AUTOR : Andreea Stetiu

Jocurile copilãriei

Cartea cu jucãrii - Hoţul

de Tudor Arghezi

Evocare

O1 – sã realizeze cât mai multe asociaţii pornind de la sintagma datã;

O2 – sã se familiarizeze cu conţinutul textului ce urmeazã a fi explorat;

1. Scrierea liberã

Timp de cinci minute scrieţi ce vã vine în minte când auziţi urmãtoarea sintagmã:

Greşeala recunoscutã e pe jumãtate iertatã.

2. Aţi înţeles textul? Rãspundeţi, în perechi, la întrebãri:

▪ Unde a fost mutat ursul?

▪ De ce nu se speria nimeni de urs?

▪ De ce a fost trimis ursul în pod?

▪ Ce a învãţat mingea, de la miel, sã manance?

▪ Cine a lãsat borcanele de dulceaţã nelegate?

▪ Cine era hoţul?

Realizarea sensului

O1 – sã gãseascã în text cauzele şi efectele acţiunilor selectate;

O2 – sã completeze secvenţele cadranelor conform cerinţlor;

1. Cauzã – efect

Descoperã în text şi completeazã cauza sau efectul:

Cauzã Efect

1

L-au prins cu cutiile de bomboane fugind sub canapea

L-au bãtut.

Stã în pod.Ursul era glaben şi culoarea aia micşoreazã seriozitatea lucrurilor

Ursul se uita cu bunãtate.Statea în singuratate.

Le mânca pe toate cu încetul.Lãsa dulapurile descuiate.

1. Completeazã cadranele:

Scrie cuvinte cu sens asemãnãtor pentru:

fricã=petice=stricãtor=se nãrãvise=sã pape=

Ce ţi-a plãcut cel mai mult din

text? De ce?

Completeazã propoziţiile:

M-am bucurat atunci când ... M-a dezamãgit cã ... Mi-aş fi dorit sã ...

Deseneazã-l pe urs aşa cum ţi-l

închipui tu.

Reflecţia

O1 – sã demonstreze înţelegerea textului prin completarea reţelei personajelor;

O2 – sã creeze texte scurte, originale, pornind de la termeni cheie, cu utilizarea unui suport

intuitiv;

1. Reţeaua personajelor

Scrie în fiecare cerc câte o însuşire pentru fiecare personaj.

HOŢUL

2

2. Termeni cheie

Uneşte cu o sãgeatã cuvintele care au legaturã şi redacteazã un eseu de

5-6 rânduri în care sã descrii bunãtãţile care le plãceau copiilor.

Ursul rahat pod dulceaţã fructe şerbet

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Cartea cu Apolodor

de Gellu Naum

Evocare

O – sã formuleze predicţii, pornind de la date cunoscute;

Lucraţi în perechi!

3

Împreunã cu colegul de bancã, realizaţi o predicţie pe baza termenilor cheie scrişi pe

tablã:

Redacteazã o povestire în care sã introduci aceşti termeni. Dã-i un titlu şi prezintã

conţinutul.

Realizarea sensului

O1 – sã gãseascã explicaţiile corespunzãtoare expresiilor date;

O2 – sã argumenteze o opinie;

O3 – sã analizeze critic situaţiile în care se aflã personajul principal;

1. Jurnalul dublu. Explicã urmãtoarele expresii folosite de autor în text:

Expresii Explicatia expresiilor„trãia voios şi zâmbitor“

„Mi-a dor! Mi-e dor! De fraţii mei din Labrador!“

„Se poate prãpãdi de dor...“

„În larg vuia clocotitor/ Întreg potopul apelor.“

„Cântam frumos, cântam la cor“

„ai drum ceva mai ocolit / Cãci navigam spre rãsãrit.“

1. Metoda cadranelor

De ce crezi cã este important sã avem o familie? Imagineazã-ţi cã în timpul cãlãtoriei Apolodor scrie o scrisoare celor pe care îi lasã în urmã. Oare ce le-ar scrie?

Alcãtuieşte propoziţii cu urmãtoarele cuvinte: Capul Nord, eschimos, luntre, pescador.

Realizeazã o hartã în care sã surprinzi traseul fãcut de Apolodor în cãutarea familiei

4

TENOR POLUL NORD

PINGUIN

ACASÃ

AVION

Reflecţia

O – sã sintetizeze conţinutul lecturii prin crearea de texte scurte, originale;

Completeazã diamantul povestirii, pornind de la aventurile lui Apolodor.

1. Scrie numele personajului principal.

2. Scrie douã adjective care aratã cum se simţea Apolodor la circ.

3. Trei locuri prin care a trecut Apolodor în cãlãtoria sa.

4. Patru mijloace de transport folosite de Apolodor.

5. Cinci verbe care sã arate ce a fãcut dupã ce a plecat de la circ.

6. Patru personaje care îl ajutã pe Apolodor în cãlãtorie.

7. Trei adjective care îl descriu pe Apolodor.

8. Douã cuvinte sinonime cu FAMILIE.

9. Un cuvânt pentru esenţa textului.

Doreşti sã ştii mai multe despre ţinutul îngheţat Antarctica? Cautã informaţii în

enciclopedie şi prezintã-le colegilor!

Unde fugim de-acasã?

de Marin Sorescu

Evocare

O – sã realizeze cât mai multe asociaţii pornind de la cuvântul dat;

Brainstorming pentru aceastã carte.5

Ce ştiti despre aceastã carte? Cum vi se pare? Ce cuvânt vã vine în minte când

vedeţi aceastã copertã?

Realizarea sensului

O – sã completeze sateliţii fiecãrui ciorchine;

Folosindu-vã de exerciţiul anterior, creaţi un ciorchine ce are ca punct central

cartea Unde fugim de-acasa.

Reflecţia

O – sã descrie, sã compare, sã asocieze fapte, atitudini, personaje;

Cubul

Argumenteazã cã textul Unde fugim de-acasã seamãnã cu o poezie.

Comparã o întâmplare din carte cu o întâmplare din viaţa ta.

Asociazã indiciile cu personajele:

" El e spaima aricilor, fiindcã îi place sã doarmã numai pe ace." lupul

" Unul, douã, trei, patru ... are capete şapte. Numai ca sã le numeri, pierzi o zi şi o

noapte." balaurul

" Ca sã nu-şi piardã puii, îi poartã cu ei într-o sacoaşã (cã i-a mai pierdut o datã, i-a

cãutat Australia toatã)." cangurul

" Trãieşte în haite şi pe la noi. Mãnâncã dimineaţa oi, la prânz oi, şi seara tot oi.

Din cauza acestui meniu fix, umblã oamenii dupã el prin pãduri, cu puşti şi cu

topoare, sã-l cam omoare." lupul

Descrie animalul preferat întâlnit în aceste texte.

Aplicând trãsãturile unei poezii, creeazã un text în rime, cât se poate de hazliu.

Analizeazã patru substantive şi patru verbe din text

Hai sã ne jucãm

Ţi-ar plãcea sã cãlãtoreşti? Dacã da, fã o listã cu numele a cinci locuri unde ai

vrea sã fugi de -acasã. Adaugã, apoi, pentru fiecare, trei-patru cuvinte care sã i se

potriveascã locului şi sã rimeze.6

Mexic – puterenic – picnic

Japonia – Ferbonia – Laponia

Amintiri din copilãrie

La scãldat

de Ion Creangã

Evocare

O - sã se exprime clar şi sã redea cu acurateţe conţinutul textului;

Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi

- Elevii citesc textul şi se gândesc la el;

- Rezumã individual textul în douã sau trei fraze;

- Prezintã rezumatul partenerului;

- Partenerul va face acelaşi lucru;

- Se discutã, în perechi, asemãnãrile şi deosebirile dintre cele douã rezumate;

- Se prerzintã rezumatele întregii clase.

Realizarea sensului

O1 – sã analizeze situaţiile în care se aflã personajul şi sã le ordoneze în funcţie de propriile

cunoştinţe;

O2 – sã completeze jurnalul cu explicaţiile corespunzãtoare;

1. Metoda ŞTIU – VREAU SÃ ŞTIU – AM ÎNVÃŢAT

ŞTIU VREAU SÃ ŞTIU AM ÎNVÃŢAT

Cu toate cã o iubea foarte mult pe mama lui, Nicã nu o ascultã şi fuge la scãldat

Reuşeşte Nica sã scape nepedipsit în urma acestei isprãvi?

7

2. Jurnalul dublu. Explicã urmãtoarele expresii folosite de autor. Foloseşte

dicţionarele de regionalisme şi arhaisme.

Expresii Explicaţia expresiilor

„nu-mi vãd capul de trebi“„ca sã ne luãm de urât“„imi sfârâia inima-n mine“„am şparlit-o la baltã“„te-a rãzbi foamea“„Poţi opri vântul, apa şi gurile oamenilor?“„Vorba dulce mult aduce.“

Reflecţia

O1 – sã completeze secvenţele cadranelor conform cerinţlor;

O2 – sã creeze scurte texte originale (diamante) prin care sã sintetizeze conţinutul lecturii

şi sã-l esenţializeze;

1. Metoda cadranelor

I Alcãtuieşte propoziţii cu urmãtoarele

cuvinte: şezãtoare, pãpuşoi, prund, tupiluş,

ogradã, baltã.

III. Imagineazã-ţi cã Nicã ar fi ascultat

de mama lui si nu s-ar fi dus la scãldat.

Ce crezi cã ar fi fãcut?

II. Desparte în silabe zece verbe din text. IV. Surprinde într-un desen momentul

preferat din poveste.

2. Completeazã diamantul povestirii ştiind cã:

Primul rând constã într-un singur cuvânt care numeşte subiectul.

Al doilea rând este format din douã cuvinte care descriu subiectul.

Al treilea rând este format din patru cuvinte care exprimã sentimente faţã

de subiect (o propoziţie).

Al patrulea rând este format din trei cuvinte care exprimã acţiuni ale

subiectului.

Ultimul rând este format dintr-un cuvânt care exprimã esenţa subiectului.

8

La cireşe

de Ion Creangã

Evocare

O1 – sã redea conţinutul textului rãspunzând la întrebãri;

O2 – sã demonstreze înţelegerea textului prin completarea Hãrţii povestirii;

Ai înţeles textul citit?

1. Rãspunde oral la înterbãri:

a) De ce se duce Nicã la Moş Vasile?

b) Ce vrea sã afle Nicã de la mãtuşa Mãrioara?

c) Unde se furişeazã el?

d) Cine apare lângã cireş cu jordia în mânã?

e) Cum încearcã mãtuşa sã-l dea jos din cireş pe Nicã?

f) Ce s-a întâmplat cu cânepa din jurul cireşului?

g) De cãtre cine este pedepsit Nicã?

2. Completeazã Harta Povestirii.

Titlul ___________________

Autorul ___________________

9

Locul _____________________

Timpul _____________________

Personaje ___________________

Ideile principale __________________

Morala textului ___________________

Realizarea sensului

O1 – sã argumenteze alegerea fragmentului rãspunzând la întrebãri;

O2 – sã emitã judecãţi de valoare cu privire la comportamentul personajului principal;

1. Gândeşte, lucreazã, spune-ţi pãrerea:

2. Lucreazã în perechi:

Reţeaua de discuţii

Eşti de acord cu felul în care s-a comportat Nicã?

Reflecţia

O - sã creeze scurte texte originale (piramide) prin care sã sintetizeze conţinutul lecturii şi sã-l

esenţializeze;

Completeazã piramida de mai jos, respectând structura:

1. Un substantiv propriu din text;

2. Douã cuvinte pentru insişirile personajului principal;10

Da, pentru cã... Nu, pentru cã...

Fragmentul Întrebãri________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

a) De ce ai ales acest fragment?__________________________________________________________________________b) Ce ai simţit citind acest fragment?__________________________________________________________________________Îţi aminteşti de ceva citind acest fragment? Dacã da, de ce anume? _________________________________________________________________________

3. Trei cuvinte care aratã acţiuni fãcute de Nicã;

4. O propoziţie din patru cuvinte care sã exprime mesajul textului;

5. Învãţãtura desprinsã din text;

Din lumea celor care nu cuvântã

de Emil Gârleanu

Când stãpânul nu-i acasã

Evocare

O – sã-şi argumenteze fiecare predicţie formulatã;

Citeşte primul fragment, apoi completeazã primele trei rubrici ale tabelului. Ultima rubricã o

vei completa doar dupã ce citeşti fragmentul urmãtor:

În odaie, linişte. Linişte şi-un miros! Pe poliţa din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o

bucată de caşcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colţişor

al casei. Şi din gaura lui, din gaura de după sobă, şoricelul nu-şi mai găseşte locul. Parcă-l

trage cineva de mustaţă afară.Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se

astâmpere, uşor de zis; dar caşcavalul? Vezi, asta-i asta: caşcavalul. Să-nchidă ochii. I-a

închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Şi brânza-i proaspătă. Mai mâncase aşa bunătate

acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma.

Predicţii Ce cred cã se va întâmpla

Ce dovezi am Ce se întâmplã cu adevãrat

Să încerce. Face câţiva paşi mărunţi până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o

vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjeşte, din ce colţ îl pofteşte cu atâta stăruinţă la dânsa? A!

uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete

11

până la divan. Aşa, bun! Pe urmă… Pe urmă pe unde s-o ia? Pe lângă dulap? Nu. Pe după

jilţul cela? Nici aşa. Atunci? Păi lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea, şi de-

acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliţă. Şi-odată la caşcaval, lasă,

n-are el nevoie să-l înveţe alţii ce să facă cu dânsul.

Predicţii Ce cred cã se va întâmpla

Ce dovezi am Ce se întâmplã cu adevãrat

Dar motanul? E-hei! la dânsul nu se prea gândise. Şi, Doamne, mulţi fiori i-a mai vâ-

rât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? nu era. Nu. Orişicum, să mai aş-

tepte puţin, să vadă, nu se mişcă nimeni, nu-l pândeşte cineva? Cum să nu-l pândească! Dar

de când aşteaptă motanul prilejul să puie laba pe bietul şoricuţ. Dacă nu mâncase el caşca-

valul, căci mirosul cela îi zbârlise şi lui mustăţile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l

momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni şi lucioşi ca sticla,

cu mustăţile întoarse, subţiri şi ascuţite ca oasele de peşte, stă neclintit după perna de pe di-

van şi-aşteaptă. L-a zărit. Uite-l, îi vede mărgelele ochilor. Iese? Iese oare? Da, da; aşa, încă

un pas, încă unul, doi, aşaa!

Predicţii Ce cred cã se va întâmpla

Ce dovezi am Ce se întâmplã cu adevãrat

Dintr-o săritură a fost cu laba deasupra lui. Bietul şoricuţ n-avusese vreme nici să

treacă dincolo de sobă. Îl apasă puţin cu unghiile, apoi, repede, îl ia între labele de dinainte,

îl strânge, de drag ce-i, îl răsuceşte în aer şi-l lasă ameţit pe podele. Şi-l priveşte, gândind:

„Caşcaval ţi-a trebuit? Poftim caşcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi

crănţăni!” Dar mai întâi să se mai joace puţin cu dânsul. Îl pune pe picioare, îl lasă să se

dezmeticească, să-ncerce să fugă, şi iar vrea să-l prindă în cleştele labelor. Dar ce s-aude?

Predicţii Ce cred cã se va întâmpla

Ce dovezi am Ce se întâmplã cu adevãrat

Un dupăit grăbit pe sală. Vai, e Corbici, câinele! Nu-i vreme de pierdut! Din două să-

rituri, motanul e în ocniţa sobei, iar şoarecele, mirat că scapă, zăpăcit, cum poate, o şterge în

gaura lui. Corbici vine, nebun cantotdeauna; în mijlocul odăii se opreşte, adulmecă, lacom,

mirosul de caşcaval, apoi, zărind motanul, se repede şi latră cu înverşunare. Ar sări în ocniţă,

12

dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniştit ce-i, mârâie şi

latră. Apoi tace şi, cu ochii ţintiţi la motan, aşteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce

capul spre poliţa de unde brânza parcă-l ademeneşte. Şi astfel, câteşitrei duşmanii — şoare-

cele în gaură, motanul în ocniţă şi câinele în mijlocul odăii — se pândesc, munciţi de acelaşi

gând.

Predicţii Ce cred cã se va întâmpla

Ce dovezi am Ce se întâmplã cu adevãrat

Dar paşi apăsaţi cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se-

nghesuieşte şi mai în fund, iar câinele o şterge sub divan; numai şoarecele, mic cum era,

rămâne la locul lui. Stăpânul intră; obosit de muncă, îşi aruncă pălăria pe un scaun, apoi,

mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliţă, ia felia de caşcaval, taie o bucată de pâine

şi, muşcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă.

Şi din trei părţi, trei perechi de ochi îl urmăresc cu pizmă.

Realizarea sensului

O1 – sã demonstreze înţelegerea textului prin completarea reţelei personajelor;

O2 – sã formuleze întrebãri pentru rãspunsurile date;

1. Reţeaua de personaje. Recunoaşte personajele:

Are patru lãbuţe, doi ochi ca mãrgelele si mâncase aşa bunãtate de brânzã acum jumãtate de an.Are blanã, adulmecã cu botul, are ochi galbeni si lucioşi ca sticla, are mustãţi subţiri si ascuţite ca oasele de peşte şi doreşte felia de caşcaval.Aşteaptã cu nerãbdare sã coboare motanul.Intrã oboist de la muncã şi mãnâncã cu poftã felia de caşcaval.

2. Scrie întrebãri potrivite pentru urmãtoarele rãspunsuri:

Întrebare RãspunsPe poliţa din dreapta , stã o bucatã de caşcaval.Cel mai bine e sã se suie pe perdea.Îl apasã, îl ia între labeele de dinainte, îl strange, îl rãsuceşte în aer şi-l lasã ameţit pe podea.Latrã la pisicã cu înverşunare.

13

Mãnâncã plin de poftã din caşcaval.

Reflecţia

O1 – sã completeze secvenţele cadranelor conform cerinţelor;

O2 – sã sintetizeze conţinutul lecturii într-un text scurt;

1. Completeazã cadranele:

Gãseşte cuvinte cu sens asemãnãtr pentru:odaie - ___________lucioşi - __________poliţã - ___________a momi - _________lacom - __________

Gãseşte cuvinte cu sens opus pentru:Sã suie - __________Neclintit - _________Mãrunţi - _________Sus - ____________Tace -___________

Completeazã dupã model:un şoricel – nişte şoricei – toţi şoriceiiun motan –un cãţel – un duşman -

Gãseşte trei comparaţii în text._________________________________________________________________________________________

2. Realizeazã un cvintet pentru personajul preferat.

La gradina zoologicã

de Marin Sorescu

Evocare

O – sã realizeze asociaţii pornind de la cuvântul dat;

14

Ce cuvinte îţi vin în minte când te gândeşti la ZOO? Completeazã urmãtorul

brainstorming.

Realizarea sensului

O1 – sã completeze tabelul cu informaţiile dsprinse din text;

O2 – sã scrie dupa model cuvinte care rimeazã;

1. Metoda ŞTIU – VREAU SÃ ŞTIU – AM ÎNVÃŢAT

ŞTIU VREAU SÃ ŞTIU AM ÎNVÃŢATLa zoo sunt multe animale. De unde vin aceste animale?

2. Ghidurile de studiu – gãseşte rimele potrivite din text”

Cuvânt Rimãcârcãcoliviireprezentanţii mândrei fauneleopardbazinulelefantulbutoiaşegerclopoţei

mãnâncã

Reflecţia

O – sã creeze texte originale, redând conţinutul textului cu propriile cuvinte;

1. Scrie un eseu de 10 minute La grãdina zoologicã.

2.Scrie un cvintet despre unul din personajele povestirii.

Cine sunt ei?

Bunica

de B. Şt. Delavrancea

15

Evocare

O1 – sã completeze tabelul dat cu însuşirile fizice şi morale ale bunicii;

O2 – sã citeascã cu atenţie textul pentru a putea rãspunde la întrebãri;

1. Descrie-o pe bunica ta, respectând tabelul urmãtor:

Trãsãturi fizice Trãsãturi morale

2. Citeşte cu atenţie textul. Pornind de la cuvintele de mai jos formuleazã întrebãri şi

rãspunde împreunã cu colegul de bancã:

Unde? Cine? De ce ? Ce ? Când?

Realizarea sensului

O – sã identifice în text cuvinte ce denumesc personaje, însuşiri şi acţiuni ale acestora;

1. Completeazã urmãtorul tabel:

Personaj Însuşiri Citat

2. Completeazã cadranele:

1. Scrie acţiuni ale bunicii din care sã reiese dragostea pentru nepot.

2.Gãseşte în text însuşiri pentru:Pãr –Ochi –Gurã – Glas –Poalã –Sân -

3. Gãseşte acţiuni ale nepotului din care sã reiasã dragostea pentru bunicã.

4. Realizeazã portretul fizic al bunicii.

Reflecţia

O1 – sã identifice elementele fantastice în textul citit;

O2 – sã construiascã argumente care sã susţinã rãspunsurile formulate;

O3 – sã creeze scurte texte folosind cât mai multe elemente fantastice;

1. Metoda cubului.

16

Descrie! Cum o vede autorul pe bunica sa? Prezintã însuşirile ei.

Analizeazã! Ce elemente fantastice apar în poveste?

Asociazã!

Elemente reale Elemente fantastice

zâna Florilordudulpãdure fermecatãsânul plin de bunãtãţite preface în buruianã pucioasãcocon de aur

Comparã! Realizeazã o comparaţie între bunica ta şi bunica din poveste:

Bunica ta Bunica lui

Argumenteazã: De ce crezi cã e pustie casa omului fãrã copii?

Aplicã: Continuã basmul din poveste folosind elemente fantastice.

2. Realizeazã un cvintet despre bunica:

Bunicul

de B. Şt. Delavrancea

Evocare

17

O1 – sã construiascã un ciorchine pe baza cuvintelor date;

O2 – sã alcãtuiascã întrebãri pe baza textului;

1. Citeşte cu atenţie textul, iar apoi realizeazã un ciorchine:

Ochi mustãţi

Bunicul

Sprâncene plete

2. Formuleazã 4 întrebãri pe baza textului şi adreseazã-le colegului de bancã.

Realizarea sensului

O – sã completeze secvenţele cadranelor conform cerinţelor;

1. Jurnalul dublu:

Expresia Explicaţia“se scuturã din salcâmi o ploaie de miresme”“peste toate au nins ani mulţi şi grei”“ochii lui erau numai luminã şi binecuvântare”

2. Portretul bunicului: Cadranele

Trãsãturi fizice Trãsãturi moraleLocul şi timpul acţiunii Desen

Reflecţia

O1 – sã construiascã argumente care menţin sau infirmã acţiunile personajelor din

text;

O2 – sã gãseascã câte un simbol pentru fiecare situaţie;

1. Reţeaua de discuţii. Eşti de acord cu purtarea nepoţilor?

Da, pentru cã … Nu, pentru cã…

18

2. Realizeazã un blazon al bunicului, ajutându-te de urmãtoarea schemã:

Bunicul

o floare

un animal

un obiect

un loc (un peisaj)

Concertul primãverii

de George Coşbuc

Evocare Brainstorming

O – sã realizeze asociaţii pornind de la cuvântul dat;

Scrie ce îţi vine în minte când auzi cuvântul Primãvara.

Realizarea sensului

O – sã identifice în text cuvinte ce denumesc acţiuni şi însuşiri ale personajelor;

Tabelul conceptelor

Cine? Ce face? Cum este?

eu vin

cucul

mierla Perla cântãreţilor din mai

graurii

gaiţele

gheunoaia O sã batã tactul

sturzii

noi

fluturii

19

Reflecţia

O – sã compunã versuri cu cuvintele selectate;

Mai multe capete la un loc

Citiţi cuvintele scrise pe jetoane şi selectaţi jetoanele pe care sunt scrise cuvintele care

au aparut în poezie.

Compuneţi câteva versuri cu cuvintele selectate.

La Paşti

de George Coşbuc

Evocare

O1 – sã completeze sateliţii fiecãrui ciorchine;

O2 – sã se familiarizeze cu conţinutul textului ce urmeazã a fi explorat;

1. Realizeazã un ciorchine pornind de la cuvântul Primãvara.

2. Ai înţeles textul citit ? Completeazã spaţiile libere :

A sosit _____________________ .

În naturã au loc urmãtoarele schimbãri :___________________ .

În acest anotimp sãrbãtorim ____________ .

De Paşte creştinii sãrbãtoresc____________.

Cuvintele adresate de creştini sunt________.

Îţi place aceastã sãrbãtoare pentru cã _____ .

Realizarea sensului

O1 – sã identifice imaginile auditive, vizuale, motorii din text ;

O2 – sã gãseascã însuşirile potrivite pentru cuvintele date ;

2. Completeazã cadranele:

Ce ai vãzut citind ? Ce ai auzit citind ?

Ce ai simţit citind ? Desen

2. Ghidurile de studiu – completeazã conform modelului :

Imagini vizuale Imagini auditive Imagini motorii

20

“Văzduhu-i plin de-un roşu soare”

“Prin pomi e ciripit şi cânt,”

“Creştinii vin tăcuţi din vale”

3. Gãseşte însuşiri potrivite pentru cuvintele:

floare……………….. pomi………………... cameră……………….

oameni……………... chipuri……………... tineri…………………

rãsuflu……………… neveste ………….....

copil ………

Reflecţia

O – sã gãseascã simbolurile potrivite

motivând alegerea fãcutã;

Metoda Blazonului

Completaţi blazonul astfel :

La Paşti

o floare

un animal

un obiect

un loc (un peisaj)

21

Cum ma comport?

Vizitã…

de I.L. Caragiale

Evocare

O1 – sã completeze sateliţii fiecarui ciorchine;

O2 – sã identifice cuvinte care denumesc însuşiri ale personajului principal;

Citeşte cu atenţie textul astfel încât sã poţi realiza un Ciorchine:

Ionel

Lucreazã în perechi.

Rãspunde oral la urmãtoarele întrebãri:

Care este persoana care se ocupã de educaţia bãiatului?

La ce eveniment participã personajele?

Ce cadou primeşte Ionel de la musafir?

22

Trãsãturi fizice

Trãsãturi morale

Realizarea sensului

O1 – sã aprecieze, din punct de vedere etic, comportamentul, în situaţii concrete, a personajului

principal;

O2 – sã comuunice grupului propriile puncte de vedere, susţinându-le prin argumente;

Descrie comportamentul lui Ionel atunci când se afla cineva în vizitã.

Cum aratã Ionel?

Interpreteazã reacţiile doamnei Popescu. Deseneazã-l pe Ionel, aşa cum ţi-l închipui tu, judecând faptele şi atitudinile sale.

1. Cadranele

2. Gândeşte, lucreazã, spune-ti pãrerea:

Care este pãrerea ta legatã de comportamentul lui Ionel? Gãseşte 4 greşeli de

comportament şi spune care ar putea fi urmãrile unor astfel de fapte.

Reflecţia

O – sã creeze un scurt text (cvintet) prin care sã sintetizeze conţinutul lecturii;

Gãseşte cuvinte necesare pentru a completa Cvintetul:

Ionel

2 adjective

3 verbe

1 enunţ

mesaj, concluzie

23