului regula-ment sau pânã când declaraþia de performanþã nu estecorectatã. Mai mult, atunci când produsul prezintã un risc,distribuitorul informeazã fabricantul sau importatorul înacest sens, precum ºi autoritãþile de supraveghere a pieþei.

(3) Pe perioada în care produsul pentru construcþii seaflã în responsabilitatea sa, distribuitorul se asigurã cãcondiþiile de stocare sau de transport nu compromit con-formitatea acestuia cu declaraþia de performanþã ºirespectarea de cãtre acesta a altor cerinþe aplicabile aleprezentului regulament.

(4) Distribuitorii care considerã sau au motive sãcreadã cã un produs pentru construcþii pe care l-au comer-cializat nu este conform cu declaraþia de performanþã saunu respectã alte cerinþe aplicabile ale prezentului regula-ment se asigurã cã sunt luate mãsurile corective nece-sare pentru a restabili conformitatea produsului respectiv,pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, dupã caz. În plus,în cazul în care produsul prezintã un risc, distribuitoriiinformeazã imediat în acest sens autoritãþile naþionalecompetente din statele membre în care au comercializatprodusul, indicând detaliile, în special cu privire la necon-formitate ºi la orice mãsuri corective luate.

(5) În urma unei cereri motivate din partea uneiautoritãþi naþionale competente, distribuitorii îi furnizeazãacesteia toate informaþiile ºi documentaþia necesarepentru a demonstra conformitatea produsului pentruconstrucþii cu declaraþia de performanþã ºi respectareade cãtre acesta a altor cerinþe aplicabile ale prezentuluiregulament, într-o limbã uºor de înþeles de respectivaautoritate. Aceºtia coopereazã cu autoritatea respectivã,la cererea acesteia, cu privire la orice acþiune întreprinsãpentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pentruconstrucþii pe care aceºtia le-au comercializat.

Articolul 15Situaþiile în care obligaþiile fabricanþilor se aplicã

importatorilor ºi distribuitorilorImportatorul sau distribuitorul este considerat drept

fabricant în sensul prezentului regulament ºi îi revinobligaþiile aferente unui fabricant în temeiul articolului11, atunci când introduce pe piaþã un produs sub numepropriu sau sub propria marcã sau atunci când modificãun produs pentru construcþii deja introdus pe piaþãîntr-un mod în care conformitatea cu declaraþia de per-formanþã ar putea fi afectatã.

Articolul 16Identificarea operatorilor economiciPe perioada prevãzutã în articolul 11 alineatul (2),

operatorii economici identificã la cererea autoritãþilor desupraveghere a pieþei:

(a) orice operator economic care le-a furnizat un produs;(b) orice operator economic cãruia i-au furnizat un

produs.




CAPITOLUL IVSPECIFICAÞII TEHNICE ARMONIZATE

Articolul 17Standarde armonizate(1) Standardele armonizate sunt stabilite de organis-

mele europene de standardizare enumerate în anexa Ila Directiva 98/34/CE, pe baza cererilor (denumite încontinuare „mandate”) emise de cãtre Comisie în confor-mitate cu articolul 6 din respectiva directivã în urma con-sultãrii Comitetului permanent pentru construcþii menþionatla articolul 64 din prezentul regulament (denumit în con-tinuare „Comitetul permanent pentru construcþii”).

(2) În cazurile în care pãrþile interesate sunt implicateîn procesul de elaborare a standardelor armonizate înconformitate cu prezentul articol, organismele europenede standardizare se asigurã cã diferitele categorii depãrþi interesate sunt întotdeauna reprezentate într-unmod corect ºi echitabil.

(3) Standardele armonizate definesc metodele ºi cri-teriile de evaluare a performanþei produselor pentru con-strucþii în ceea ce priveºte caracteristicile lor esenþiale.

Atunci când acest lucru este prevãzut în mandatulrespectiv, un standard armonizat se referã la utilizareapreconizatã a produselor care fac obiectul acestuia.

Standardele armonizate definesc, dupã caz ºi fãrã aaduce atingere acurateþei, fiabilitãþii ºi stabilitãþii rezul-tatelor, metode mai puþin costisitoare decât încercarea,pentru evaluarea performanþei produselor pentru con-strucþii în ceea ce priveºte caracteristicile lor esenþiale.

(4) Organismele europene de standardizare sta-bilesc, în standardele armonizate, controlul producþiei înfabricã aplicabil, care þine seama de condiþiile specificeale procesului de fabricaþie a produsului pentru con-strucþii în cauzã.

Standardul armonizat include detaliile tehnice nece-sare pentru punerea în aplicare a sistemului de evaluareºi de verificare a constanþei performanþei.

(5) Comisia evalueazã conformitatea standardelorarmonizate stabilite de cãtre organismele europene destandardizare cu mandatele relevante.

Comisia publicã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europenelista trimiterilor la standardele armonizate care sunt con-forme cu mandatele relevante.

Pentru fiecare standard armonizat care figureazã pelistã se indicã urmãtoarele:

(a) trimiteri la specificaþiile tehnice armonizateînlocuite, dacã este cazul;

(b) data începerii perioadei de coexistenþã;(c) data încheierii perioadei de coexistenþã.Comisia publicã orice actualizare a listei respective.De la data începerii perioadei de coexistenþã, se

poate utiliza un standard armonizat pentru întocmireaunei declaraþii de performanþã pentru un produs pentruconstrucþii care face obiectul acestuia. Organismelenaþionale de standardizare au obligaþia de a transpunestandardele armonizate în conformitate cu Directiva98/34/CE.

Fãrã a se aduce atingere articolelor 36-38, de la dataîncheierii perioadei de coexistenþã, standardul armonizatreprezintã singurul mijloc utilizat pentru întocmireadeclaraþiei de performanþã pentru produsele pentru con-strucþii care fac obiectul acestuia.

La încheierea perioadei de coexistenþã, standardelenaþionale aflate în conflict sunt retrase, iar statele mem-bre anuleazã valabilitatea tuturor dispoziþiilor naþionaleaflate în conflict.

Articolul 18Obiecþia formalã împotriva standardelor armonizate(1) Atunci când un stat membru sau Comisia consi-

derã cã un standard armonizat nu îndeplineºte în totali-tate cerinþele prevãzute în mandatul relevant, dupãconsultarea Comitetului permanent pentru construcþii,statul membru în cauzã sau Comisia sesizeazã comite-tul instituit prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE, prezen-tându-ºi argumentele. Dupã consultarea organismeloreuropene de standardizare relevante, comitetul îºi ex-primã avizul fãrã întârziere.

(2) Þinând cont de avizul comitetului instituit prin arti-colul 5 din Directiva 98/34/CE, Comisia decide sã pu-blice, sã nu publice, sã publice cu restricþie, sã menþinã,sã menþinã cu restricþie sau sã retragã trimiterile la stan-dardul armonizat în cauzã, în sau din Jurnalul Oficial alUniunii Europene.

(3) Comisia informeazã organismul european destandardizare în cauzã cu privire la decizia sa ºi, încazul în care este necesar, solicitã revizuirea standarde-lor armonizate în cauzã.

Articolul 19Documentul european de evaluare(1) În urma unei cereri de evaluare tehnicã euro-

peanã din partea unui fabricant, organizaþia OET-urilorelaboreazã ºi adoptã un document european de evalu-are pentru orice produs pentru construcþii care nu esteacoperit sau care nu este acoperit în totalitate de unstandard armonizat, pentru care performanþa în ceea cepriveºte caracteristicile sale esenþiale nu poate fi evalu-atã integral în funcþie de un standard armonizat existent,deoarece, printre altele:

(a) produsul nu face obiectul niciunui standard armo-nizat existent;

(b) pentru cel puþin una dintre caracteristicileesenþiale ale produsului respectiv, metoda de evaluareprevãzutã în standardul armonizat nu este adecvatã; or

(c) standardul armonizat nu prevede nicio metodã deevaluare în ceea ce priveºte cel puþin o caracteristicãesenþialã a produsului respectiv.

(2) Procedura de adoptare a documentului europeande evaluare respectã principiile prevãzute la articolul 20ºi urmeazã normele stabilite la articolul 21 ºi în anexa II.

(3) Comisia poate adopta acte delegate în conformi-tate cu articolul 60 pentru a modifica anexa II ºi a stabilinorme de procedurã suplimentare pentru elaborarea ºiadoptarea unui document european de evaluare.

(4) Dacã este cazul, Comisia, dupã consultareaComitetului permanent pentru construcþii, foloseºte do-cumentele europene de evaluare existente drept bazãpentru mandatele care sunt emise în temeiul articolului17 alineatul (1) pentru elaborarea de standarde armo-nizate în ceea ce priveºte produsele menþionate la ali-neatul (1) din prezentul articol.

Articolul 20Principii pentru elaborarea ºi adoptarea documen-

telor europene de evaluare(1) Procedura pentru elaborarea ºi adoptarea docu-

mentelor europene de evaluare:(a) este transparentã faþã de fabricantul implicat;(b) defineºte termene-limitã obligatorii adecvate pen-

tru a se evita întârzierile nejustificate;(c) þine seama în mod adecvat de protecþia secretului

comercial ºi a confidenþialitãþii;(d) permite participarea adecvatã a Comisiei;(e) este eficientã din punctul de vedere al costurilor

pentru fabricant; ºi(f) asigurã un grad suficient de colegialitate ºi de

coordonare între OET desemnate pentru produsulrespectiv.



Cu noua sa gamã de materiale abrazive, Bosch oferã materialul de

ºlefuire potrivit pentru, practic, orice cerinþã ºi orice aplicare cu rezul-

tate remarcabile la sablarea tuturor tipurilor de materiale.

Pentru a realiza acest lucru, Bosch beneficiazã de cei peste 130 de

ani de experienþã a companiei producãtoare de materiale abrazive

SIA, care a devenit recent parte a grupului Bosch. Abrazive SIA este

bine-cunoscut ca unul dintre liderii mondiali în producþia de materiale

abrazive de calitate.

Toate materialele abrazive sunt fabricate la standarde de calitate de

top în Elveþia. Acest lucru asigurã rezultatele cerute, chiar ºi pe

supraþete dificile ºi materiale valoroase, fãrã costuri suplimentare din

cauza pieselor deteriorate.

De la materialele abrazive pentru ºlefuirea manualã pânã la materi-

ale de sablare adecvate pentru orice sculã electricã, Bosch oferã o

gamã profesionalã completã care poate acoperi cererile oricãrei

întrebuinþãri. �

CEA MAI NOUÃ GAMÃ DE MATERIALE ABRAZIVE DE LA BOSCHCalitate superioarã, în conformitate cu standardul industriei



(2) OET, împreunã cu organizaþia OET-urilor, suportãcosturile integrale ale elaborãrii ºi adoptãrii docu-mentelor europene de evaluare.

Articolul 21Obligaþiile OET care primeºte o cerere de evaluare

tehnicã europeanã(1) OET care primeºte o cerere de evaluare tehnicã

europeanã informeazã fabricantul dacã produsul pentruconstrucþii este reglementat, integral sau parþial, de ospecificaþie tehnicã armonizatã, dupã cum urmeazã:

(a) în cazul în care produsul este reglementat integralde un standard armonizat, OET informeazã fabricantulcu privire la faptul cã, în conformitate cu articolul 19alineatul (1), nu se poate elibera o evaluare tehnicãeuropeanã;

(b) în cazul în care produsul este reglementat integralde un document european de evaluare, OET informeazãfabricantul cu privire la faptul cã respectivul documenteuropean de evaluare va fi utilizat drept bazã pentruevaluarea tehnicã europeanã care urmeazã sã fie eliberatã;

(c) în cazul în care produsul nu este reglementat saunu este reglementat integral de nicio specificaþie tehnicãarmonizatã, OET aplicã normele de procedurã prevã-zute în anexa II sau cele stabilite în conformitate cu arti-colul 19 alineatul (3).

(2) În cazurile menþionate la alineatul (1) literele (b) ºi(c), OET informeazã organizaþia OET-urilor ºi Comisiacu privire la conþinutul cererii ºi la trimiterea la o decizierelevantã a Comisiei privind evaluarea ºi verificarea con-stanþei performanþei, pe care OET intenþioneazã sã oaplice în cazul produsului respectiv sau cu privire la lipsaunei astfel de decizii a Comisiei.

(3) În cazul în care Comisia considerã cã pentru pro-dusul pentru construcþii respectiv nu existã o decizieadecvatã privind evaluarea ºi verificarea constanþei per-formanþei, se aplicã articolul 28.

Articolul 22PublicareaDocumentele europene de evaluare adoptate de

organizaþia OET-urilor se transmit Comisiei, iar Comisiapublicã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o listã cutrimiterile la documentele europene de evaluare definitive.

Comisia publicã orice actualizare a listei respective.Articolul 23Soluþionarea litigiilor în caz de dezacord între OETÎn cazul în care OET nu convin asupra documentului

european de evaluare în termenele stabilite, organizaþiaOET-urilor prezintã aceastã chestiune Comisiei în vede-rea unei soluþionãri corespunzãtoare.

Articolul 24Conþinutul documentului european de evaluare(1) Un document european de evaluare conþine cel

puþin o descriere generalã a produsului pentru con-strucþii, lista caracteristicilor esenþiale relevante pentruutilizarea preconizatã a produsului prevãzutã de fabri-cant ºi convenitã de fabricant împreunã cu organizaþiaOET-urilor, precum ºi metodele ºi criteriile de evaluare aperformanþei produsului în ceea ce priveºte respectivelecaracteristici esenþiale.

(2) În documentul european de evaluare se pre-cizeazã principiile pentru controlul producþiei în fabricãaplicabil, þinându-se seama de condiþiile procesului defabricaþie a produsului pentru construcþii respectiv.

(3) Atunci când performanþa unora dintre caracteristi-cile esenþiale ale produsului poate fi evaluatã în modcorespunzãtor cu ajutorul unor metode ºi criterii dejastabilite în cadrul altor specificaþii tehnice armonizatesau în ghidurile menþionate la articolul 66 alineatul (3)sau utilizate în conformitate cu articolul 9 din Directiva

89/106/CEE înainte de 1 iulie 2013 în contextul eliberãriiunor agremente tehnice europene, respectivele metodesau criterii existente se încorporeazã ca pãrþi ale docu-mentului european de evaluare.

Articolul 25Obiecþia formalã împotriva documentelor europene

de evaluare(1) Atunci când un stat membru sau Comisia consi-

derã cã un document european de evaluare nu satisfacepe deplin condiþiile care trebuie îndeplinite în ceea cepriveºte cerinþele fundamentale aplicabile construcþiilor,prevãzute în anexa I, statul membru în cauzã sauComisia înainteazã chestiunea Comitetului permanentpentru construcþii, prezentându-ºi argumentele. În urmaconsultãrii organizaþiei OET, Comitetul permanent pen-tru construcþii îºi dã avizul fãrã întârziere.

(2) Þinând seama de avizul Comitetului permanentpentru construcþii, Comisia decide sã publice, sã nu pu-blice, sã publice cu restricþii, sã menþinã, sã menþinã curestricþii sau sã retragã trimiterile la documentul euro-pean de evaluare respectiv, în sau din Jurnalul Oficial alUniunii Europene.

(3) Comisia informeazã organizaþia OET-urilordespre aceasta ºi, dacã este necesar, solicitã revizuireadocumentului european de evaluare respectiv.

Articolul 26Evaluarea tehnicã europeanã(1) Evaluarea tehnicã europeanã este eliberatã de un

OET, la cererea unui fabricant, pe baza unui documenteuropean de evaluare stabilit în conformitate cu dispo-ziþiile articolului 21 ºi cu anexa II.

Cu condiþia existenþei unui document european deevaluare, o evaluare tehnicã europeanã poate fi elibe-ratã chiar ºi în cazul în care s-a emis un mandat pentruun standard armonizat. Emiterea este posibilã pânã laînceperea perioadei de coexistenþã, astfel cum este sta-bilitã de Comisie în conformitate cu articolul 17 alineatul (5).

(2) Evaluarea tehnicã europeanã include perfor-manþa declaratã, pe niveluri sau clase, sau într-odescriere, a acelor caracteristici esenþiale convenite defabricant ºi de OET care primeºte cererea de evaluaretehnicã europeanã, în ceea ce priveºte utilizarea pre-conizatã declaratã ºi detaliile tehnice necesare pentrupunerea în aplicare a sistemului de evaluare ºi de verifi-care a constanþei performanþei.

(3) Pentru a asigura punerea în aplicare uniformã aprezentului articol, Comisia adoptã acte de punere înaplicare în vederea stabilirii formatului evaluãrii tehniceeuropene în conformitate cu procedura menþionatã laarticolul 64 alineatul (2).

Articolul 27Niveluri sau clase de performanþã(1) Comisia poate adopta acte delegate în conformi-

tate cu articolul 60 pentru a stabili clase de performanþãpentru caracteristicile esenþiale ale produselor pentruconstrucþii.

(2) În cazul în care Comisia a stabilit clase de perfor-manþã pentru caracteristicile esenþiale ale produselorpentru construcþii, organismele europene de standar-dizare utilizeazã clasele respective în standardele armo-nizate. Organizaþia OET-urilor utilizeazã respectiveleclase în documentele europene de evaluare atunci cândeste cazul.

În cazul în care clasele de performanþã definite pen-tru caracteristicile esenþiale ale produselor pentru con-strucþii nu sunt stabilite de Comisie, ele pot fi stabilite înstandarde armonizate de cãtre organismele europenede standardizare, pe baza unui mandat revizuit.


(3) În cazurile prevãzute în mandatele relevante,organismele europene de standardizare stabilesc înstandardele armonizate niveluri-prag pentru caracteristi-cile esenþiale ºi, dacã este cazul, pentru utilizãrile pre-conizate, care trebuie respectate de produsele pentruconstrucþii în statele membre.

(4) Atunci când organismele europene de standar-dizare au stabilit clase de performanþã în cadrul unui stan-dard armonizat, organizaþia OET-urilor utilizeazã claselerespective în documentele europene de evaluare dacãacestea sunt relevante pentru produsul pentru construcþii.

Atunci când acest lucru este considerat oportun,organizaþia OET-urilor poate, cu acordul Comisiei ºi înurma consultãrii Comitetului permanent pentru con-strucþii, sã stabileascã în cadrul documentului europeande evaluare clase de performanþã ºi niveluri-prag pentrucaracteristicile esenþiale ale unui produs pentru con-strucþii, în limitele utilizãrii preconizate a acestuia, astfelcum a fost prevãzutã de fabricant.

(5) Comisia poate adopta acte delegate în conformi-tate cu articolul 60 pentru a stabili condiþiile în care seconsiderã cã un produs pentru construcþii se încadreazãîntr-un anumit nivel sau clasã de performanþã fãrã încer-cãri sau fãrã încercãri suplimentare.

În cazul în care aceste condiþii nu sunt stabilite deComisie, ele pot fi stabilite în standarde armonizate deorganismele europene de standardizare, pe baza unuimandat revizuit.

(6) Atunci când Comisia a stabilit sisteme de clasifi-care în conformitate cu alineatul (1), statele membre potstabili nivelurile sau clasele de performanþã care trebuierespectate de produsele pentru construcþii în ceea cepriveºte caracteristicile lor esenþiale numai în conformi-tate cu sistemele de clasificare respective.

(7) Organismele europene de standardizare ºi orga-nizaþia OET-urilor respectã necesitãþile în materie dereglementare ale statelor membre atunci când stabilescnivelurile-prag sau clasele de performanþã.

Articolul 28Evaluarea ºi verificarea constanþei performanþei(1) Evaluarea ºi verificarea constanþei performanþei

produselor pentru construcþii în ceea ce priveºte carac-teristicile lor esenþiale se efectueazã în conformitate cuunul dintre sistemele menþionate în anexa V.

(2) Prin acte delegate în conformitate cu articolul 60,Comisia stabileºte ºi poate revizui, þinând seama în spe-cial de efectele asupra sãnãtãþii ºi siguranþei oamenilorºi asupra mediului, ce sistem sau sisteme se aplicã unuianumit produs pentru construcþii sau unei familii de pro-duse pentru construcþii sau unei anumite caracteristiciesenþiale. În acest sens, Comisia þine seama, de aseme-nea, de documentaþiile referitoare la experienþa acumu-latã transmise de autoritãþile naþionale, în ceea cepriveºte supravegherea pieþei.

Comisia alege sistemul sau sistemele cel mai puþincostisitoare, care respectã toate cerinþele fundamentaleaplicabile construcþiilor.

(3) Sistemul sau sistemele astfel alese sunt indicateîn mandatele de standardizare armonizatã ºi în specifi-caþiile tehnice armonizate.

(Va urma)


Bureau Veritas România Controle Internaþional S.R.L.(subsidiarã a Bureau Veritas S.A. Franþa)

Departamentul Industrie Departamentul Evaluarea Conformitãþii ProduselorDepartamentul Inspecþii ºi Verificãri în ServiceDepartamentul Certificare Sisteme de ManagementDepartamentul Construcþii Civile ºi IndustrialeAdresa: Str. Traian, nr. 2, Bloc F1, etaj 7, scara 3, apt. 19, sector 3, BucureºtiTel: +40 21 315 39 89/ 318 37 99

+40 244 573523 - pentru biroul PloieºtiFax: +40 21 315 39 90Mobil: +40 744530086E-mail: [email protected]; [email protected]

Pe piaþa din România, Bureau Veritas este prezentã încã din anul 1930, iar începând cu 1998, este reprezentatã prinS.C. Bureau Veritas România Controle Internaþional S.R.L. (BVRCI S.R.L.). Departamentul Industry & Facilities din cadrulBureau Veritas România dispune de know-how tehnic ºi potenþial uman pentru prestarea întregii game de servicii prezentate încele ce urmeazã. Profesionalismul, promptitudinea executãrii serviciilor ºi experienþa noastrã, respectiv acreditarea localã ºiNotificarea Bureau Veritas Romania NoBo 2295 - ca organism de certificare produse, ne recomandã ca partener de încrederepentru clienþii noºtri, atât din þarã cât ºi din strãinãtate.

Specialiºtii noºtri din cadrul Departamentelor Industrie, Evaluarea Conformitãþii Produselor, Inspecþii ºi Verificãri în Service,Certificare Sisteme de Management, vã stau la dispoziþie pentru monitorizarea producþiei ºi a tehnologiei de sudare, certificareaactivitãþilor de sudurã, certificãri de produs, certificãri de firmã ºi certificãri combinate; dintre acestea enumerãm:

• Certificarea sistemelor de management QMS/TQMS, conform normelor: ISO 9001, 14001, 18001, 22000, 27001, ISO/TS16949.

• Certificãri conform PED 97/23/EC - proiectarea, fabricarea ºi evaluarea conformitãþii echipamentelor sub presiune ºiansamblurilor care au presiunea maximã admisibilã PS mai mare de 0,5 bar, sub notificarea BVRCI S.R.L., NoBo 2295(acreditare cf. SR EN 45011:2001 - certificare produse).

• Certificãri conform EN 15085 - certificarea societãþilor care produc sau reparã construcþii metalice sudate, din domeniultransportului feroviar.

• Certificãri conform SPVD 87/404/EEC (Simple Pressure Vessel Directive).• Certificarea conformitãþii produselor, conform standardelor de aplicaþie, sau conform specificaþiilor convenite cu clienþii.• Certificãri ºi inspecþii intermediare/periodice/excepþionale ale cisternelor feroviare ºi auto, conform TPED 2010/35/EC

(Transportable Pressure Equipment Directive) ºi RID/ADR.• Certificãri material conform EN 10204, sau conform specificaþiilor convenite cu clienþii.• Inspecþii intermediare/periodice/excepþionale ale vagoanelor cisternelor - conform RID/ADR.• Calificarea procedurilor de sudare conform EN 15614; EN 14163; AD 2000 HP2/1; API 4F; API 6A; ASME IX; AWS D1.1.• Calificarea sudorilor ºi operatorilor sudori conform EN 287-1 (EN ISO 9606); EN 1418 (EN ISO 14732); EN 14163;

AD 2000 HP 3; API 4F; API 6A; API 1104; ASME IX; AWS D1.1.• Analizã, inspecþii ºi expertizã tehnicã cf. P.T-C6/ISCIR si P.T-C10/ISCIR, sau conform specificaþiilor convenite cu clienþii.• Supraveghere ºi control tehnic pe toatã durata realizãrii proiectelor industriale, în conformitate cu normele europene ºi

americane: EN 1090 (DIN 18800), DIN 15018, AD Merkblatt, ASME VIII, AWS D1.1., sau conform specificaþiilor convenite cuclienþii.

• Control nedistructiv MT, UT - conform normelor internaþionale EN/EN ISO/ASME/API/AD, sau conform specificaþiilorconvenite cu clienþii.

• Auditarea ºi selectarea subcontractorilor pentru proiecte specifice, pe baza cerinþelor exprimate de clienþi.

Vã invitãm pentru o primã discuþie preliminarã, în care sã ne relataþi noile provocãri cãrora trebuie sa le facã faþã cu succesafacerea dvs. ºi sã identificãm împreunã paºii care vã vor ajuta:

1. sã îmbunãtãþiþi sistemul de management QMS/TQMS ºi prin aceasta imaginea companiei în piaþã. 2. sã creºteþi gradul de satisfacþie a clienþilor existenþi ºi sã atrageþi clienþi noi, cu efect direct asupra creºterii cifrei de

afaceri ºi a profitului. 3. sã reduceþi costurile operaþionale, eliminând deficienþele/disfuncþionalitãþile sistemului.4. sã construiþi relaþii pe termen lung cu clienþii, bazate pe profesionalism ºi un raport optim calitate/preþ.

Pentru detalii suplimentare, vã rugãm sã ne contactaþi la adresa: [email protected]

Succesul þine cu cei îndrãzneþi.Îndrãzniþi!

Echipa Bureau Veritas România vã aºteaptã!

ROMANIANoBo 2295


Ingineria clãdirilorEVOLUÞIA CONSTRUCÞIILOR (I)

PIRAMIDA EGIPTEANÃAcum 4.500 de ani, în Egiptul Antic

începe o perioadã de glorie a istoriei

construcþiilor. Tehnica construcþiilor în

piatrã atinge un înalt nivel de perfecþi-

une. Prelucrarea pietrei în Egiptul Antic

poate fi consideratã o artã cu adevãrat

savantã, comparativ cu stadiul preis-

toric al altor culturi.

Piramida, cavou al regelui-faraon,

supranumit „fiul soarelui“ – Ra, este,

deci, un monument în cinstea unui astru

(adorat de elita egipteanã).

Regele-faraon, conducãtorul sta-tului, este considerat locþiitorul demiur-gului pe Pãmânt.

Piramida este construcþia funerarãce exprimã adoraþia ºi grija sacrãmanifestatã faþã de zei ºi morþi. Con-cepþia religioasã, în Egiptul Antic, eracredinþa în viaþa eternã, cea terestrãfiind consideratã prima etapã. Aºa seexplicã preocuparea permanentã pen-tru crearea condiþiilor de conservare aceluilalt „Eu“.

Trupul neînsufleþit al faraonului,considerat sacru, a fost îmbãlsãmat

pentru a fi apãrat de acþiunea distru-gãtoare a timpului sau a profanatorilor,prin construirea unui monument funerarinaccesibil.

Mãreþia piramidei urmãrea sã-i cople-

ºeascã pe supuºi, uimind prin volum,

înãlþime, durabilitate ºi perfecþiunea

execuþiei.

Piramida poate simboliza: naºterea

pãmântului din apã, razele soarelui

trimise spre pãmânt, rampa de acces

în vederea îmbarcãrii dupã moarte în

barca zeului soare – Ra.

Furaþi de numeroasele probleme cu care sectorul construcþiilor se confruntã de ani de zile, specialiºtiisunt tentaþi sã devinã robii treburilor zilnice, în detrimentul continuãrii îmbunãtãþirii culturii lorprofesionale generale sau de specialitate. Lucru deloc de lãudat. Este ºi motivul pentru care, timid dar sistematic,Revista Construcþiilor încearcã sã strãpungã acest zid, prin publicarea unor articole care sã impulsionezedorinþa de a cunoaºte unele lucruri despre trecut, prezent ºi viitor în domeniul construcþiilor.

Sugestia ne-a venit ca urmare a prezenþei în literatura de specialitate a lucrãrii „Ingineria clãdirilor“ semnatãde prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei.

Fig. 1: Piramida din Egiptul Antic:a. Ansamblul funerar de la Ghiseh. Piramida lui Keops; b. Secþiune; c. Încãperea principalã; d. Boltã cu consolã la marea galerie

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Marea Piramidã (piramida lui Keops)face parte din ansamblul de la Ghiseh, celmai mare grup de monumente construitde om (fig. 1). Piramida ºi monumenteledin jur au fost concepute ºi realizate printr-oanume distribuþie geometricã.

Piramida geometricã, ce aparedupã dispariþia piramidei în trepte, arebaza pãtratã ºi feþele triunghiulare.Privitã de la distanþã, piramida areaspectul unui corp geometric perfect ºicompact. De aproape, ea apare caavând feþele formate din trepte foartemari.

Dimensiunile Marii Piramide sunt im-presionante: înãlþimea de 148 m echi-valeazã cu o clãdire cu 50 de etaje, iarbaza are 2,66 ha (230 m x 230 m).

Blocurile de piatrã care alcãtuiescMarea piramidã sunt din calcar deculoare gãlbuie – culoarea deºertului.Aceste blocuri au o greutate medie de2.500 kg ºi o înãlþime de 70 cm.

Tãierea pietrelor, în carierã, se rea-liza cu unelte din aramã durificatã sauprin crãparea rocii de calcar cu piesedin diolit (rocã vulcanicã durã), mãrireaacestor crãpãturi ºi ruperea blocului depiatrã dupã suprafeþe orizontale sauverticale prin introducerea forþatã aunor pane din lemn umed.

Piramida a fost placatã cu blocuridin calcar alb, cu planeitate perfectãceea ce a condus la realizarea unorrosturi cu grosime redusã. În interiorpiramida se compune din încãperi dedimensiuni mici raportate la cele aleîntregului monument: camera regelui-faraon, camera reginei ºi coridoare,galerii de acces.

Protecþia camerei regelui-faraonunde era depus sarcofagul, contrapresiunii mari din greutatea pietrei dedeasupra, a fost realizatã prin 5 came-re de descãrcare amplasate deasupratavanului orizontal. Ultima camerã afost alcãtuitã cu dale aºezate oblic.Scurgerea presiunii provenitã din gre-utatea piramidei de deasupra camereiregelui nu se realizeazã vertical sprebazã, ci este deviatã de lespezile încli-nate, producând un efect de boltã.Acesta reduce încãrcarea ce trebuiasuportatã de tavanul camerei.

Pentru preîntâmpinarea distrugerii

prin tasare, pereþii ultimelor douã camere

de descãrcare (care ar fi putut ceda la

presiunea greutãþii pietrei) au fost exe-

cutaþi din calcar, iar ceilalþi din granit.

Prin aceastã concepþie se urmãrea ca

pietrele sã se sprijine una pe cealaltã,

prin împingeri laterale, protejând astfel

încãperea centralã a piramidei.

Coridorul (galeria cea mare) a fost

acoperit cu bolþi cu console, sub forma

unei scãri rãsturnate, repartizând

judicios presiunea datoritã greutãþii

mari de deasupra ºi având în acelaºi

timp un deosebit efect artistic.Încãperile din interiorul piramidei

erau ventilate prin canale care traver-sau piramida, între anumite ore alezilei, datoritã diferenþelor de tempera-turã între exterior ºi interior. Construc-torii Egiptului Antic au conceputrezemarea piramidei pe o suprafaþãconvexã, care lucreazã sub formã deboltã, reducând substanþial presiuneape suprafaþa de rezemare.

Fig. 2: Piramida din Egiptul Antic. Ipoteze de construcþie. a. b. Transportul blocurilor de piatrã;c. (1, 2, 3, 4, 5) Ridicarea blocurilor de piatrã cu ajutorul balansoarelor din lemn; d. (1, 2, 3, 4);

e. (1, 2, 3) Ridicarea prin intermediul pârghiilor


Ipoteze de construcþieMarea Piramidã a fost ridicatã de

constructori având un riguros spiritmatematic ºi un remarcabil simþ artis-tic. Piramida lui Keops pare a þâºni dinpãmânt, având, totuºi, uriaºele pro-porþii armonizate. Aspectul greoi esteevitat prin folosirea unui anumit raportîntre bazã ºi vârf, asigurând maseipiramidei o înfãþiºare ce degajã forþã.

Transportul blocurilor din piatrã.Carierele de piatrã exploatate pentruconstrucþia piramidelor se aflã la odistanþã apreciabilã faþã de construcþiileînseºi, fapt care a permis emiterea unoripoteze privind transportul blocurilorde piatrã (fig. 2):

� s-a presupus cã acest transports-ar fi realizat prin folosirea a mii deoameni la tragerea pe nisip a unorsãnii din lemn pe care erau aºezateimensele blocuri;

� s-a emis, de asemenea, pãrereacã blocurile ar fi fost deplasate pe apã,prinse între douã bãrci, avându-se învedere faptul cã greutatea blocurilor se

micºora în apã (apa ce lega cariera delocul execuþiei apãrea datoritã inun-daþiilor Nilului).

Ridicarea blocurilor din piatrã.

Þinându-se seama de faptul cã în

Egiptul Antic nu era cunoscut scri-

petele, apare uimitor sistemul de ridi-

care a blocurilor din piatrã în greutate

de aproximativ 2 tone, la o înãlþime de

150 m. S-a emis ipoteza cã ridicarea

blocurilor se fãcea cu ajutorul unor pu-

ternice balansoare, formate din douã

lemne decupate dupã un segment de

cerc ºi reunite atât prin traverse, situ-

ate în terase succesive, cât ºi cu aju-

torul pârghiilor (fig. 2).

Pe mãsurã ce construcþia se înãlþa,

în jurul pãrþii executate se forma o

rampã din nisip, terenul înãlþându-se

astfel la nivelul ºantierului. Rampele

se alungeau pe mãsurã ce con-

strucþia se ridica.

Dupã alþi cercetãtori, în locul ram-

pelor de nisip ar fi existat sare, care ar

fi dispãrut odatã cu inundaþiile Nilului.

Blocurile exterioare din piatrã erau

pozate pe o suprafaþã orizontalã, uºor

înclinatã spre interior pentru a spori

stabilitatea, reducând astfel posibili-

tatea alunecãrii. Blocurile de faþadã

s-au montat de sus în jos în timp ce

erau dãrâmate rampele de acces din

nisip.

Realizarea suprafeþei de reze-

mare. Constructorii egipteni au realizat

suprafaþa de rezemare a piramidei pe

terenul de fundare, prin sãparea în

stâncã a conturului construcþiei (230 m

x 230 m) ºi realizarea unei reþele de

canale la o cotã mai redusã ca supra-

faþa de rezemare. S-a umplut întreaga

suprafaþã de rezemare cu apã. S-a

mãsurat începând de la nivelul apei în

jos, în diverse puncte, permiþându-se

astfel stabilirea formei optime urmãrite

a suprafeþei de rezemare a piramidei.

(Va urma)


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI ÎN CONSTRUCÞIIprof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI

S-a nãscut la 23 mai 1939 la Vijniþa, judeþul Storojneþdin Bucovina de Nord (în prezent în Ucraina).

Dupã absolvirea, în 1955, a Colegiului „CostacheNegruzzi” a urmat Facultatea de Construcþii de la InstitutulPolitehnic “Gh. Asachi” Iaºi, devenind inginer în anul 1960.

Activitatea inginereascã a început-o în august1960, ca inginer proiectant la atelierul de rezistenþã(condus de ing. Cristea Pascu) al Institutului de Proiec-tãri Metalurgice (IPROMET) Bucureºti ºi la FilialeleHunedoara ºi Galaþi.

A participat la proiectarea unor obiective importante(cu structuri metalice/beton armat) din cadrul Combi-natelor Siderurgice de la Hunedoara ºi Galaþi.

În activitatea de pionierat din proiectare, dobândeºteo experienþã în concepþia structurilor clãdirilor industriale.

Continuã activitatea de inginer proiectant, pânã în1967, la DSAPC (HABITAT PROIECT) Iaºi la atelierelede rezistenþã ºi geotehnicã, participând la concepþiaunor obiective de construcþii civile P+10E, cu structuri pecadre sau diafragme, la clãdiri din Municipiul Iaºi.

În cadrul atelierului de geotehnicã, realizeazã studiipe terenuri sensibile la înmuiere (loessuri) ºi de stabili-tate a versanþilor (Copou – Agronomie).

În aceastã perioadã începe ºi o activitate de cerce-tare ºtiinþificã în geotehnicã, concretizatã prin susþinereatezei de doctorat, în 1977: „Contribuþii la studiul pãmân-turilor loessoide din zona Municipiului Iaºi”, sub îndru-marea ºtiinþificã a prof. univ. dr. ing. Tudor Silion. În cadrultezei de doctorat s-au adus contribuþii originale ºi prac-tice importante la studiul fenomenului de tasare supli-mentarã prin umezire a pãmânturilor loessoide.

În anul 2000 prof. Alexandru Ciornei, publicã, caprim autor, cartea „Cum dominãm pãmânturile macroporicesensibile la umezire“ Ed. Junimea, cu prefaþã semnatãde prof. univ. dr. ing. Tudor Silion.

Dupã seismul din martie 1977, a participat la experti-zarea clãdirilor de cult ºi a clãdirilor de locuit, pe struc-turã din pereþi pe diafragme din zidãrie de cãrãmidã dinMunicipiul Iaºi.

Participã ºi la proiectarea lucrãrilor de consolidare aclãdirilor de patrimoniu (Casa Canta construitã în 1797 –azi Casa Universitarilor).

În cadrul activitãþii profesionale tehnice, în 1992,obþine atestarea ca expert tehnic ºi verificator de

proiecte MLPAT pentru exigenþele de: siguranþã înexploatare (B1); izolare termicã, izolare hidrofugã ºieconomie de energie (E); protecþie împotriva zgomotului(F) ºi participã la verificarea, expertizarea unor con-strucþii importante.

Obþine, în anul 2004, atestarea ca auditor energeticpentru clãdiri, gradul I, MLPAT.

În perioada 1994 – 1996 conduce, ca director, Cen-trul de Cercetare ºi Dezvoltare POLYTECH din cadrulUniversitãþii tehnice “Gh. Asachi” Iaºi.

Între 1997 ºi 2008, coordoneazã Centrul Naþional alProgramului de formare profesionalã „Leonardo daVinci”, în zona Moldovei, cu filiala la Iaºi.

Cercetarea ºtiinþificã s-a concretizat prin studii teo-retice ºi aplicative referitoare la:

� studiul proprietãþilor fizice ºi mecanice ale materi-alelor compozite – ipsos armat, plastice armate;

� noi elemente din materiale compozite – ipsosarmat pentru:

- pereþi de zidãrie, pereþi din elemente uºoare prefa-bricate;

- elemente pentru planºee;- elemente plastice armate pentru acoperiº (lumina-

toare), pereþi (spaþii vitrate). Cercetarea, în cadrul elementelor plastice armate,

s-a realizat sub îndrumarea prof. univ. dr. ing. VladimirBoghian.

În cadrul activitãþii de cercetare ºtiinþificã (Laboratorulde Construcþii ºi Elemente de Construcþii Uºoare de laFacultatea de Construcþii) s-au conceput ºi realizat, subcoordonarea prof. Alexandru Ciornei, aparate ºi dispozi-tive originale pentru experimentãrile:

� încercarea la ºoc la scarã redusã ºi la scarãnaturalã;

� încercare la curgere lentã la încovoiere ºi lacompresiune.

Cercetarea ºtiinþificã a condus ºi la realizarea unorexperimentãri in-situ, cu noi elemente de construcþii:

� pereþi despãrþitori uºori din ipsos armat (1982 –Bloc Independenþei, 1985 – Bloc Ghica);

� izolarea termicã suplimentarã cu plãci bistrat(Cãmin nefamiliºti la TCM Vaslui - 1990, Hotel Sport înIaºi – 1993).


Cercetarea ºtiinþificã estesintetizatã în monografia„Noi elemente de construcþiicivile din ipsos armat“ Ed.Junimea (2004), cu o prefaþãsemnatã de prof. univ. dr.docent ing. Ion Teoreanu de laUniversitatea „POLITEHNICA“Bucureºti.

Activitatea creativã a prof. Alexandru Ciornei seconcretizeazã în 16 brevete de invenþii, dintre caremenþionãm: Bloc de zidãrie; Stâlp pentru pereþi interioride compartimentare; Uºã glisantã; Element pentru venti-lare naturalã; Element pentru tavan tehnic; Element deumpluturã pentru planºee; Element pentru placare inte-rioarã; Fâºie pentru pereþi despãrþitori; Luminator deacoperiº.

La Salonul Mondial de Invenþii EUREKA’95Bruxelles a obþinut:

� Medalie de aur pentru invenþia – „O nouãcãrãmidã”;

� Medalie de aur pentru invenþia – „Stâlpi pentrupereþi de compartimentare cu utilizare multiplã”;

� Medalie de bronz pentru invenþia „Uºã glisantã- antifoc”.

Pe plan naþional, în activitatea creativã, obþine: � Medalia „Henry Coandã” clasa a II a pentru

merite deosebite în creaþia tehnicã (1996);� Brevet de acordare a titlului de Inventator de

elitã – clasa I (1995);� Premiul special al Municipiului Iaºi la Salonul

Internaþional de Invenþii de la Iaºi (1996);� Medalia de Argint la Salonul Naþional de Invenþii

Iaºi (1994);� Medalia de Aur la Salonul Internaþional de

Invenþii de la Iaºi (1992);� Premiul III la Salonul Naþional de Invenþii

Botoºani (1989);� Premiul II la Salonul Naþional de Invenþii Iaºi

(1980).În activitatea din învãþãmântul superior parcurge

treptele ierarhiei universitare - prin concurs - la Facul-tatea de construcþii Iaºi, catedra de Construcþii Civile ºiIndustriale: asistent universitar (1967), ºef lucrãri (1970),conferenþiar universitar (1979), profesor universitar(1990) la disciplinele Construcþii Civile, ConstrucþiiIndustriale, Construcþii din Lemn.

Este conducãtor de doctorat, în domeniul Inginerieicivile, din 2001.

În perioada 1997 – 2007 iniþiazã ºi coordoneazãmasterul „Construcþii moderne din lemn” la Universitatea„ªtefan cel Mare” Suceava.

Activitatea publicisticã a prof. Alexandru Ciornei seconcretizeazã prin 13 cãrþi, dintre care 7 ca unic autorºi 6 ca prim autor:

„Clãdiri“ vol. I (1973), Ed. UTI; „Clãdiri“ vol. II - partea I(1975), Ed. UTI; „Clãdiri“ vol. II – partea a II-a (1975),Ed. UTI;

„Îndrumãtor pentru proiectarea construcþiilor civile“vol. I (1978), Ed. UTI; „Îndrumãtor pentru proiectareaconstrucþiilor civile“ vol. II (1983), Ed. UTI; „Îndrumãtorpentru proiectarea construcþiilor civile” (1991), Ed. UTI;„Cum concepem construcþiile civile” (2000), Ed.Junimea; „Protecþie la foc a clãdirilor cu ipsos armat”(2001), Ed. Tehnicã-Info Chiºinãu; „Ipsos armat. Propri-etãþi. Utilizãri” (2002), Ed. Tehnicã-Info Chiºinãu;„Ingineria clãdirilor” (2006), Ed. Junimea; „Clãdirimoderne din lemn” (2008), Ed. Junimea.

A publicat 161 de lucrãri ºtiinþifice importante înreviste din România ºi strãinãtate.

Prof. Alexandru Ciornei (5), este membru statutar alComisiei W56 - Construcþii Uºoare al Consiliului Inter-naþional pentru Cercetare ªtiinþificã ºi Inovare în Con-strucþii – CIB ºi participã la ºedinþele de lucru de laBudapesta (Ungaria) 1991, Londra (Anglia) 1992,Maintz (Germania) 1993, Turku (Finlanda) 1995 ºiStockholm (Suedia) 1996.

La aceste ºedinþe au mai participat, printre alþii, LarsHesselius (1) Finlanda - coordonator, prof. univ. KlausBerner (2) - Germania, prof. univ. J. M. Davies (3) -Anglia, personalitate de prestigiu în domeniul construc-þiilor ºi G.M.E. Cooke (4) - ºeful laboratorului de siguranþãla foc din Londra.

Din 1993 coordoneazã un parteneriat între Universi-tatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi ºi firma KNAUF dinGermania (cu fabrici pentru elemente din ipsos armat înEuropa, Asia ºi America de Nord), iniþiind ºi sprijinindpãtrunderea renumitei firme în þara noastrã.

În cadrul acestei colaborãri în aprilie 2001 a fostorganizat Simpozionul Internaþional „Siguranþa la foc aclãdirilor. Protecþia la foc cu ipsos armat“ la care au par-ticipat reprezentanþi din Germania, Austria ºi România(învãþãmânt superior, protecþie activã la foc, companii deasigurãri etc.) ºi Seminarul Naþional „Calitatea clãdirilor.Ipsosul armat ºi exigenþele în construcþii“, mai 2002,Bacãu.

În 1999 participã la Ankara la Simpozionul Inter-naþional „Concepþia construcþiilor uºoare la Seism“.În 1998 efectueazã o vizitã de lucru la Fabrica de plãcidin ipsos armat de la Vidin – Bulgaria.

Profesorul ºi inventatorul Alexandru Ciornei a parcurs,cu onestitate ºi modestie, traseul de peste o jumãtate deveac în domeniul construcþiilor. �

Turku - Finlanda (1995)

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori la dispoziþia dumneavoastrã C2, C3, C4

O nouã lume de culori pentru faþade 4 - 6

Ascensoare de ultimã generaþie 7

Protecþia mediului, pilon al dezvoltãrii durabile 8, 9

Dirigintele de ºantier - reprezentant al investitorului

în realizarea investiþiilor (II) 10, 12

Prima nivelã laser pentru podele din lume 11

În pregãtire: o lucrare

despre generaþiile de constructori! 12

Amintiri despre veºnicie -

ing. Mihail Erbaºu (1942 - 2004) 13

Securitatea ºi sãnãtatea în muncã

în mediul de afaceri din România 14, 16

Echipamente ºi lucrãri specializate

pentru foraje ºi fundaþii 15, 20, 21, 22, 23, 31

Servicii de consultanþã ºi intermediere în afaceri 15

Proiectare ºi execuþie în domeniul geotehnicii

ºi fundaþiilor construcþiilor inginereºti 17 - 19

Utilaje pentru foraje orizontale

de subtraversare 24, 25

„Unda Verde“

cãtre infrastructura europeanã 26, 27

Necesitatea verificãrii ºi mentenanþei

echipamentelor pentru construcþii 28 - 30, 32

Elemente de fixare pentru construcþii 31

Studii geotehnice ºi laboratoare de geosintetice 31

Sisteme profesionale de hidroizolaþii 33

Coºul casei tale 33

Regulamentul UE privind stabilirea unor condiþii

armonizate pentru comercializarea produselor

pentru construcþii (III) 34, 36, 38, 40, 41

Lacuri pentru piatra de construcþii 35

Organisme de certificare 35, 37, 42, 43

Izolaþii tehnice 37

Cea mai nouã gamã de materiale abrazive 39

Primul cofraj din lume

pe cadre de oþel pentru planºee 41

Echipamente profesionale de curãþenie 43

Fonduri europene pentru achiziþii de utilaje 43

Ingineria clãdirilor - Evoluþia construcþiilor (I) 44, 46, 47

Arhitecturã, inginerie

ºi servicii de consultanþã tehnicã 45

Centrale termice solare 47

Personalitãþi româneºti în construcþii -

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Redactor Alina ZAVARACHE - revistaconstructiilor.eu · materialului publicitar (text sau imagini)....

Documents

Transcript of Redactor Alina ZAVARACHE - revistaconstructiilor.eu · materialului publicitar (text sau imagini)....