Redactor-ºef Ciprian ENACHE - revistaconstructiilor.eu · Ancorare uºoarã ºi sigurã, cu...

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei prof. dr. ing. Nicolae Boþuconf. dr. ing. Doina Iofceadr. ing. Marian Badiuing. Florin Voicaprof. dr. ing. Sanda Maneaing. Gelu Juncu

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

e d

!t

o r

i a

l ªobolanii sunt niºte ani-male dizgraþioase care neîntunecã privirea dar, maiales, ne fac sã ne parã rãucã suntem împreunã peaceeaºi planetã.

La început, ºobolanii aufost ºi ei niºte mici ºoriceidar, pe mãsurã ce s-au strã-duit ºi iatã, au ºi reuºit, ºi-aumãrit nu numai dimensiunile ci ºi nesaþul cu care producstricãciuni deloc de neglijat.

Stricãciunile sunt cele care afecteazã existenþa unei vieþitihnite, a unui trai social normal fiind, mai mereu, în alertã cãse poate ºi mai rãu.

Ei, ºobolanii adicã, pe lângã vicierea ºi infestarea naturiiîn care trãim ºi muncim, ne iritã ºi ne pun într-o situaþie deteamã pentru viaþa noastrã.

Cu scuzele de rigoare, fãcând analogie, cuvintele depânã acum prefaþeazã ºi situaþia în care ne aflãm, dupã 1990încoace, cu deosebire pe cea din ultimii ani, când ni s-apromis cã o sã „trãiþi bine” ºi am ajuns unii dintre noi sã numai trãim deloc.

Recenta cifrã de aproape 100.000 de decedaþi, pânã acumîn 2012, difuzatã prin presã ne aratã cã soarta a fostcumplitã. Aceastã stare spune totul despre ceea ce ne-audorit binefãcãtorii noºtri portocalii care, între timp, au încer-cat, prin schimbarea culorii, sã ºteargã indignarea popularãadresatã cu vehemenþã în iarna acestui an.

Dar, asemenea dorinþei lupului din poveste, trucul nu areuºit. ªobolanii noºtri, însã, au ieºit pe mai departe la dru-mul mare fãcând pe nevinovaþii. Îndârjirea cu care recenþiivotanþi le-au dat cu flit, alungându-i, în bunã parte, peste„bordul” tenacelui corsar de pe corabia pierzaniei, ar trebuisã le fie o lecþie usturãtoare.

Am spus cã în bunã parte pentru cã unii dintre vechiiºobolani, schimbându-ºi culoarea, s-au strecurat ºi continuãsã se strecoare ºi în rândurile noii puteri. Aceºtia gãsesc„înþelegere”, cu totul ºi cu totul nejustificatã din partea celorcare, mai ieri, îi înfierau fãrã menajamente. Sau este vorbade proverbul „fã-te frate cu dracul pânã treci puntea”?

În situaþia actualã este clar cã vechii ºobolani, de carecredeam cã vom scãpa odatã cu recentele alegeri, se bagã ºiîn gaurã de ºarpe pentru a ronþãi în continuare din caºcavalulþãrii, alãturi de noii veniþi la putere, care acum sunt în stadiulde ºoricei.

La început, de „ochii lumii”, noii veniþi vor face câtevalucruri de faþadã menite sã pãcãleascã în continuare imensamasã a proºtilor. Sperãm ca viitorul sã ne contrazicã. Pânãatunci, însã, tenacele… Mesia, situat în fruntea unui partidzis „al poporului”, care a ocupat locul trei, adicã al bronzului,în destule poziþii administrative ale þãrii, promite imbecililor totfelul de enormitãþi.

Dacã cei „versaþi” în mituirea electoratului ofereau gãleþi,biciclete, alimente, bani etc. noii înfometaþi au dat necãjiþilorfelii de cozonac, colaci ºi alte… „bunãtãþuri” de o asemeneavaloare, beneficiarii neºtiind, deocamdatã, cu cine au de-a face.

Pe scurt, împãcarea între ºobolani ºi apariþia altora noinu ne va fi beneficã. Noii diriguitori ai þãrii nu trebuie sã maifie din categoria celor… reevaluaþi pentru cã tot ceea cedoreºte lumea acum este ca aºteptãrile oamenilor sã nurãmânã pe mai departe un deziderat.

Ciprian Enache

ªobolani ºi… gunoaie!

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþii are ovechime secularã. Cãrãmizile nearse (chirpici) au fostarmate cu paie tocate sau cu pãr de animale pentru aevita fisurarea ºi pentru a le oferi o rezistenþã sporitã larupere ºi umezealã. Extrapolarea s-a realizat de la argilãla ciment ºi, implicit, de la paie ºi pãr de animale la fibre.Datoritã creºterilor progresive de preþ la oþelul-beton pepiaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economiceelaborate s-a optat, ca soluþie modernã, simplã ºi efi-cientã, pentru folosirea ca armãturã în dispersie a fibrelorpolimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzãtoare ale aces-tor fibre în comparaþie cu fibrele metalice au dus la ocreºtere exponenþialã a utilizãrii ºi implicit a cererii acestuitip de material pe piaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard în anul1874, în SUA. Prin studiile sale în anii 40, inginerul românGogu Constantinescu introduce ºi detaliazã conceptulde beton armat cu fibre fiind printre promotorii nouluimaterial.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipropilenã purãprintr-un proces de extrudare clasicã (prin rãcire cu apã)pentru fibrele de tip MULTI ºi FIBRI care prin diverse pro-cese de transformare ajung la caractristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuã cutãierea la diferite dimensiuni începând de la 5 mm pânãla 70 mm, urmând a se ambala în saci de hârtie solubilãîn apã. În timpul tãierii fibrele sunt acoperite cu o peliculãsubþire de superplastifiant care le conferã o alunecaresuperioarã ºi libertatea de a se dispersa tridimensional întoatã masa amestecului, nemaifiind necesar a se adaugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Pe întregulparcurs al procesului tehnologic se efectueazã un controlal calitãþii riguros ºi sever, atât asupra materiilor prime uti-lizate ºi respectãrii parametrilor tehnologici cât ºi asupraproduselor finite, control efectuat în conformitate cuprevederile Manualului de Management al Calitãþi ISO9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nu secorodeazã, este rezistentã la alcalii, este antistaticã ºiantimagneticã, având o durabilitate practic nelimitatã. Latemperatura camerei este rezistentã la toþi solvenþiiorganici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu. Oportunitatea utilizãrii armãriicu fibre apare în situaþia folosirii unui procent mic dearmãturã sau în cazul armãrii constructive a betonuluiarmat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãrii defor-maþiilor din contracþii prin uscare sau din mãrirea rezis-tenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementele de con-strucþii solicitate dinamic, la care se poate mãri capaci-tatea de preluare a energiei din aceastã solicitare. Încazul unor lucrãri cu încãrcãturi mari sau la un ecarta-ment de îmbinare mãrit apare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor de armareEDIFIBER 3® are ca prim efect o creºtere semnificativã aindicelui de tenacitate. Fibrele de armare din poli-propilenã EDIFIBER 3® sunt folosite cu succes în substi-tuirea plasei sudate, la plãcile de beton, pardoseliindustriale, plãcile de fundare a cãilor de comunicaþii ºi apistelor aeroportuare precum ºi la alte aplicaþii, deoarecetoate elementele din beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentru majoritateamaterialelor de construcþii este mai micã decât solicitareastaticã. Betonul armat cu fibre este avantajos înrealizarea fundaþiilor de maºini cu solicitãri dinamice, afundaþiilor pentru liniile de tramvai datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are o mulþime deavantaje, dintre care amintim:

• asigurã o armare tridimensionalã în toatã masaamestecurilor, betoane sau mortare;

• eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensiunilor ºicontracþiilor, acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa la uzurã, impact ºi lacicluri îngheþ-dezgheþ;

• reduce în mare mãsurã permeabilitatea betoanelor ºia mortarelor;

• fibrele de armare sunt practic neutre la agenþiichimici corozivi;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoanelor ºi amortarelor eliminând segregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplastifiant de pe suprafaþafibrelor, betoanele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi.

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenãpentru betoane ºi mortare

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþa materialelor de construcþii încã din anul 2005 când a început poducþia fibrelor de armare din polipropilenã.În prezent firma acoperã toatã gama de armãturi sintetice, începând de la microfibre la macrofibre, toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au oarie extinsã, din care menþionãm:

• pardoseli industriale;• platforme exterioare, parcãri, piste betonate;• piste aeroportuare;• fundaþii la liniile de tramvai;• consolidãri cu beton torcretat ºi armat pentru tuneluri

ºi povârniºuri;• prefabricate pentru orice destinaþii;• fundaþii cu solicitare dinamicã mare;• conducte din beton;• ziduri de sprijin;• elemente subþiri de faþadã;• fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3® înlocuieºte

total sau parþial plasa sudatã în majoritatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulometrie mai micã de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi de pânã la 19 mm.

• la amestecurile cu granulometrie mai mare de 16 mmse vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortare obiºnuiteeste de 1 kg/mc, cu toleranþa de ±10%.

Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în autobetoniere peºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al amestecului(beton sau mortar) se adaugã doza de fibre ºi se con-tinuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minute pânã la omoge-nizarea completã.

Datoritã sacului din hârtie solubilã în care sunt amba-late fibrele, se recomandã adãugarea fibrelor în autobe-toniere sau mixere cu tot cu ambalaj fãrã a fi desfãcut.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la preparareaoricãrui tip de beton, inclusiv al betonului fluid. Se poateutiliza pompa sau dispersorul de beton pentru aplicareabetonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnologia deobþinere a fibrei, se recomandã a nu se modifica raportulapã/ciment (A/C) corespunzãtor clasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, dozele deadaos al fibrelor vor fi stabilite de proiectantul de specia-litate, împreunã cu reprezentantul producãtorului ºi potajunge pânã la 2,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se livreazã

pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

Cofrajul pentru poduri ParaTopReabilitare pod existent.Pod DN2 L Km 34

Potrivit atât pentru poduri cusuprastructurã metalicã câtºi pentru suprastructuri dinbeton prefabricate, datoritãconceptului modular.

Extrem de versatil, deoarece:• poate fi fixat în beton saustructurã metalicã (douã tipuriseparate de prinderi);• poate fi uºor adaptat ladiferite grosimi de placã cucomponentele sistemuluimodular Top 50;• este un sistem independent,ceea ce permite poziþionareaconsolelor la influenþa maximpermisã.

Sistem sigur ºi rapid pentru realizarea corniºelor/trotuarelor podurilor (a elementelor structurale monolit înconsolã).Utilizare multiplã a sistemului.Se preteazã pentru tabliere metalice, monolit cât ºi realizate cu grinzi prefabricate.Versatilitate ºi adaptabilitate la orice tip de geometrie a structurii.Ancorare uºoarã ºi sigurã, cu elemente Doka standard.Consolele se asambleazã la sol ºi se monteazã uºor, realizându-se, astfel, o siguranþã sporitã pentrumontarea armãturii ºi turnarea betonului.Soluþia tehnicã ºi instructor de montaj la cerere, asigurate de cãtre Doka.

Clientul a caracterizat acest sistem ca fiind unul optim pentru acest tip de lucrare: rapid, versatil,uºor de asamblat ºi montat.

Evoluþie rapidã a construcþiei,asiguratã de designul opti-mizat al sistemului.

Economisiþi timp, prin:• secvenþa de asamblare, uºorde înþeles, cu doar trei compo-nente ale sistemului ParaTop(Talpa de fixare, Canalul deprindere, Conul de ancorare);• timpii de montare ºidemontare sunt reduºi, prinfolosirea de bolþuri în locularticulaþiilor filetate;• permite montajul tãlpilor defixare înainte;• macaraua este utilizatã doarpentru poziþionarea ºi fixareaplatformei propriu-zise.

Reduce costurile deoarecetoate lucrãrile se efectueazãde pe suprastructurã.

Mai puþin echipament ºi maipuþinã muncã:• nu existã platforme sau eºafo-daje sub structurã, scheme ºialiniere, consolidãri; turnarea ºidecofrarea sunt fãcute în totali-tate de sus;• lãþimile mari ale platformelorînseamnã mai puþine puncte deancorare;• îndepãrtarea cofrajelor esteuºuratã de utilizarea conurilorde ancorare, fãrã a mai fi nece-sare teci de ancorare.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 201212

MODELUL INFORMATIC AL CLÃDIRIIImportanþa BIM în proiectarea structurilor (I)

ing. Florin VOICA - Senior Project Manager SC POPP & ASOCIAÞII SRL

În 1452 arhitectul renascentistLeon Battista Alberti face distincþie înlucrarea sa „De re aedificatoria” între„design” ºi „construcþie”, afirmând cãesenþa designului se aflã în proce-sul de gândire, asociat cu tradu-cerea acestuia în linii pe hârtie.Scopul sãu era sã diferenþieze pro-cesul intelectual al proiectãrii ºimeºteºugul construcþiei.

Înaintea sa, în primul secoldinaintea erei noastre, arhitectulroman Vitruvius „vorbeºte” în „Dearchitectura”, despre valoarea intrin-secã a folosirii de planuri, elevaþii ºiperspective pentru a comunica undesign.

De-a lungul istoriei arhitecturii,desenul a fost modul dominant dereprezentare. Amploarea acesteitradiþii, onorate de-a lungul timpului,este evidentã ºi mai târziu în modulîn care computerele au fost adoptateîn proiectare, pe post de CADD –Computer Aided Design and Drafting(proiectare ºi desenare asistatã decalculator). Datoritã acestei istorii,BIM (modelul informaþional alclãdirii) este revoluþionar în sensulcã transformã reprezentarea arhitec-turalã prin înlocuirea desenelor cumodele virtuale 3D ale clãdirii. Astfel,BIM modificã modul în care esteconstruitã reprezentarea, schim-bând, în mod fundamental, sistemulvechi de tip „linie cu linie” ºi tot pro-cesul de gândire asociat acestuia.

Învãþarea folosirii instrumentelorBIM este doar primul pas, care con-duce mai departe la modul în careconceptele de design sunt generate,rafinate ºi evaluate. Aceste schim-bãri sugereazã o regândire majorã a

gradului în care proiectele sunt ge-nerate conceptual în mintea proiec-tantului ºi reprezentate în exterior,sunt rezultatul unui dialog între pro-iectanþi ºi reprezentãrile lor externe,sau rezultã dintr-un set de planuri ºidocumente ce creeazã un eºafodajpentru diferitele specialitãþi în timpulprocesului de proiectare - sau toatetrei. Ideea este cã, odatã cu repre-zentarea, este transformatã ºi activi-tatea intelectualã curentã.

O schimbare în reprezentareeste, în final, doar un mijloc de atin-gere a unui scop, în acest caz, dez-voltarea ºi realizarea unui proiect.

Este BIM capabil sã faciliteze undesign sustenabil?

Poate oferi metode de construc-þie mai eficiente?

Poate susþine un design de înaltãcalitate?

Acestea sunt câteva din întrebã-rile principale la care articolul de faþãîncearcã sã rãspundã.

Proiectarea, deºi adesea nu esteîn mod adecvat gânditã astfel, esteun efort de echipã, efort care cuprindeinvestitorul, arhitectul ºi inginerii despecialitate ºi, cu o tot mai marerecunoaºtere, pe cei implicaþi în fa-bricarea ºi executarea proiectului.Realizarea unui proiect implicã unnivel considerabil de coordonare ºicolaborare.

Coordonarea ºi colaborarea im-plicã mai multe nivele de comunicare.La un nivel, înseamnã comunicareîntre oameni referitor la valoare,intenþie, context ºi proceduri. La unalt nivel, implicã reprezentãri aleunor diverse programe ºi nevoia

schimbului de date între aceste pro-grame. Diferiþi membri ai echipei deproiectare folosesc instrumente digi-tale diferite, specifice muncii fiecãruia.BIM favorizeazã, în mod semnificativ,aceste aspecte. Modelele 3D careconstituie baza BIM furnizeazã oîmbunãtãþire majorã a comunicãriiinformaþiei spaþiale între oameni.Modele 3D ce nu sunt constituite dinelemente ortogonale pot fi reprezen-tate doar în mod aproximativ prinproiecþii plane 2D.

Practica curentã a ajuns sã depin-dã pentru elementele complexe decorecþiile realizate pe ºantier, deoa-rece reprezentarea bazatã pe hârtieeste, în mod fundamental, inadec-vatã. Aceste probleme sunt elimi-nate cu modelarea virtualã 3D asistemelor proiectului. Oricine poatevedea cu uºurinþã modul în careactivitatea sa relaþioneazã cu acelorlalþi.

La nivelul schimbului de date,modelul construcþiei, datoritã lizibi-litãþii ºi codificãrii explicite a maºinii,suportã transferarea automatã adatelor, îmbunãtãþind disponibilitateainformaþiei de proiectare pentruceilalþi utilizatori de-a lungul proce-selor de proiectare ºi construcþie demai târziu. Deºi, deocamdatã, acestdeziderat nu este în mod adecvatatins, existã potenþialul ca el sã fierealizat prin utilizarea BIM.

Aceste noi posibilitãþi de comuni-care creeazã oportunitatea îmbunã-tãþirii produsului proiectanþilor. Elepermit, teoretic, comunicarea cu pro-gramele de analizã ºi simulare, careoferã informaþii în timp real pe par-cursul procesului de proiectare.

BIM (Building Information Modeling) poate fi considerat ca o tranziþie marcantã în practica proiectãrii.Spre deosebire de CADD (Computer-Aided Design and Drafting), care, în esenþã, doar automatizeazãaspectele tradiþionale ale producerii desenelor, BIM reprezintã o schimbare fundamentalã.

Prin generarea, parþial automatizatã, a modelelor clãdirilor la nivel de detalii de execuþie, BIM redis-tribuie alocarea efortului, punând accentul pe designul conceptual. Alte beneficii directe includ metode maiuºoare care garanteazã consecvenþã în planuri ºi rapoarte, automatizând verificarea interferenþelor spaþialeîntre sisteme, BIM constituind o bazã solidã pentru interconectarea aplicaþiilor de analizã/simulare/cost ºiîmbogãþirea vizualizãrii ºi comunicãrii la toate scãrile ºi fazele proiectului.

continuare în pagina 14��


Colaborarea din timp cu fabri-canþii prin intermediul modelelorclãdirii extinde nivelul de coor-donare în faza de construcþie.Aceste schimbãri sunt doar laînceput, dar chiar ºi la acest stadiuincipient, BIM redistribuie timpul ºiefortul cheltuit de proiectanþi îndiferitele faze de proiectare.BIM ªI PROIECTAREA STRUCTURILOR

Aspectele principale ale BIMîn procesul de proiectare

Cei doi piloni tehnologici carestau la baza sistemului informatic alconstrucþiei (BIM) – instrumentele deproiectare parametricã ºi interope-rabilitatea – împreunã cu diversi-tatea tot mai mare de instrumenteBIM cu funcþiuni specifice, oferã,chiar ºi în cadrul practicilor deproiectare tradiþionale, o serie deperfecþionãri ale procesului deproiectare ºi îmbunãtãþiri ale infor-maþiei. Aceste beneficii se regãsescîn toate fazele proiectãrii.

Unele dintre utilizãrile mai noi aleBIM aºteaptã încã sã fie puse învaloare dar, deja, câteva direcþii de

dezvoltare au evoluat destul pentrua demonstra beneficii semnificative.Rolul procesului de proiectare poatefi privit din diferite perspective, carese pot aplica, mai mult sau maipuþin, diverselor proiecte, în funcþiede nivelul lor de dezvoltare infor-maþionalã.

Un prim aspect se referã laproiectarea conceptualã, aºa cumeste ea perceputã în mod uzual.Importanþa ºi refocalizarea pe pro-iectarea conceptualã este foartebine ilustratã de curbele MacLeamy(fig. 1). Proiectul conceptual deter-minã parametrii principali pe bazacãrora se va dezvolta proiectul înfazele ulterioare, în termeni de volu-metrie, structurã, partiþionare spa-þialã generalã, abordarea criteriilor ºiconstrângerilor de mediu ºi rãspun-sul la condiþiile locale ºi de amplasa-ment. Proiectul conceptual estepartea cea mai creativã a activitãþiide proiectare ºi aduce în atenþietoate aspectele proiectului, în ter-meni de funcþiune, cost, metode ºimateriale de construcþie, impact

asupra mediului, consideraþii cultu-rale ºi estetice, ºi multe altele.Pe parcursul sãu se activeazã ºi sepune în valoare întregul bagaj decunoºtinþe ºi de experienþã al mem-brilor echipei de proiectare.

Un al doilea aspect priveºtefolosirea BIM pentru conceperea ºianaliza sistemelor construcþiei. Ana-liza semnificã, în acest caz, operaþi-ile de simulare ºi mãsurare afluctuaþiilor parametrilor fizici caresunt de aºteptat de la construcþiarealã. Ea acoperã multe aspectefuncþionale ale comportãrii construc-þiei, cum ar fi integritatea structuralã,controlul temperaturii, ventilaþiei ºifluxurilor de aer, iluminatul, circulaþiapietonilor, acustica, distribuþia ºi con-sumul de energie, alimentarea cuapã ºi evacuarea gunoiului, toatefiind afectate de factori externi vari-abili. Simulãrile ºi evaluãrile suntrealizate de specialiºtii din echipa deproiectare folosind modele de ana-lizã detaliate cu date tehnice deintrare specifice. Acest aspect sereferã la colaborarea între diferiteleprofesii implicate, susþinutã de inter-operabilitatea soluþiilor software uti-lizate de acestea. Se genereazã,astfel, configuraþii de specialitatecare sunt folosite pentru a planificaºi coordona diferitele sisteme.Colaborarea se întinde de la proiec-tul conceptual ºi pânã la modelareala nivel de detalii de execuþie.

Al treilea aspect este cel clasic,privitor la folosirea BIM pentru dez-voltarea informaþiilor despre con-strucþie la nivel de detalii deexecuþie. Programele de modelare aconstrucþiei includ reguli de po-ziþionare ºi alcãtuire care pot acce-lera generarea documentaþiei deexecuþie în formate standard saupredefinite. Acest lucru oferã atâtavantajul scurtãrii procesului degenerare cât ºi al creºterii calitãþiidocumentelor generate.

Modelarea construcþiei este avan-tajul principal al uneltelor de gene-rare BIM actuale. În prezent,principalul produs al acestei fazesunt planurile de detalii de execuþie,dar acest aspect urmeazã sã seschimbe în viitor, pe mãsurã ce mo-delul clãdirii va servi ca bazã legalãpentru documentaþia de execuþie.Acest ultim aspect implicã integrareafazelor de proiectare ºi de con-strucþie. La un nivel mai evident,acestea se aplicã deja proceselor deconstrucþie convenþionale, bine inte-grate, de tip design-build, facilitândexecuþia rapidã ºi eficientã a con-strucþiei dupã proiectare, sau chiar

Fig. 1: Curbele MacLeamy

Fig. 2: Aeroportul internaþional din Chennai (India) -Schwartz Architects, Gensler USA, Creative Group (India)

�� urmare din pagina 12



în paralel cu aceasta. Aceastã fazãrezolvã de asemenea generareadatelor necesare fabricãrii. La unnivel ºi mai ambiþios, acesta implicãºi rezolvarea procedurilor de fabri-care nestandardizate, pornind de lamodele detaliate proiectate cu atenþie,care suportã ceea ce inginerii meca-nici numesc „proiect de fabricaþie”.

Transformarea livrabilelorprin folosirea BIM

Complexitatea ºi ritmul rapid dedezvoltare al proiectelor actualeridicã provocãri pentru industria con-strucþiilor, care cautã abordãri noi,inovative, cu privire la livrareaproiectelor. BIM a luat naºtere ca unproces de înalt nivel tehnic, ometodã de transformare a procesu-lui de proiectare care poate rãs-punde unor asemenea provocãri.

Metodologia BIM permite investi-torilor, consultanþilor ºi antrepreno-rilor sã vizualizeze ºi sã înþeleagãevoluþia proiectului ºi problemele decoordonare într-un mod care nu eraposibil înainte. Este transformatchiar modul în care lanþul de furni-zori - parteneri colaboreazã pentru aîmbunãtãþi designul ºi procesul deconstrucþie, prin identificare ºi elimi-narea din timp a problemelor.Aceasta conduce la reducerea cos-tului ºi a timpului de execuþie ºi ajutãproiectele cu ritm rapid de desfã-ºurare sã evite întârzieri costisitoare.În plus, faþã de beneficiile asociateproceselor de proiectare ºi execuþie,baza de date digitalã asociatã BIM,oferã potenþialul îmbunãtãþirii mana-gementului ºi mentenanþei obiecti-velor construite mult timp dupãînceperea exploatãrii.

Pe mãsurã ce interesul pentruBIM continuã sã creascã printre

ingineri, arhitecþi ºi antreprenori,atenþia este concentratã, în principal,pe beneficiile la nivelul livrabilelorproiectelor bazate pe BIM, asociatecu coordonarea multidisciplinarã asistemelor ºi identificarea ºi elimi-narea interferenþelor dintre disci-pline. Deºi aceastã coordonare esteimpresionantã, livrabilele bazate peBIM au potenþialul sã influenþezepozitiv multe alte aspecte de-a lun-gul procesului de livrare. O privireholisticã asupra BIM va scoate laivealã multe alte aspecte valoroase.

Din perspectiva inginerului struc-turist, abordarea clasicã a proiectãriis-a bazat din greu pe generarea demodele analitice sofisticate pentru adescrie sistemul structural al uneiclãdiri. Aceste sisteme analitice sunttransformate în desene, pentru a fidistribuite mai departe în fluxul degenerare al proiectului.

În prezent, deoarece desenele ºimodelele analitice nu sunt conec-tate, este necesar foarte mult timp ºiefort pentru ca modificãrile asupramodelului analitic sã fie reflectateconsecvent în desene ºi vice-versa.Aceastã deconectare este legen-darã pentru contribuþia sa la numãrulde erori ºi scãpãri prezente în pro-dusul finit al proiectãrii de astãzi, ºianume în desenele 2D.

Fiind un proces centrat pe o bazãde date, livrabilele bazate pe BIMconstau într-o reprezentare digitalãcoerentã a modelului structural, careeste utilizat apoi pentru a generadesenele necesare. Desenele suntextrase direct din BIM ºi sunt adno-tate pentru a corespunde diferitelorcerinþe specifice. Producerea aces-tor documente nu este realizatãindependent de model, ci desenelesunt efectiv conectate cu modelul.Astfel, dimensiunile elementelor,cotele ºi celelalte detalii reflectãexact ceea ce este modelat. Poten-þialul de eroare sau omisiune esteastfel foarte redus.

Fig. 4: Livrabile corelate cu un model de date consecvent

Fig. 3: Detaliu structural al clãdirii Leadenhall(Londra) - Rogers Stirk Harbour & Partners, ARUP



SC ROCK DRILL CONSULT SRL, prin specialiºtiisãi, oferã servicii de consultanþã achiziþii publice ºiintermediere în afaceri, asistenþã tehnicã de spe-cialitate pentru foraj, geologie, hidrogeologie,geofizicã, minerit, precum ºi închiriere de instalaþiide foraj pentru piloþi, micropiloþi, pereþi mulaþi, jet-grouting, geotermie, foraj dirijat, ancoraje, injecþii,foraje hidrogeologice.


În mod similar, o legãturã întreBIM ºi modelul analitic poate fifolositã pentru a întãri integritateaacelui proces. În plus faþã deîmbunãtãþirea integritãþii datelor, oastfel de legãturã ar mãri eficienþaproceselor de design ºi analizã. Dinaceste motive, este important sã fiestabilite legãturi robuste întrepachetele de programe analitice ºiplatformele BIM. În prezent, acestaspect necesitã o atenþie sporitã dinpartea producãtorilor de programe.

Deºi interconectarea s-a îmbunã-tãþit, ea nu este încã la nivelul pecare ni-l dorim în privinþa simplicitãþiiºi robusteþii. În orice caz, în ciudafaptului cã mai sunt progrese defãcut legate de acest aspect, expe-rienþa ne aratã cã avantajele rezul-tate din existenþa unui modelstructural al cãrui design sã poatã firevizuit, constituie pentru echipa deproiectare un argument puternicpentru a produce livrabile folosindmetodologia BIM.

Aceste noi relaþii între date ºidesene, între date ºi analize, pot ºitrebuie sã fie folosite pentru areduce numãrul erorilor, al incon-secvenþelor ºi al neclaritãþilor dindesenele care sunt produse deinginerul structurist pentru a fi trans-mise restului echipei de proiectare.Un asemenea aspect este extrem desemnificativ atunci când luãm înconsiderare faptul cã fiecare disci-plinã din proiect se confruntã cuprobleme similare când lucreazã cumetoda de proiectare tradiþionalã,centratã pe documente 2D.

Spre deosebire de abordareatradiþionalã, centratã pe desene,participanþii la un proiect BIM potaccesa diverse modele digitaleoricând de-a lungul procesului deproiectare, fãrã sã fie nevoiþi sãaºtepte producerea ºi livrarea dese-nelor pe hârtie. Aceasta înseamnãcã o viziune multidisciplinarã asupraproiectului poate fi împãrþitã cu toþiparticipanþii, începând din primelefaze de proiectare ºi continuând petot parcursul proiectãrii ºi execuþiei.

Experienþa demonstreazã cãlucrul în acest mod produce rezul-tate remarcabile, care nu ar fi posi-bile folosind doar tradiþionaleledesene. Abordarea BIM va aduce unnivel mai ridicat de colaborare întreparticipanþii la proiect, o mai bunãînþelegere a proiectului prin vizu-alizare ºi abilitatea de a lua decizii ºide a efectua schimbãri asupraproiectului în timp real. Luând înconsiderare doar aceºti doi factori,se pot obþine reduceri substanþiale

ale cererilor de informare suplimen-tarã (RFI) ºi ale modificãrilor din tim-pul execuþiei care, la rândul lor, vorconduce la optimizarea graficului deexecuþie ºi la un mai bun control alcosturilor.

Vechiul cliºeu „o imagine valo-reazã mai mult decât o mie decuvinte” sunã foarte adevãrat, pemãsurã ce noile ºedinþe de coor-donare ºi revizuire a designului deînalt nivel tehnic, sunt orchestrate înjurul modelelor digitale. Când ele-mentele de arhitecturã, structurã ºiinstalaþii sunt reunite într-o singurãinterfaþã, echipa de proiectare areposibilitatea de a inova mai eficient.

Problemele care deveneau cunos-cute doar pe ºantier pot fi acumrezolvate din timp în faza deproiectare, acolo unde schimbãrile ºiîmbunãtãþirile pot fi administratemult mai economic. Potenþialul uneiastfel de colaborãri pentru detec-tarea interferenþelor dintre compo-nentele diferitelor discipline, înaintechiar de a produce ºi distribui dese-ne, este într-adevãr impresionant.

Modelul structural joacã un rolcentral în tot acest proces. Cele maieficiente ºedinþe de coordonare ºirevizuire au loc atunci când mode-lele arhitecturale, structurale ºi deinstalaþii sunt disponibile pentru a ficombinate într-un singur model vir-tual. Cu cât participã mai puþine dis-cipline, cu atât efortul de colaborareºi coordonare este mai puþin eficient.Când este condus corect, acest pro-ces furnizeazã rezultate inovatoareprin detecþia precoce, reducândproblemele descoperite pe ºantier înmomentul cel mai costisitor pentruremediere.

Este important sã notãm cã, deºiacest proces de revizuire digitalã adesignului este robust, el nu înlo-cuieºte procesele tradiþionale decontrol al calitãþii folosite în proiectde consultanþii ºi antreprenorii par-ticipanþi.

Acolo unde este posibil, în timpulfazei de proiectare, este bine caantreprenorul sã participe la proce-sul de analizã ºi revizuire a modeluluidigital, pentru a ajuta la îmbunãtã-þirea constructabilitãþii de ansamblua proiectului. O astfel de participarese va dovedi valoroasã în evoluþiadesignului modelelor BIM pentru adeveni modele relevante pentru exe-cuþie, care pot fi folosite mai târziude cãtre antreprenor.

Folosirea BIM în proiect va per-mite dezvoltarea de modele 4D, careîncorporeazã elemente de timp ºigrafice de execuþie în modelele BIM

3D existente. Aceste modele 4D vorextinde valoarea modelelor 3D ºi ainstrumentelor de planificare a exe-cuþiei, prin îmbunãtãþirea înþelegeriiºi a colaborãrii între toþi participanþiila proiect. Prin posibilitatea analizãriiscenariilor de tip „ce-ar fi dacã” pen-tru a testa ºi îmbunãtãþi designul, câ-teva dintre caracteristicile cheieasociate acestor modele vor îmbunãtãþiorganizarea de ºantier.

Simularea conflictelor la montaj,a interferenþelor din design ºi mana-gementul fluxurilor de lucru pot fiefectuate înainte ca execuþia sãînceapã pe ºantier. Etapele de exe-cuþie pot fi simulate, pentru ca deciziirapide ºi eficiente sã poatã fi luatede cãtre antreprenor, echipa deproiectare sau investitor. Etapele deexecuþie pot fi prezentate continuu,pentru o vedere de ansamblu, sause pot prezenta pas cu pas pentru aanaliza proiectul în anumite faze dintimp, corelate cu evoluþia realã aexecuþiei. Deseori, aceste simulãripot îmbunãtãþi dramatic comuni-carea ºi înþelegerea procesului deconstrucþie de cãtre investitoriiproiectului.

Deoarece într-un proiect BIM,modelele de bazã sunt prin naturalor digitale, fiecare componentã dinmodel poate conþine o bogatãasociere de date despre propriileatribute precum dimensiune, greu-tate, proprietãþile materialului, cost,specificaþii, diagrame de instalare,proceduri ºi grafice de mentenanþã etc.

BIM poate oferi bazele creãriiunui model de management alobiectivului spre folosinþa utilizato-rului de mai târziu. Modelul de ma-nagement al obiectivului poate fiderivat din modelul de designfurnizat de consultanþii proiectului.Atributele unui astfel de model vorevolua ca un subset de informaþiifolositoare pentru managementulobiectivului. Identificarea din timp acerinþelor legate de managementulobiectivului, va ajuta, de asemenea,la alcãtuirea specificaþiilor ºi cerin-þelor pentru modelele de design.

Privite holistic, devine evident cãproiectele bazate pe BIM oferã multepotenþiale avantaje. Pentru a lecapitaliza este necesar sã se abor-deze metoda BIM încã din fazeleincipiente ale proiectului, sã secoopteze principalii consultanþi ºiantreprenori în echipa de proiectareºi sã se asigure cã documentelecontractuale ºi obiectivele proiectu-lui BIM sunt bine definite ºi înþelese.

(Va urma)



În centrul istoric al Municipiului Iaºi, în apropiereaPalatului Culturii, a fost construit un ansamblu urbanisticcu o suprafaþã de 320.000 mp, care integreazã spaþiicomerciale, hoteliere, birouri, apartamente, parcare sub-teranã ºi gradinã publicã.

Din punct de vedere geomorfologic, zona ansambluluise aflã la interferenþa terasei inferioare a Bahluiului ºiºesul râului Bahlui, cu o diferenþã de nivel de pânã la 12 m.Apa subteranã din zona terasei inferioare se aflã în stra-turi de nisip ºi pietriº, care nu sunt legate genetic denisipurile ºi pietriºurile din partea de ºes, la o adâncimede cca. -6 m faþã de CTN.

Pentru a coborî nivelul apei subterane la un nivel lacare sã nu reprezinte un pericol pentru stabilitatea ver-santului, dar ºi pentru protecþia incintelor de sãpãturãnecesare, s-a proiectat ºi executat un sistem de drenajelectro-pneumatic.

DESCRIEREA SOLUÞIEI DE DRENAJCaptarea apelor subterane a fost realizatã prin pozi-

þionarea unei reþele de 136 drenuri electro-pneumatice,perimetral de-a lungul versantului, dispuse pe o lungimetotalã de 665 m (distanþa dintre drenuri este de 3,5 - 6,5 m).

Fiecare din cele 136 drenuri este prevãzut lasuprafaþã cu un cãmin de vizitare, conexiunea întrecãmine realizându-se cu o conductã de serviciu ø250 mm(prin care trec tuburile de aer ºi cablurile electrice spresenzorii fiecãrui dren în parte) ºi o conductã ø300 mmde protecþie a tubului sub presiune de descãrcare a apeidrenate.

Elementele principale componente ale sistemului dedrenuri electro-pneumatice sunt:

• Cãmine de vizitare prevãzute cu un tub de serviciuºi o þeavã de descãrcare a apei. Tuburile sunt folosite ºipentru a lega sistemul la camera compresorului ºi lacamera cu panoul de control;

• Þevi de foraj din PVC de diametru 112/125 mm dis-puse la o adâncime de 15 m de la baza cãminului devizitare;

• Pompe electro-pneumatice situate în fiecare foraj ºipuse în funcþiune de aerul comprimat ºi de cablul decontrol alimentat de la camera compresorului;

Drenaj de adâncimecu drenuri electro-pneumatice®

ing. Daniela GRIGORE, ing. Dan CARASTOIAN, ing. George MAFTEI – SC PROEXROM SRL Iaºi prof. dr. ing. Nicolae BOÞU – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi

Foto 1: Execuþie reþea drenuri electro-pneumatice

Foto 2: Cãmin de vizitare

Fig. 1: Plan de situaþie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 2012 21

• Camera compresorului care adãposteºte tabloulelectric, compresoarele, rezervoarele de aer ºi panoulde control care opereazã pompele electro-pneumaticedin fiecare incintã;

• Reþele de evacuare a apelor drenate, compuse dinconducte de evacuare, cãmine de vizitare intermediaresau de rupere de pantã.

ÎNTREÞINEREA SISTEMULUI DE DRENURIOperaþiunea principalã de întreþinere constã în verifi-

carea elementelor panoului de control ºi a sistemul dedistribuþie a aerului comprimat.

Elementele de conexiuni ºi de protecþie a sistemuluide distribuþie a aerului comprimat trebuie verificate celmult o data la 6 luni, pentru a evita pierderea de aer prinlegãturi sau calitatea defectuoasã a aerului comprimat încaz de defecþiune a uscãtorului de aer sau a filtrelor.

Drenurile electro-pneumatice au nevoie de verificãricel puþin o datã pe an funcþie de calitatea apei. Pompeleinstalate în cãminele de vizitare vor fi scoase, iar parteade sus a drenului poate fi deºurubatã pentru a asiguraun acces uºor la componentele interne. Pe senzorulde nivel ºi pe valva de retur cu bilã se pot acumuladepuneri, în special dacã pompa nu a funcþionat operioadã de timp. Componentele interioare ale drenuluipot fi spãlate cu apã ºi cu o perie, apoi se trece laînºurubarea pãrþii superioare ºi la montarea pompei, dinnou, în cãmin. Acest proces dureazã în medie 15 - 30 deminute pe dren. În cazul unor depuneri majore de calcar,drenuri de rezervã trebuie sã existe la îndemânã.

MONITORIZAREA SISTEMULUI DE DRENAJReþeaua de drenuri va fi, în permanenþã, monitorizatã

automat, urmãrindu-se coborârea nivelului freatic înlimita admisibilã, astfel încât sã nu influenþeze negativconstrucþiile din vecinãtãþi.

În camera compresorului va fi instalat un sistem demonitorizare, ce va stoca datele referitoare la sistem.Acesta va conþine o bazã de date ºi senzori pentru amonitoriza întregul sistem. Senzorii vor fi instalaþi încãminele de vizitare pentru a monitoriza funcþionareapompelor. În conducta de deversare a apei este instalatun debitmetru pentru a mãsura debitul total de apãdeversat de sistem.

Alte tipuri de senzori pot fi instalaþi în piezometrepentru a oferi date despre nivelul apei în sol sau desprestarea vremii, printr-o staþie automatã. Sistemul demonitorizare poate fi conectat printr-un modem ºi o linietelefonicã, permiþând accesarea datelor de la distanþã.

Echipa de întreþinere va fi alertatã prin telefonul mobil încazul apariþiei unor probleme iar datele adunate pot fidescãrcate pe un web site în primele 12 luni.

CONCLUZIIDrenajele de adâncime în terenurile cu permeabili-

tate scãzutã (K<10-5m/s) sunt ºi astãzi foarte dificil derealizat, la adâncimi mai mari de 10 metri. Drenurileelectro-pneumatice reprezintã o tehnologie inovatoarepentru drenajele de adâncime ºi în plus, reprezintã osoluþie eficientã în cazul unor debite foarte scãzute, sub5m3/h, pe fiecare dren în parte.

În acest caz, drenajul de adâncime îndeplineºte undublu rol:

• preluarea apei subterane din dreptul structurilor desprijin; astfel s-au protejat incintele de sãpãturã în fazarealizãrii infrastructurii construcþiilor, ºi sporeºte sigu-ranþa la alunecare a versantului.

• asigurã o exploatare în condiþii optime a construc-þiilor (dupã darea în folosinþã), menþinând un nivel scãzutal apei subterane.

Folosind sisteme de monitorizare, se poate afla înorice moment dacã un dren funcþioneazã corect sau lacapacitatea proiectatã, acumulând, în timp, o bazã dedate importantã, referitoare la variaþia nivelului apelorsubterane.

În cazul în care unul din drenuri nu mai funcþioneazã,acest lucru va fi indicat în graficul de monitorizare ºi ast-fel se poate interveni pentru remedieri, înainte cafenomenul sã ia amploare ºi sã genereze alunecãri deteren sau degradãri ale unor obiective datorate apei.

www.proexrom.ro

Fig. 2: Exemplu de grafic realizat

Foto 4: Reþea drenuri electro-pneumatice

Foto 3: Camera compresorului


TRENCHMIX® –Ecrane de etanºare / incluziuni liniare

ing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþiiprof. dr. ing. Sanda MANEA - director Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii, Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Tehnologia de execuþie se ba-zeazã pe realizarea tranºeelor depãmânt amestecat cu liant, folosindun utilaj special conceput, cu o lamãde tãiere pentru:

• dezagregarea mecanicã apãmântului ºi malaxarea sa fãrãevacuare, folosind, în principal,miºcarea verticalã a unitãþii rotative;

• introducerea liantului;• malaxarea propriu-zisã in situ a

pãmântului ºi a liantului.Se cunosc douã metode de utili-

zare:• metoda uscatã – liantul sub

formã de praf este introdus înpretranºeea realizatã în lungulecranului;

• metoda umedã – mortarul (ex.mortar de ciment) este injectat lapresiuni joase prin duzele distribuitede-a lungul lamei.

Ecranul continuu este format prindeplasarea utilajului Trenchmix® îndirecþie înapoi, putând fi realizateecrane curbe cu raza minimã de10 m.

Dimensiunile uzuale: grosimeîntre 40 cm ºi 50 cm ºi adâncimemaximã de 10 m.

Controlul procesuluiAdiþional utilajului Trenchmix®,

tehnologia depinde de specificaþii ºiproceduri riguros stabilite:

• analiza de proiectare bazatã pemetoda elementelor finite;

• determinarea dozajului de liantîn funcþie de parametrii terenului defundare ºi de cerinþele specifice aleproiectului;

• controlul procesului, prin înre-gistrarea, în timp real, a parametrilorde execuþie;

• analiza probelor prelevate dinºantier pentru validarea calitativã.

În ceea ce priveºte respectareasimultanã a criteriilor calitative, aces-tea depind de:

• cantitatea de ciment, caracteri-zatã prin Indicele de Încorporare;

• omogenitatea amestecului pãmânt-liant, caracterizat de Indicele deMalaxare;

Tehnologiile de malaxare în adâncime a pãmânturilor au fost dezvoltate, încã din anii `70 - `80, înJaponia ºi în þãrile nordice ale Europei, urmate de Statele Unite. Aria lor de aplicare a fost extinsã, recent,pentru mai multe tipuri de teren ºi pentru soluþii diversificate de fundare.

Aceste tehnologii se bazeazã pe ideea utilizãrii terenului de fundare ca material de construcþie ºi încor-porarea, prin malaxare, a unui liant hidraulic. Cimentul, varul sau liantul special conceput poate fi pus înoperã cu metoda de malaxare uscatã sau umedã, rezultând incluziuni de pãmânt stabilizat, cu geometriifoarte variate, sub formã de coloane, elemente lineare sau tranºee, secþiuni rectangulare.

Costuri reduse, rapiditate, respect pentru mediu – astfel se prezintã tehnologia Trenchmix® dez-voltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche Bachy, constând în realizarea de tranºee în teren, prinamestecarea solului cu un liant. Tehnologia este acoperitã în Europa de standardul EN 14679:2005,adoptat în România sub SR EN 14679:2005. Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale. Stabilizarea înadâncime a pãmânturilor prin malaxare.

Fig. 2: Începerea execuþiei ecranului pe dig Fig. 3: Lama de tãiere în poziþie verticalã.Execuþie în curs

Fig. 1: Principiul de realizare al elementului Trenchmix®

• nivelul apei introduse, comparatcu instrucþiunile prestabil i te delaborator.

Datoritã controlului strict al pro-cedurii de execuþie ºi de calitate, se

obþin urmãtoarele proprietãþi alematerialului ecranului realizat:

• permeabilitate: k < 10-8 m/s• rezistenþa la compresiune:

fck = 0,5 .. 2,0 MPaAvantajele sunt cele legate ºi

derivate din:• productivitate foarte mare:

500 .. 1.500 m2/zi;• gabarit redus;• minimalizarea suspensiei în exces;• stabilizarea cu ciment a pãmân-

turilor poluate;• controlul, în timp real, asupra

integritãþii ºi calitãþii.Aplicabilitatea tehnologiei

Trenchmix® se regãseºte, de regulã,în realizarea de:

• ziduri de sprijin de înãlþimi mici(cu profile H);

• ecrane de etanºare (la cheuriportuare, la baraje, în jurul zonelorpoluate);

• îmbunãtãþiri ale terenului defundare (stabilizare platforme delucru, taluzuri, pãmânturi lichefiabile).

Trenchmix® reprezintã o bunã alter-nativã pentru construcþia ecranelorde micã adâncime respectiv pentru

îmbunãtãþirea terenului de fundaresub sarcini liniare, atât din punct devedere al productivitãþii cât ºi al cos-turilor, înscriindu-se în rândul solu-þiilor favorabile dezvoltãrii durabile. �

Fig. 6: Îmbunãtãþirea terenului de fundare.Incluziuni liniare

Fig. 7: Ecran de etanºare zonã poluatã

Fig. 8: Stabilizare taluz

Fig. 4: Monitorizare în timp real Fig. 5: Raportul panoului Trenchmix®

SC SBR Soletanche Bachy Fundaþii SRLStr. Delea Nouã, Nr. 3, Et. 2, Sector 3, Bucureºti - 030924, România

Tel: +40 31 102 37 01 | Fax: +40 31 102 37 02Email: [email protected]

www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com


EURODRILL FUNDAÞII SRL este o

societate care activeazã pe piaþa lucrãrilor

de construcþii, specializatã în execuþia

lucrãrilor geotehnice ºi de fundaþii speciale.

Personalul înalt calificat, precum ºi

dotãrile tehnice, asigurã capacitatea de

a executa majoritatea tipurilor de lucrãri

geotehnice ºi de fundaþii speciale ºi anume:

FUNDAÞII SPECIALE� coloane forate sub protecþia noroiului bentonitic, cu diametre

între 400 mm - 1.500 mm;� coloane forate prin metoda CFA (metoda cu ºnec continuu);� încercãri de probã.

STRUCTURI DE SPRIJINIRE� pereþi din coloane forate;� spijiniri tip BERLINEZ.

ÎMBUNÃTÃÞIREA TERENULUI DE FUNDARE� coloane forate de îndesare;� coloane din balast compactat;� injecþii de ciment.

EPUISMENTE� epuismente pe mari suprafeþe cu puþuri de vacuum;� excavaþii adânci cu puþuri de epuismente de diametre mari.

STUDII GEOTEHNICE PROIECTARECONSULTANÞÃ


Asociaþia de Standardizare din România

Jeni TOMA, expert principal standardizare - ASRO

Un exemplu de standarde armonizate este seria destandarde SR EN 771 cu titlul generic „Specificaþii aleelementelor pentru zidãrie”, formatã din:

• Partea 1: Elemente pentru zidãrie de argilã arsã;• Partea 2: Elemente pentru zidãrie de silico-calcar;• Partea 3: Elemente pentru zidãrie de beton cu agregate

(agregate grele ºi uºoare);• Partea 4: Elemente pentru zidãrie de beton celular

autoclavizat;• Partea 5: Elemente pentru zidãrie de piatrã artificialã;• Partea 6: Elemente pentru zidãrie de piatrã naturalã.Standardele cuprind cerinþe privind dimensiuni ºi tole-

ranþe, configuraþie ºi aspect, rezistenþa la compresiune,caracteristici termice, reacþia la foc, aderenþa, durabili-tatea, permeabilitate la vaporii de apã etc.

Producãtorul trebuie sã demonstreze conformitatea ele-mentelor pentru zidãrie cu cerinþele standardelor europenearmonizate ºi cu valorile declarate, pentru caracteristicileprodusului, prin efectuarea urmãtoarelor douã operaþii:

• încercare de tip iniþialã a produsului, care poate fi oîncercare pentru proprietãþi fizice, proprietãþi calculate,referinþã la valori tabelate sau o combinaþie a acestormetode; încercarea de tip iniþialã se realizeazã înaintealansãrii pe piaþã sau când se produce o schimbaremajorã în originea, calitatea sau natura materiilor prime,sau când existã o schimbare în condiþiile de fabricarecare conduce la un nou tip de produs fabricat.

• controlul producþiei în fabricã se realizeazã pe bazaunui sistem de control stabilit, documentat ºi þinut la zide producãtor, pentru a permite pãstrarea conformitãþiicontinue cu standardele ºi cu valorile declarate ale pro-duselor lansate pe piaþã.

Standardele de mai sus au fost elaborate în cadrulunor mandate primite de CEN de la Comisia Europeanãºi Asociaþia Europeanã a Liberului Schimb. Fiecare stan-dard are o anexã (ZA), în care sunt indicate articolele dinstandarde care satisfac cerinþele mandatului dat subDirectiva UE Produse pentru Construcþii (89/106/CEE).Conformitatea cu aceste articole conferã prezumþia apti-tudinii de folosire a produselor care fac obiectul anexeirespective, pentru utilizãrile preconizate în domeniul deaplicare al standardului.

De asemenea, þinând cont de faptul cã producãtorulsau reprezentantul sãu autorizat, stabilit în spaþiul eco-nomic european, este responsabil pentru întocmirea ºipãstrarea unei declaraþii de conformitate ºi aplicareamarcajului CE, tot în anexa ZA a fiecãrui standard, suntprecizate toate informaþiile care trebuie incluse în decla-raþia de conformitate ºi se prezintã exemple de informaþiicare sunt furnizate alãturi de marcajul CE în documen-tele însoþitoare.

Versiunea românã a standardelor a fost realizatãîn cadrul comitetului tehnic ASRO/CT 347, Zidãrie ºistructuri pentru zidãrie, care are un patrimoniu de 121de standarde, toate fiind standarde europene adop-tate ca standarde româneºti. De asemenea, în patri-moniul acestui comitet tehnic sunt cuprinse ºistandarde pentru metode de încercare a elementelorpentru zidãrie (seria SR EN 772), a componentelorauxiliare (seria SR EN 846), a mortarelor pentruzidãrie (seria SR EN 1015). �

Aderarea României la Uniunea Europeanã a deschis calea pentru libera circulaþie a mãrfurilor, serviciilor,capitalului ºi forþei de muncã, prin respectarea directivelor europene.

Produsele pentru construcþii intrã sub incidenþa directivelor privind libera circulaþie a mãrfurilor înUniunea Europeanã (UE), precum ºi a normelor privind, în special, siguranþa clãdirilor, sãnãtatea, durabili-tatea, economia de energie ºi protecþia mediului înconjurãtor.

Directivele prevãd cerinþele esenþiale pe care produsele trebuie sã le îndeplineascã pentru a putea fiintroduse pe piaþã. Detaliile tehnice care susþin aceste cerinþe sunt cuprinse în standardele armonizate.

Standardele armonizate sunt elaborate de organismele europene de standardizare pe baza unui mandatpe care acestea îl primesc de la Comisia Europeanã. Dupã ce indicativul ºi titlul acestor standarde, rea-lizate sub mandat, sunt publicate în Jurnalul Oficial, ele devin standarde armonizate.

Standardele armonizate servesc la definirea metodelor ºi criteriilor de evaluare a performanþelorproduselor pentru construcþii, în ceea ce priveºte caracteristicile lor esenþiale. Ele se referã la utilizareapreconizatã a produselor care fac obiectul lor ºi includ detaliile tehnice necesare pentru punerea înaplicare a sistemului de evaluare ºi de verificare a constanþei performanþei.

Standardele armonizate definesc, dupã caz ºi fãrã a aduce atingere acurateþei, fiabilitãþii ºi stabilitãþiirezultatelor, metode mai puþin costisitoare decât încercãrile pentru evaluarea performanþei produselor pentruconstrucþii.

Standardizarea elementelor pentru zidãrie


Sistemul de zidãrie cu rosturi subþiri – BCA Elpreco

Adaptându-se continuu la cerin-þele pieþei, Elpreco a dezvoltat sis-teme complete ºi performante, precum:

• Sistemul de zidãrie: BCA, mortare,amorse, tencuieli ºi unelte;

• Sistemul de învelitoare: þiglã dinbeton ºi diverse accesorii pentruacoperiº;

• Sistemul de pavaj: pavele, bor-duri, jgheaburi ºi jardiniere;

• Sistemul de canalizare: tuburi ºicãmine din beton.

Acestea acoperã principalelenevoi ale clienþilor, fie ei mari con-structori, mici meseriaºi, autoritãþilocale sau persoane fizice, con-tribuind, totodatã, la îmbunãtãþireacalitãþii construcþiilor.

Dezvoltarea sistemului de zidãriecu rosturi subþiri Elpreco a urmãritoferirea unei soluþii mai eficientedecât sistemul clasic.

Avantajele folosirii acestui sistemsunt:

• Excelentã izolare termicã ºi fonicã;• Produs ecologic ce asigurã un

microclimat interior sãnãtos;• Reducerea semnificativã a con-

sumului de mortar;• Timp redus de realizare ºi efort

fizic mai mic;Betonul Celular Autoclavizat (BCA)

este un material ecologic pentruconstrucþii, obþinut dintr-un amestecde nisip, ciment, var, ghips ºi apã.

În funcþie de grosime, BCA-ul seutilizeazã ca material de zidãrie saude izolaþie.

BCA-ul Elpreco este caracterizatprin proprietãþi izolante termice ºifonice de excepþie, având un coefi-cient de transfer termic foarte bun,comparativ cu alte materiale dezidãrie.

Utilizarea acestuia împreunã cumortarele care alcãtuiesc sistemulde zidãrie cu rosturi subþiri – ElprecoFix, Spritz ºi Flex – permite reali-zarea unor clãdiri eficiente dinpunct de vedere energetic, cu cos-turi reduse de încãlzire, asigurândeconomii substanþiale în timp, pre-cum ºi un microclimat interior plãcutºi sãnãtos.

Gama de mortare cuprinde:• Elpreco Fix – mortar uscat, gata

preparat, folosit în strat subþire pen-tru zidirea blocurilor de BCA;

• Elpreco Spritz – amorsã deciment pentru egalizarea absorbþieiºi îmbunãtãþirea aderenþei, aplicabilãmanual sau mecanizat, la exterior,înaintea tencuirii;

• Elpreco Flex – tencuialã mineralãde tip var-ciment, cu aplicare manu-alã sau mecanizatã, pentru interior ºiexterior, aplicabilã pe zidãrii din BCA.

Utilizarea mistriei cu zimþi, larealizarea pereþilor din zidãrie curosturi subþiri, permite distribuireauniformã a mortarului în strat subþirecu o grosime de maxim 3 mm,ducând la scãderea semnificativã aconsumului de mortar.

Dimensiunile blocurilor de BCAajutã la o construcþie rapidã azidurilor, economisind, astfel, timp ºibani, permiþând realizarea clãdirilorîntr-un timp mult mai scurt.

Lucrabilitatea deosebitã a BCA-ului duce la economii de materiale.BCA-ul poate fi tãiat foarte uºor ladimensiunile dorite, în funcþie denecesitãþi, minimizând pierderile ºireducând impactul asupra mediului.De asemenea, se pot realiza rapidlãcaºurile necesare montãrii dozelorelectrice, precum ºi canalele pentrupozarea cablurilor electrice.

Precizia dimensionalã ridicatã ablocurilor de BCA face posibilãobþinerea unui grad ridicat de finisajîncã din faza de realizare a zidãriei.

Toate aceste avantaje reco-mandã sistemul de zidãrie Elprecopentru o multitudine de utilizãri, pre-cum locuinþe, clãdiri administrative ºide birouri, spitale, ºcoli, hale indus-triale etc. �Zidãrie BCA ElprecoSistem Zidãrie BCA Elpreco

Elpreco este, de 50 de ani, unul dintre liderii pieþei româneºti în domeniul materialelor de construcþii -un nume cu tradiþie - fiind un reper al industriei de profil. Preocuparea permanentã pentru dezvoltare afãcut din Elpreco o firmã dinamicã ºi activã.


Prezent spre… viitor!

Anul 2011 a fost unul desucces în România pentrugrupul Bosch. „Am reuºit sãne depãºim obiectivul sta-bilit pentru 2011 ºi astfel,am contribuit la evoluþiaglobalã, pozitivã a grupuluiBosch. Rezultate excepþio-nale au înregistrat, în spe-cial, divizia de tehnologieauto ºi centrul de comuni-care. Ne vom extinde, sem-nificativ, prezenþa în România,iar pânã la sfârºitul anului2013 vom investi circa 120de milioane de euro. Actu-ala fabricã din Blaj va fi

extinsã cu o nouã linie de producþie, urmând ca aici sã se reali-zeze, adiacent, o nouã gamã de produse, ºi anume, senzori deturaþie destinaþi industriei auto. De asemenea, vom deschideun centru nou la Cluj, unde vom produce unitãþi electronice decomandã pentru autovehicule. Lucrãrile de construcþie auînceput în luna martie pentru centrul din Blaj, respectiv, înluna mai pentru cel din Cluj.” a declarat, cu aceastãocazie, Brigitte Eble, director general al Robert Bosch SRL ºireprezentanta grupului Bosch în România.

La începutul anului 2012, grupul Bosch, lider de piaþã pesegmentul tehnologiei ºi serviciilor, a avut un numãr de aproxi-mativ 1.300 de angajaþi în România. Prin extinderea activi-tãþilor locale de producþie, numãrul angajaþilor va creºte, pânãla sfârºitul anului 2013, cu aproximativ 50 de procente, atingând2.000 de persoane.

Grupul Bosch construieºte în Cluj-Napoca un nou centrude producþie pentru fabricarea ºi dezvoltarea de unitãþi elec-tronice de comandã destinate industriei auto. Într-o primãetapã, care se va încheia la sfârºitul anului 2013, sunt pre-vãzute investiþii de 77 de milioane de euro. Pânã la finalul anu-lui urmãtor, în Cluj-Napoca vor fi angajate aproximativ 340 depersoane atât în producþie, cât ºi în domeniul dezvoltãrii. De-alungul urmãtorilor ani, locaþia urmeazã sã fie extinsã.

În ceea ce priveºte tehnologia auto fabrica din Blaj va fiextinsã în mod considerabil. Pânã la finalul anului 2013, Boschva investi aici 43 de milioane de euro. Aici vor fi produºi senzoride turaþie a roþilor ºi a arborelui cotit destinaþi industriei auto.Aceºti senzori sunt componente esenþiale pentru sisteme pre-cum ABS ºi ESP. Pânã la sfârºitul anului 2013, pe o suprafaþãnouã de 21.000 de metri pãtraþi vor fi create aproximativ 300de noi locuri de muncã.

ªi Divizia automotive aftermarket din România a cunoscutîn 2011 o evoluþie mult mai bunã decât piaþa de profil. OfertaBosch automotive aftermarket include numeroase produse ºiservicii destinate autovehiculelor, de la componente auto ºiaccesorii, la echipamente de diagnozã ºi concepte de servicedestinate organizaþiei Bosch Car Service, dar ºi programe deºcolarizare.

La rândul ei, Divizia de scule electrice Bosch a avut oevoluþie pozitivã în 2011, deºi sectorul de construcþii a înregis-trat, ºi în acest an, un regres. Bosch a reuºit sã îºi consolidezepoziþia de lider de piaþã în România, în special pe segmentulsculelor electrice cu acumulator litiu-ion ºi a aparatelor demãsurã destinate pasionaþilor de bricolaj. În cazul sculelormarca „Bosch Albastru“, care se adreseazã profesioniºtilor dindomeniile meºteritului ºi construcþiilor, s-a înregistrat ocreºtere a vânzãrilor cu 23 de procente.

De remarcat, în acelaºi timp, cã Divizia de termotehnicã dela Bosch câºtigã cote de piaþã. Astfel, Grupul Bosch esteprezent în România cu douã mãrci: Bosch ºi Buderus. În ciudatendinþei de restrângere a pieþei de sisteme termice, grupulgerman a reuºit sã câºtige cote de piaþã ºi în 2011. Peste otreime din totalul vânzãrilor diviziei de termotehnicã Bosch s-arealizat prin comercializarea de sisteme de încãlzire ºipreparare a apei calde menajere care utilizeazã energii rege-nerabile. Acest fapt aratã cã, ºi în România, tot mai mulþiclienþi sunt interesaþi de tehnologiile de încãlzire ecologice, cuun consum redus de energie. Un rol important în evoluþia pozi-tivã a diviziei revine departamentului de service, care a efec-tuat, frecvent, lucrãri de întreþinere cu caracter preventiv, dementenanþã, pentru a se evita apariþia defecþiunilor ºi a nece-sitãþii reparaþiilor.

Am fost informaþi cu ocazia conferinþei de presã cã ºiBosch Communication Center Timiºoara continuã sã se dez-volte el fiind furnizor internaþional de servicii de BusinessProcess Outsourcing (BPO).

În intervalul ianuarie 2011 - ianuarie 2012, Bosch Commu-nication Center Timiºoara a înregistrat aproximativ 7,2 mili-oane de interacþiuni cu clienþii prin diverse canale decomunicare ºi a numãrat aproximativ 580 de angajaþi. Com-parativ cu anul trecut, numãrul angajaþilor a crescut cu peste70 de persoane. Experienþa semnificativã în domeniul tehnic ºiIT, precum ºi angajaþii foarte calificaþi, au contribuit lacâºtigarea de noi proiecte. Astfel, Bosch Communication CenterTimiºoara ºi-a extins suprafaþa operaþionalã de la 2.400 lapeste 3.400 de metri pãtraþi. Locaþia din România a BoschCommunication Center oferã servicii complete de relaþii cuclienþii pentru investitori importanþi din industria de telecomuni-caþii, retail, administraþie publicã, sectorul energiei electrice ºinu numai - în 17 limbi strãine. De asemenea, asigurã suport ITnon-stop pentru toþi angajaþii grupului Bosch. �

Într-o conferinþã anualã de presã organizatã în Bucureºti, firma Bosch a anunþat cã va continua sã-ºi extindãactivitatea prin crearea de noi locuri de muncã deoarece va investi în România ºi în perioada urmãtoare.

În primul rând este vorba despre extinderea activitãþilor de producþie din domeniul tehnologiei auto.Acest lucru este posibil pentru cã rezultatele obþinute în 2011 oferã resursele unei asemenea dorinþe. Pe scurt este

vorba despre faptul cã în 2011, volumul vânzãrilor a crescut cu 17 procente, atingând 188 de milioane de euro. Tot în2011 au fost create peste 160 de noi locuri de muncã, alte 700 vor urma. Investiþii de circa 120 de milioane de euro vorprinde contur pânã în 2013 la unitãþile de la Blaj ºi Cluj.

Brigitte EBLE -director general Robert Bosch SRL


(Urmare din numãrul anterior)

CAPITOLUL VORGANISMELE DE EVALUARE TEHNICÃ

Articolul 29Desemnarea, monitorizarea ºi evaluarea OET(1) Statele membre pot desemna OET pe teritoriile

lor, în special pentru una sau mai multe categorii de pro-duse enumerate în tabelul 1 din anexa IV.

Statele membre care au desemnat un OET comunicãcelorlalte state membre ºi Comisiei numele ºi adresaOET ºi categoria de produse pentru care OET respectiveste desemnat.

(2) Comisia pune la dispoziþia publicului, prinmijloace electronice, lista OET-urilor, indicând categoriilede produse pentru care acestea sunt desemnate, vizândsã asigure cel mai înalt nivel de transparenþã posibil.

Comisia pune la dispoziþia publicului orice actualizarea listei respective.

(3) Statele membre monitorizeazã activitãþile ºi com-petenþele OET pe care le-au desemnat ºi le evalueazãîn funcþie de criteriile respective prezentate în tabelul 2din anexa IV.

Statele membre informeazã Comisia cu privire la pro-cedurile lor naþionale de desemnare a OET, cu privire lamonitorizarea activitãþii ºi a competenþelor lor ºi cuprivire la orice modificãri ale acestora.

(4) Comisia adoptã ghiduri pentru desfãºurarea eva-luãrii OET, în urma consultãrii Comitetului permanentpentru construcþii.

Articolul 30Cerinþele referitoare la OET(1) OET efectueazã evaluãri ºi elibereazã evaluãri

tehnice europene într-un domeniu de produse pentrucare a fost desemnat.

OET îndeplineºte cerinþele menþionate în tabelul 2din anexa IV, în limitele mandatului pentru care a fostdesemnat.

(2) OET pune la dispoziþia publicului organigrama sa,precum ºi numele membrilor organelor sale interne curol decizional.

(3) Atunci când un OET nu mai îndeplineºte cerinþelemenþionate la alineatul (1), statul membru retragedesemnarea pentru OET respectiv în ceea ce priveºtedomeniul de produse relevant ºi informeazã Comisia ºicelelalte state membre cu privire la aceasta.

Articolul 31Coordonarea OET(1) OET stabilesc o organizaþie destinatã evaluãrilor

tehnice.(2) Organizaþia OET-urilor este consideratã un orga-

nism care urmãreºte un obiectiv de interes european

general, în sensul articolului 162 din Regulamentul (CE,Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamen-tului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privindregulamentul financiar aplicabil bugetului general alComunitãþilor Europene.

(3) Obiectivele comune de cooperare ºi condiþiileadministrative ºi financiare referitoare la subvenþiileacordate pentru organizaþia OET-urilor pot fi definite într-unacord-cadru de parteneriat semnat de Comisie ºi deorganizaþia respectivã, conform Regulamentului (CE,Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002privind regulamentul financiar aplicabil bugetului generalal Comunitãþilor Europene (regulamentul financiar) ºiRegulamentului (CE, Euratom) nr. 2342/2002. Parla-mentul European ºi Consiliul sunt informate cu privire laîncheierea unui astfel de acord.

(4) Organizaþia OET-urilor îndeplineºte cel puþinurmãtoarele sarcini:

(a) organizeazã coordonarea OET ºi, dacã estenecesar, asigurã cooperarea ºi consultarea cu alte pãrþiinteresate;

(b) asigurã faptul cã OET fac schimburi de bunepractici pentru a promova o mai mare eficienþã ºi pentrua furniza servicii de mai bunã calitate sectorului;

(c) coordoneazã aplicarea procedurilor menþionate laarticolul 21 ºi în anexa II ºi furnizeazã sprijinul necesarîn acest scop;

(d) elaboreazã ºi adoptã documente europene deevaluare;

(e) informeazã Comisia cu privire la orice problemãlegatã de pregãtirea documentelor europene de evalu-are ºi orice aspect legat de interpretarea normelor deprocedurã menþionate la articolul 21 ºi în anexa II ºirecomandã Comisiei îmbunãtãþiri pe baza experienþeiacumulate;

(f) comunicã orice observaþii referitoare la un OETcare nu îºi îndeplineºte sarcinile în conformitate cu pro-cedurile stabilite la articolul 21 ºi în anexa II Comisiei ºistatului membru care a desemnat OET respectiv;

(g) se asigurã cã documentele europene de evaluareadoptate ºi trimiterile la evaluãrile tehnice europene suntmenþinute la dispoziþia publicului.

Pentru îndeplinirea acestor sarcini, organizaþia OET-urilor dispune de un secretariat.

(5) Statele membre se asigurã cã OET contribuie curesurse financiare ºi umane la organizaþia OET-urilor.

Articolul 32Finanþare din partea Uniunii(1) Organizaþiei OET-urilor i se poate acorda

finanþare din partea Uniunii pentru îndeplinirea sarcinilorprevãzute la articolul 31 alineatul (4).

REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ªI AL CONSILIULUIdin 9 martie 2011

de stabilire a unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþiiºi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (IV)


Etanºarea rosturilor de dilatarecu rãºinã hidrostructuralã

MC-Injekt GL-95 TXRosturile de dilatare au rolul de a prelua deformãrile temporare, rezultate din dilatarea ele-

mentelor unei construcþii ºi de a preveni apariþia fisurilor în beton. Transformarea absolutã a dimen-siunii are valori ridicate în cazul rosturilor de dilatare ºi o depãºeºte, de multe ori, pe cea a fisurilor.Limita de dilatare a rãºinilor tip elastomer este, cu siguranþã, depãºitã în acest caz. Un grupnou de materiale, rãºini polimerice armate, oferea o alternativã promiþãtoare în anii 1990. Deatunci, produsul hibrid MC-Injekt GL-95 TX a permis realizarea hidroizolaþiilor, în cazul structurilorde construcþie expuse, acþiune pe care celelalte materiale de injecþie nu o puteau garanta.

MC-Injekt GL-95 TX este o rãºinã hibrid bazatã pe o rãºinã cu o hidrostructurã stabilã.Diferenþa constã în combinarea rãºinii cu hidrostructurã cu o dispersie independent reticulatã.Dispersia este bine încorporatã în reþeaua de polimeri cu împrãºtiere bi-coerentã a rãºinii cuhidrostructurã. Aceastã combinaþie asigurã produsului MC-Injekt GL-95 TX un conþinut ridicat deliant ºi proprietãþi mecanice unice. Produsul hibrid este aplicat, cu precãdere, în zonele cu rosturiaflate sub sarcini de miºcare extreme ºi spaþii similare, care trebuie sã se supunã etanºãrii ros-turilor de dilatare împotriva infiltraþiilor cu apã.

Datoritã injectãrii sale, care faciliteazã o vâscozitate foarte bunã de numai 30 mPa×s,MC-Injekt GL-95 TX atinge un debit de injectare foarte bun. Timpii de reacþie reglabili foarte mici,de pânã la 10 secunde, asigurã indicarea cu precizie a gradului de întãrire. Din acest motiv,folosirea unei pompe de injectat bicomponenta este absolut necesarã. În acest fel, produsul lichidpentru injectare poate fi folosit direct împotriva apei.

Produsul de reacþie este un corp solid, permanent elastic, cu o flexibilitate ridicatã. Aceastãflexibilitate a rãºinii cu hidrostructurã este stabilitã la o valoare impresionantã de 300% (conformDIN EN 9047). Spre deosebire de materialele inerte de injectare, rãºina poate urma modificãriledimensionale ale rosturilor de miºcare, în profida proprietãþilor mecanice, prin extinderea în toatedirecþiile prin absorbþia de apã. Prin umflare, se fixeazã în spaþiul dintre componente. Capacitateade umflare este de aproximativ 30% (determinatã conform EN 14498). La 0,09 N/mm2, presiunea deumflare este inofensivã. La o valoare de 60 la 70μ, impermeabilitatea apei în cazul produsuluiMC-Injekt GL-95 TX este comparabilã cu cea a betonului etanº.

Utilizarea rãºinilor cu hidrostructurã necesitã, în general, un mediu în permanenþã umed, pen-tru a preveni uscarea acestora ºi în consecinþã, pierderea volumului ºi elasticitãþii. Datoritã conþi-nutului ridicat de apã în subsol, acest lucru nu reprezintã o problemã în construcþiile subterane.

Structurile hidraulice fabricate din beton deþin, de asemenea, o cantitate de apã suficientã pentru a menþine constant volu-mul rãºinii cu hidrostructurã. Numai în contact direct cu aerul uscat se pierde din masã ºi volum. În acest caz, foarte puþinprobabil în practicã, se utilizeazã ca un test extrem pentru a dovedi capacitatea de umflare reversibilã, în vederea demon-strãrii abilitãþii de etanºare a rãºinilor-polimetacrilat. În cazul acestui test, derulat conform DIN EN 14498, MC-Injekt GL-95TX a obþinut un rezultat excepþional pozitiv. Dupã un singur ciclu, volumul a fost mai mare decât acela al corpului iniþial,acesta menþinându-se pe parcursul experimentului. MC-Injekt GL-95 TX este, de fapt, un produs fãrã contracþie.

Atunci când rosturile de dilatare trebuie sã preia miºcãrile, materialele elastice de injectare nu sunt suficiente.MC-Injekt GL-95 TX acoperã acest domeniu cu succes. Datoritã caracteristicilor mecanice ºi reactive unice, rãºina cuhidro-structurã polimericã armatã satisface necesitãþile de etanºare, în cazul rosturilor permeabile extrem de încãrcate.

Aplicaþii de succes au avut loc în România: în Bucureºti, lastaþia de metrou Dristor, zona 1 Mai Bazilescu, Pasajul Unirii,Porþile de Fier I ºi II; în Germania: Tunel Agnesburg, în Heidenheim,Pasaj cale feratã Neckargerach, Barajul Neustadt, Ecluza înNürnberg, Rezervor de apã potabilã Köln; în Brazilia: Staþie de caleferatã Sao Paulo; în Republica Cehã: Pod cale feratã Zihle; înAnglia: Pod cale feratã Dewsbury; în Ungaria: Metrou Budapesta,Palatul Sandor Budapesta, Pod cale feratã VAC-VEROCE; în Malaysia:Tunel Smart etc. �

Compania MC-Bauchemie este unul dintre cei mai importanþi fabricanþi de produse chimice din Europa.Societatea este specializatã în producþia de materiale de construcþii speciale pentru reparaþii betoane

ºi pentru protecþii de suprafaþã, în domeniul civil ºi industrial, pardoseli industriale: pe bazã de rãºiniepoxidice, rãºini poliuretanice, sisteme de injecþii: pe bazã de rãºini epoxidice, poliure-

tanice, hidrostructurale, suspensii cimentoase, rosturi de dilatare ºi sistemepentru infrastructura subteranã.

MC-BauchemieDãrmãneºti, Nr. 1420, DN 72Judeþul DâmboviþaTel: + 40 (0) 245 20 70 72Tel mobil: 0721 218 776Fax: +40(0) 254 20 70 79www.mc-bauchemie.ro


(2) Sumele alocate pentru sarcinile menþionate laarticolul 31 alineatul (4) se stabilesc anual de cãtreautoritatea bugetarã, în limitele cadrului financiar învigoare.

Articolul 33Modalitãþi de finanþare(1) Finanþarea din partea Uniunii se furnizeazã, fãrã

procedurã de ofertare, organizaþiei OET-urilor pentrudesfãºurarea sarcinilor menþionate la articolul 31 alinea-tul (4) pentru care se pot acorda subvenþii în conformi-tate cu regulamentul financiar.

(2) Activitãþile secretariatului organizaþiei OET-urilor,menþionate la articolul 31 alineatul (4), pot fi finanþate pebaza unor subvenþii de funcþionare. În cazul reînnoirii,subvenþiile pentru funcþionare nu sunt reduse automat.

(3) Acordurile de subvenþionare pot autoriza finan-þarea forfetarã a costurilor generale ale beneficiarului cupânã la 10 % din totalul eligibil al costurilor directe aleacþiunilor, cu excepþia cazurilor în care costurile indirecteale beneficiarului sunt acoperite printr-o subvenþie defuncþionare finanþatã din bugetul general al Uniunii.

Articolul 34Gestionare ºi monitorizare(1) Sumele alocate stabilite de cãtre autoritatea

bugetarã pentru finanþarea sarcinilor menþionate la arti-colul 31 alineatul (4) pot acoperi, de asemenea, cheltu-ielile administrative referitoare la pregãtire, monitorizare,inspecþie, auditare ºi evaluare, necesare în mod directpentru atingerea obiectivelor prezentului regulament ºi,în special, studii, întruniri, activitãþi de informare ºi publi-care, cheltuieli referitoare la reþelele informatice pentruschimbul de informaþii ºi orice alte cheltuieli pentru asis-tenþã administrativã ºi tehnicã pe care Comisia le poateutiliza pentru activitãþile legate de elaborarea ºiadoptarea documentelor europene de evaluare ºi deeliberarea evaluãrilor tehnice europene.

(2) Comisia evalueazã relevanþa sarcinilor menþio-nate la articolul 31 alineatul (4) care beneficiazã definanþare din partea Uniunii prin prisma cerinþelor politi-cilor ºi ale legislaþiei Uniunii ºi informeazã ParlamentulEuropean ºi Consiliul cu privire la rezultatul respectiveievaluãri pânã la 1 ianuarie 2017 ºi ulterior o datã la patru ani.

Articolul 35Protecþia intereselor financiare ale Uniunii(1) Comisia se asigurã cã, atunci când acþiunile

finanþate în temeiul prezentului regulament sunt puse înaplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejateprin aplicarea de mãsuri preventive împotriva fraudei,corupþiei ºi altor activitãþi ilegale, prin controale efectiveºi prin recuperarea oricãror sume achitate în mod necu-venit ºi, în cazul în care sunt detectate nereguli, prinaplicarea de sancþiuni efective, proporþionale ºi cu efectdisuasiv, în conformitate cu Regulamentul (CE,Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie1995 privind protecþia intereselor financiare ale Comu-nitãþilor Europene, Regulamentul (Euratom, CE) nr.2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind con-troalele ºi inspecþiile la faþa locului efectuate de Comisie

în scopul protejãrii intereselor financiare ale Comu-nitãþilor Europene împotriva fraudei ºi a altor abateri ºiRegulamentul (CE) nr. 1073/1999 al ParlamentuluiEuropean ºi al Consiliului din 25 mai 1999 privind inves-tigaþiile efectuate de Oficiul European de LuptãAntifraudã (OLAF).

(2) Pentru acþiunile finanþate în temeiul prezentuluiregulament, noþiunea de neregulã menþionatã la articolul1 alineatul (2) din Regulamentul (Euratom, CE) nr.2988/95 înseamnã orice încãlcare a unei dispoziþii dedrept al Uniunii sau orice încãlcare a unei obligaþii con-tractuale, rezultate în urma unei acþiuni sau a unei omisi-uni din partea unui operator economic, care are sau aravea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniuniisau a bugetelor gestionate de cãtre aceasta, din cauzaunei cheltuieli nejustificate.

(3) Orice acorduri sau contracte ce decurg dinprezentul regulament prevãd monitorizarea ºi controalefinanciare efectuate de cãtre Comisie sau de cãtre ori-care dintre reprezentanþii sãi autorizaþi, precum ºi audi-turi efectuate de Curtea de Conturi, aceste activitãþiputând fi desfãºurate la faþa locului, dacã este necesar.

CAPITOLUL VIPROCEDURI SIMPLIFICATEArticolul 36Utilizarea documentaþiei tehnice adecvate(1) Când stabileºte produsul-tip, fabricantul poate

înlocui încercarea de tip sau calcularea de tip printr-odocumentaþie tehnicã adecvatã care demonstreazã cã:

(a) pentru una sau mai multe dintre caracteristicileesenþiale ale produsului pentru construcþii pe care fabri-cantul îl introduce pe piaþã, se considerã cã produsulatinge un anumit nivel sau clasã de performanþã fãrãîncercare ori calculare sau fãrã încercare ori calcularesuplimentare, în conformitate cu condiþiile menþionate înspecificaþiile tehnice armonizate relevante sau într-odecizie a Comisiei;

(b) produsul pentru construcþii care face obiectul unuistandard armonizat ºi pe care fabricantul îl introduce pepiaþã corespunde produsului-tip al altui produs pentruconstrucþii, fabricat de un alt fabricant ºi încercat deja înconformitate cu standardul armonizat relevant. Cândaceste condiþii sunt îndeplinite, fabricantul este îndrep-tãþit sã declare performanþa corespunzãtoare tuturor sauunora din rezultatele încercãrii acestui alt produs. Fabri-cantul poate utiliza rezultatele încercãrii obþinute de unalt fabricant doar dupã ce a obþinut o autorizaþie de laacel fabricant, care este în continuare responsabil deacurateþea, fiabilitatea ºi consecvenþa rezultatelor încer-cãrii respective; sau

(c) produsul pentru construcþii care face obiectul uneispecificaþii tehnice armonizate ºi pe care fabricantul îlintroduce pe piaþã este un sistem fabricat din compo-nente, pe care fabricantul îl asambleazã în mod cores-punzãtor, conform unor instrucþiuni precise date defurnizorul unui astfel de sistem sau al componenteloracestuia, care a încercat deja una sau câteva dintre


caracteristicile esenþiale ale sistemului sau ale compo-nentei respective, în conformitate cu specificaþia tehnicãarmonizatã relevantã. Când aceste condiþii sunt îndepli-nite, fabricantul este îndreptãþit sã declare performanþacorespunzãtoare tuturor sau unora dintre rezultateleîncercãrii sistemului sau a componentei care i s-aufurnizat. Fabricantul poate utiliza rezultatele încercãriiobþinute de un alt fabricant sau furnizor de sistem doardupã ce a obþinut o autorizaþie de la respectivul fabricantsau furnizor de sistem, care este în continuare respon-sabil de acurateþea, fiabilitatea ºi stabilitatea rezultatelorîncercãrii respective.

(2) Dacã produsul pentru construcþii menþionat laalineatul (1) aparþine unei familii de produse pentru con-strucþii pentru care sistemul aplicabil de evaluare ºi veri-ficare a constanþei performanþei este reprezentatde sistemul 1+ sau 1, astfel cum se menþioneazã înanexa V, documentaþia tehnicã adecvatã menþionatã laalineatul (1) se verificã de cãtre un organism notificat decertificare a produselor, astfel cum se menþioneazã înanexa V.

Articolul 37Utilizarea unor proceduri simplificate de cãtre

microîntreprinderiMicroîntreprinderile care fabricã produse pentru con-

strucþii care fac obiectul unui standard armonizat potînlocui determinarea produsului-tip pe baza încercãrii detip pentru sistemele aplicabile 3 ºi 4, astfel cum se pre-zintã în anexa V, prin metode diferite de cele cuprinse înstandardul armonizat aplicabil. Respectivii fabricanþi potde asemenea trata produsele pentru construcþii cãrora lise aplicã sistemul 3 în conformitate cu dispoziþiile pentrusistemul 4. Atunci când un fabricant utilizeazã respec-tivele proceduri simplificate, fabricantul trebuie sãdemonstreze conformitatea produsului pentru construcþiicu cerinþele aplicabile prin intermediul unei documentaþiitehnice specifice ºi sã demonstreze echivalenþa proce-durilor utilizate cu cele prevãzute în specificaþiile tehnicearmonizate.

Articolul 38Alte proceduri simplificate(1) Pentru produsele pentru construcþii reglementate

de un standard armonizat ºi care sunt fabricate în modindividual sau la comandã, care nu sunt realizate într-unproces de producþie în serie, ca rãspuns la o comandãspecificã ºi care sunt instalate într-o singurã construcþieidentificatã, partea de evaluare a performanþei din sis-temul aplicabil, astfel cum este prevãzut în anexa V,poate fi înlocuitã de fabricant cu documentaþia tehnicãspecificã ce demonstreazã respectarea de cãtre pro-dusul respectiv a cerinþelor aplicabile, precum ºiechivalenþa procedurilor utilizate cu cele prevãzute înspecificaþiile tehnice armonizate.

(2) Dacã produsul pentru construcþii menþionat laalineatul (1) aparþine unei familii de produse pentru con-strucþii pentru care sistemul aplicabil de evaluare ºi veri-ficare a constanþei performanþei este reprezentat desistemul 1 + sau 1, astfel cum este prevãzut în anexa V,documentaþia tehnicã specificã este verificatã de unorganism notificat de certificare a produselor, astfel cumse menþioneazã în anexa V.

(Continuare în numãrul viitor)


Atestarea conformitãþii agregatelor BENOLITE®

pentru aplicarea marcajului CEchim. MSc. Licuþa CRISTEA - ºef secþie Laborator Phoenix – SC PHOENIX SLAG SERVICES SRL Galaþi

conf. dr. ing. Doina IOFCEA, dr. ing. Marian BADIU - Societatea de Certificare ICECON CERT SRL

MATERIAL ªI METODÃAtestarea conformitãþii produ-

selor pentru construcþii (conform HG622/2004) se defineºte ca fiind unsistem procedural prin care esteevaluatã ºi stabilitã conformitateaproduselor pentru construcþii cuspecificaþiile tehnice aplicabile, învederea aplicãrii marcajului euro-pean de conformitate CE.

În Directiva 89/106/EEC privindprodusele pentru construcþii, existãcerinþele necesare pentru a permiteproducãtorilor sã-ºi îndeplineascãobligaþiile în ceea ce priveºte apli-carea marcajului CE.

În sensul marcajului de regle-mentare, existã cerinþa ca un orga-nism notificat, desemnat de un statmembru al EEA (Spaþiul EconomicEuropean), sã inspecteze sistemulde Control al Producþiei în Fabricã(CPF) în vederea asigurãrii confor-mitãþii cu Standardul European aferent.

Un organism notificat este oorganizaþie guvernamentalã sauneguvernamentalã, care posedã com-petenþa ºi responsabilitatea necesare

pentru a efectua certificarea Con-trolului Producþiei în Fabricã (CPF)în concordanþã cu regulile date deprocedurã ºi de management.

Standardul European dupã carese efectueazã CPF se bazeazã peanumite cerinþe ale EN ISO 9001,dar este de sine stãtãtor ºi nu nece-sitã referire la Standardul EuropeanEN ISO 9001 pentru aplicarea sa.Cu toate acestea, un sistem de Con-trol al Producþiei în Fabricã, sistem

care se conformeazã cerinþelor ENISO 9001, ºi conformat cerinþelorprodusului, va trebui sã fie consi-derat cã satisface cerinþele Standar-dului European.

Controlul Producþiei în Fabricãreprezintã controlul intern perma-nent al procesului de producþie.Acesta include cerinþele pentruîncercarea în vederea asigurãriiconformitãþii produsului cu performan-þele declarate ale Încercãrii de Tip.

Specialiºtii ºi-au pus deseori întrebarea: “Poate fi transformatã zgura metalurgicã dintr-un deºeu într-unmaterial reciclabil?”. Rãspunsul afirmativ la aceastã întrebare este demonstrat prin multitudinea de apli-caþii în care zgura nu mai este doar o alternativã, ci o alegere.

Prioritate a avut zgura de furnal, care, indiferent de tehnologia de fabricaþie a fontei, se obþine în can-titãþile cele mai mari. Lãrgirea domeniilor de utilizare pentru fontã ºi oþeluri a fãcut ca ºi cantitãþile de zgurãsã creascã simþitor, astfel încât, în zilele noastre, ºi acest deºeu constituie tema de studiu a multorcercetãtori din întreaga lume.

De aceea, se fac eforturi sporite în sensul încurajãrii folosirii zgurilor în domeniile pentru care s-au demon-strat aptitudinile de utilizare, în sensul valorificãrii cât mai eficiente a resurselor naturale. În România, acesteeforturi sunt încã foarte slabe ºi aceasta din cauza lipsei educaþiei în domeniul protejãrii mediului înconjurãtor,a ineficienþei utilizãrii resurselor naturale ºi a lipsei legislaþiei adecvate pentru protecþia mediului.

În conformitate cu directiva 89/106/CEE privind armonizarea legilor, reglementãrilor tehnice ºi a preve-derilor administrative ale Statelor Membre, referitoare la produse pentru construcþii, cu Ordonanþa Nr. 20din 18.08.2010 privind stabilirea unor mãsuri pentru aplicarea unitarã a legislaþiei Uniunii Europene carearmonizeazã condiþiile de comercializare a produselor ºi cu Hotãrârea Guvernului nr 622/2004 cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare privind stabilirea condiþiilor de introducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii, compania Phoenix Slag Services a efectuat atestarea conformitãþii produselor agregate dinzgurã de furnal, comercializate sub denumirea marcã înregistratã - Benolite®.

Tabelul 1: Indicatori pentru mediu

Tabel 2: Compoziþie chimicã


Tabelul 3: Rezultatele încercãrilor fizico-mecanice pe agregate din zgurã de furnal sortul granulometric 0/63 mm



Fabricantul va folosi un sistem deControl al Producþiei în Fabricã, sis-tem care se conformeazã cerinþelorStandardelor Europene. Fabricantulva stabili, documenta ºi menþine unsistem de Control al Producþiei înFabricã pentru a asigura ca pro-dusele introduse pe piaþã sã se con-formeaze caracteristicilor declarate.

Sistemul de Control al Producþieiîn Fabricã va cuprinde proceduri,inspecþii regulate ºi/sau evaluãri ºiutilizarea rezultatelor pentru a con-trola materiile prime ºi alte materialesau componente, echipamentele,procesul de producþie ºi produsul.

Sistemul de Control al Producþieiîn Fabricã va trebui sã controlezeconformitatea produselor cu docu-mentaþiile ºi cu Standardul Euro-pean aferent produsului respectiv.

Fabricantul va trebui sã sta-bileascã ºi sã menþinã o politicã ºiproceduri proprii pentru ControlulProducþiei în Fabricã, în cadrul unuiplan al calitãþii.

Sarcinile organismului de certi-ficare pentru certificarea contro-lului producþiei în fabricã:

Certificarea controlului producþieiîn fabricã pe bazã de:

• inspecþia iniþialã a locului deproducþie ºi a controlului producþieiîn fabricã;

• supravegherea continuã, evalu-area ºi acceptarea controlului pro-ducþiei în fabricã.

Sarcinile producãtorului pen-tru certificarea controlului produc-þiei în fabricã:

• încercãri iniþiale de tip ale pro-dusului;

• controlul producþiei în fabricã;• încercãri pe eºantioane prelevate

de la locul producþiei dupã un plande încercãri prestabilit.

STUDII ªI ANALIZE CHIMICEÎn urma cercetãrilor timp de câte-

va decenii asupra zgurilor metalurgices-a „cimentat” convingerea cã acestemateriale „nontoxice” au devenit, dindeºeuri indezirabile, materiale valo-roase. Aspectul de „nontoxic” derivãdin faptul cã în compoziþia oxidico-mineralogicã a zgurilor, niciuna dintresubstanþele prezente nu au impact

negativ asupra mediului (dupã cumarãta ºi analiza pe eluatul obþinutprin lixivierea agregatelor Benolite®

(tabelul 1).Numai din compoziþia chimicã

(determinãri analitice ºi fluorescenþade raze X) se poate aprecia cãzgurile de furnal brute, rãcite lent înaer, pot fi asemãnate cu rocilenaturale (granit, pietriº de rocã sedi-mentarã, nisip etc.).

În tabelul 2 este prezentatã, com-parativ, compoziþia chimicã a zgurilorde furnal ºi cea a rocilor naturale.

În cazul zgurilor de furnal analizate,unde conþinutul de SiO2 este peste33% molar, are loc o „polimerizare”liniarã dupã schema de mai jos,deoarece atomul de Si în compuºiicu oxigenul hibridizeazã sp3, legã-tura Si–O este de tip σ ºi nu σπ, maitare decât legãturile Si–Si ºi Si–H(Eleg Si–O = 464kJ/mol), legãturãcare în timpul transformãrilor poli-morfe α⇔β (sunt reversibile, enan-tiotrope), se deformeazã fãrã sã sedesfacã:

(SiO44-

) + (SiO44-

) → (Si2O76-

) + (O2-

) (1)

(SiO44-

) + (SiO44-

) + (SiO44-

) → (Si3O108-

) + 2(O2-

) (2)

Numai astfel se explicã variaþia îngeneral treptatã, fãrã schimbãribruºte, a diferitelor proprietãþi fizico-mecanice ºi fizico-chimice, cu com-poziþia zgurilor. STUDII ªI ANALIZE FIZICO-MECANICE

Pentru un studiu cât mai complet,ºi în concordanþã cu sarcinile ce îirevin, producãtorul a efectuat ºideterminãri fizico-mecanice pe agre-gatele din zgura de furnal - Benolite®

în conformitate cu cerinþele dinstandardele de referinþã SR EN13242+A1:2008; SR EN 12620+A1:2008;SR EN 13043:2003; SR EN 13043:2003/ AC:2004; SR EN 13383-1:2003; SREN 13383-1:2003/AC:2004; SR EN13450:2003; SR EN 13450:2003 /AC:2004.

Rezultatele obþinute (spre exem-plificare, sortul granulometric 0/63 mm– performanþe conform cerinþelorSR EN 13242+A1:2008 anexa ZA.1)sunt prezentate în tabelul 3.

CONCLUZIIProcesarea zgurilor de uzinã

metalurgicã feroasã aduce beneficiiîn ceea ce priveºte protecþia mediu-lui înconjurãtor, din punct de vederecomunitar sau agricol cât ºi dinpunct de vedere tehnic. Zgurile deuzinã metalurgicã feroasã, fiindmateriale netoxice, dar având propri-etãþi fizico-mecanice asemãnãtoarerocilor, sunt o alternativã viabilã, înanumite aplicaþii chiar mai valoroasedecât variantele naturale pentrudomeniul construcþiilor.

Un beneficiu al construirii unorasemenea instalaþii este legat directde noþiunea-obiectiv „tehnologiecuratã”. Instalaþia de procesare azgurilor de uzinã metalurgicã esteasemãnãtoare cu o instalaþie de con-casare dintr-o carierã. Diferenþeledintre acestea douã sunt suficientepentru a o integra pe prima ca fãcândparte din categoria „tehnologiilorcurate” datoritã introducerii în plus asistemelor de desprãfuire prinstropirea foarte eficientã a materia-lului pe banda transportoare.

Din aspectele prezentate ºi dinconcluziile desprinse în urma cerce-tãrii ºtiinþifice, putem avansa ideeacã depozitul “impresionant de zgurãmetalurgicã” existent în apropiereaoraºului Galaþi poate fi diminuat con-siderabil, prin introducerea în circu-itul economic a agregatelor mineraleobþinute prin procesarea zgurii me-talurgice în conformitate cu cerinþelelegale.

BIBLIOGRAFIE1. NISTOR CRISTEA, L., CIOROI,

M., - „Posibilitãþi de reciclare a zguriimetalurgice”- „ Metallurgical slagrecycling potential” - ”AdvancedTechnologies and Materials” Interna-tional Conference, Faculty of Metal-lurgy and Material Science of Galaþi,October 2007;

2. CIOROI, M., NISTOR CRISTEA,L., CREÞESCU, I., - „The treatmentand minimization of metallurgicalslag as waste” – 5th ICEEM Interna-tional Conference Engineering andEnvironmental Management, Tulcea,15-17th September 2009;

3. IOFCEA Doina, BADIU Marian– “Certificarea produselor de con-strucþii – obligativitate ºi necesitate”– Simpozion SINUC 2011 – UTCB,Facultatea de Utilaj Tehnologic;

4. ***** Standarde de referinþã;5. ***** Standarde de metodã. �



SC Phoenix Slag Services SRL este o firmã

modernã, care îºi desfãºoarã întreaga activitate pe baza

unui management adecvat ºi eficace. În conformitate cu

principiile acestei viziuni, s-a elaborat o strategie de

afaceri performantã, realizabilã printr-un sistem de

management integrat al calitãþii, mediului, sãnãtãþii ºi

securitãþii muncii.

Politica societãþii este adecvatã complexitãþii proce-

selor desfãºurate, impactului asupra mediului datorat

activitãþilor sale, naturii ºi nivelului riscurilor profesionale

(identificate, evaluate ºi controlate).

Societatea ºtie cã rentabilitatea afacerii este

condiþionatã de calitatea produsului ºi a serviciilor,

fãcând din satisfacþia clientului un obiectiv prioritar, alã-

turi de îmbunãtãþirea continuã a performanþei în dome-

niul calitãþii ºi siguranþei produselor ºi proceselor.

Organizaþia se angajeazã sã respecte legislaþia refe-

ritoare la calitatea ºi siguranþa produselor, protecþia

mediului ºi sãnãtatea ºi securitatea muncii, precum ºi

orice alte cerinþe aplicabile ºi sã acþioneze, permanent,

în concordanþã cu normele legislative europene.

SC Phoenix Slag Services SRL înþelege cã toate

activitãþile ºi produsele pot determina impacturi asupra

mediului ºi subscrie la ansamblul de valori comune ale

societãþii, angajându-se sã protejeze mediul, sã

economiseascã resursele naturale ºi sã previnã polu-

area prin generare de deºeuri ºi emisii. Organizaþia

urmãreºte diminuarea impacturilor dãunãtoare, prin

proiectarea unor produse ºi tehnologii de fabricaþie în

concordanþã cu cerinþele prevederilor legale aplicabile.

Personalul a fost instruit referitor la politica organi-

zaþiei ºi este conºtientizat cã, solidar cu managemen-

tul, este responsabil de implementarera politicii ºi a

obiectivelor stabilite.

Top managementul doreºte sã implice întregul per-

sonal în implementarea sistemului integrat ºi sã-l

conºtientizeze faþã de responsabilitãþile ce-i revin.

Îmbunãtãþirea performanþei manageriale este

condiþionatã de îmbunãtãþirea managementului calitãþii,

al performanþei de mediu ºi al performanþei în domeniul

securitãþii ºi sãnãtãþii angajaþilor. De aceea, ea constituie

un obiectiv principal ºi declarat al top managementului.

Politica adoptatã de top management este comuni-

catã tuturor angajaþilor ºi colaboratorilor ºi este dispo-

nibilã publicului ºi pãrþilor interesate.

Periodic, este analizat sistemul de management inte-

grat, în vederea determinãrii gradului de eficacitate ºi

adecvanþã faþã de cerinþele standardelor referenþiale.

Administratorul firmei analizeazã periodic (cel puþin o

datã pe an) sistemul de management integrat ºi asigurã

resursele (umane, financiare, materiale) necesare

îndeplinirii obiectivelor stabilite conform programelor

specifice.

Obiectivul principal: marca firmei sã fie asimilatã

cu certitudinea calitãþii totale. �

Management performant


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIMircea Balcu

S-a nãscut la 18 septembrie 1942în Mãrãºeºti, judeþul Vrancea.

A terminat ªcoala Medie Unirea dinFocºani, dupã care s-a înscris la Facul-tatea de Construcþii Feroviare, Drumuriºi Poduri - Secþia Construcþii Feroviaredin Institutul de Construcþii Bucureºti,pe care a absolvit-o în anul 1966.

Activitatea didacticã a început-oîn anul 1966, ca preparator la Catedrade rezistenþa materialelor din Institutulde Construcþii Bucureºti. Ulterior, adevenit asistent (1970 - 1975), ºef delucrãri (1975 - 1999), conferenþiar (1999 -2004), profesor (2004 - în prezent).

Activitatea didacticã a desfãºurat-ola Facultãþile Cãi Ferate, Drumuri ºiPoduri; Construcþii Civile, Industriale ºiAgricole; Instalaþii, constând din cursuri,seminarii, lucrãri practice ºi de labora-tor, proiecte de diplomã, la disciplinele:Rezistenþa materialelor; Teoria elasti-citãþii ºi plasticitãþii; Nonlinear StructuralAnalyses (la Departamentul Englezã);Mecanica ruperii; Fundamentele reolo-giei ºi Metode de calcul în mecanicaneliniarã a solidului deformabil (laSecþia Studii Aprofundate); Calcululautomat neliniar; Interacþiunea teren-structurã (disciplinã opþionalã).

În anul 1998 a obþinut titlul ºtiin-þific de doctor inginer, specializareaStatica, Dinamica ºi Stabilitatea Con-strucþiilor, cu teza: Evaluarea rezer-voarelor de rezistenþã ale elementelorde construcþii prin considerarea com-portãrii lor în domeniul deformaþiilorelasto-plastice mici.

În anul universitar 1972 - 1973, aurmat un stagiu de specializare laUniversitatea Berkeley, California, laDepartamentul Structural Engineeringand Structural Mechanics.

Activitatea tehnicã. Prof. MirceaBalcu a realizat peste 50 de contracte(singur sau în colaborare), ce conþin,în principal, studii privind statica, sta-bilitatea ºi dinamica unor structuri con-crete ºi modele de calcul specificepentru proiectarea ºi verificarea unorconstrucþii, dintre care amintim: Metodãanaliticã de calcul al nodurilor pentru

interpretarea rezultatelor experimen-tale (beneficiar INCERC); Calcululdinamic ºi verificarea stabilitãþii evacu-atorului de ape mari de la acumulareaDridu, jud. Ilfov (ICPGA); realizareanumericã prin metoda elementului finita modelãrii procesului de extrudare lacald a þevilor (IFTTM - Mãgurele);Studiul, cercetarea, proiectarea, exe-cuþia ºi urmãrirea în exploatare a unuibatiu din beton armat pentru maºinaAFP 200-1 (Institutul Politehnic Bucureºti);Analiza comportãrii vâsco-elasto-plas-tice a sistemelor rutiere nerigide ºisoluþii tehnice de restabilire a viabi-litãþii (MEI); Interacþiunea dinamicãstructurã (multietajatã) - fundaþie (case-tatã) - teren (multistrat) (ANSTI); Analizamodalã neconvenþionalã (cu noduricuplate) a structurilor multietajate aflateîn interacþiune cu modelul vâscoelastic;Rolul disipãrii prin radiaþie a energiei(ANSTI).

De asemenea, a colaborat la pro-iecte-tip pentru obiective din domeniulconstrucþiilor industriale ºi pentru cãide comunicaþii (IRNE, ISPE, ICPGA,INCERTRAS, ICPT etc.); la proiectelede consolidare a douã clãdiri social-culturale (sediu ISPE ºi clãdirea Victoriaa Palatului Telefoanelor); întocmireaproiectelor ºi conducerea lucrãrilor deconsolidare a Muzeului Grãdinii Bota-nice ºi a Institutului de Geografie alUniversitãþii Bucureºti.

Activitatea publicisticã. Prof. MirceaBalcu a publicat 5 cãrþi de specialitatelitografiate (coautor) ºi 5 cãrþi tipãrite(autor sau coautor): Rezistenþa materi-alelor. Solicitãri simple - Compendiude teorie ºi aplicaþii (coautor), Ed.MatrixRom, 2001; Rezistenþa materi-alelor. Elemente fundamentale destaticã ºi rezistenþa materialelor -Compendiu de teorie ºi aplicaþii (coau-tor), Ed. MatrixRom, 2001; Comporta-rea ºi calculul prinderilor pe elementede beton ºi zidãrie (coautor), Ed.MatrixRom, 2002; Comportarea ine-lasticã a betonului, rocilor, materialelorgeotehnice, Ed. MatrixRom, 2004;Probleme actuale în mecanica soliduluideformabil cu aplicaþii în construcþii,Ed. MatrixRom, 2004.

În Cuvântul introductiv al cãrþiiProbleme actuale în mecanica solidu-lui deformabil cu aplicaþii în construcþii,acad. Radu Voinea preciza: „...nivelulºtiinþific ridicat al lucrãrii, îndeosebi dinpunct de vedere teoretic ... creeazã ...o frumoasã perspectivã a mecaniciisolidului deformabil, care-i permite sãurmãreascã comportarea construcþi-ilor, fie ea linearã sau nelinearã,elasto-vâsco-plasticã sau elasto-fragil-plasticã ... reuºeºte sã explice o seriede fenomene ce au loc în timpul unorsolicitãri extreme ale construcþiilor, înparticular a celor ce au loc în timpulcutremurelor de pãmânt“ - o realizareînsemnatã în domeniul cercetãriiºtiinþifice.

Prof. Mircea Balcu a mai publicatpeste 70 de articole, apãrute în revis-tele din þarã ºi strãinãtate sau în volu-mele unor manifestãri ºtiinþifice.

Precizãm cã a fost membru alAmerican Concrete Institute (1973 -1976) ºi este membru al unor asociaþiiprofesionale din þarã.

Pentru Turn de televiziune (staþiaprogram TVR 2 Craiova), a obþinutDiploma Agenþiei Universitare deInventicã INVENTA 1991.

A desfãºurat o activitate didacticã,ºtiinþificã ºi tehnicã de valoare a unuiprofesor cu o gândire de a sesizafenomene ºi a le expune în relaþiimatematice care sã conducã la eluci-darea problemelor pe care practicaconstrucþiilor o cere.

Cartea Probleme actuale în meca-nica solidului cu aplicaþii în construcþiiºi lucrãrile apãrute în volumele unormanifestãri ºtiinþifice din strãinãtatesunt rezultate meritorii ale activitãþiisale ºtiinþifice.

Dr. ing. Mircea Balcu, cu o inteli-genþã entuziasmantã, perseverent,inventiv, onest, corect în relaþiile cusemenii, dornic de a ajuta studenþii ºicolaboratorii, modest, de înaltã facturãmoralã este un om de excepþie!

Rezultatele îl confirmã printre celemai de seamã personalitãþi care au scriso paginã frumoasã în istoria ºtiinþei ºitehnicii româneºti în construcþii.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)


Reabilitarea termicã a locuinþelorºi clãdirilor publice, comerciale ºi industriale

ing. Gelu JUNCU – director FLUIDTEC, Ploieºti

Acest program susþine investiþiile fãcute în locuinþe,cu scopul economisirii resurselor energetice, prin parti-ciparea financiarã a statului.

Reabilitarea termicã a locuinþelor (în funcþie delocuinþã) presupune:

� izolarea termicã a pereþilor exteriori;� înlocuirea ferestrelor ºi uºilor exterioare existente

cu altele performante energetic;� termo-hidroizolarea terasei / acoperiºului / planºe-

ului peste ultimul nivel;� izolarea termicã a planºeelor peste subsoluri;� închiderea balcoanelor / logiilor cu tâmplãrie

performantã;� demontarea instalaþiilor ºi echipamentelor montate

aparent pe faþadele / terasele locuinþelor ºi blocurilor ºiremontarea lor dupã efectuarea lucrãrilor de izolaretermicã;

� lucrãri de refacere a finisajelor anvelopei.Pe lângã acest program de reabilitare termicã prin

termoizolare, mai existã unul de susþinere ºi încurajare afolosirii surselor de energie neconvenþionale ºi/sauregenerabile, în locul celor clasice.

Nu vom dezvolta, în detaliu, aceste programe dar nevom opri asupra unor aspecte ale accesãrii programuluide reabilitare termicã a locuinþelor ºi asupra unoraspecte economice ºi tehnice.

Programul de reabilitare a locuinþelor, cu sprijin de lastat, are în vedere, în primul rând, blocurile de locuinþe ºilocuinþele multifamiliale (mai puþin locuinþele unifami-liale). Obþinerea sprijinului financiar de la stat estecondiþionatã de înscrierea în programul guvernamentalprin cereri adresate administraþiilor locale, care orga-nizeazã licitaþii (nu sunt admise licitaþiile organizate deproprietari).

Pentru începerea lucrãrilor de reabilitare cu sprijin dela stat, este necesar, în primul rând, sã se întocmeascãun certificat de audit energetic care sã conþinã datedespre starea termicã ºi energeticã a clãdirii ºi a insta-laþiilor, precum ºi informaþii despre utilizarea eficientã alocuinþei, ca urmare a aplicãrii unor soluþii de reabilitare ºimodernizare energeticã.

Primul pas pentru întocmirea certificatului energeticeste completarea unei cereri tip la direcþia de urbanismºi amenajarea teritoriului din primãria de unde face parteproprietarul. Al doilea pas: proprietarul trebuie sãgãseascã un auditor energetic care sã întocmeascãexpertiza tehnicã. Expertiza tehnicã, auditul energetic ºiproiectarea lucrãrilor de reabilitare termicã se asigurãdin fonduri de la bugetele locale.

Faþã de acestea existã pãreri care au în vedere:� eliminarea licitaþiei obligatorii fãcutã de primãrii ºi

realizarea ei de cãtre proprietari;� eliminarea necesitãþii de efectuare a expertizei

tehnice, auditului energetic ºi proiectarea lucrãrilor dereabilitare termicã, având în vedere cã toate locuinþele ºiclãdirile pot fi catalogate, din punct de vedere termic,dupã proiectele de execuþie a acestora;

� extinderea programului ºi la casele particulareunifamiliale;

� pentru izolarea termicã se pot folosi numai materi-alele prevãzute în anexele la program; întrucât au apãrutnoi materiale termoizolante, sã fie trecute ºi acestea sausã nu mai existe anexele în cauzã.

Preþurile oficiale de reabilitare, prin programul MDRL,pentru un apartament standard cu douã camere ºisuprafaþa utilã de 50 mp, situat într-un bloc P+4, seridicã la cca. 1.800 - 3.000 euro. Alocaþiile anuale aleguvernului pentru acest program sunt de cca. 90 mil.euro ceea ce înseamnã 50.000 apartamente/an. Înacest mod, cele peste 3 milioane de apartamente dinþarã se vor termoizola în cca. 60 ani.

În concluzie, vã recomandãm sã micºoraþi pier-derile de cãldurã din locuinþã, fãrã mari investiþii ºifãrã ajutor de la stat. Mai ales cã în ceea ce priveºteplacarea faþadelor cu polistiren existã ºi un alt aspectasupra cãruia am dori sã ne referim, pe scurt, în continuare.

“Pânã de curând a fost preluat ca o axiomã faptul cãplacarea faþadelor cu polistiren reduce consumul deenergie termicã cu pânã la 60 la sutã, previne formareade mucegai ºi prelungeºte durata de viaþã a clãdirilor cucel puþin 20 de ani.

În condiþiile creºterii continue a preþului energiei, se impune reabilitarea termicã a locuinþelor, clãdiriloradministrative, comerciale ºi industriale. Din consumul anual de energie al unei locuinþe, 55% este pentruîncãlzire. Într-o locuinþã neizolatã corespunzãtor, pierderile de cãldurã sunt de 20-25% la nivelul pereþilorexteriori, 20-30% prin subsol ºi acoperiº ºi 20-25% la nivel de uºi ºi ferestre neperformante.

Directivele europene recomandã reducerea consumurilor energetice cu 9% în perioada 2008-2016.Ca urmare, s-au emis legi ºi norme ºi s-a dat startul, printre altele, programului de susþinere acetãþenilor în izolarea termicã a locuinþelor pe care le au în proprietate.


Un studiu al institutului care investigheazã erorile deconstrucþie, din Aachen, aratã cã mucegaiul de pe pereþieste aproape la fel, atât în casele izolate, cât ºi în celeneplacate cu polistiren, informeazã Deutsche Welle.

În cazul locuinþelor izolate, rata de pãtrundere amucegaiului este de 8,2%, în timp ce casele neplacate auo ratã de 9,3 la sutã. Diferenþa poate fi trecutã chiar în sferaerorilor statistice.

Unul dintre cei mai mari adversari ai placãrilor cupolistiren a zidurilor este arhitectul german Konrad Fischer,care a remarcat cã materialul artificial blocheazã oricefel de circulaþie a aerului, provoacã condens în interiorulizolaþiei, condens ce nu se poate evapora iar în timpuliernii îngheaþã provocând pagube ireparabile structuriide rezistenþã a clãdirii.

Din cauza umezelii, pereþii devin mai reci, iar dreptrezultat termoizolaþia îºi pierde proprietãþile iniþialeîncepând sã se comporte ca un pulover ud care nunumai cã nu încãlzeºte camera, dar o menþineîngheþatã.

Conform inginerului constructor Mathias Baumann,locuitorii clãdirilor izolate cu polistiren sunt forþaþi, odatãcu trecerea timpului, sã se lupte cu umiditatea, cheltuinddin ce în ce mai mulþi bani cu încãlzirea, în comparaþiecu locuitorii clãdirilor neizolate.

Specialiºtii germani considerã cã beneficiul eco-nomic al izolaþiei termice este discutabil.

În Germania, o expertizã a Organizaþiei Asociaþiilorde Proprietari aratã cã o investiþie de 4.250 euro, care îirevine unui proprietar de apartament, îi va aduce oeconomie anualã la întreþinere de... 9,80 euro.

În concluzie, cei care criticã polistirenul ne sfãtuiescsã cãutãm materiale cu permeabilitate capilarã ºi densi-tate mare. Din pãcate, acestea sunt mult prea scumpe,depãºind 120 euro pe metru pãtrat, faþã de 60-80 eurocât costã cele de slabã calitate, la nivel european.

Potrivit experþilor, clãdirile vechi cu ziduri groase suntmai confortabile ºi mai economice în starea originalã,fãrã a fi placate cu polistiren.” Sursa: Ziare.com

CE VÃ RECOMANDÃM ÎN ACESTE CONDIÞII?Au apãrut pe piaþã materialele ceramice lichide ter-

moizolante ultrasubþiri, care reprezintã o soluþie efici-entã, sigurã, ieftinã ºi simplã pentru izolaþia termicã acaselor de locuit individuale ºi a apartamentelor dinclãdirile multietajate, precum ºi a clãdirilor administra-tive, comerciale ºi industriale.

Termoizolarea cu materiale ceramice lichide, ultra-subþiri (fig.1b) este cea mai nouã metodã de termoizo-lare, oriunde apare necesitatea de izolare la cald saula frig. În figura 1 este redatã comparaþia între metodatradiþionalã ºi cea cu materiale ceramice lichide termo-izolante.

Materialele ceramice de termoizolaþie au fost elabo-rate ºi folosite de NASA pentru izolarea termicã asuprafeþelor navelor cosmice. Experimentarea cu rezul-tate foarte bune în acest domeniu timp îndelungat a per-mis folosirea lor pe scarã largã ºi în cele mai diversedomenii ale industriei ºi activitãþii sociale.

Materialele ceramice termoizolante cu microsfere deceramicã ºi de siliciu sunt polimeri lichizi ceramici cu pro-prietãþi de conservare a energiei, care funcþioneazã peprincipii fizice noi, diferite faþã de materialele ter-moizolante uzuale. Materialele se prezintã sub formaunei compoziþii lichide dense care, pe lângã cauciuc ºipolimeri acrilici sintetici solubili în apã, conþin ºi micro-sfere de siliciu vidate având diametre de 0,02 mm precumºi microsfere ceramice vidate cu diametre de 0,01 mm.Materialele se dilueazã cu apã. Dupã aplicarea materi-alului pe suprafaþa ce trebuie protejatã, în timpul eva-porãrii apei ºi a polimerizãrii lui, în jurul microsferelor desilicon se formeazã, datoritã câmpului electrostatic,coconi de microsfere vidate. Structurate în acest fel,microsferele de siliciu ºi cele de ceramicã creeazã, încompoziþia aplicatã, o puternicã structurã elasticã, careare un înalt grad de rezistenþã termicã. Polimerul dincompoziþia materialului formeazã, la rândul sãu, o struc-turã pelicularã dispusã în straturi longitudinale separateîntre ele prin goluri fine de aer.

Fig. 1: Comparaþie între termoizolaþia clasicã ºi cea cu materiale ceramice termoizolante. a) Izolaþie clasicã a peretelui exterior al unei clãdiri cu plãci de polistiren sau cu vatã

b) Izolaþia peretelui exterior al unei clãdiri cu material ceramic termoizolant lichid



Rezultã o membranã elasticã stratificatã ºi termore-flectoare, care împiedicã pãtrunderea umiditãþii ºiblocheazã mecanismele de transfer termic. Deoareceaderenþa materialului la suprafaþa pe care se aplicãeste foarte bunã, se înlãturã posibilitatea de coroziuneºi ruginire.

Realizarea stratului termoizolant pe suprafaþa ce tre-buie izolatã presupune curãþirea acesteia printr-ometodã adecvatã materialului din care este confecþio-natã ºi aplicarea, apoi, a materialului termoizolantceramic lichid. Pentru aceasta, se pot folosi pensule saurulouri pentru zugrãveli, atunci când suprafeþele de izolatsunt pânã la 50 mp, ºi pistoale de pulverizat pentru ten-cuieli ºi zugrãveli, atunci când avem suprafeþe mari deizolat.

Principalele avantaje ale utilizãrii acoperirilorceramice lichide termoizolante în construcþii civile,construcþii ºi instalaþii industriale, sisteme ºi con-ducte de transport fluide:

� Permite termoizolarea, în condiþiile cele mai avan-tajoase, a celor mai diverse construcþii, clãdiri, blocuri,utilaje, instalaþii, rezervoare de stocare, cisterne autoºi cale feratã de transport produse petroliere, conductede transport abur, apã caldã, þiþei, gaze, azot, oxigen etc.dispuse în exterior sau interior, suprateran sau subteran,submarine ºi subacvatice, reprezentând o alternativãeficientã ºi economicã la costurile înalte ale sistemelorclasice de termoizolare;

� Pe lângã calitatea de termoizolare, are proprietãþifoarte bune de hidroizolare ºi anticoroziune (blo-cheazã formarea ruginii sub izolaþie), este ignifugã,dielectricã, reflexie UV 99%, fonoabsorbantã,nemaifiind necesare alte mãsuri de protecþie pentruaceste obiective (dacã nu sunt impuse condiþii speciale);

� Caracteristici termofizice unice:- acoperirile cu material ceramic prezintã proprietatea

unicã de reflexie a radiaþiilor termice, coeficientul dereflexie a radiaþiilor solare fiind de 95% ceea ce nu per-mite, de exemplu, ca produsele petroliere sã seîncãlzeascã puternic în rezervoare; se micºoreazãevaporarea produselor ºi ca urmare, se creeazã posibi-litatea de a mãri umplerea rezervoarelor cu produsepetroliere;

- 99% din radiantul de energie care ajunge în contactcu stratul de material ceramic este reflectat ºi numai 1%este absorbit de acesta, astfel cã nu lasã sã treacã prinel energia ºi nici nu o acumuleazã;

� Indice foarte înalt de aderenþã la un mare numãr demateriale ºi suprafeþe care eliminã posibilitatea depãtrundere a umezelii ºi coroziunea; nu poate fi înde-pãrtatã de pe suprafaþa pe care s-a aplicat; nu crapã;

� Poate fi aplicatã pe metal, beton, cãrãmidã, lemn,sticlã, plastic, cauciuc ºi multe alte suprafeþe ºi mate-riale;

� Se dilueazã cu apã, ceea ce permite a se lucra înspaþii fãrã ventilaþie;

� Grosimea stratului de termoizolare cu materialceramic este de cca. 40 de ori mai micã decât a izola-þiilor cu materiale clasice termoizolante. (Pierderile decãldurã din clãdirile izolate cu vatã mineralã cu grosimeade 80 mm sunt identice cu pierderile din clãdirile izolatecu un strat de numai 1,2-2,5 mm grosime din materialceramic);

� Permite termoizolarea în cele mai greu accesibilelocuri, acolo unde nu e posibilã aplicarea materialelorclasice;

� Nu este necesarã folosirea unor acoperiri de pro-tecþie suplimentare (tencuieli decorative);

� Volum mic ºi greutate redusã de transport;� Posibilitãþi de aplicare ºi termoizolare pe instalaþii

înalte, fãrã folosirea unor tehnici ºi utilaje specializatescumpe;

� Se foloseºte pentru ambele tipuri de temperaturi(cald ºi frig);

� Metode clasice de aplicare prin pulverizare, cupensula sau cu role;

� Uºor de aplicat, în timpi mult mai scurþi decât altetipuri de izolaþii;

� Este exclusã formarea condensului ºi a ruginiipe suprafeþele protejate;

� Nu necesitã cheltuieli pe timpul exploatãrii îndelun-gate a termoizolaþiei;

� Greutate foarte micã: mai uºoarã decât orice altãvariantã de izolare cunoscutã. Construcþiile ºi structurilepe care se aplicã nu sunt încãrcate ºi solicitate supli-mentar în clãdiri ºi canale tehnologice;

Fig. 2: Izolaþiile cu materiale ceramice termoizolante blocheazã 95% din încãr-carea termicã (blocare absorbþie ºi transfer cãldurã); reflectã 99% razele

ultraviolete; reflectã 92% razele vizibile; reflectã 99, 5% din razele infraroºii;blocheazã pãtrunderea apei ºi a umezelii - constituie o barierã a apei

testatã ºi certificatã; blocheazã formarea mucegaiului, ciupercilor, putrezirealemnului; blocheazã infiltarea aerului fiind o barierã permanentã flexibilã

împotriva vântului; blocheazã 68% din toate undele sonore, amortizând zgo-motele; blocheazã formarea flãcãrii ºi a fumului în caz de incendiu –

clasa A ºi “0” flãcãri ºi fum



� Reduce volumul ºi greutatea pentru orice structurãde construcþii, piesã sau echipament;

� Termen de garanþie foarte mare în exploatare(10-15 ani) în comparaþie cu cele clasice.

CUM ªI UNDE SÃ IZOLÃM?Dacã vorbim despre termoizolarea economicã ºi

chibzuitã a unei locuinþe, atunci aceasta trebuie sã sefacã în acele locuri unde au loc pierderile cele maimari de cãldurã. Conform cercetãrilor ºi mãsurãtorilor,pierderile de cãldurã depind de poziþia ºi tipul clãdirii.În tabelul 1 sunt redate pierderile pentru unele tipuri delocuinþe.

� Pereþii clãdiriiDacã veþi privi iarna de afarã, printr-o camerã de ter-

moviziune, la pereþii casei, veþi descoperi cã o parte dincãldurã trece prin pereþi din interior cãtre exterior în modneegal. Se va observa cã cea mai mare temperaturã seînregistreazã în zona de amplasare a caloriferelor ºiradiatoarelor, buiandrugii ferestrelor, obloane ferestre,rosturi între plãci la casele din panouri prefabricate. Înrest pereþii sunt mult mai reci. Deci cele mai mari pierderide cãldurã au loc prin locurile sus amintite, în compara-þie cu restul peretelui. Prin urmare, termoizolareapereþilor exteriori trebuie sã se facã diferenþiat pentrufiecare porþiune de perete aplicând grosimi de izolaþiidiferite. În cazul izolaþiilor cu materiale clasice, acestlucru nu este posibil. Folosind materialele ceramice ter-moizolante lichide, puteþi sã reglaþi singuri grosimea izo-laþiei în fiecare loc ºi zonã a peretelui conform necesarului.

Veþi aplica unul, douã sau trei straturi cu grosime de0,5 mm, nu pe toatã suprafaþa peretelui. Fiecare porþi-une a peretelui va fi acoperitã în funcþie de necesar, iarpunctele critice, cu pierderi mari de cãldurã, le veþi izolacu grosimea maximã.

Termoizolarea cu materiale ceramice poate fi reali-zatã ºi în interior (fãrã reducere de spaþiu util), în oriceanotimp ºi pe orice vreme. În acest mod, dacã aveþi unapartament sau o casã 4+1, nu trebuie sã izolaþi decâtcu douã straturi, cca. 5 metri pãtraþi, peretele din zonacaloriferelor ºi cca. 10 metri pãtraþi, zonele adiacenteferestrelor, adicã în total 15 mp. Pentru aceasta, nu aveþinevoie decât de 19 litri de material ceramic.

� Tavanul (acoperiºul)Existã materiale ºi tehnologii foarte bune pentru izo-

larea acoperiºurilor dar ele sunt scumpe ºi trebuie

realizate de specialiºti, cu echipamente adecvate. Noivã propunem sã acoperiþi tavanele din camere cu unstrat de material ceramic termoizolant. Ca rezultat alaplicãrii acestei mãsuri, veþi obþine economii la cheltu-ielile cu încãlzirea de 12-18%.

Se cunoaºte cã oamenii percep cãldura ºi frigul lapicioare mult mai puternic decât la alte pãrþi ale corpului.Pe de o parte, picioarele se aflã în partea inferioarã acorpului, departe de centrele energetice ale organismu-lui. Pe de altã parte, temperatura la podea este întot-deauna mai micã decât cea din tavan. În cele mai multecazuri, diferenþa poate ajunge la 5-7 0C ºi aceasta pentrucã încãlzirea încãperii se face prin miºcarea aerului caldde la radiatoare, aer cald ce tinde sã se ridice spretavan. Cum este normal, termostatul care regleazãcazanul sau boilerul de încãlzire se fixeazã astfel încâtsã se poatã citi uºor informaþia de pe display. Aceastaînseamnã o înãlþime de 150-170 cm.

Pentru obþinerea temperaturii de confort a aerului lanivelul podelei (19-20 0C), va trebui sã reglaþi termostatulla 22-24 0C. Ce înseamnã acest lucru, din punct devedere al cheltuielilor cu energia? Mai multe agenþiiguvernamentale energetice, din diverse þãri (Germa-nia, Cehia, Suedia), precizeazã cã, pentru a se mãritemperatura în locuinþe peste 20 0C, fiecare 1 0C înplus conduce la creºterea cheltuielilor cu cãldura cu 6%.

Ce se întâmplã dacã tavanul este acoperit cu mate-rial ceramic termoizolant?

Are loc reflexia razelor infraroºii înspre podea ºi dife-renþa de temperaturã pe înãlþime în camerã se va stabilicu mult mai micã, de regulã 1-1,5 0C. Cu alte cuvinte,pentru a avea la picioare temperaturi de 20 0C, este sufi-cient ca pe termostat sã se stabileascã temperatura la20-21 0C, ºi folosind numai aceastã mãsurã de termoizo-lare, rezultatul este reducerea cheltuielilor cu încãlzireacu 12-18%. Pentru izolarea tavanelor, pe o suprafaþã de100 mp, cu un strat de material ceramic gros de numai0,5 mm, aveþi nevoie de doar 76 litri de astfel de material.

� Podeaua (planºeul)Vã este suficient sã atingeþi o suprafaþã acoperitã ºi

alta neacoperitã cu material ceramic lichid termoizolant,pentru a depista, fãrã greºealã, care dintre ele este izo-latã. În legãturã cu aceasta, se vorbeºte de suprafeþecalde sau reci, dar suprafaþa acoperitã cu material

Tabelul 1



ceramic termoizolant va fi perceputã ca suprafaþa cutemperatura cea mai apropiatã de cea a corpului uman.De aceea, vã propunem sã aplicaþi acest material ºi pepodele, pe dalele de beton, sub pardoseli sau covoareaºezate pe podea. Stratul de material ceramic ter-moizolant va ridica confortul în camerã. Podeaua va fiperceputã mai caldã, iar cãldura din camerã nu va maitrece în subsolul rece sau la fundaþie, fiind reflectatã deizolaþia cu material ceramic termoizolant.

Pentru izolarea podelei aveþi nevoie, ca ºi pentrutavan, de cca. 4 canistre de 19 litri de material.

În concluzie, pentru micºorarea pierderilor de cãldurãdintr-o casã cu o suprafaþã de cca. 100 metri pãtraþi,aveþi nevoie de 10 canistre de material (190 litri).

Dacã avem în vedere cã lucrarea poate fi fãcutã dedvs., toatã izolaþia nu va costa mai mult de 2.820 euro.Pentru locuinþe situate în case multietajate, preþul ter-moizolãrii, în sistemul arãtat, diferã în funcþie desuprafaþã ºi dispunerea camerelor ºi dependinþelor ºieste, informativ: pentru un apartament cu douã camere,cu suprafaþa locuibilã de 40 mp, cca. 800-1.200 euro.

DE CE SUNTEM ATÂT DE ÎNCREZÃTORIÎN RECOMANDÃRILE DE MAI SUS?

Înainte de toate, pentru cã ele au fost cercetate ºiverificate de institute de cercetare în domeniu, ale cãrorrapoarte ºi mãsurãtori confirmã cele de mai sus. Existãnumeroase relatãri ºi rapoarte ale unor beneficiariasupra aplicaþiilor reale de folosire a materialelor cera-mice termoizolante care le atestã eficienþa.

Unul dintre acestea este redat în continuare de cãtreun utilizator din Cehia, care a aplicat aceste mãsuri lacasa proprietate personalã. Casa cu douã nivele are osuprafaþã, la bazã, de 120 mp ºi a fost construitã în 1983,din blocuri de beton celular.

Grosimea pereþilor este de 35 cm. Pentru încãlzire,casa a fost dotatã cu un boiler de 16 kw - construcþie 1990.

În 2006, proprietarul a început reabilitarea termicã alocuinþei cu forþe proprii. În mai, el a schimbat radia-toarele ºi a pãstrat acelaºi boiler; a înlocuit însã feres-trele ºi uºile. Pentru izolarea tavanelor de la etajul II ºi apereþilor exteriori ai clãdirii pe interior, a folosit materialceramic termoizolant. În vara lui 2007 el a acoperit ºi

suprafaþa exterioarã a pereþilor clãdirii cu materialceramic termoizolant.

Mãsurile de reabilitare aplicate ºi efectul acestorasunt redate în tabelul 2.

Este clar cã izolarea pereþilor ºi tavanelor cu materialceramic termoizolant a dus la reducerea însemnatã anecesarului de energie pentru încãlzire. Dupã aplicareamãsurilor arãtate, necesarul de energie pentru încãl-zirea clãdirii a fost de cca. 52 kw/mp, ceea ce o situeazãaproape în categoria clãdirilor cu consum mic de energie(45-50 kw/mp/an).

În acest articol am vrut sã arãtãm cã economia deenergie pentru încãlzirea locuinþei ºi deci reducereacheltuielilor cu încãlzirea se pot realiza ºi prin altemoduri de termoizolare decât cele cu polistiren ºi vatãmineralã.

Observaþie: La cerere, putem sã vã punem la dis-poziþie ºi alte materiale care dovedesc eficienþa aco-peririlor cu substanþe ceramice termoizolante, deexemplu:

� Concluzii asupra cercetãrilor termotehnice efectu-ate asupra pereþilor construcþiilor acoperite cu materialeceramice lichide termoizolante (Laboratorul central deanalizã pentru economia de energie în construcþii Rusia);

� Referat despre reparaþia capitalã ºi reabilitarea ter-micã a douã blocuri de locuinþe din oraºul Perm (Între-prinderea municipalã de gospodãrire comunalã ºilocuinþe „Garant“, oraºul Perm - Rusia);

� Rezultatele mãsurãrii temperaturilor, înainte ºidupã acoperire cu material ceramic (Experiment naturalîntr-o locuinþã din oraºul Kazan - Rusia);

� Reabilitarea acoperiºului ºi pereþilor clãdirii ºcoliidistrictuale Bearden – USA;

� Reabilitarea termicã a construcþiei ºi acoperiºuluimetalic al unei clãdiri din Jacksonville Arkansas – USA;

� Reabilitarea termicã a unor blocuri de locuinþe dinMünchen – Germania;

� Rapoartele ECAP (Energy Conservation Assis-tance Program) filialele New York, Denver ºi Florida –USA, asupra eficienþei folosirii materialelor ceramice ter-moizolante;

� Multe alte materiale pe aceastã temã. �

Tabelul 2



Localizare: pe braþul Sfântu Gheorghe, sat Uzlina.Capacitate: 21 camere duble, 42 locuri. Locaþia este clasificatã cu 4 stele de Ministerul Turismului.Facilitãþi: bucãtãrie pescãreascã, restaurant (44 locuri) cu bar ºi terasã, ambarcaþiuni rapide pentru transportul vizitatorilor ºiexcursii mai lungi în locaþiile de interes ale Deltei Dunãrii, bãrci cu motor ºi cu vâsle pentru oaspeþii pescari, teren de tenis pe zgurã,conexiune internet ºi cablu TV în toate camerele, wi-fi în recepþie, restaurant ºi terase.Accesul pe amplasament se poate face cu ambarcaþiuni, de tipul bãrcilor cu motor, din dotarea societãþii.Suprafaþa pe care sunt construite cele 8 corpuri de clãdiri cu funcþiunea de cazare, restaurant, agrement este de 5.984,93 mp(2 parcele).Parcelele sunt tratate unitar, cu toate funcþiunile legate prin alei pietonale, placate cu piatrã naturalã, cu mobilier adecvat la spaþiilespecial amenajate pentru recreere ºi locurile de joacã pentru copii.Ambele parcele au plantate agremental gazon, sãlcii pletoase, trandafiri, bambuºi, thuya, arþari, buxus, pinus ºi specii de planteagãþãtoare.În faþa restaurantului se gãseºte o terasã deschisã, din lemn de culoare wenge.Pe amplasament este amenajat un teren de tenis iluminat.Ansamblul turistic dispune de 16 ambarcaþiuni pentru transport ºi pescuit ºi 3 ºalupe de agrement.Amplasamentul este utilat cu toate reþelele edilitare necesare.

Ansamblu turistic ºi de agrement UzlinaCOMPLEX EGRETA RESORT

Teren tenis Barcã cu motorRestaurant

Uzlina Complex Egreta panoramic Uzlina Egreta Resort

SC Hidroconstrucþia SA vã invitã sã vã petreceþi vacanþa în paradisul Deltei Dunãrii.VACANÞÃ PLÃCUTÃ!

HOTEL PLUTITOR HIDROCONSTRUCÞIA, BRAÞUL SFÂNTU GHEORGHE, DELTA DUNÃRII

Localizare: Hotelul plutitor a fost lansat în circuitul turistic în luna septembrie 2009 ºi îndeplineºte toate standardele U.E. deconfort ºi siguranþã. Locaþia actualã a Hotelului plutitor Hidroconstrucþia este Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe,permite un acces imediat la lacul Roºu, la principalele oraºe ale Deltei Dunãrii Sulina ºi Sfântu Gheorghe ºi la litoralul Mãrii Negre.Transport: Pentru a ajunge la Hotelul plutitor Hidroconstrucþia, urmaþi drumul spre Murighiol (punctul de plecare în Delta Dunãrii- la aproximativ 40 km de reºedinþa judeþului Tulcea), iar aici vã opriþi la debarcader. Maºina o puteþi lãsa în siguranþã în parcãrileplãtite/pãzite din zona debarcaderului. Cãlãtoria, de la Murighiol pânã la hotelul plutitor, se efectueazã cu ambarcaþiunile rapideale firmei Hidroturism.Servirea mesei: Masa va fi servitã într-un cadru plãcut, în restaurantul tradiþional pescãresc al hotelului. Bucãtãria este specifictradiþionalã Deltei Dunãrii: meniuri preparate din peºte, iar la cerere se pot gãti ºi alte specialitãþi culinare. Este dotatã cu echipa-mente moderne de preparare a mâncãrurilor, facilitãþi de refrigerare adecvate.Cazare: Hotelul plutitor poate caza un numãr de 18 persoane dispunând de 9 camere cu câte douã paturi, cu baie proprie, apãcaldã menajerã, aer condiþionat ºi încãlzire centralã.Ambarcaþiuni: Hotelul deþine ambarcaþiuni rapide pentru transportul vizitatorilor ºi excursii mai lungi, în locaþiile de interes aleDeltei Dunãrii, bãrci cu motor ºi cu vâsle pentru oaspeþii pescari.• ªalupã rapidã (1 buc) - Hidrobuz, dotatã cu motor Mercury Verado, putere 250 CP, 12 locuri;• ªalupã rapidã (1 buc) - Boston Whaler 180 Ventura, dotatã cu motor Mercury Verado, putere 150 CP, 1+7 locuri;• ªalupã agrement (1 buc) - Egreta, dotatã cu motor 65 CP, 10 locuri;• ªalupã rapidã (2 buc) - Romcraft 480, dotatã cu motor Mercury F20M, putere 20 CP, 1+2 locuri;• ªalupã rapidã (1 buc) - Romcraft 480, dotatã cu motor Mercury F20M, putere 9,9 CP, 1+2 locuri.Activitãþi de recreere: Puntea este o terasã deschisã dotatã cu ºezlonguri pentru plajã ºi admirarea peisajului. Lacurile ºijapºele aflate în imediata apropiere a hotelului sunt cunoscute împãtimiþilor pescuitului la rãpitor, în special la ºtiucã. Lângã hotel,pe Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe sunt locuri bune de pescuit crap, somn, ºtiucã, roºioarã ºi biban.• Se asigurã ºalupe rapide pentru croazierã de 1+7 locuri, 1+12 locuri dotate cu motoare de 150 CP pentru vizitarea punctelor deatracþie ale Biosferei Delta Dunãrii.• Pentru efectuarea excursiilor în Delta Dunãrii se vor stabili trasee turistice în cadrul cãrora se vor efectua plimbãri pe canale,lacuri, în sate pescãreºti. Traseele se hotãrãsc în funcþie de preferinþele clienþilor.• Se organizeazã vizite ale oraºelor Sulina ºi Sfântu Gheorghe, cu ieºiri în zona litoralã din imediata apropiere a vãrsãrii Dunãriiîn Marea Neagrã.• Se organizeazã programe pentru ornitologi cu ghizi specializaþi în zonele protejate ale Deltei Dunãrii.• Se organizeazã focuri de tabãrã cu barbeque, picnic-uri, discotecã.Pentru pescuit: se asigurã bãrci pentru pescuit cu motorizare de 15 CP; hotelul plutitor pune la dispoziþia pescarilor ambarcaþi-uni cu vâsle de 4 locuri; ºalupa de agrement Egreta, deplasament 7 t, putere motor 43 CP, este folositã pentru servicii ºi tractareabãrcilor la locurile de agrement/pescuit; în apropierea punctului de ancorare a Hotelului plutitor Hidroconstrucþia sunt locuri depescuit sportiv la crap, ºtiucã, somn, ºalãu, biban, lin, caras, roºioarã ºi anume pe Canalul Cordon Litoral Sulina - Sfântu Gheorghe,lacul Roºu, Roºuleþ, Tãtaru.

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori la dispoziþia dumneavoastrã C2, C3, C4, 13

Mortar în strat subþire 4, 5

Armare profesionalã cu fibre din polipropilenã

pentru betoane ºi mortare 6, 7

Cofraje pentru poduri 8, 9

Hidroizolaþii cu membranã bentoniticã 10, 11

Modelul informatic al clãdirii -

Importanþa BIM în proiectarea structurilor (I) 12, 14, 16, 18

Prima nivelã laser din lume pentru podele 15

Servicii de consultanþã tehnicã

ºi intermediere în afaceri 17, 27, 35

Drenaj de adâncime

cu drenuri electro-pneumatice® 19 - 21

Tehnologii de malaxare în adâncime

a pãmânturilor 22, 23

Tehnologii ºi utilaje pentru fundaþii speciale 24, 25, 27

Standardizarea elementelor pentru zidãrie 26

Sisteme de zidãrie cu rosturi subþiri BCA 28, 29

Prezent ºi viitor: investitori strãini în România 30

Accesorii pentru scule electrice profesionale 31

Regulamentul UE privind stabilirea unor condiþii

armonizate pentru comercializarea produselor

pentru construcþii (IV) 32, 34, 35

Rãºini hidrostructurale

pentru etanºarea rosturilor de dilatare 33

Atestarea conformitãþii agregatelor Benolite®

pentru aplicarea marcajului CE 36 - 38

Management performant 39

Personalitãþi româneºti în construcþii:

Mircea Balcu 40

Centrale termice solare, Elemente de fixare

pentru construcþii, Expertize, consultanþã,

teste laborator construcþii 41

Reabilitarea termicã a locuinþelor ºi clãdirilor

publice, comerciale ºi industriale 42 - 46

Vopsele lavabile de exterior 47

Materiale pentru infrastructura cãilor ferate 47

Pentru toatã lumea:

Hidro… turism în Delta Dunãrii 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Redactor-ºef Ciprian ENACHE - revistaconstructiilor.eu · Ancorare uºoarã ºi sigurã, cu...

Documents

Transcript of Redactor-ºef Ciprian ENACHE - revistaconstructiilor.eu · Ancorare uºoarã ºi sigurã, cu...