Recursul În Interesul Legii Și Hotărârea Prealabilă Pt Dezlegarea Unor Chestiuni de Drept -...

8/12/2019 Recursul În Interesul Legii Și Hotărârea Prealabilă Pt Dezlegarea Unor Chestiuni de Drept - Forma Finala (MN) (1)

http://slidepdf.com/reader/full/recursul-in-interesul-legii-i-hotararea-prealabila-pt-dezlegarea-unor 1/62

Studiu publicat în revista „Dreptul” nr. 2/2014, p. 13 sqq.

Motto

Regula est, quæ rem quæ est breviter enarrat. Non exregula ius sumatur, sed ex iure quod est regula fiat (Paulus,

Digesta 50.17 de div. reg. 1)

Înalta Curte de Casa ie i Justi ie asigură interpretareaț ș ț i apliarea unitară a legii de ătre elelalte instan eș ț

!udeătore ti, potrivit ompeten ei saleș ț (art. 126 alin. 3 din

Constitu ia României)ț

"#randoarea sau deaden a institu iilor !uridie depindeț ț numai de oamenii are le reea$ă, le populea$ă sau le

profesea$ă. Cum sunt oamenii, a a sunt institu iile ...%ș ț (I.eleanu)

Recursul în interesul legii i dezlegarea, în prealabil, a unei chestiuni de dreptș noi de către Înalta Curte de Casa ie i Justi ie, în lumina Noului Cod deț ș ț

procedură civilă*,**)

r. !arian "IC#$%&

Pro'esor a*ultatea de re+t, niversitatea din-u*ure tiș

I !R"#I$IN%RII

1



& 'atele problemei "oul Cod de +ro*edur *ivil ($. nr. 13/2010,re+uli*at&) se ns*rie, alturi de "oul Cod *ivil ($. nr. 272004, re+uli*at(), *aunul din elementele de'initorii, determinante i inse+araile ale am+lei i, s+erm,ș ș de*isivei i ireversiilei +oliti*i de re'ormare a dre+tului material i +ro*esualș ș român, n s+e , a +ro*edurii *ivile române. n *adrul a*estei re'orme, asigurarea

ț

unei +ra*ti*i udi*iare unitare a *onstituit unul din oie*tivele maore, iar +rin*i+alele instrumente destinate a asigura realiarea a*estui s*o+ l *onstituie, nsistemul noului *od, alturi de re*ursul n *asa ieț , re*ursul n interesul legii iș delegarea, n +rin*i+iu, a unor *8estiuni de dre+t noi, *u autoritate de lu*ruinter+retat i e'e*te general oligatoriiș .

esigur, dintre toate a*este instrumente uridi*e, milo*ul normal, i.e. uual iș 'ires*, de asigurare a unei pratii !udiiare unitare5, *erte i +reviiile (ș retius,

19) Preentul studiu era, ini ial, destinat volumului omagial :ț &n 'onorem Ion eleanu. re+t i dre+turi ș tradi ie i modernitate;, &d. niversul <uridi*, -u*ure ti, 2013, *u +rileul m+linirii 'rumoasei vârste de 75 de aniț ș ș de *tre ilustrul +ro'esor, ns, din motive oie*tive i suie*tive, nu a +utut 'i de'initivat n tim+ util. !ul umimș ț Reda* ieiț Dreptul +entru amailitatea de a +uli*a studiul de 'a ț ad 'onorem lari nostrorum magistri (nele idei

i solu ii din +reentul studiu au 'ost anterior sus inute n *adrul +relegerii, având a*eea i tem, inut n *adrulș ț ț ș ț Con'erin elor :"oul Cod de +ro*edur *ivil;, organiate de Institutul "a ional al !agistraturii n +erioada iunie=ț țse+temrie 2012> a se vedea !. "i*olae, Disu ii privind asigurarea unei pratii !udiiare unitare. Reursul (nț interesul legii) *esi$area Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie (n vederea pronun ării unei 'otăr+ri prealabile pentruț ț ș ț ț de$legarea unor 'estiuni de drept , la adresa [email protected]=leB.ro).

99) arianta nede'initiv a +reentului studiu a 'ost *itit de domnii de*an iorel !i8ai Cioanu i Ioanș $e , doamna ud. dr. %dina "i*olae, domnii *on'. univ. dr. Draian Corneliu -ri*iu i Eeastian E+inei, domnulș ș le*tor univ. dr. Claudiu Constantin inu i domnul asist. univ. dr. F8eorg8e=$iviu Gidaru *rora le adrese *alde iș ș sin*ere mul umiri +entru toate oserva iile, sugestiile i *omentariile '*ute, o un +arte dintre a*estea 'iind deaț ț ș

nsu ite i valori'i*ate ntr=o 'orm sau alta. &ventualele erori, omisiuni sau inadverten e, +re*um iș ș ț ș res+onsailitatea +reentului studiu revin n eB*lusivitate autorului.

n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 5/5 din 3 august 2012. "oul Cod de +ro*edur *ivil (*itatn *ontinuare@ : NCC ;) a 'ost ado+tat +rin $egea nr. 13/2010, +uli*at n :!onitorul o'i*ial al României;, +arteaI, nr. /5 din 15 iulie 2010, 'iind modi'i*at i *om+letat +rin $egea nr. 762012, +ul. n :!onitorul o'i*ial alș României;, +artea I. nr. 365 din 30 mai 2012.

2 % se vedea :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. -revitatis ausa, "oulCod *ivil va 'i denumit n *ontinuare *u a*ronimul : NCC ;.

3 Cu +rivire la re*ursul n *asa ie, n sistemul noului *od (art. /3=502), v. autorii i lu*rrile *itateț ș infra,nota 4.

/ %mele institu ii se regses* i n "oul Cod de +ro*edur +enal (art. /71=/77ț ș 1 din $egea nr. 1352010,ast'el *um au 'ost modi'i*ate +rin $egea nr. 2552013 +entru +unerea n a+li*are a $egii nr. 1352010 +rivind Codulde +ro*edur +enal i +entru modi'i*area i *om+letarea unor a*te normative *are *u+rind dis+oi ii +ro*esualș ș ț

+enale, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 515 din 1/ august 2013). Dotu i, reglementarea este,ș regretail, +ar ial di'erit, ns, din +*ate, nu avem +osiilitatea de a ne o*u+a ai*i de a*este as+e*te.ț5 iȘ nu :uris+ruden ei unitare; (*'. titlul III, din Cartea II a "CPC, intitulat, n mod *ore*t i sugestiv,ț ș

: Dispo$i ii privind asigurarea unei pratii !udiiare unitareț ;), deoare*e termenul de :uris+ruden ; (din lat.ț iurisprudentia, æ> iuris prudentia, æ) nsemnea, ab origine, tiin a i arta dre+tului, nsu ite i +ra*ti*ate deș ț ș ș ș *tre uris*onsul i (ț prudentes), iar ni*ide*um totalitatea 8otrârilor ude*tore ti +ronun ate de *tre instan eleș ț ț ude*tore ti (organele de urisdi* ie), *on'orm terminologiei uridi*e *urente, ns eronate i denaturate.ș ț ș &uris prudentia est divinarum atque 'umanarum rerum notitia, iusti atque iniusti sientia (l+ianus, in Digesta, li. 1, tit.1 De iustitia et iure, 'r. 10, H 2> &ustiniani &nstitutiones, li. 1, tit. 1, De iustitia et iure, H 1) :<uris+ruden a este,ț 'iind *unos*ute lu*rurile divine i *ele umane, tiin a ustului i inustului; (ș ș ț ș $a uris+ruden*e est, Jtant *onnues

2



in *onsiderente de s+a iu, dar i din motive de ordin te8ni*, n studiul deț ș 'a vom analia doar regimulț general al re*ursului n interesul legii i al sesiriiș naltei Cur i de Casa ie i <usti ie n vederea +ronun rii unei 8otrâri +realaileț ț ș ț ț

+entru delegarea unor *8estiuni de dre+t noi, as+e*tele partiulare legate dee'i*a*itatea erga omnes i de *8estiunea e'e*tului retroa*tiv sau +ros+e*tiv al

ș

de*iiilor +ronun ate n *adrul a*estor +ro*eduri (in*lusiv +rolema e'i*a*it iiț ț tem+orale a a a=numitului reviriment uris+ruden ial), ne*esitând analie am+le iș ț ș 'oarte a+li*ate, +re*um i in*ursiuni n dre+tul *om+arat, urmea a 'a*e oie*tulș unor analie i studii se+arate.ș

&n fine, +entru motive de sim+li'i*are a analiei tiin i'i*e i a dis*ursuluiș ț ș argumentativ ne vom ra+orta, n +rin*i+al, la materia ivilă, *u men iunea ns *, nț virtutea art. 2 alin. 2 din "CPC, dis+oi iile a*estui *od, in*lusiv *ele din materiaț re*ursului n interesul legii i a +ro*edurii 8otrârii +realaile, sunt dis+oi ii de

ș ț

dre+t *omun (ius ommune), n sensul * ele :se a+li* i n alte materii, n msuraș n *are legile *are le reglementea nu *u+rind dis+oi ii *ontrare;. % adar, "CPCț ș este dre+tul *omun nu numai +entru +ro*edura *ivil, *i i +entru +ro*eduraș administrativ, *ontraven ional, 'is*al, ele*toral i *8iar +enalț ș &0, iar a*est lu*rueste deo+otriv valail i +entru materia re*ursului n interesul legii sau +entru a*eeaș a +ro*edurii 8otrârii +realaile n vederea delegrii *u titlu de +rin*i+iu a unor*8estiuni de dre+t noi.

10 % se vedea, n a*ela i sens, *u +rivire la rolul de dre+t *omun al +ro*edurii *ivile +entru litigiile din s'eraș

dre+tului +uli*, in*lusiv +enal, . !. Cioanu, Comentariu sub art. 2, n :"oul Cod de +ro*edur *ivil *omentati adnotat, I;, Onota 6, +. 6@ș

:n sensul Codului Oart. 2 alin. 1 !."., +rin materie *ivil i*e dl. de*an iorel Cioanu sen elege desigur ori*e ra+ort de dre+t +rivat, indi'erent de natura, oie*tul, ivorul sau *alitatea +r ilor,ț ț +ro'esioni ti sau ne+ro'esioni ti. e*i Oar nu este vora numai de dre+tul *ivilș ș lato sensu, adi* dre+tul +rivat n general. Ca dre+t *omun, "oul Cod se a+li* i n materia dre+tului +uli*, deoare*e, a a *um seș ș

tie, nu eBist n sistemul instan elor ude*tore ti sau n a'ara a*estui sistem, instan e *are s solu ioneeș ț ș ț ț numai litigii de dre+t +uli* i, a a *um am artat, ni*i *oduri de +ro*edur distin*te, a+li*aile unor ast'elș ș de litigii. Pot eBista n a*est moment, *el mult se* ii sau *om+lete s+e*ialiate i unele norme +ro*eduraleț ș derogatorii.

"umai +entru ra+orturile su+use legii +enale eBist un Cod de +ro*edur +enal, *are desigur este

dre+tul *omun n a*east materie. ar *8iar i n legtur *u normele de +ro*edur +enal treuie re inutș ț *, n msura n *are nu reglementea, *ele mai a+ro+iate norme la *are se +oate re*urge sunt normele de +ro*edur *ivil din Cod, deoare*e ele *onstituie, ntr=o asemenea i+ote, dre+t *omun, materia *ivil 'iindregula i *ea +enal, eB*e+ ia;.ș ț

Cu +rivire la a+li*area n +ro*esul +enal a Codului de +ro*edur *ivil, su im+eriul ve*8iului *od, v. naltaCurte de Casa ie i <usti ie, Ee* iile nite, e*. nr. SSSI din 6 noiemrie 2006, +ul. n !. #'. nr. 36 din 30ț ș ț ț mai 2007.

5



( !lan n *onse*in , *u +re*irile dea '*ute, vom analia, institu iaț ț re*ursului n interesul legii (II) i a delegrii, n +realail, a unei *8estiuni de dre+tș noi, n lumina "CPC (III), su urmtoarele as+e*te esen iale@ *adrul normativ,ț *ondi iile de admisiilitate, ude*ata i e'e*tele 8otrârilor ude*tore ti +ronun ateț ș ș ț de *tre nalta Curte. n 'inal, vom 'a*e i s*urte oserva ii *on*luive i

ș ț ș

re*a+itulative (I).

II R"C1R21# ÎN IN3"R"21# #"4II

%. "# I"I F&"&R%$& Ț

2curt istoric, de5ini ie i 6usti5icareț ș a9 :riginea reursului (n interesullegii. Institu ia re*ursului n interesul legii este de origine 'ran*eț 77, 'iind +reluat,

11 C'. . !. Cioanu, 5ratat teoreti i prati de proedură ivilăș , vol. II, &d. "a ional, -u*ure ti, 1447,ț ș +. /57 (*itat n *ontinuare@ 5ratat ..., II, +. O...;), m+reun *u a+aratul *riti* a*olo *itat. 3dde E. E+inei, Reursul (n proesul ivil , &d. Qamangiu, -u*ure ti, 200, ++. 242=243, ++. 347=311> I. eleanu,ș 5ratat 4, II, 2013, nr. 123, ++. 342=343> I. $e ,ș Noul Cod 4, 2013, ++. 757=75.

n legtur *u re*ursul n interesul legii n dreptul 5rancez a*tual, a se vedea art. 17 de la $oi nT 67=523 du3 uillet 1467 relative U la Cour de *assation Ole pourvoi dans l2int1r;t de la loi@ Ei le +ro*ureur gJnJral +rVs laCour de *assation a++rend NuKil a JtJ rendu, en matiVre *ivile, une dJ*ision *ontraire auB lois, auB rVglements ou auB'ormes de +ro*Jder, *ontre laNuelle *e+endant au*une des +arties nKa rJ*lamJ dans le dJlai 'iBJ, ou Nui a JtJeBJ*utJe, il en saisit la Cour de *assation a+rVs lKeB+iration du dJlai ou a+rVs lKeBJ*ution.

Ei une *assation intervient, les +arties ne +euvent sKen +rJvaloir +our Jluder les dis+osition de la dJ*ision

*assJeL.n dreptul belgian, re*ursul n interesul legii este reglementat, n termeni similari *u *ei 'ran*ei. C'. art.

104, 1040, 1041 alin. 1 i 1121 alin. 2 din Codul udi*iar. e*iia *asat n interesul legii este transmis de *treș +ro*urorul general de +e lâng Curtea de Casa ie ministrului usti iei *are, n 'ie*are an, treuie s nto*meas* unț ț ra+ort *u +rivire la a*esta Cur ii artând msurile luate +entru +unerea n a+li*are a de*iiei de *asare.ț

%su+ra re*ursului n interesul legii ( Riorso nell2interesse della legge) n dreptul italian, a se vedea art.363 (redenumit n 2006@ rinipio di diritto nell2interesse della legge) din Codul de +ro*edura *ivil@ WXuando le +arti non 8anno +ro+osto ri*orso nei termini di legge o vi 8anno rinun*iato, ovvero Nuando il +rovvedimento non Vri*orriile in *assaione e non V altrimenti im+ugnaile, il Pro*uratore generale +resso la Corte di *assaione +uY +ro+orre ri*orso +er *8iedere *8e la Corte enun*i nellKinteresse della legge il +rin*i+io di diritto al Nuale il giudi*e dimerito avree dovuto attenersi.

$a ri*8iesta del +ro*uratore generale, *ontenente una sinteti*a es+osiione del 'atto e delle ragioni di diritto +oste a 'ondamento dellKistana, V rivolta al +rimo +residente, il Nuale +uY dis+orre *8e la Corte si +ronun*i a seioni

unite se ritiene *8e la Nuestione V di +arti*olare im+ortana.Il +rin*i+io di diritto +uY essere +ronun*iato dalla Corte an*8e dKu''i*io, Nuando il ri*orso +ro+osta dalle +arti V di*8iarato inammissiile, se la Corte ritiene *8e la Nuestione de*isa V di +arti*olare im+ortana.

$a +ronun*ia della Corte non 8a e''etto sul +rovvedimento del giudi*e di merito;.Cu +rivire la re*ursul n interesul legii (el reurso en inter1s de la le<) n dreptul spaniol, n *are sentin eleț

+ronun ate de Driunalul Eu+rem *onstituie ivoare *om+lementare ale dre+tului având *ara*ter oligatoriu, v. art.ț /40=/43 din $egea de +ro*edur *ivil s+aniol ( /e< 7=>??? de en!uiiamiento ivil ), e*8ivalentul Codului nostru de +ro*edur *ivil. C'. art. /40 +ar. 1 (PodrZ inter+onerse re*urso en interJs de la leM, +ar la unidad de do*trina uris+ruden*ial, res+e*to de senten*ias Nue resuelvan re*ursos eBtraordinarios +or in'ra**i[ de leM +ro*esal *uandolas Ealas de lo Civil M Penal de los Driunales Eu+eriores de <usti*ia sostuvieran *riterios dis*re+antes sore la

6



n dre+tul român, de $egea +entru n'iin area Cur ii de Casa iune i <usti ie dinț ț ț ș ț 161, *u mod. ulterioare (art. 11)7>, +entru a se regsi a+oi i n legile ulterioare deș organiare i 'un* ionare a Casa iei din 1425 (art. 21)ș ț ț 78 i 1434 (art. /1)ș 7@. n anul14/ re*ursul n interesul legii a 'ost introdus n Codul de +ro*edur *ivil +entru os*urt +erioad, +ân la a+rilie 14/4, *ând a 'ost su+rimat i su+linit de a a=

ș șnumitele dei$ii de (ndrumare date de Plenul 'ostului Driunal Eu+rem7A, *u *ara*teroligatoriu +entru instan eț 7B , +entru *a +rin $egea nr. 541443 s 'ie reintrodus n*od, n reglementarea dat de art. 324 (devenite, +entru s*urt tim+, art. 324, 330 5=

inter+reta*i[n de normas +ro*esales;) i art. /43 ($a senten*ia Nue se di*te en los re*ursos en interJs de la leMș res+etarZ, en todo *aso, las situa*iones uridi*as +arti*ulares derivadas de las senten*ias alegadas M, *uando 'uereestimatoria, 'iarZ en el 'allo la do*trina uris+ruden*ial. &n este *aso, se +uli*arZ en el :-uletin #'i*ial del &stado;M, a +artir de suin*er*i[n en Jl, *om+lementarZ el ordinamiento ur\di*o, vin*ulando en tal *on*e+to a todos los<ue*es M triunales del orden urisdi**ional *ivil di'erentes al Driunal Eu+remoL).

% se vedea i re*ursul +entru uni'ormiarea uris+ruden ei (ș ț reurso para uniformi$ao de !uriprud;nia)din dreptul portughez, am+lu reglementat de Codul de +ro*edur *ivil (art. 763=770).

12 Potrivit art. 11 (n 'orma din 1405)@ :!inisterul +uli*, de=a dre+tul, sau luând n elegere *uț de+artamentul dre+t ii, va ata*a, +entru rea inter+retare a legii naintea Cur ii de *asa iune, 8otrârile desvâr iteț ț ț ș

i a*tele *elorlalte instan e ude*tore ti n +ri*ini *ivile, *8iar *ând nu se vor ata*a de +r ile interesate, ns numaiș ț ș ț n interesul legii i du+ eB+irarea termenului de a+el.ș

Qotrârea de *asa iune *e va interveni la asemenea *a, n=are ni*i un e'e*t +entru +rigonitorii *are n=auț ata*at n *asa iune 8otrârea *asat a instan ei de os;.ț ț

13 Potrivit a*estui teBt legal@ :!inisterul +uli*, dire*t sau luând n elegere *u ministrul usti iei, va +uteaț ț ata*a naintea Cur ii de *asa ie, +entru rea inter+retare a legii, 8otrârile desvâr ite i a*tele *elorlalte instan eț ț ș ș ț ude*tore ti n +ri*ini *ivile, *8iar *ând nu se vor ata*a de +r ile interesate, ns numai n interesul legii i du+ș ț ș eB+irarea termenului de re*urs.

e*iiunea de *asare *e va interveni n asemenea *auri, nu va avea ni*i un e'e*t +entru +r i.;ț1/ Con'orm art. /1 din $egea Casa iei din 1434@ :n a'a*erile +enale re*ursul n interesul legii esteț

reglementat de art. /46 i /47 +ro*edura +enal.ș

n toate *elelalte materii !inisterul +uli*, dire*t sau n n elegere *u ministrul de usti ie, +oate s ata*eț ț naintea Cur ii de *asa ie, +entru violare de lege@ț ț

a) Qotrârile desvâr ite sau a*tele instan elor ude*tore ti, iș ț ș ș ) Qotrârile date de instan ele s+e*iale de *asare.țn *aul +revut n alineatul +re*edent, eBisten a unui re*urs regulat al +r ii interesate nu +oate *onstituiț ț

o m+iedi*are a eBer*itrii dre+tului !inisterului Puli*, *8iar atun*i *ând re*ursul a 'ost solu ionat, da* motivulț invo*at de +ro*urorul general n=a 'ost dis*utat *u a*el +rile.

Casarea se va 'a*e eB*lusiv n interesul legii i nu va avea ni*i un e'e*t n +rivin a +r ii litigante.ș ț țCererea n interesul legii se ude*, n toate *aurile, de se* iunea *om+etent.;ț15 % se vedea art. /1 lit. ) din $egea nr. 51452 +entru organiarea ude*toreas*, re+uli*at, +rivind

ndrumrile +e *are Plenul 'ostului Driunal Eu+rem le +oate da instan elor ude*tore ti +e aa +ra*ti*ii udi*iareț ș a a*estora, *u +rivire la :usta a+li*are a legilor;> art. 10/ alin. 2 din Constitu ia României din 1465, +re*um i art.ț ș 35 +*t. 2 din 'osta $ege +entru organiare ude*toreas* nr. 5146, n legtur *u de*iiile de ndrumare emise de

Plenul 'ostului Driunal Eu+rem, n vederea :a+li*rii unitare a legilor n a*tivitatea de ude*at;.16 "e*onstituind un :ivor de dre+t; autonom, deoare*e sunt date n inter+retarea i usta a+li*are a legilor.ș % se vedea, n a*est sens, I. Etoenes*u, &$voarele dreptului proesual ivil , n :Pro*esul *ivil n R.P.R.; de I.Etoenes*u, %. Qilsenrad, &d. tiin i'i*, -u*ure ti, 1457, ++. 21=22.Ș ț ș

:&ste in*ontestail i*e +ro'. Etoenes*u * ast'el de ndrumri nu sunt date n *auri +arti*ulare, *i au un *ara*ter de generalitate, i * ele sunt oligatorii +entru toate instan ele ude*tore tiș ț ș din ar O] &vident, nu treuie negliat rolul *reator al de*iiilor de ndrumare *are dau dis+oi iei legaleț ț inter+retate n ra+ort *u +rolemele ridi*ate de +ra*ti*a udi*iar i la *are teBtul nu rs+unde dire*t iș ș uneori ni*i *u toat *laritatea un *on inut mai *u+rintor> dar +rin a*easta nu se *reea un nou a*tț

7



3307 C. +r. *iv., ast'el *um a 'ost mod. +rin $. nr. 2022010) 7E i a'late n vigoareș +ân la 15 'eruarie 2013, dat *ând au intrat n vigoare +revederile "oului Cod de +ro*edur *ivil.

"oul Cod de +ro*edur *ivil (2010) a +strat re*ursul n interesul legii,reglementându=l ns n detaliu (art. 51/=51)7F.

b9 Defini ie.ț # de'ini ie a re*ursului n interesul legii treuie s +le*e de laț regimul su legal i s re'le*te totodat natura sa uridi*.ș

normativ, *i se inter+retea a*tele normative n vigoare de *tre un organ autoriat s=o 'a*. Eo*otim ast'el* nu se +oate *asa o 8otrâre ude*toreas* +entru n*l*area unei de*iii de ndrumare a PlenuluiDriunalului Eu+rem, luat *a norm de dre+t, *i numai +entru violarea teBtului de lege res+e*tiv, +e aainter+retrii date a*estui teBt de *tre +len n de*iia de ndrumare. e a*eea, nu +utem 'i de a*ord *u tea* de*iiile de ndrumare *onstituie ivoare de dre+t; (ibidem, ++. 21=22).

in *ele +re*ed reult * de*iiile de ndrumare ale Plenului 'ostului Driunal Eu+rem erau oligatorii,

ns numai indire*t, ntru*ât nu se +utea *asa o 8otrâre +entru n*l*area unei de*iii de ndrumare, *i numai +entruviolarea teBtului de lege, +e aa inter+retrii date, n de*iie, a*estui teBt. % se vedea i I. Etoenes*u, E. Gilerstein,ș Drept proesual ivil. 5eoria generală, &ditura ida*ti* i Pedagogi*, -u*ure ti, 143, +. 6/.ș ș

e re inut, totu i, *, n sistemul uridi* +osteli* *omunist, de*iiile de ndrumare au nde+linit, +ra*ti*,ț ș :a*ela i rol *a i *el al de*iiilor n interesul legii; (n a*est sens, E. E+inei,ș ș op. it. Onota 11, +. 246, nota 3).

17 Potrivit art. 324 C. +r. *iv. 165, n 'orma anterioar dat de #rdonan a de urgen a Fuvernului nr.ț ț 132000@

: rourorul general al ar'etului de pe l+ngă Înalta Curte de Casa ie si Justi ie, din ofiiu sauț ț la ererea ministrului !usti iei, preum si olegiile de onduere ale ur ilor de apel au dreptul, pentru aț ț se asigura interpretarea si apliarea unitara a legii pe (ntreg teritoriul Rom+niei, sa eara Înaltei Cur i deț

Casa ie si Justi ie sa se pronun e asupra 'estiunilor de drept are au fost solu ionate diferit de instan eleț ț ț ț ț !udeătore ti.ș

Dei$iile prin are se solu ionea$ă sesi$ările se pronun ă de *e iile Gnite ale Înaltei Cur i deț ț ț ț Casa ie si Justi ie si se publiă (n Monitorul :fiial al Rom+niei, artea &.ț ț

*olu iile se pronun ă numai in interesul legii, nu au efet asupra 'otăr+rilor !udeătore tiț ț ș examinate si nii u privire la situa ia păr ilor din aele proese. De$legarea data problemelor de drept ț ț !udeate este obligatorie pentru instan e.Hț (s.n. !.".).

Cu +rivire la re*ursul n interesul legii n sistemul Codului de +ro*edur *ivil ve*8i, a se vedea, de eB.@ .!. Cioanu, 5ratat ..., II, +. /57 i urm.> . !. Cioanu, F. -oroi, !. "i*olae,ș Modifiările aduse Codului de proedură ivilă prin :.G.#. nr. 78F=>???, II, n :re+tul; nr. 22001, ++. 20=22> I. eleanu, 5ratat de proedurăivilă, vol. II, ed. 2, &d. C.Q. -e*, -u*ure ti, 2007, +. 3/1 i urm.> I. $e ,ș ș ș Comentariu Codului de proedurăivilă. Comentariu pe artiole, &d. C.Q. -e*, -u*ure ti, 2007, ++. 45/=462> idem,ș 5ratat de drept proesual ivil ,&d. %ll -e*, -u*ure ti, 2001, 6/5=652.ș

n legtur *u modi'i*rile aduse re*ursului n interesul legii +rin $egea nr. 2022012 (:legea mi*iire'orme;), modi'i*ri *are +reluau dis+oi iile "CPC n vederea intrrii lor n vigoare anti*i+ate, v. !i8aelaț Dâr*, /egea nr. >?>=>?7? privind unele măsuri pentru aelerarea proeselor 63rt. & I Comentarii9, &d.niversul <uridi*, -u*ure ti, 2011, +. 135 i urm.> . !. Cioanu, Dr.=C. -ri*iu, Cl. C. inu,ș ș Reforma sistemului



n *eea *e ne +rive te, re*ursul n interesul legii este a*el milo* (instrument)ș +ro*esual de asigurare a inter+retrii i a+li*rii unitare a legii, n *aul n *areș dis+oi iile legale au 'ost inter+retat di'erit de *tre instan ele de ude*at, +rinț ț 8otrâri ude*tore ti de'initive sau rmase de'initive.ș

Nu este o *ale de ata* de re'ormare sau retra*tare, ordinar sau eBtraordinar,deoare*e re*ursul n interesul legii nu +une n dis*u ie legalitatea unei 8otrâriț

ude*tore tiș in onreto, *i numai in abstrato, 'r a a'e*ta 8otrârile eBaminate iș ni*i situa ia sau interesele +r ilor tran ate +rin 8otrârile *ontradi*torii *enurateț ț ș de *tre nalta Curte.

n do*trin7, re*ursul n interesul legii a 'ost, uneori, *ali'i*at *a un :re*urss+e*ial;, adi* o :*ale de ata*; +arti*ular>? sau, du+ *a, *a un re*urs :+ura*ademi*; (F. Cornu, <. oMer) sau re*urs :do*trinar; (<. QJron), de natur s dea

!udiiar. Modifiările Codului de proedură ivilă i a legisla iei onexe aduse prin /egea nr. >?>=>?7? privind ș ț unele măsuri pentru aelerarea solu ionării proeselor ț , n :Revista român de dre+t +rivat; nr. 62010, ++. 57=60>I. $e ,ș Refle ii I par ial ritie I asupra modifiărilor i ompletărilor aduse Codului de proedură ivilă prinț ț ș /egea nr. >?>=>?7? pentru aelerarea proeselor , n :re+tul; nr. 12011, ++. 30=33.

1 Cu +rivire la re*ursul n interesul legii n sistemul "oului Cod de +ro*edur *ivil, n vigoare, a se vedea,inter alia@ I. $e ,ș 3sigurarea unei !urispruden e unitare (n perspetiva viitorului Cod de proedură ivilăț , n:Curierul <udi*iar; nr. 11200, ++. 26=30> idem, Reursul (n interesul legii (n reglementarea noului Cod de proedură ivilă, n :Pande*tele române; nr. 2011, ++. 25=3> idem, Noul Cod 4, 2013, ++. 757=770> I. eleanu, roeduri prefigurate pentru asigurarea interpretării i apliării unitare a legii de ătre instan ele !udeătore tiș ț ș , n:Revista român de dre+t +rivat;, nr. 12010, n s+e*ial ++. 46=10/> idem, :bserva ii generale i speiale u privireț ș la Noul Cod de proedură ivilă 6/egea nr. 78@=>?7?9 , n :re+tul; nr. 112010, ++. 26=30> idem, 5ratat 4, II,2013, ++. 342=/04> . -elegante, Comentarii sub art. 51/=51, n :"oul Cod de +ro*edur *ivil *omentat iș adnotat, I;, ++. 1144=1212> #. E+ineanu=!atei, Comentarii sub art. 51/=51, n :"oul Cod de +ro*edur *ivil.Comentariu +e arti*ole; (*oord. F. -oroi), vol. I (art. 1=526), &d. Qamangiu, -u*ure ti, 2013, ++. 44=1006> . !.ș

Cioanu, Dr. C. -ri*iu, Cl. C. inu, Drept proesual ivil 4, 2013, ++. /13=/15. %dde . -elegante, .=%. F8inoiu,*uintă pre$entare a sistemului i solu iilor legislative preoni$ate de roietul noului Cod de proedură ivilă,ș ț n:re+tul; nr. 22010, ++. 25=26.14 Pentru instan a supremăț , n mod *el +u in *urios, :re*ursul n interesul legii este, du+ *um sugereaț *8iar numele su, aea ale de ata speială de (ndreptare, +rin *are nalta Curte de Casa ie i <usti ie O] asigurț ș ț inter+retarea i a+li*area unitar a legii de *tre toate instan ele ude*tore ti, +rin delegarea +rolemelor de dre+tș ț ș *are au +rimit o solu ionare di'erit din +artea instan elor ude*tore ti; (nalta Curte de Casa ie i <usti ie, e*. nr.ț ț ș ț ș ț 112011, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 751 din 26 o*tomrie 2011). ormula :*ale de ata*s+e*ial de ndre+tare; a 'ost as+ru i usti'i*at *riti*at n literatura de s+e*ialitate *a 'iind sur+rintoare iș ș deo+otriv enigmati*@

$o*u iunea mar*at n teBt *ale de ata* s+e*ial de ndre+tare , da* nu este vora de o eroarețmaterial, +oate +rovo*a, *redem i*e +ro'. eleanu (5ratat 4, II, 2013, ++. 34/=345, nota 3) , serioase

nedumeriri@ *ali'i*area re*ursului n interesul legii *a 'iind o :*ale de ata*; *8iar :s+e*i'i*; estesur+rintoare, 'iind greu sau im+osiil de n eles *e anume se :ata*;> termenul de :ndre+tare; este iț ș mai enigmati*, ne+utând 'i vora ni*i de :ndre+tarea; legii, ni*i de :ndre+tarea; unor 8otrâri. Re*ursul n

interesul legii este un milo* +ro*edural s+e*i'i* de :inter+retare;, *u 'or generaliatoare, a unei normeț uridi*e numai +entru *a, deslu indu=i sensul, toate instan ele s o n eleag i s o a+li*e n a*ela i mod,ș ț ț ș șasigurându=se ast'el *oeren a uris+ruden ei i +reviiilitatea a*esteia;.ț ț ș

20 n a*est sens, . !. Cioanu, 5ratat ..., II, +. /5. %*east *ali'i*are :*ale de ata* s+e*ial; estere inut de dl. e*an Cioanu i ntr=un re*ent studiu asu+ra $egii :!i*ii re'orme; (a se vedea . !. Cioanu, Dr.=ț șC. -ri*iu, Cl. C. inu, Reforma sistemului !udiiar ..., Onota 17, +. 57).

4



lo*, ntotdeauna, unei :*asri; +latoni*e ($. Cadiet, &. <euland)>7, iar nu reale, devreme *e a*east :*asare; nu are ni*iun e'e*t asu+ra 8otrârilor eBaminate>>.%semenea *ali'i*ri au 'ost i sunt dis*utaile, *el +u in n dre+tul nostru, deoare*e,ș ț

+e de=o +arte, du+ *um am artat, re*ursul n interesul legii nu este o *ale dere'ormare, ni*i de retra*tare>8, iar +e de alt +arte, du+ *um vom vedea, delegrilenaltei Cur i sunt oligatorii +entru instan ele ude*tore ti, iar nu 'a*ultative.ț ț ș

n *on*luie, n a*est *a nu suntem i nu +utem 'i n +reen a unei *i deș ț ata* +ro+riu=ise>@, realitate :ilustrat, *um nu se +oate mai ine, i n sistemulș nostru +ro*esual, +rin ns i denumirea dat de lege institu iei *e o *er*etm;ș ț >A,motiv +entru *are n "CPC re*ursul n interesul legii 'igurea ntr=un titlu s+e*ial(titlul III) din *artea a II=a, intitulat :is+oi ii +rivind asigurarea unei +ra*ti*iț

udi*iare unitare; (art. 51/=521), n tim+ *e titlul II din a*eea i *arte (art. /56=513)ș este reervat *ilor de ata* (ordinare i eBtraordinare).ș

9 Justifiare. Ra iunea sau 'undamentul a*estei institu ii este, n esen ,ț ț ț asigurarea su+rema iei legii i,ț ș a fortiori, a dre+tului, dând satis'a* ie +rin*i+iuluiț se*urit ii uridi*e i egalit ii usti iaililor n 'a a legii, +rin*i+ii 'undamentaleț ș ț ț ț ale ori*rei ordini uridi*e demo*rati*e.

ntr=adevr, du+ *um s=a remar*at n do*trin, i *on'irmat de art. 126 alin.ș 3 din Constitu ie, ra iunea a*estei institu ii a 'ost i este a*eea :de a asigura Cur iiț ț ț ș ț de Casa ie rolul de a men ine res+e*tul legii i a=l im+une tuturor urisdi* iilor iț ț ș ț ș de a staili unitatea n uris+ruden , rol *are nu s=ar 'i nde+linit de*ât in*om+letț da* a* iunea sa ar 'i 'ost n ntregime suordonat a* iunii i intereselor +r ilor ț ț ș ț

21 % se vedea, +entru asemenea *ali'i*ri n do*trina 'ran*e, I. $e ,ș Reursul (n interesul legii ..., it. supra Onota 1, +. 26> idem, Noul Cod 4, 2013, +. 75.

22 n sensul *ali'i*rii re*ursului n interesul legii dre+t o *ale de ata* s+e*ial*u +arti*ularit i s+e*iale,ț 'r a 'i ns o *ale de ata* +ro+riu=is, a se vedea@ . !. Cioanu, F. -oroi, !. "i*olae,op. it. Onota 17, +. 20>!. Dâr*, F8. -uta, Codul de proedură ivilă omentat i adnotat u legisla ie, !urispruden ă i dotrinăș ț ț ș , &d.niversul <uridi*, -u*ure ti, 2007, ++. 472=473.ș

23 % se vedea, totu i, mai re*ent, F@ %ntoniu,ș Reursul (n interesul legii. Contribu ii la interpretarea iț ș apliarea oretă a dispo$i iilor din partea generală a Codului penal ț , n :Revista de dre+t +enal; nr. 12011, +. 4,du+ *are art. /1/2 C. +r. +en. 146 (introd. +rin $. nr. /51443) :instituie re*ursul n interesul legii *a o *aleeBtraordinar de ata*, 'iind nlturat, totodat, dre+tul naltei Cur i de Casa ie i <usti ie de a mai emite de*iii deț ț ș ț ndrumare;. Pentru res+ingerea *onsiderrii re*ursului n interesul legii dre+t :*ale eBtraordinar de ata*;, a se vedeaI. eleanu, :bserva ii generale i speiale 4ț ș , it. supra Onota 1, +. 24.

2/ n a*ela i sens, I. $e ,ș ș Reursul (n interesul legii ..., it. supra Onota 1, +. 26> . !. Cioanu, Dr. C.

-ri*iu, Cl. C. inu, Drept proesual ivil 4, 2013, +. /13 (unde se a'irm, in terminis, * :re*ursul n interesul legiinu a 'ost i nu este o veritail *ale de ata*, deoare*e nu a'e*tea 8otrârile ata*ate i ni*i nu are e'e*te utile +entruș ș +r i;).ț 3dde . -elegante, Comentarii ..., it. supra Onota 1, ++. 1200=1201.25 I. $e ,ș Noul Cod 4, 2013, +. 75. % se vedea, totu i, I. eleanu,ș 5ratat 4, II, 2013, +. /02. Eintagma :ninteresul legii; ni se +are i*e +ro'. eleanu (ibidem) o *urioitate@ legea ns i nu +oate avea un :interes;>ș :interesul; n elegerii i a+li*rii ei unitare a+ar ine *elor *are vor sau treuie s valoriee res+e*tivele dis+oi iiț ș ț ț de lege, de*iia +utând 'i un re+er ( siK) n a*est s*o+;. n realitate, :interesul; legii semni'i*, n *onteBt, alitateaa*esteia de a 'i a**esiil, +re*is i *lar, +reviiil i, mai alesș ș , unitar i uniformș a+li*ail. Cu +rivire la*alit ile +e *are treuie s le ai o lege, +entru a 'i valid, ust i e'i*a*e, a se vedea $. $. uller,ț ș 5'e moralit< of /aL, revised ed., ^ale niversitM Press, 1464, +. 33 i urm.ș

10



n *au, deoare*e Curtea ar 'i 'ost n im+osiilitate de a rea* iona n 'a a unor ț ț de*iii *are au violat mani'est legea da* +r ile, +reo*u+ate mai mult de intereseleț lor +rivate, nu ar 'i a* ionat. a* interesul +rivat al +r ilor le=a determinat s ta*ț ț asu+ra erorilor ude*torilor, interesul general al legii re*lam +ronun area unor ț de*iii *are s asigure su+rema ia ei, 'r ns a +reudi*ia dre+turile doândite de

ț

+r i n tim+ul +ro*esului;ț 26.n +reent, n *ondi iile n *are nalta Curte nu este instan de re*urs deț ț

dre+t *omun, ni*i m*ar n sistemul "CPC27, ne*esitatea i, de*i, utilitateaș re*ursului n interesului legii este indeniail, deoare*e, altminteri, +ra*ti*adivergent a instan elor ude*tore ti in'erioare n=ar mai +utea 'i ni*iodatț ș uni'i*at, iar +rin*i+iul se*urit ii uridi*e i, +e *ale de *onse*in , +rin*i+iulț ș ț

+reeminen ei legii ar 'i grav a'e*tate.ț

Caracterizare generală Ca i n ve*8iul sistemș 2, re*ursul in interesul

legii se *ara*teriea, n lumina "CPC, +rin urmtoarele trsturi generale@

legitimarea proesuală ativă a+ar ine numai organelor i autorit ilor ț ș ț anume +revute de lege, iar nu i +r ilor litigante (v.ș ț infra, nr. 10, lit. a)>

obietul speial +rin a*est re*urs se soli*it instan ei su+reme s seț +ronun e asu+ra +rolemelor sau *8estiunilor de dre+t *are au +rimit o solu ionareț ț di'erit din +artea instan elor ude*tore ti, +rin 8otrâri ude*tore ti de'initiveț ș ș 24,indi'erent ns de gradul sau nivelul instan ei de la *are a*estea eman>ț

instan a ompetentăț eBaminarea re*ursului n interesul legii se 'a*enumai de *tre nalta Curte, +arti*i+area i *on*luiile +ro*urorului general de +eș lâng nalta Curte 'iind oligatorii>

termen de exeritare@ n li+sa unei +revederi legale *ontrare, re*ursul ninteresul legii, s+re deoseire de *ile de ata* +ro+riu=ise, este impresriptibil ,

+utând 'i eBer*itat ori*ând, deoare*e norma uridi* *are ne*esit lmurirea este +ermanent, iar nu tem+orar30>

26 . !. Cioanu, 5ratat ..., II, +. /57. C'. . !. Cioanu, Dr. Corneliu -ri*iu, Cl. C. inu, Drept proesual ivil 4, 2013, ++. /1/=/15.

27 n msura n *are eBist 8otrâri ude*tore ti nere*uraile. C'. art. /3 alin. 2 "CPC.ș2 ., +entru amnunte, . !. Cioanu, 5ratat ..., II, ++. /5=/61.24 %rt. 324 C. +r. *iv. 16/ (n 'orma dat de $egea nr. 541443 i #rdonan a de urgen a Fuvernului nr.ș ț ț

132000) nu '*ea ni*io men iune *u +rivire la *ara*terul de'initiv sau irevo*ail al 8otrârilor ude*tore tiț ș *ontradi*torii, ast'el n*ât n do*trin s=a +us +rolema da* re*ursul n interesul legii este admisiil sau nu n *auln *are 8otrârile sau 8otrârea eBaminat este doar de'initiv, iar nu i irevo*ail (v., +entru amnunte, . !.ș Cioanu, 5ratat ..., II, ++. /5=/54).

11



limitele !udeă iiț solu iile se +ronun numai n interesul legii, nu auț ț e'e*t asu+ra 8otrârilor ude*tore ti eBaminate i ni*i *u +rivire la situa iaș ș ț

+r ilor din a*ele +ro*ese, motiv +entru *are +r ile res+e*tive nu treuie *itateț ț 31 iș ni*i *onsultate>

efetele 'otăr+rii pronun ate de ătre Înalta Curteț

delegarea dat +rolemelor de dre+t ude*ate este oligatorie +entru instan e de la data +uli*riiț de*iiei n !onitorul #'i*ial al României (v. infra, nr. 12, lit. *).

-. C#"I II & %!IEI-I$ID%D& Ț

7 "numerare a9 Dispo$i iile art. A7@A7A NCC.ț Potrivit a*estor teBtelegale@

:%rt 7& (Calitate proesuală) entru a se asigura interpretarea iapliarea unitară a legii de ătre toate instanele !udeătoreti, +ro*urorul generalal Par*8etului de +e lâng nalta Curte de Casa_ie ì <usti_ie, din o'i*iu sau la*ererea ministrului usti_iei, *olegiul de *ondu*ere al naltei Cur_i de Casa_ie ì<usti_ie, *olegiile de *ondu*ere ale *ur_ilor de a+el, +re*um ì %vo*atul Po+oruluiau (ndatorirea să eară Înaltei Curi de Casaie i Justiie să se pronune asupra problemelor de drept are au fost soluionate diferit de instanele !udeătoreti.

%rt 7&7 (Condi ii de admisibilitateț ) Re*ursul n interesul legii esteadmisiil numai daă se fae dovada ă problemele de drept are formea$ăobietul !udeăii au fost soluionate (n mod diferit prin 'otăr+ri !udeătoreti

definitive, are se anexea$ă ererii; (sul. ns. !.".)

DeBtele mai sus *itate ( i suliniate) 'iBea *erin ele de admisiilitate aș ț re*ursului n interesul legii, iar a*este *erin e sunt *umulative, iar nu alternative,ț ast'el n*ât ele treuie reunite integral, +entru *a instan a su+rem s 'ieț legalmente sesiat.

b9 Condi ii de admisibilitate.ț in +revederile art. 515 reult * re*ursul ninteresul legii este admisiil numai da* se 'a*e dovada *@

o +rolem de dre+t (i) a 'ost solu ionat di'erit de *tre instan ele ude*tore ti (ii)ț ț ș +rin 8otrâri de'initive (iii)

30 n sensul * tre*erea unui tim+ *onsiderail de la +ronun area ultimelor 8otrâri ude*tore ti *are auț ș +rovo*at o uris+ruden neunitar +oate li+si de utilitate +ra*ti* o interven ie a instan ei su+reme, +rin intermediulț ț ț re*ursului n interesul legii, a se vedea, totu i, I. $e ,ș ș Reursul (n interesul legii ..., it. supra Onota 1, +. 35.

31 . !. Cioanu, 5ratat ..., II, +. /54.

12



aneBate *ererii de re*urs (iv)32.ie*are din a*este *ondi ii de admisiilitate ne*esit, +entru mai una sauț

*ore*ta n elegere, s*urte *onsidera ii sau oserva ii, du+ *a. ntr=adevr@ț ț ț

+ !rima cerin ă8 să e9iste o :problemă de drept; autenticăț

Pentru a 'iadmisiil un re*urs n interesul legii treuie *a a*esta s +riveas* o +rolem dedre+t, iar nu o sim+l *8estiune de 'a+t, *8iar da* elementele de 'a+t ar 'i 'osta+re*iate eronat de *tre instan e, ntru*ât re*ursul n interesul legii nu este o *aleț de ata* de re'ormare sau de retra*tare, *i un milo* de a *ontriui la realiareainter+retrii i a+li*rii unitare a legii.ș

Ce se n elege ns +rin :+rolem de dre+t; Dreuie s 'ie vora numai deț o +rolem de dre+t :legal; inter+retat i a+li*at di'erit de *tre instan e Eauș ț de o +rolem de dre+t ivorât nu doar din inter+retarea i a+li*area di'erit aș unor dis+oi ii :legale;, dar i din inter+retarea i a+li*area unor dis+oi ii de altț ș ș ț

natur Prolema de dre+t treuie s ivoras* din sim+la a+li*are a unor dis+oi iiț legale sau de alt natur, indi'erent da* a*estea sunt sau nu inter+retaile

Pentru a rs+unde la a*east suit de ntreri treuie s s+unem dintr=unn*e+ut * nu ori*e *8estiune dis+utat n 'a a instan ei de ude*at este i oț ț ș :+rolem; de dre+t veritail, iar, n termenii art. 515, nu ori*e +rolem de dre+tveritail +oate s des*8id *alea unui re*urs n interesul legii

n do*trin i uris+ruden se *onsider, n general, * numai teBteleș ț legaleinterpretabile i *are au o*aionat o +ra*ti*ș neunitară *onstituie +roleme dedre+t *are +ot 'a*e oie*tul unui re*urs n interesul legii.

%st'el, re'erindu=se la *ele dou +ro*eduri re*ursul n interesul legii iș 8otrârea +realail , n re*entul i +rimul tratat de +ro*edur *ivil, s*ris nș lumina "oului Cod de +ro*edur *ivil, +ro'. #. Deleanu arat * notele *omuneale a*estor +ro*eduri ar 'i, inter alia, urmtoarele@

] domeniul lor l *onstituie OlegeaH, (n sens material > oie*tul lor l *onstituie stritamente problemele de interpretare i de apliare a legii, ambiguită ile i numaiș ț șambiguită ile reglementăriiț , ni*i omisiunile legislative, ni*i *ontradi* iile legislative, ni*iț s*aden ele legislative ]Lț 33 (sul.ns. !.".).

32 n do*trin, *ondi iile de admisiilitate a re*ursului n interesul legii di'er de la un autor la altul, 'r *aț enumerarea sau 'ormularea a*estora s im+ietee aus+ra analiei sau a+li*rii dis+oi iilor art. 515. % se vedea,ț exempli gratia, . -elegante, Comentarii ..., it. supra Onota 1, +. 120/ (:in e*onomia teBtelor men ionateț reult O... dubla ondi ieț *are determin obietul re*ursului n interesul legii, res+e*tiv eBisten a unei +ra*ti*iț neunitare, +re*um i a unor 8otrâri de'initive *ontradi*torii;)> #. E+ineanu=!atei,ș Comentarii 4, it. supra Onota1, +. 444 O:art. 515 im+une dou *ondi ii +entru admisiilitatea re*ursului n interesul legii@ a) +rolemele de dre+tț s 'i 'ost solu ionate di'erit de instan ele ude*tore ti> ) dovada a*estei situa ii s se 'a* +rin 8otrâriț ț ș ț ude*tore ti de'initive;.ș

33 I. eleanu, 5ratat ..., II, 2013, nr. 116, +. 33.

13



e asemenea, n +ra*ti*a instan ei supre!eț n materia re*ursului ninteresul legii, a*esta este *onsiderat admisiil doar da* teBtul legal este, n sine,interpretabil @

:Re*ursul n interesul legii +oate 'i admisiil numai atun*i *ând dis+oi iileț

legale sunt ne*lare, *on'ue, ndoielni*e, in*om+lete i +rimes* inter+retare di'eritșdin +artea instan elor de ude*at, ast'el * +ân la interven ia legiuitorului instan aț ț țsu+rem este *8emat s dea delegarea *ore*t +rolemelor de dre+t ridi*ate. "o iuneațde inter+retareL, +re*um i eB+resia a+li*area unitar a legiiL 'olosite de legiuitor,șeB+rim ideea * s=a *utat, *u 'ireas* +ruden , evitarea neso*otirii +rin*i+iuluiț*onstitu ional al su+rema iei legii, +re*um i a s*8imrii rolului instan ei su+reme dinț ț ș ța*ela de a i*e dre+tulL *u a*ela de a 'a*e dre+tulL. % inter+reta un teBt de legenseamn a lmuri n elesul a*estuia, a=l eB+li*a, a determina *on'igura ia real a normeiț țde dre+t, i nu a da o alt reglementare ra+orturilor so*iale res+e*tive;ș 3/

u+ prerea n$astr, +entru a 'i vora de o +rolem de dre+t real,sus*e+tiil s 'a* ( i) oie*tul unui re*urs n interesul legii, treuie *a norma deș dre+t dis+utat s 'ie ndoielni*, im+re*is sau ne*lar, im+er'e*t sau *8iarla*unar, iar nu doar amigu, i.e. doar +ur inter+retail. e asemenea, a*eastnorm nu este oligatoriu s 'ie de sorginte legal.

ntr=adevr i luând n dis*u ie,ș ț brevitatis ausa, a a *um am +re*iat deaș (v. supra, nr. 1 ad finem), numai materia civilă, i.e. dre+tul *ivil sau +rivat, este deoservat, (n primul r+nd , *, n *on'ormitate *u art. 5 alin. 2 din "CPC35@

ONiiun !udeător nu poate refu$a să !udee pe motiv ă legea nu prevede, este nelară sau inompletăH (s.n. !.".)

Pe de alt +arte, alin. 3 al art. 5 din *od, teBt, de asemenea, 'undamental, +revede, n de+lin a*ord *u art. 1 "CC36, *@

3/ nalta Curte de Casa ie i <usti ie, Com+letul *om+etent s ude*e re*ursul n interesul legii, e*. nr.ț ș ț 112011, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 751 din 26 o*tomrie 2011.

35 C'. art. / C. *iv. 16/@ :<ude*torul *are va re'ua de a ude*a, su *uvânt * legea nu +revede, sau *este ntune*at sau nendestultoare, va +utea 'i urmrit *a *ul+ail de denegare de dre+tate;.36 % se vedea, ndeosei, alin. 1=3 "CC@

:(1) Eunt ivoare ale dre+tului *ivil legea, uan ele i +rin*i+iile generale ale dre+tului.ț ș(2) n *aurile ne+revute de lege se a+li* uan ele, iar n li+sa a*estora, dis+oi iile legaleț ț

+rivitoare la situa ii asemntoare, iar *ând nu eBist asemenea dis+oi ii, +rin*i+iile generale ale dre+tului.ț ț(3) n materiile reglementate +rin lege, uan ele se a+li* numai n msura n *are legea trimite nț

mod eB+res la a*estea.;

Cu +rivire la +rolemati*a ivoarelor dre+tului *ivil (legea, uan ele i +rin*i+iile generale ale dre+tului),ț ș n sistemul art. 1 "CC, a se vedea@ !. "i*olae, Noul Cod ivil. 0di ie ritiăț , n CodeB iuris *ivilisL, t. I, &d.niversul <uridi*, -u*ure ti, 2012, ++. 31=3/ (noteleș sub art. 1)> $. !i8ai, &$voarele dreptului ivil (n

1/



:n *aul n *are o +ri*in nu +oate 'i solu ionat ni*i n aa legii, ni*i ațuan elor, iar n li+sa a*estora din urm, ni*i n aa dis+oi iilor legale +rivitoare laț țsitua ii asemntoare Oț analogia legis n.n., !."., ea va treui ude*at n aa +rin*i+iilor generale ale dre+tului Oanalogia iuris n.n., !."., având n vedere toate

*ir*umstan ele a*esteia i inând seama de *erin ele e*8it ii;ț ș ț ț ț

u+ *um se oserv, teBtele *itate, s+re deoseire de art. 51/ "CPC *arevore te,ș expressis verbis, numai de asigurarea inter+retrii i a+li*rii unitare aș :legii; de *tre toate instan ele ude*tore ti, se re'er,ț ș in terminis, nu numai lalege, *a ivor 'ormal de dre+t, *i i la uan e i +rin*i+iile generale ale dre+tuluiș ț ș 37,

reglementarea Noului Cod ivil rom+n, n :%nalele niversit ii din -u*ure ti, Eeria re+t, Eu+liment (Con'erin aț ș ț :Reglementri 'undamentale n "oul Cod *ivil i n "oul Cod de +ro*edur *ivil;, 17=1 'eruarie 2012,ș a*ultatea de re+t, niversitatea din -u*ure ti), ++. 250=26/> I. ida,ș Codul ivil 6/egea nr. >FE=>??9 iș prinipiile generale ale dreptului, n re+tul nr. 2012, ++. 11=27> I.=l. Po+a, &erar'ia surselor dreptului (n noulCod ivil I rolul u$an elor ț , n :Revista român de dre+t +rivat; nr. 32013, ++. 51=6/.

37 %rt. 5 alin. 3 "CPC 'a*e re'erire i la :*erin ele e*8it ii;, deoare*e a+li*areaș ț ț in asu a +rin*i+iilorgenerale ale dre+tului nu treuie s *ondu* la o solu ie sau ude*at nedrea+t. Pentru *riti*a art. 5 alin. 3 ( i /),ț ș dintr=o +ers+e*tiv, totu i, strin literei i s+iritului a*estuia, v. I. eleanu, E. eleanu,ș ș Jurispruden a 4ț , it. supraOnota 5, ++. 16=1, teBt i notele de susol, +. 21 sNN. n esen , re+uta ii autori +artiani, se +are, ai unuiș ț ț +oitivism legal i me'ien i n re+reentan ii usti iei române re+ro ea teBtului alin. 3 al art. 5 "CPC, *a i art.ș ț ț ț ș ș 1 "CC, de alt'el, 'a+tul * (ibidem, ++. 16=17, nota 1) :nu eB*elea +rin *oeren ;, *, s+re deoseire de art. 1ț "CC, unde li+se te, totu i, re'erirea la eBigen ele e*8it ii, n materia +ro*edurii *ivile, dim+otriv, o asemeneaș ș ț ț re'erire nu= i are rostul, *, n *eea *e +rive te enumerarea i ierar8ia ivoarelor dre+tului *ivil, teBtul legal nuș ș ș re*omand ( siK) a+li*area :n *as*ad; a res+e*tivelor surse ale dre+tului O... dar, da*, totu i, a**e+tm ideea uneiș a+li*ri susidiare a normelor artate, n interiorul sistemului argumentativ al autorilor O*are sus in a+li*area nț *as*ad +arantea ns., !."., *onsiderm i* autorii *ita i udi*ioas oserva ia unora dintre a*e tia, n sensulț ț ș *, ntr=un stat n *are +reeminen a legii este o regul esen ial a demo*ra iei, situarea uan elor n +lanul se*und alț ț ț ț a+li*rii :legii;, iar a :+rin*i+iilor de dre+t; ntr=o +oi ie suordonat a+are *a 'iind *el +u in dis*utailL, * :esteț ț

di'i*il de imaginat n materia +ro*edurii *ivile li+sa unor reglementri *are s im+un a+li*area unor uan e;, dar seț +oate :*ine tie *a legiuitorul s 'i vrut a earea laolalt, neins+irat, atât a regulilor sustan iale, *ât i a regulilor ș ș ț ș +ro*edurale de solu ionare a *auei;, *, n 'ine, re*ursul la :*erin ele e*8it ii;, este :sur+rintor i eBtrem deț ț ț ș dis*utail;, este :eB*esiv;, 'iind o :surs de amiguit i; i, mai ales, de diolvare sau *om+romitere a sistemuluiț ș uridi* statal, deoare*e i*, de asemenea, autorii *ita i se ignor, ast'el, de *tre legiuitor grave i greuț ș :digeraile; *onse*in e, ntre *are@ ulversarea n ansamlu a tuturor arti*ula iilor sistemului udi*iar :etati*;, *areț ț 'un* ionea +e aa :legii; i n limitele ei> des*8iderea larg a *ii aritrariului udi*iar, e*8itatea 'iind un *on*e+tț ș vag sau, *el mult, unul *u un *on inut variail> aandonarea normelor legale n li+sa unei surse *onven ionale de aț ț +ro*eda ast'el> 'ormularea eB+editiv i enigmativ a dis+oitivului 8otrârii> *erin a re*onsiderrii *riteriilor sauș ț motivelor *ilor de ata*> im+osiilitatea eBer*itrii re*ursului n li+sa unui motiv de ilegalitate a 8otrâriiL (ibidem, +. 2).

n *eea *e ne +rive te, i 'r a intra, +entru moment, n detalii, deoare*e tema +reentului studiu este altaș ș i, ori*um, limitat (ș supra, nr. 1, in fine, i nr. 2), iar s+a iul alo*at *er*etrii a*esteia nu ne +ermite s devoltm iș ț ș

a*est suie*t eBtrem de grav, nu +utem m+rt i a*este a'irma ii, deoare*e sunt 'r su+ort legal, 'iind datorate,ș ț +oate, 'ie unei le*turi grite a teBtului, 'ie, mai degra, unei le*turi :denaturate; ori :tenden ioase;.țntr=adevr, din teBtele *omentate art. 1 alin. 2 "CC i art. 5 alin. 3 "CPC reult,ș in terminis, * :n

*aurile ne+revute de lege (de*i, de la*une legislative autenti*e !.".), res+e*tiv :n *aul n *are o priină nu +oate 'i solu ionat ni*i n aa legii, ni*i a uan elor, iarț ț (n lipsa aestora din urmă (a uan elor !.".), ni*i nț aa dispo$i iilor legale privitoare la situa ii asemănătoareț ț , ea va trebui !udeată n aa prinipiilor generale aledreptului, având n vedere toate *ir*umstan ele a*esteia i inând seama de *erin eleț ș ț ț e'ită iiț ; (art. 5 alin. 3 "CPC) s.n. !.".

Prin urmare, este *ert i nendoielni* * legiuitorul a avut n vedere, n +rimul rând i nainte de toate,ș ș modul de inter+retare i a+li*are de *tre ude*tor a regulilor de dre+t material, s*rise i nes*rise, iar nu a regulilor ș ș

15



*are i ele sunt, n *ondi iile anume +revute de lege, tot ivoare ale dre+tuluiș ț *ivil, *eea *e nsemnea * i a*este din urm norme, n mod logi*, nu +ot 'i ni*iș ele eB*luse de la inter+retarea i a+li*area unitar de *tre toate instan eleș ț

ude*tore ti. #r, a*easta nsemnea * se +oate na te o +ra*ti* divergentș ș nudoar +e aa unor dis+oi ii legale, *i i n inter+retarea i a+li*area altor norme

ț ș ș

uridi*e.n *onse*in , termenul de :lege; din art. 5 alin. 2 i art. 51/ "CPC, mai susț ș

*itate, treuie inter+retat n sens larg3, *a in*luând ori*e norm uridi* general=

de dre+t +ro*esual, ast'el n*ât n ra+ort de *on inutul teBtului *omentat duiile autorilor *ita i a+ar i sunt, n modț ț ș evident i din 'eri*ire, nelegitime i neusti'i*ate (e oservat, totodat, * art. 5 "CPC nu se o*u+, n modș ș diret ,de ivoarele ni*i ale dre+tului *ivil, *a atare, i ni*i ale dre+tului +ro*esual *ivil, *i de ndatorile ude*torului nș solu ionarea *ererilor usti iaililor> alin. 3 este, n 'ond, o sim+l a+li*a ie, n *a de *onten*ios *ivil, a art. 1 alin. 2ț ț ț "CC). ntr=adevr, *ând este vora de ude*ata unei +ri*ini sau *aue *ivile, suntem n 'a a, de regul, a unuiț *on'li*t de dre+t material, iar nu (doar) +ro*esual, *um sugerea autorii *ita i, *on'li*t *are, n mod eB*e+ ional,ț ț atun*i *ând nu este guvernat de dis+oi ii legale eB+rese (ț i.e. de reguli de *onduit general=astra*te i deteminate)ș

i ni*i de reguli *utumiare, ude*torul *are nu +oate re'ua s ude*e (art. 5 alin. 2 "CPC) , va treui, *on'ormș teBtului *itat, s solu ionee +ri*ina '*ând a+el, n ordine, la dis+oi iile legale +rivind situa ii asemntoare (a a=ț ț ț șnumita analogia legis), iar, n li+sa a*estora, n aa +rin*i+iilor generale ale dre+tului (a a=numitaș analogia iuris),inând seama nu numai de toate *ir*umstan ele *auei, dar i de eBigen ele e*8it ii. e*i, ordinea surselor sauț ț ș ț ț

miloa*elor uridi*e de a*o+erire a la*unelor normative autenti*e este oligatorie, iar nu 'a*ultativ +entru ude*tor.Re'erirea la :*erin ele e*8it ii;, *um am s+us, este normal i ine=venit, +entru * ude*torul treuie sț ț ș

dea, n *a de la*une normative veritaile, o solu ie ust, s 'a* dre+tate> e*8itatea nu este o norm uridi*ț general=astra*t (motiv +entru *are nu 'igurea, n mod *ore*t, n enumerarea ivoarelor dre+tului *ivil la art. 1alin. 1 "CC), i, se +are, ni*iun +rin*i+iu general al dre+tului, *i, du+ *elera 'ormul a lui ittorio E*ialoa,ș ildiritto del *aso singoloL Oapud $. -ola''io, in Il Codi*e di *ommer*io *ommentatoL, vol. +rimo ( /eggi ed usiommeriali. 3tti di ommerio. Dei ommerianti. Dei libri di ommerio) (%rt. 1 a 2 Cod. *omm.), 6a ed.interamente ri'atta, Dorino, D&D, 1435, ++. //=/5, nota 1, et +. 65 , nota 1, sau, *um s+un *8iar +ro'. I. i E.ș

eleanu, ea este, mai degra, o *om+onent esen ial a ori*rei usti ii *eea *e este dre+t, este, de regul, iț ț ș e*8itail. e +e +lat'orma e*8it ii se *aut un e*8iliru, ade*vat i a**e+tail, ntre interese o+use. % a +rivitț ș ș e*8itatea, ea im+li* o aordare dualist@ e*8itatea este :oie*tiv; +rin natura lu*rurilor> ea este :suie*tiv; sau:suie*tivat; +rin a+li*area *riteriilor e*8it ii la o situa ie determinat, +rin a+re*iere *on*ret n ra+ort *uț ț *ir*umstan ele; (I. eleanu, E. eleanu,ț op. it., +. 21, nota 1). #r, da* este a a, nsemnea * re'erirea laș :*erin ele e*8it ii; din teBtul *riti*at (art. 5 alin. 3 "CPC) nu este inutil i ni*i eronat@ e*8itatea este msura,ț ț ș *riteriul general al limitrii aritrariului ude*torului, n *aurile n *are legea i a*ord +uterea de a a+re*ia i aș de*ide n 'un* ie de toate *ir*umstan ele *auei. Qotrârea ude*toreas* dat *u n*l*area *erin elor e*8it ii, nț ț ț ț *aurile anume +revute de lege, +oate 'i *ontrolat udi*iar, in*lusiv +e *alea re*ursului, **i re+reint,indis*utail i 'inalmente, o violare a :dre+tului; (ș &us est ars æqui et boni ne s+unea, reamintim, *u de+lin temei,Celsus), dar i a ndatoririlor legale ale ude*torului (art. 5 alin. 3, art. 22 alin. 7 "CPC). C'. . !. Cioanu,ș Comentariu sub art. 5, n :"oul Cod de +ro*edur *ivil *omentat i adnotat, I;,ș it. supra Onota 6, +. 11.

Dotodat, este de remar*at * teBtele *omentate nu n*al* i ni*i nu au *um s n*al*e +rin*i+iulș

:+reeminen ei legii;, *um sugerea autorii *ita i, +entru *, +rin i+ote, legeaț ț lipse teș *u desvâr ire, iar, ntr=unș stat de dre+t, so*ial i demo*rati*, n *are legea nu este i nu +oate 'i ivorul normativ eB*lusiv ( i *u atât mai multș ș ș suveran, asolut, **i legea treuie, ntotdeauna, s 'ie legitim, ne+utând veni, mai ales n +reent, n *ontradi* ieț *u +rin*i+iul +reeminen ei dre+tului sau *u alte +rin*i+ii 'undamentale uridi*e sau metauridi*e, du+ *a), esteț 'ires* *a atun*i *ând eBist reguli +re*ise, *um sunt uan ele reguli ns*ute, n mod s+ontan (iar nu aritrar,ț +re*um legile) din +ra*ti*a so*ial , asemenea reguli s 'ie a+li*aile *u prioritate (**i, altminteri, ar nsemna sse nege valoarea lor normativ), iar numai n susidiar (i.e., n asen a lor), s se re*urg la dis+oi iile legaleț ț asemntoare ori, in fine, la +rin*i+iile generale ale dre+tului (+rin*i+ii, +rin eB*elen , des*8ise, *u *on inut uridi*ț ț nedeterminat i, de*i, in*ert, *ontrar eBigen elor de a**esiilitate, inteligiilitate i +reviiilitate ale regulilor deș ț ș dre+t +ro+riu=ise).

16



astra*t, indi'erent de ivorul ei 'ormal34, teBtul art. 51/ ne'iind, a adar, +er'e*tș *orelat *u dis+oi iile art. 5 alin. 3 din a*ela i *od i ni*i *u art. 1 "CC.ț ș ș

În al doilea r+nd , n +rivin a a+li*rii dis+oi iilorț ț legale nse i, art. 5 alin.ș 2 "CPC se re'er, la trei i+otee n *are ude*torul nu +oate re'ua s ude*e@

legea este launară, n sensul * :nu +revede; nimi* +entru *aul dedus ude* iiț /0>

n s'âr it, mai reamintim *, +otrivit art. 1 alin. / "CC, :numai uan ele *on'orme ordinii +uli*e iș ț ș unelor moravuri sunt re*unos*ute *a ivoare de dre+t; (*u +rivire la uan e, v. I.=l. Po+a,ț art. it. supra, nota 36).3 Dermenul de :lege; ngloea i *ontra*teleș oletive de mun*, *are *onstituie :legea +r ilor; (art. 224ț alin. / C. m.). Contra nalta Curte de Casa ie i <usti ie, Com+letul *om+etent s ude*e re*ursul n interesul legii,ț ș ț e*. nr. 112011, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 335 din 16 mai 2011 (+rin *are s=a statuat *nu +oate 'a*e oie*tul re*ursului n interesul legii modul de inter+retare i a+li*are a *lauelor unor *ontra*teș individuale sau *ole*tive de mun*), de i, n *aul *ontra*telor *ole*tive, ivoare se*undare de dre+t al mun*ii,ș +rolema inter+retrii i a+li*rii divergente a a*estora este o +rolem *are interesea a+li*area unitar a legiiș lato sensu, iar nu a unor *laue *ontra*tuale individuale (leges privatæ). n *onse*in , re'uul de a *lari'i*a un *ontra*tț *ole*tiv de mun* re+reint o veritail denegare de dre+tate (art. 5 alin. 2 "CPC, inter+retat per argumentum a fortiori). n sensul * +rin :lege; n dre+tul mun*ii se n eleg i *ontra*tele *ole*tive de mun*, a adar, a*eleț ș ș *ontra*te *are, având un *ara*ter reglementar, sunt *reatoare ale unor norme de dre+t a+li*aile ra+orturilor uridi*eale salaria ilorL, v. I. Dr.= te'nes*u, . -eligrdeanu,ț Ș Ș rivire analitiă asupra orela iei dintre Noul Cod ivil iț ș Codul munii, n :Revista român de dre+t +rivat; nr. 62004, +. 1, iar *u +rivire la oligativitateaerga omnes in*lusiv 'a de salaria ii nere+reenta i ori, du+ *a, nesemnatari a *ontra*telor *ole*tive de mun*, so*otiteț ț ț :ivoare s+e*i'i*e interne; ale dre+tului mun*ii, v. I. Dr. te'nes*u,Ș 5ratat teoreti i prati de drept al muniiș ,ed. a II=a, revut i adugit, &d. niversul <uridi*, -u*ure ti, 2012, ++. 5, 150 sNN. (+re*um i autorii a*oloș ș ș *ita i, n s+e*ial nota 1, +. 151).ț

:Eu as+e*tul naturii sale uridi*e s*rie +ro'. te'nes*u (Ș op. it., ++. 150=151) , *ontra*tul

*ole*tiv de mun* este *on*omitent@ at !uridi bilateral , un *ontra*t, din *are ivors* dre+turi i oliga ii re*i+ro*e ale +r ilor,ș ț ț

este un *ontra*t numit, solemn, sinalagmati*, oneros, *u +resta ii su**esive, n +rin*i+iu *omutativ>ț i$vor de drept *are se n*adrea n *ategoria de eB*e+ ie a normelor uridi*e nego*iate.țContra*tul *ole*tiv de mun* re+reint un ivor de dre+t deoare*e@ are *ara*ter general (viea ra+orturile de mun* +entru ntreg *ole*tivul de salaria i i nuț ș

+entru un salariat determinat)> din *oroorarea dis+oi iilor legale reult * n *ontra*tul *ole*tiv deț mun* +ot 'i *u+rinse i *laue *are s se re'ere numai la un anumit gru+ de salaria i iar nu la to iș ț ț salaria ii unit ii n *au. ar, ni*i n a*est *a, *lauele res+e*tive nu viea ni*iodat un salariat singur,ț ț individual determinat>

este permanent (n sensul * se a+li* de un numr nede'init de ori +e +erioada valailit iiț sale)>

este obligatoriu.

n *on*luie, ontratul oletiv de mună este, prin natura lui, un ontrat regulamentar (*reatorde norme de dre+t). &l are *ara*ter de dre+t +rivat, dar +rodu*e e'e*te *a i normele de dre+t +uli*;.ș

in *ele *e +re*ed, *ontra*tul *ole*tiv de mun* este un ivor derivat de dre+tul mun*ii, ast'el n*ât el*onstituie :lege; lato sensu a*t normativ *u *ara*ter general i, de*i, *lauele sale +ot 'a*e oie*tul unui re*ursș n interesul legii. n sensul * :*ontra*tului *ole*tiv de mun* nu i sunt a+li*aile toate regulile s+e*i'i*e ivoarelorde dre+t; i, de*i, :sesiarea naltei Cur i de Casa ie i <usti ie *u un re*urs n interesul legii +rin *are s=ar urmriș ț ț ș ț inter+retarea i a+li*area unitar a unor *laue din *ontra*te *ole*tive de mun*, este inadmisiil (de*iiile I.C.C.<.ș nr. 332004 i nr. 112011);, v., totu i, I. Dr. te'nes*u,ș ș Ș op. it., +. 151, nota 2. "u +utem 'i de a*ord *u a*east dinurm reerv. a* re*ursul n interesul legii este inadmisiil, *um va 'i uni'i*at +ra*ti*a udi*iar divergent

17



legea este impreisă, :ne*lar;, adi* amigu ori generi*, 'iindsus*e+tiil de inter+retri diverse i, +e *ale de *onse*in , de solu ii di'erite oriș ț ț *ontradi*torii>

legea este imperfetă, :in*om+let;, adi* nu +revede, n mod *om+let, 'iei+otea (i+oteele), 'ie dis+oi ia (dis+oi iile) uridi*(e).

ț țintre a*este trei i+otee, s=ar +rea idee sus inut, *um am vut, de +ro'.ț eleanu, *a i de nalta Curte * doar a doua i+ote legea este :ne*lar; ș interesea +rolemati*a re*ursului n interesul legii, +rima i+ote viând de 'a+t*om+linirea la*unelor legislative, 8otrârea ude*toreas* 'iind *reatoarea uneinorme uridi*e *on*rete/1, iar nu a unei norme uridi*e astra*te, iar a treia viândnormele im+er'e*te, de asemenea n=ar +utea 'i *om+linite +e *ale de inter+retaregeneral=oligatorie n *adrul re*ursului n interesul legii.

n realitate, toate *ele trei i+otee interesea oie*tul unui re*urs ninteresul legii, deoare*e atun*i *ând legea este launară, se +oate +une, mai ntâi,

+rolema eBisten ei la*unei *a atare, iar n al doilea rând, modalitatea de a*o+erireț a a*esteia@ a+li*area dis+oi iilor legale +rivind situa ii asemntoare, iar, n li+saț ț a*estora, a +rin*i+iilor generale ale dre+tului, +rin*i+ii al *ror *on inut iț ș in*iden +ot i sunt, de multe ori, oie*t de *ontrovers.ț ș

Dot ast'el, n *aul unei legi imperfete, a*easta +oate 'i *om+linit *u altedis+oi ii legale (da* sunt dis+oi ii de dre+t *omun de a+li*a ie general, iar nuț ț ț dis+oi ii de eB*e+ ie) i, mai ales, *u +rin*i+iile generale ale dre+tuluiț ț ș /2,

+rolemele de inter+retare i a+li*are +rin analogie a normelor legale sauș eBtralegale sunt i n +reent unele dintre *ele mai deli*ate *8estiuni uridi*eș /3, iar

'ormat +e aa unui asemenea *ontra*t *ole*tiv de mun* Care va 'i iustum ius derivat dintr=un *ontra*t *ole*tivde mun* legal n*8eiat i inter+retat ns *ontradi*toriu de *tre instan ele ude*tore ti Care vor 'i dre+turile iș ț ș ș oliga iile +r ilor semnatare i ale :ene'i*iarilor; *ontra*tului *ole*tiv de mun*, da* *lauele a*estora suntț ț ș inter+retaile di'erit de *tre instan ebț

34 i +e a*east linie se a'l i Curtea &uro+ean a re+turilor #mului *are a+re*ia *, n sistemulȘ ș Conven iei, termenul de :lege; este sinonim *u termenul :dre+t; (ț droit , laL), *u+rinând atât normele :de originelegislativ;, *ât i +e *ele :uris+ruden iale; i +resu+une nde+linirea unor *ondi ii *alitative, n s+e*ial *ele deș ț ș ț a**esiilitate i +reviiilitate. % se vedea, +entru amnunte, C. -rsan,ș Conven ia europeană a drepturilor omului.ț Comentariu pe artiole, vol. I, Drepturi i libertă iș ț , &d. %ll -e*, -u*ure ti, 2005, +assim.ș

/0 "i*io lege i, de*i, ni*i legea *ivil nu este +er'e*t sau *om+let, ntru*ât autorul ei nu +oate +revedeaș toate i+oteele de a+li*are a a*esteia i ni*i toate *onse*in ele sale uridi*e). Pe de alt +arte, uneori, autorul legii, nș ț mod voit, nu dore te s reglementee anumite rela ii so*iale ori anumite as+e*te ale a*estora, +re'erând s lase a*estș ț lu*ru +e seama organismelor autonome *u +utere de reglementare sau +e seama a*torilor sau gru+urilor so*iale

nse i, res+e*tiv +e *alea uurilor +ro'esionale sau *utumelor lo*ale, du+ *a.ș/1 Cu +rivire la *onstru* ia :udi*iar; a normei uridi*e, a se vedea I. eleanu,ț Constru ia !udiiară aț normei !uridie, n :re+tul; nr. 200/, +. 12 i urm.ș

/2 Prin*i+iile generale ale dre+tului 'iind norme uridi*e des*8ise, in*iden a i limitele a+li*rii lor nu +ot 'iț ș stailite a priori. e a*eea, n +ra*ti*, +ot a+rea solu ii *ontradi*torii, ns nu nea+rat re*i+ro* eliminatorii. &steț *aul, s+re eB., al +aralirii a* iunii n revendi*are +rin a+li*area +rin*i+iuluiț error ommunis fait ius, *are n*aul revendi*rii imoilelor +reluate auiv, 'r titlu, de *tre stat n +erioada 6 martie 14/5=22 de*emrie 144, adat na tere, du+ *um se tie, unui *onten*ios imens i a unei +ra*ti*i *ontradi*torii, 8aoti*e *8iar, as+ruș ș ș san* ionat de *tre Curtea &uro+ean a re+turilor #mului.ț/3 C'. art. 10 "CC (interi*erea analogiei).

1



asemenea +roleme +ot o*aiona, *um s=a ntâm+lat n +ra*ti*, i eventualeș re*ursuri n interesul legii//.

Prin urmare, ori*e *8estiune de dre+t veritail, da* este *ontroversat i aș generat o +ra*ti* divergent +oate *onstitui oie*tul unui re*urs n interesul legii.e alt'el, da* n *e +rive te inter+retarea i a+li*area unei legi, legiuitorul +oate

ș ș

interveni i *lari'i*a ori*ând sensul a*esteia, n *aul inter+retrii i a+li*riiș ș uan elor sau a +rin*i+iilor generale ale dre+tului, interven ia este 'ie eB*lus, 'ieț ț minim, a a n*ât numai instan elor ude*tore ti n 'runte *u nalta Curte leș ț ș revine sar*ina inter+retrii i a+li*rii lor, iar re*ursul n interesul legii nu +oateș li+si ni*i n a*este *auri.

e ai*i reult *, da* teBtul de lege sau adugm noi norma de dre+t*utumiar sunt *lare, +re*ise i *om+lete, ns ude*torul 'a*e o a+li*are gre it aș ș a*esteia, *a urmare a unei inter+retri eronate sau aritrare, nu este vora de vreo

+rolem de dre+t, n sensul art. 515 "CPC, *i de o sim+l violare a dre+tului/5,

svâr it *u +rileul ude* ii, violare *are des*8ide, evident, *alea unui a+el sauș ț re*urs n *asa ie, iar ni*ide*um +e a*eea a unui re*urs n interesul legii.ț

n eBem+lu din +ra*ti*a relativ re*ent a Ee* iilor nite n materia re*ursului nținteresul legii este, *redem, elo*vent, n a*east +rivin . n sistemul ve*8iului *od *ivil,ț +entru a uu*a+a treuia, ntre altele i nainte de toate, *a uu*a+antul s eBer*ite oș +osesie su nume de +ro+rietar (art. 1/7 C. *iv. 16/). n *onse*in , +otrivit art. 153țdin a*ela i *od, :a*tele *e eBer*itm sau asu+ra unui lu*ru al altuia, su nume +re*ar, nș*alitate de loatari, de+oitari, uu'ru*tuari et*., sau asu+ra unui lu*ru *omun, n +utereadestina iei legale a a*eluia, nu *onstituie o +osesiune su nume de +ro+rietari; (sul.ns. ț !.".). Cum n +ra*ti* s=au gsit instan e *are s +un la ndoial im+osiilitateaț

// % se vedea, de eB., nalta Curte de Casa ie i <usti ie, Ee* iile nite, e*. nr. 12000, +ul. nț ș ț ț :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. /43 din 4 o*tomrie 2000, +rin *are s=a statuat, n inter+retareadis+oi iilor art. 53 alin. 2 din $egea 'ondului 'un*iar nr. 11441, re+uli*at, *u mod. ulterioare, * sentin eleț ț *ivile +ronun ate de ude*torii, n temeiul a*estui teBt legal, +rin *are sunt solu ionate +lângerile m+otrivaț ț 8otrârilor *omisiilor ude ene de a+li*are a $egii 'ondului 'un*iar, sunt su+use :amelor *i ordinare (ț siK) de ata* +revute de Codul de +ro*edur *ivil, res+e*tiv a+elului i re*ursului;> idem, e*. nr. SSSI2006, +ul. nș :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 36 din 30 mai 2007, +rin *are s=a statuat, n a+li*area dis+oi iilor art.ț 24 alin. 6 din $egea nr. /71442 +rivind organiarea i 'un* ionarea Cur ii Constitu ionale, re+uli*at, * iș ț ț ț ș n*8eierile instan elor de re*urs de res+ingere, *a inadmisiile a *ererilor de sesiare a Cur ii Constitu ionale, *uț ț ț solu ionarea unei eB*e+ ii de ne*onstitu ionalitate, +ot 'i :ata*ate *u re*urs la instan a imediat su+erioar, indi'erentț ț ț ț da* a*easta are sau nu, +otrivit regulilor generale, *om+eten n solu ionarea 'ondului litigiului;, deoare*eț ț dis+oi iile art. 24 alin. 6 au :un *ara*ter s+e*ial i derog n mod evident de la regulile generale instituite de Codulț ș

de +ro*edur *ivil i de Codul de +ro*edur +enal *u +rivire la *om+eten a material a solu ionrii re*ursului;ș ț ț (ibidem)./5 n a*est sens, a se vedea i . !. Cioanu, F. -oroi, !. "i*olae,ș op. it. Onota 17, +. 21, unde, luându=sen dis*u ie modi'i*area adus 'ostului art. 324 C. +r. *iv. 165 +rin #..F. nr. 132000, se arat i sulinia 'a+tulț ș * :da* dis+oi iile legii sunt *lare i nendoielni*e, ns instan a nu le a+li* din diverse motive (eroare, ne tiin ,ț ș ț ș ț rea=voin et*.), re*ursul n interesul legii este n*8is> *u toate a*estea, n +ra*ti* se *onstat un eB*es de el,ț +romovându=se re*ursuri n interesul legii i +entru motive anale sau n*8i+uite, de i, n realitate, dis+oi iileș ș ț legale n dis*u ie nu sunt *ontradi*torii, *i a+li*ate gre it de unele instan e. # ast'el de +ra*ti* este de natur nuț ș ț numai s dis*reditee a*east institu ie uridi*, *i i s sleas* +restigiul instan ei su+reme *8emate s ude*e iț ș ț ș s delege n se* ii unite +roleme de dre+t *urente sau oi nuite, uneori elementare;.ț ș

14



lo*atarului sau altor detentori +re*ari de a uu*a+a, statuând * lo*atarul +oate doândi +rin uu*a+iune dre+tul de +ro+rietate asu+ra imoilului n*8iriat, ntru*ât el eBer*it o +osesie util asu+ra imoilului, +ro*urorul general a gsit de *uviin , iar Ee* iile niteț țale Cur ii Eu+reme de <usti ie au dat *urs a*estui demers, * este ne*esar un re*urs nț ținteresul legii +entru a *urma a*east +ra*ti* vdit ilegal /6. emersul +ro*urorului

general i +oi ia Ee* iilor nite sunt, +e dre+t *uvânt, *riti*aileș ț ț/7

, deoare*e, n s+e ,ț nu a 'ost vora de ni*io o +rolem uridi*, *i de o *ras i ne+ermis violare a legii, dinșmoment *e solu ia legal era *ât se +oate de lim+ede, ast'el n*ât re*ursul treuia res+insț*a inadmisiil/, **i delegarea instan ei su+reme era su+er'lu.ț

e asemenea, da* +rolema de dre+t a 'ost dea tran at i, de*i, reolvat,ș ș n *adrul unui re*urs n interesul legii de*lan at anterior ș /4 sau *8iar dire*t de *trelegiuitor, +rintr=o interven ie legislativț 50, re*ursul n interesul legii este saurmâne li+sit de oie*t, 'iind, a adar, inadmisiilș 51.

/6 % se vedea Curtea Eu+rem de <usti ie, Ee* iile nite, e*. nr. 27 se+t. 1444, n :re+tul; nr. 22000, +.ț ț 164, n -uletinul !urispruden ei 7ț , +. /4, +re*um i n vol.ș Jurispruden a instan ei supreme (n unifiareaț ț pratiii !udiiare 67AB>??9 I (n materie ivilă, ed. a II=a revut i adugit de $. $e'tera*8e, I. "edel*u i r.ș ș asile, &d. niversul <uridi*, -u*ure ti, 2004, ++. 272=27/.ș/7 Pentru oserva ii *riti*e, a se vedea . !. Cioanu, F. -oroi, !. "i*olae,ț op. it. Onota 17, ++. 21=22,nota 14> *'. C. -rsan, Drept ivil. Drepturile reale prinipale, ed. a II=a revut i adugit, &d. Qamangiu,ș -u*ure ti, 2007, nr. 340, +. 31, nota 5 :C a de*is ast'el +rima instan a rii este 'oarte ine. Ceea *e nuș ț ț n elegem este *um au +utut instan e in'erioare s de*id alt'el 'a de dis+oi iile *lare ale art. 153 C. *iv. O16/ț ț ț ț *are +revd * lo*atarul este un detentor +re*ar. Prolema nu mai este de ndre+tare a legii, *i de ignorare a ei;./ Eolu ii *are au 'ost, uneori, ntâlnite n +ra*ti*. ., de eB., nalta Curte de Casa ie i <usti ie, Ee* iileț ț ș ț ț nite, de*. nr. 302004 (dis+oniil la adresa AAA.s*.ro), +rin *are s=a artat * n situa ia n *are :teBtele de legeț enun ate 'iind *lare i li+site de e*8ivo*, nu suntem n +reen a unei amiguit i de reglementare, ast'el n*ât nu seț ș ț ț +oate *onsidera * +rolema de dre+t su+us eBaminrii este sus*e+tiil de a 'i solu ionat di'erit de instan eleț ț ude*tore ti, iar dis+oi iile art. 324 din Codul de +ro*edur *ivil On +reent, art. 515 n.n., !." nu suntș ț

a+li*aile;./4 n a*est sens, a se vedea nalta Curte de Casa ie i <usti ie, Ee* iile nite, e*. nr. 242004, dis+oniil laț ș ț ț adresa AAA.s*.ro (n s+e , *8estiunile de dre+t +rivitoare la limitele rs+underii *ivile a asigurtorului, n +ro*esulț +enal, n *aul asigurrii oligatorii de rs+undere *ivil +entru +reudi*ii +roduse +rin a**idente de autove8i*ule,'useser reolvate anterior, +rin de*. nr. I din 2 martie 2005 a Ee* iilor nite ale naltei Cur i, +ul. n :!onitorulț ț o'i*ial al României;, +artea I, nr. 503, din 15 iunie 2005, i +rin *are s=a statuat, n ra+ort de 'ostele +revederi aleș art. 5/ alin. / `i ale art. 57 din $egea nr. 1361445, *u modi'i*rile ulterioare, * so*ietatea de asigurare +arti*i+ n +ro*esul +enal n *alitate de asigurtor de rs+undere *ivil, iar nu *a +arte res+onsail *ivilmente sau de garant al +l_ii des+guirilor *ivile).50 n a*est sens, a se vedea nalta Curte de Casa ie i <usti ie, Ee* iile nite, e*. nr. 122004, dis+oniil laț ș ț ț adresa AAA.s*.ro (n s+e , +rolema de dre+t su+us deaterii +rivea modalitatea de timrare a a* iunilor avândț ț *a oie*t reolu iuneareilierea unor a*te uridi*e +atrimoniale atun*i *ând se soli*it i restailirea situa ieiț ș ț anterioarerestituirea +resta iilor e'e*tuate, 'iind reolvat +rin #..F. nr. 212200 +entru modi'i*area iț ș

*om+letarea 'ostei $egi nr. 1/61447 +rivind taBele udi*iare de timru> a se vedea i nalta Curte de Casa ie iș ț ș <usti ie, Ee* iile nite, e*. nr. 32200, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 30 din 10ț ț de*emrie 200).

51 ., mai re*ent, *aul re*ursului n interesul legii +romovat n luna mai 2013 (de*i, du+ intrarea nvigoare a "CPC) +rin *are se soli*it instan ei su+reme s de*id *, n *a de *asare *u re inere s+re reude*are,ț ț triunalele i *ur ile de a+el +ot administra ori*e +roe +revute de lege, i nu numai ns*risuri noi, re*urs +uli*atș ț ș +e AAA.uridi*e.ro, n data de 1/ mai 2013. #r, *um ust s=a oservat n do*trin a*east *8estiune este reolvat, interminis, de art. 501 alin. / "CPC ('iind anterior +reluat i de $egea nr. 2022010, *are a modi'i*at 'ostul art. 315ș C. +r. *iv. 165), noua +revedere legal 'iind introdus to*mai +entru a *urma ori*e *ontrovers +e a*east tem. .,n a*est sens, . !. Cioanu, Comentariu sub art. 501, n :"oul Cod de +ro*edur *ivil *omentat i adnotat, I;,ș

20

http://www.scj.ro/

http://www.scj.ro/

http://www.scj.ro/

http://www.juridice.ro/

http://www.scj.ro/

http://www.scj.ro/

http://www.scj.ro/

http://www.juridice.ro/



dre+turilor omului55. n amele situa ii, singurele *om+etente s se +ronun e, +rinț ț 8otrâri general oligatorii, asu+ra inter+retrii i a+li*rii teBtelor n dis*u ie suntș ț autorit ile anume desemnate, n s+e Curtea Constitu ionalț ț ț 56 sau Curtea&uro+ean a re+turilor #mului, du+ *a.

n s'âr it, n *eea *e +rive te a+li*area dis+oi iilor art. 515 "CPC, maiș ș ț

treuie re inut *, n a*east materie,ț nu interesea da* +rolema de dre+t esteuna material, de dre+t sustan ial, sau una 'ormal, de dre+t +ro*esual ori de dre+tț *on'li*tual. "u interesea ni*i gravitatea +rolemei de dre+t, 'a+tul * este sau nu

55 % se vedea, de eB., nalta Curte de Casa ie i <usti ie, Com+letul *om+etent de ude*are aț ș ț re*ursului n interesul legii, de*. nr. 242011, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 425 din 27de*emrie 2011. Con'orm staturilor Ee* iilor nite, :+e *alea re*ursului n interesul legii nu este +osiil a se statuaț o *on*luie general valail de natur a asigura uni'i*area +ra*ti*ii udi*iare, având a+titudinea de a 'i a+li*at n'ie*are *au a'lat +e rolul instan elor, de vreme *e stailirea ra+ortului de +ro+or ionalitate este reultatulț ț a+re*ierii materialului +roator i al *ir*umstan elor +ro+rii 'ie*rei +ri*ini sau al situa iei de 'a+t re inute, 'iind,ș ț ț ț a adar, eB*lusiv o *8estiune de a+li*are a legii (Conven ia i uris+ruden a Cur ii &uro+ene, n a*est *a). Pentru aș ț ș ț ț

'i legal o solu ie asu+ra unei sesiri (*um este *ea *u re*urs n interesul legii), ea treuie n mod ne*esar sț antrenee e'e*te legale i n *aul admiterii i n *el al res+ingerii. #r, da* s=ar admite *a +osiil solu ionareaș ș ț +rintr=o *on*luie *u *ara*ter general asu+ra ra+ortului de +ro+or ionalitate n a*est gen de *aue i ast'el s=ar ț ș staili * ustul e*8iliru este a'e*tat sau *om+romis n toate situa iile, e'e*tul indire*t ar 'i similar *elui al arogriiț legii ( siK). Eimetri*, da* s=ar staili, +e *alea re*ursului n interesul legii, * ra+ortul de +ro+or ionalitate a 'ostț unul reonail, ust, ar nsemna negarea dre+tului de a**es la instan (garantat de art. 6 alin. 1 din Conven ia +entruț ț a+rarea dre+turilor omului i a liert ilor 'undamentale) +entru 'ie*are dintre +ersoanele *e se +retind a'e*tate nș ț mod individual +rin ado+tarea i a+li*area $egii nr. 1142010. n *on*luie,ș anali$a (n onret a aestui raport de propor ionalitate nu poate fi reali$ată pe alea reursului (n interesul legii, (ntru+t ar exede obietului aestuiaț

i ompeten elor Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie, reursul (n interesul legii nefiind un reurs na ional deș ț ț ț ș ț ț onven ionalitateț ; (sul.ns. !.".). n s+e , +rolema de dre+t +rivea a+li*area dis+oi iilor $egii nr. 1142010ț ț +rivind stailirea unor msuri n domeniul +ensiilor, ra+ortat la art. 20 alin. 2 din Constitu ie, art. 1 din Proto*olulț nr. 1 adi ional la Conven ia euro+ean a dre+turilor omului i art. 1/ din a*eea i Conven ie, re'eritoare laț ț ș ș ț

re*al*ularea +ensiilor +revute de art. 1 din a*east lege, nalta Curte res+ingând *a inadmisiil, +entru motivelemai sus artate, sesiarea +ro*urorului general, ast'el n*ât +ra*ti*a n materia re*al*ulrii +ensiilor a rmasneunitar. %*east de*iie a 'ost, +e un dre+tate, *riti*at, n do*trin *a 'iind, +ra*ti*, o adevrat denegare dedre+tate su +reteBtul im+osiilit ii *ontrolului ra+ortului de +ro+or ionalitate +e *alea re*ursului n interesul legii.ț ț ntr=adevr@

"u suntem de a*ord s*rie dl. ud. F8.=$. Gidaru, autorul unei re*ente i 'oarte valoroase tee deș do*torat n domeniul +ro*edurii *ivile *u *onsiderentul O] +otrivit *ruia :analia de *om+atiilitate adis+oi_iilor din legea na_ional *u +revederile Conven_iei euro+ene a dre+turilor omului ì *u uris+ruden_a*onten*iosului euro+ean nu +oate +rimi ns o delegare +e *alea unui re*urs n interesul legii, 'iindeB*lusiv o *8estiune de a+li*are a legii;. Cum diso*iem a+li*area legii de inter+retarea ei Credem * ris*ula+li*rii divergente a normelor relevante este *auat to*mai de o inter+retare di'erit a n_elesului a*estora,a standardelor *are treuie a+li*ate +entru a veri'i*a *on'ormitatea normei na_ionale *u Conven_ia&uro+ean a re+turilor #mului. #ri, re*ursul n interesul legii treuie s instituie *riterii unitare dea+li*are a legii, da* a*easta este divergent.

Euntem de a*ord * o solu_ie tranànt, a+li*ail n toate *ir*umstan_ele, nu ar 'i 'ost una uridi*sustenail ì ar 'i +utut genera in*onveniente +ra*ti*e maore. Res+ingerea re*ursului n interesul legii estens reultatul unei inter+retri mult +rea restri*tive a *om+eten_ei *e revine instan_ei su+reme n a*eastmaterie. %r 'i 'ost, *redem, mai util *a instan_a su+rem s admit re*ursul n interesul legii ì s nvederee'ie ì eBem+li'i*ativ *are sunt *riteriile (standardele) *e treuie avute n vedere de instan_e, atun*i *ând 'a*analia :*on*ret; de *onven_ionalitate a legii interne, *el +u_in +entru a diminua, da* nu a elimina +ra*ti*a divergent eBistent n +reent. in nou, este evident sli*iunea 'un*iar a re*ursului n interesul

22



im+ortant, * este sau nu o *8estiune de +rin*i+iu ori * a'e*tea sau nuinteresele unui numr mare de usti iaili. ntr=adevr, teBtul de lege nu distinge,ț ast'el n*ât ni*i inter+retul nu treuie s disting, **i ubi lex non distinguit nenos distinguere debemus.

% doua cerin ă8 problema de drept să 5ie solu ionată di5erit de cătreț ț instan ele 6udecătore tiț ș a* +rolema de dre+t a 'ost solu ionat di'erit deț *tre alte organe de urisdi* ie (de eB., de triunalele aritrale, ori de *tre organeț administrative *u atriu ii urisdi* ionale), ea nu +oate 'a*e oie*tul unui re*urs nț ț interesul legii, *eea *e este *el +u in dis*utail.ț

Prin urmare, da* +rolema de dre+t este solu ionat di'erit de o instan ț ț ude*toreas* i de un triunal aritral, s+re eB., re*ursul n interesul legii esteș inadmisibil .

n s*8im, nu interesea gradul sau nivelul instan ei ude*tore ti (eB.ț ș

ude*torie vs. triunal, sau triunal vs. *urte de a+el), ni*i 'a+tul * instan eleț res+e*tive 'a* +arte din *ir*ums*ri+ ia a*eleia i instan e ierar8i* su+erioare (eB. 2ț ș ț

ude*torii din *ir*ums*ri+ ia a*eluia i triunal, sau 2 triunale din *ir*ums*ri+ iaț ș ț a*eleia i *ur i de a+el)ș ț 57.

legii, *are nu +oate asigura sustituirea re*ursului util, n *asa_ie. e 'a+t, situa_ia a*tual e*8ivalea *u un*ontrol di'u al OsupralegalităiiH (*onven_ionalit_ii) normelor legale a+li*aile de instan_ele ude*tore`ti,'ie*are dintre a*estea 'iind nestrat *u a+titudinea de a nltura de la a+li*are normele ude*ate a 'i*ontrare Conven_iei &uro+ene a re+turilor #mului. a* a*east situa_ie nu ridi* +roleme deoseite n*aul unei *ontrariet_i evidente `i ne*ontroversate, ea devine 'oarte +rolemati* de ndat *e ea nu sentemeia +e o uris+ruden_ *lar a Cur_ii &uro+ene a re+turilor #mului, *i +e a+re*ieri suie*tive ale ude*torului *auei, *are tinde ast'el s ias din marginile atriu_iilor *on'erite de Constitu_ie +uterii ude*tore`ti. Ris*ul in*ertitudinii uridi*e n legtur *u a+li*ailitatea unor norme legale este maor, *âtvreme *ontrolul de *onven_ionalitate nu este unul :*on*entrat; la o singur instan_, iar 8otrârile +ronun_ate de instan_e, +rin *are a*estea nltur de la a+li*are o lege su *uvânt de *ontrarietate *u C&#,nu sunt su+use re*ursului la Curtea de Casa_ie. e*i, nu eBist ni*i un me*anism :intern;, *are s asigure +ra*ti*a *oerent a sistemului udi*iar n a*east +rivin_.L (F8.=$. Gidaru, Competen a instan elor ț ț !udeătore ti (n dreptul proesual ivil rom+n i german. *tudiu de drept omparat ș ș , De de do*torat,niversitatea din -u*ure ti, 2012, ++. 121=123).ș

56 :n eBer*itarea atriu iei +revute de art. 126 alin. (3) din Constitu ie, nalta Curte de Casa ie i <usti ieț ț ț ș ț are oliga ia de a asigura inter+retarea i a+li*area unitar a legii de *tre toate instan ele ude*tore ti, *uț ș ț ș res+e*tarea +rin*i+iului 'undamental al se+ara iei i e*8ilirului +uterilor, *onsa*rat de art. 1 alin. (/) dinț ș

Constitu ia României. nalta Curte de Casa ie i <usti ie nu are *om+eten a *onstitu ional s instituie, s modi'i*eț ț ș ț ț ț sau s aroge norme uridi*e *u +utere de lege ori s e'e*tuee *ontrolul de *onstitu ionalitate al a*estora; (Curteaț Constitu ional, e*. nr. 32004, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. /61 din 3 iulie 2004). Peț larg, *u +rivire la *8estiunea ra+ortului de :'or e; (*om+eten e) dintre Curtea Constitu ional, nalta i Curteaț ț ț ș &uro+ean a re+turilor #mului, v. F8.=$. Gidaru, Competen a instan elor !udeătore ti 4ț ț ș , te, +. 112 i urm.ș

57 ., totu i, nalta Curte de Casa ie i <usti ie, de*. nr. 62010, dis+oniil la adresaș ț ș ț AAA.s*.ro, +rin *arese statuea, grav i im+ardonail, * un me*anism administrativ intern, +revut de regulamentul de ordineș interioar al instan elor ude*tore ti, +oate limita in*iden a dis+oi iilor legale re'eritoare la re*ursul n interesulț ș ț ț legii.

23

http://www.scj.ro/

http://www.scj.ro/



. % treia cerin ă8 problema de drept să 5i 5ost solu ionată prin hotăr<riț ț 6udecătore ti de5initiveș Prin :8otrâri de'initive; n sensul art. 515 "CPC sen elege :8otrârile nesus*e+tiile de re*urs; sau :8otrârile sus*e+tiile de a+elț

isau re*urs;, indi'erent da* sunt sau nu ata*ate *u re*urs (art. 63/ "CPC)ș 5.a* 8otrârile ude*tore ti nu sunt de'initive, n sensul art. 63/ "CPC,

ș

re*ursul n interesul legii este inadmisibil .

/ % patra cerin ă8 hotăr<rile 6udecătore ti de5initive să 5ie ane9ateț ș cererii de recurs &ste o *erin de ordin +urț formal , deoare*e n li+sa 8otrârilor

ude*tore ti su+use eBaminrii nu se +oate analia i veri'i*a temeini*ia *ererii deș ș

&Bisten a +ra*ti*ii neunitare i*e nalta Curte, *onstituit n Ee* ii nite este eviden iatț ț ț eB*lusiv +rin 8otrâri +ronun ate de instan ele din raa Cur ii de %+el Craiova, 'r a se demonstra *ț ț ț ast'el de situa ii s=au ntâlnit i la nivelul altor *ur i de a+el.ț ș ț

n a*est *a ns, sunt stailite alte modalit i de reolvare de*ât *ea reglementat +rin dis+oi iileț ț

art. 324 din Codul de +ro*edur *ivil O165.<uris+ruden a neunitar eBistând la nivelul unei singure *ur i de a+el, reolvarea divergen elor deț ț ț

o+inii n sensul uni'i*rii +ra*ti*ii udi*iare se +oate 'a*e +rin dis*utarea +rolemei de dre+t n *adruladunrii generale, n *ondi iile +revute de art. 51 alin. 1 lit. e din $egea nr. 30/200/ +rivind organiareaț udi*iar, re+uli*at, *u *om+letrile i modi'i*rile ulterioare, ne'iind ne*esar +unerea n mi *are aș ș me*anismului re+reentat de +romovarea re*ursului n interesul legii.

n vederea determinrii *ât mai eBa*te a *adrului n *are se des' oar a*east a*tivitate, Plenulș Consiliului Eu+erior al !agistraturii a ado+tat Qotrârea nr. /6 din 1 'eruarie 2007, +rin *are a *om+letatRegulamentul de ordine interioar al instan elor ude*tore ti, introdu*ând du+ art. 26, o se* iune,ț ș ț se* iunea a I=a, intitulat :msuri +entru uni'i*area +ra*ti*ii udi*iare;.ț

n *onse*in *on*8ide im+erturail nalta Curte, *onstituit n Ee* ii nite , se *onstat *ț ț dis+oi iile art. 324 alin. 1 din Codul de +ro*edur *ivil O165 nu sunt in*idente, ast'el * sesiareaț Colegiului de *ondu*ere a Cur ii de %+el Craiova va 'i res+ins.Lț

Invo*area unei 8otrâri a Consiliului Eu+erior al !agistraturii i a unui Regulament de ordine interioarș este o*ant, de vreme *e asemenea a*te *u *ara*ter administrativ nu +ot 'i dateș præter aut ontra legem, *i numai propter legem. r a mai vori de *onse*in ele, *om+let ignorate i ne'aste, ale neso*otirii de *tre ude*torii dinț ș *ir*ums*ri+ ia *ur ii de a+el a :8otrârii; adunrii generale a ude*torilor a*elei *ur i sau, du+ *a, de *ele aleț ț ț situa iei n *are a*ea adunare nu ar aunge la ni*io *on*luie i n=ar ado+ta ni*io :8otrâre;. Cum va 'i *urmatț ș +ra*ti*a neunitarb

5 C'. art. 63/ "CPC@ :1) Eunt 8otrâri de'initive@1. 8otrârile *are nu sunt su+use a+elului ì ni*i re*ursului>2. 8otrârile date n +rim instan_, 'r dre+t de a+el, neata*ate *u re*urs>3. 8otrârile date n +rim instan_, *are nu au 'ost ata*ate *u a+el>/. 8otrârile date n a+el, 'r dre+t de re*urs, +re*um ì *ele neata*ate *u re*urs>5. 8otrârile date n re*urs, *8iar da* +rin a*estea s=a solu_ionat 'ondul +ri*inii>

6. ori*e alte 8otrâri *are, +otrivit legii, nu mai +ot 'i ata*ate *u re*urs.(2) Qotrârile +revute la alin. (1) devin de'initive la data eB+irrii termenului de eBer*itare a a+elului orire*ursului sau, du+ *a, la data +ronun_rii;.n esen , 8otrârile de'initive sunt 8otrârile ude*tore ti nere*uraile i *ele date n re*urs.ț ș ș Qotăr+rile definitive nu trebuie onfundate u O'otăr+rile exeutoriiH, i.e. 8otrârile sus*e+tiile de eBe*utare

silit, indi'erent da* eBe*utarea este vremelni* sau de'intiv. % se vedea art. 633 "CPC@ :Eunt 8otrâri eBe*utorii@1. 8otrârile date n a+el, da* +rin lege nu se +revede alt'el>2. 8otrârile date n +rim instan_, 'r dre+t de a+el, ori *ele n legtur *u *are +r_ile au *onvenit s

eBer*ite dire*t re*ursul, +otrivit art. /54 alin. (2);. . i art. 632 alin. 2 "CPC (:ș Constituie titluri eBe*utorii 8otrârileeBe*utorii, 8otrârile de'initive, +re*um ì ori*e alte 8otrâri sau ns*risuri *are, +otrivit legii, +ot 'i +use n eBe*utare;).

2/



re*urs i ni*i determina da* a*este 8otrâri sunt sau nu *ontradi*torii n +rolemaș de dre+t dedus ude* ii naltei Cur i.ț ț

Nu *ontea ns numrul, de*i *antitatea 8otrârilor *ontradi*torii, *i numai*ara*terul *ontradi*toriu al a*estora. Prin urmare, este su'i*ient s 'ie 2 8otrâri*ontradi*torii rmase de'initive, deoare*e re*ursul n interesul legii vieaasigurarea inter+retrii i a+li*rii unitareș ex nun a legii, iar nu doar su+rimareaunei +ra*ti*i a*tuale *ontradi*torii. ntr=adevr, teBtul de lege nu *ondi ioneaț admisiilitatea re*ursului de numrul 8otrârilor ude*tore ti, ni*i de 'a+tul * eleș

+rovin sau nu de la a*eea i instan ori de la instan e di'erite, iar o ast'el deș ț ț *ondi ie ar 'i ilegal i, de*i, *riti*ailț ș 54. Pe de alt +arte, re*ursul n interesullegii având nu numai un rol inter+retativ, *i i unul de asigurare a se*urit iiș ț

uridi*e, a*east din urm 'un* ie ar 'i iluorie, da* admisiilitatea re*ursului ar 'iț *ondi ionat de eBisten a unui anumit numr de 8otrâri +otrivni*e, de*i, de unț ț anumit grad de inse*uritate uridi*, *are treuie, de alt'el, +revenit +rin ori*e

miloa*e i,ș a fortiori, da* se men ine +ra*ti*a *riti*ail *on'orm *reiaț 8otrârile ar treui s +rovin din *ir*ums*ri+ ia mai multor *ur i de a+el, iar ț ț ni*ide*um a uneia singure60, *a i *um usti iailii eB+u i +ra*ti*ii neunitare a uneiș ț ș

ude*torii, a unui triunal sau a unei *ur i de a+el nu ar avea dre+tul la se*uritateț uridi* i la res+e*tarea dre+turilor *â tigate sau a a te+trilor lor legitime.ș ș ș

n *on*luie, *eea *e interesea este da* eBist sau nu o +rolem de dre+treal generatoare de +ra*ti* neunitar, iar nu sim+lul 'a+t al eBisten ei a dou sauț

54 Contra I. $e ,ș Noul Cod 4, 2013, +. 761@ :Eim+la eBisten a dou 8otrâri *are s 'i statuat n modț di'erit asu+ra unor +roleme de dre+t nu usti'i* +rin ea ns i eBer*itarea re*ursului n interesul legii. i a*eastaș Ș

mai ales atun*i *ând uris+ruden a instan ei su+reme este *onstant ntr=un anumit sens, dar n mod iolat o instan ț ț ț in'erioar a statuat alt'el ntr=o anumit +rolem de dre+t. Prin urmare, elementul antitativ poate fi onsideratdefinitoriu +entru re*ursul n interesul legii; (sul.ns. !.".).

n sensul * admisiilitatea re*ursului n interesul legii im+li* i un *riteriu de ordin *antitativ, *are, *8iar ș da* nu este +revut n mod eB+res de lege, :este re*unos*ut de +ra*ti*a noastr +ro*edural, suân elegându=se nț e*onomia teBtelor, dat 'iind i rolul re*ursului n interesul legii;, a se vedea i . -elegante,ș ș Comentarii ..., it. supra Onota 1, +. 120/. e asemenea, n a*eea i ordine de idei, s=a a+re*iat * :o 8otrâre ude*toreas* iolat,ș *ontrar unei +ra*ti*i unitare i *onstante +ân la a*el moment, nu treuie s generee un re*urs n interesul legii;ș (#. E+ineanu !atei, op. it. Onota 1, +. 1001), solu ie *are nu +oate 'i ns +rimit, da*, n s+e , 8otrâreaț ț res+e*tiv +otrivni* unei +ra*ti*i *onstante +rive te o +roleme uridi* real, *are +ân atun*i nu 'usese +us oriș 'usese, dim+otriv, ignorat. %dde I. eleanu, :bserva ii generale i speiale ...ț ș , it. supra Onota 1, +. 30, nota 36,du+ *are indi'erent de *on inutul teBtelor n dis*u ie, n sistemul nostru +ro*edural, eBer*itarea re*ursului nț ț interesul legii este *ondi ionat (ț siK) de un *riteriu :*antitativ;, mai eBa*t i mai *lar, de eBisten a unei :+ra*ti*i;ș ț

*ontradi*torii relevante, *ontrarietatea ntre dou 8otrâri sau *8iar ntre :*âteva; 8otrâri neusti'i*ând antrenareainstan ei su+reme n delegarea unei +roleme de dre+tL +rin intermediul re*ursului n interesul legii> mai nuan at,ț ț idem, 5ratat 4, II, 2013, nr. 125, +. 347 OCriteriul :*antitativ; al *erin ei solu ionrii *ontradi* iilor de iț ț ț ș ne*esar, re*unoa tem i*e +ro'. eleanu nu treuie s 'ie i de*isiv, el 'iind +rin de'ini ie un *riteriu aleatoriu iș ș ț ș +utând deveni ori*ând *8iar un *riteriu dis*re ionarL. # asemenea solu ie +oate 'i dis*utatț ț de lege ferenda, ns,de lege lata, du+ +rerea noastr, ea este 'r su+ort legal, *u atât mai mult *u *ât, a a *um nsu i +ro'. eleanuș ș remar*a, :odat sesiat instan a su+rem +entru +ronun area unei de*iii n s*o+ul inter+retrii i a+li*rii unitare aț ț ș legii de *tre toate instan ele ude*tore ti, a*easta treuie s se +ronun e, indi'erent de numrul de*iiilor ț ș ț *ontradi*torii; (ibidem, ++. 347=34).

60 . supra, teBt i nota 57.ș

25



eBer*ita, la *ererea ministrului usti iei *alea +ro*edural a re*ursului n interesulț legii;65. Cu alte *uvinte, +otrivit a*estei o+inii, :*ererea; ministrului usti iei nuț :leag; +e +ro*urorul general, *are, singur, de*ide da* ar treui sau nu +romovatre*ursul n interesul legii. # asemenea o+inie, du+ +rerea noastr, este, *el +u inț de lege lata, li+sit de su+ort legal i *onstitu ional. a* +ro*urorul general nu d

ș ț

*urs *ererii ministrului usti iei ne ntrem *are mai este rostul art. 132 dinț Constitu ie *are +revede * to i :+ro*urorii i des' oar a*tivitatea ]ț ț ș ș subautoritatea ministrului !usti ieiț ; (sul. ns. !.".). n de'initiv, *el *are de*ideda* re*ursul n interesul legii este sau nu admisiil este nalta Curte, iar nu

+ro*urorul general i, *u atât mai mult, ministrul usti iei. e a*eea, ni se +areș ț li+sit de sens i totodat +eri*ulos ntr=un stat de dre+t, +luralist i demo*rati*,ș ș su+us +rin*i+iului +reeminen ei dre+tului, *a +ro*urorul general (sau ori*e altț autoritate sau ori*e alt organ +uli*) s ostru* ionee, su +reteBtul inde+enden eiț ț ori al altor motive mai mult sau mai +u in usti'i*ate, soli*itarea ministruluiț

usti iei de o inere a unei de*iii inter+retative general oligatorii n s*o+ulț ț asigurrii inter+retrii i a+li*rii unitare a legii (dre+tului)ș 66. Pentru a*este motive

i +entru a se evita totodat inter+retri eronate, dar i *on'li*te inutile ntreș ș autorit i +uli*e, s=ar im+uneț de lege ferenda re*unoa terea i ministruluiș ș

usti iei a +osiilit ii de a sesia dire*t (iar nu doar +rin intermediul +ro*uroruluiț ț general) instan a su+rem *u un re*urs n interesul legii.ț

Cât +rive te *ea de=a doua *8estiune ș legitimarea procesuală a%vocatului !oporului , ntr=o opinie, solu ia legislativ a 'ost *onsideratț *riti*ail, +e motiv * stailirea unei asemenea ndatoriri +entru %vo*atul

65 I. $e ,ș Reursul (n interesul legii ..., it. supra Onota 1 +. 27. n *aul re*ursului n interesul legii i*e +ro'. $e (ș ibidem) ne a'lm n +reen a unei situa ii di'erite de a*eea a :*ontrolului; la *are se re'er art. 64ț ț alin. (1) din $egea nr. 30/200/ +rivind organiarea udi*iar. ntr=adevr, dis+oi iile art. 64 alin. (2) din $egea nr.ț 30/200/ +rivind organiarea udi*iar limitea *ontrolul men ionat la :veri'i*area e'i*ien ei manageriale, aț ț modului n *are +ro*urorii i nde+lines* atriu iile de servi*iu i n *are se des' oar ra+orturile de servi*iu *uș ț ș ș usti iailii i *u *elelalte +ersoane im+li*ate n lu*rrile de *om+eten a +ar*8etelor;. Pe de alt +arte, +rin voin aț ș ț ț legii legitimarea +ro*esual a*tiv a 'ost a*ordat Pro*urorului Feneral al Par*8etului de +e lâng nalta Curte deCasa ie i <usti ie.;. Dotu i, :*ererea ministrului usti iei; de +romovare a re*ursului n interesul legii nu +oate 'iț ș ț ș ț *onsiderat *a 'iind li+sit de ori*e semni'i*a ie uridi*, dar *eea *e dorim s suliniem i*e +ro'. $e (nț ș NoulCod 4, 2013, +. 754) este 'a+tul * ea se ns*rie doar +e linia unei modalit i de nvestire a Pro*urorului Feneralț al Par*8etului de +e lâng nalta Curte de Casa ie i <usti ieL.ț ș ț

%*east o+inie este agreat, eB+li*it sau im+li*it, i de al i autori. C'. I. eleanu,ș ț 5ratat 4, II, 2013, nr.12/, +. 346, nota 1, *are a+re*ia * :+ro*urorul general nu are oliga ia *a, ne*ondi ionat, s eBer*ite re*ursul nț ț

interesul legii la *ererea ministerului usti iei;, deoare*e :*ererea; la *are se re'er a*tualul art. 51/ "CPC nu esteț e*8ivalentul :dis+oi iei;, ast'el n*ât *ea mai un variant ar 'i s se eBer*ite dire*t re*ursul n interesul legii i deț ș *tre ministrul usti iei (solu ie la *are agrem) sau *el +u in s eBer*ite indire*t, adi* +rin :n elegere; *uț ț ț ț +ro*urorul general, du+ +revedea 'ostul art. /1 din $egea +entru nalta Curte de Casa ie i <usti ie din 1434,ț ș ț it. supra Onota 1/ ibidem. %dde #. E+ineanu !atei, Comentarii 4, it. supra Onota 1, +. 44 (:ministrul usti ieiț nu +oate sesia el nsu i nalta Curte *u un re*urs n interesul legii, *i se +oate adresa doar *u o +ro+unereș +ro*urorului general, *are staile te da* sunt sau nu ntrunite *ondi iile legii +entru sesiarea naltei Cur i;).ș ț ț

66 "u treuie uitat ori negliat * ai*i *ererea ministrului usti iei +rive te o +rolem de dre+t, iar ț ș solu ionarea a*esteia nu este de *om+eten a +ro*urorului general. Cel *are se va +ronun a asu+ra :'ondului; esteț ț ț nalta Curte, iar nu ministrul usti iei i, *u atât mai mult, +ro*urorul general al Par*8etului de +e lâng nalta Curte.ț ș

27



Po+orului este :li+sit de sens, m+ovrtoare i eB*esiv;ș 67, %vo*atul Po+oruluine'iind :e*8i+at; +entru a sesia *ontradi* iile uris+ruden ei din ntreaga ar,ț ț ț ni*i s sus in un demers +entru nlturarea lor +rintr=un re*urs n interesul legiiLț 6,n tim+ *e ntr=o altă părere, *are ni se +are *ore*t i n de+lin a*ord *u rolulș a*estei institu ii +uli*e, a*east solu ie este a+re*iat, dim+otriv, *a 'iind

ț ț

:inevenit, ntru*ât ea +oate *ontriui la *onsolidarea +restigiului usti iei i laț ș +romovarea unei uris+ruden e unitare la nivelul sistemului udi*iar;ț 64, *8iar da*:%vo*atul Po+orului nu +oate *ontriui, n mod dire*t, la a+rarea dre+turilor iș liert ilor 'undamentale ale *et enilor. ar +rin +romovarea re*ursurilor nț ț interesul legii se garantea nu doar im+erativul realirii unei uris+ruden eț unitare, *i i o mai un valoriare, n viitor, a dre+turilor i liert ilor ș ș ț 'undamentale ale *et enilor;ț 70.

e re inut * sesiarea naltei Cur i *u un re*urs n interesul legii de *treț ț

organele i autorit ile +revute la art. 51/ este oș ț (ndatorire, iar nu o sim+l'a*ultate sau liertate71.

67 ". Po+a, C+teva onsidera ii privind reentele ini iative legislative pentru aelerarea !udeă ilor ț ț ț , n:Curierul <udi*iar; nr. 122010, +. 665.6 I. eleanu, 5ratat 4, II, 2013, nr. 12/, +. 347.

64 I. $e ,ș Reursul (n interesul legii ..., it. supra Onota 1, +. 2.70 &bidem, +. 2. e remar*at * dre+tul *on'erit %vo*atului Po+orului de a 'ormula un re*urs n interesul

legii este re*unos*ut i n alte legisla ii, +re*um *ea s+aniol. . art. /41 din $egea de +ro*edur *ivil s+aniolș ț (it. supra, nota 11), +re*um i *omentariul 'avorail n I. $e ,ș ș Noul Cod 4, 2013, +. 760.

71 &ste, *um eB*elent remar*a +ro'. $e , o :nuan nou +e *are o +romovea "CPC n materie, a adar,ș ț ș +utem vori de dre+tul, dar i de ndatorirea Pro*urorului Feneral, Colegiului de *ondu*ere al naltei Cur i deș ț Casa ie i <usti ie, *olegiilor de *ondu*ere ale *ur ilor de a+el i %vo*atului Po+orului de a sesia instan aț ș ț ț ș ț

su+rem; (I. $e ,ș Noul Cod 4, 2013, +. 760). % se vedea i . -elegante,ș Comentarii ..., it. supra Onota 1, +.1203. Contra I. eleanu, 5ratat 4, II, 2013, +. 345, nota 2, *are o+inea * termenul :ndatorire; ni se +are,iar i, unul de :elan; sau de :stil;L, ntru*ât, de eB., o asemenea ndatorire nu +oate 'i ata at %vo*atuluiș ș Po+orului de*ât i*ând, eventual, * asigurarea inter+retrii i a+li*rii unitare a legii este, +otrivit art. 5 alin. (1)ș din Constitu ie, :un dre+t al +ersoanelor 'ii*e; *are treuie a+rat de *tre %vo*atul Po+orului. ar i mai ales,ț ș da* suntem n +reen a unei :ndatoriri; legale, ar treui s admitem, *orelativ, i eBisten a unei san* iuni n *aulț ș ț ț neres+e*trii ei, +e *are, mrturisim *on*8ide +ro'. eleanu , * nu o vedemL (ibidem). "i se +ar a*este *riti*ieB*esive i *8iar gratuite, deoare*e, de esen a unei norme uridi*e nu este eBisten a unei san* iuni s+e*i'i*e, **i, ar ș ț ț ț nsemna, *a s *itm un eBem+lu *lasi*, * dre+tul interna ional nu eBist, iar, +e de alt +arte, atriu iileț ț autorit ilor i institu iilor +uli*e n general sunt n a*ela i tim+ atât dre+turi+uteri, *ât i ndatoririsar*iniț ș ț ș ș uridi*e, deoare*e ele sunt :oligate; de lege s a* ionee n interesul +uli*, ne+utând renun a la a*esteț ț dre+turi+uteri. n s+e , se*uritatea uridi* i egalitatea n 'a a legii 'iind valori su+reme ntr=un stat de dre+t,ț ș ț garantarea se*urit ii uridi*e i a+li*area unitar i nedis*riminatorie a legii nu mai +ot 'i sim+le 'a*ult i sauț ș ș ț

sim+le +uteri (dis*re ionare), *i sar*ini, ndatoriri +uli*e *onstitu ionale, *are, da* sunt neso*otite ori n*l*ate,ț ț +ot s atrag dis'un* ionalit i grave ale statului de dre+t. Cât des+re san* iuni, ele sunt diverse, de la *ele moraleț ț ț +ân la *ele dis*i+linare sau *ivile (eB. rs+underea statului +entru li+sa de se*uritate i +reviiilitate a normelor ș legislative) et*. C'. . !. Cioanu, Dr.=C. -ri*iu, Cl. C. inu, Reforma sistemului !udiiar ..., it. supra Onota 17, +.5 %*este :entit i; *are +ot de*lan a un re*urs n interesul legii, s+re deoseire de ve*8ea reglementare (*areț ș instituia un dre+t de sesiare i nu o oliga ie), n noul *onteBt legislativ Ostailit, anti*i+at, de $. nr. 2022010, iar ș ț a+oi de "CPC n.n., !.". :au îndat$rirea să eară Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie să se pronun e asupraț ț ș ț ț problemelor de drept are au fost solu ionate diferit de instan ele !udeătore tiț ț ș ;. Ee instituie de*i o oliga ie +entruț a*este suie*te de sein, *eea *e are semni'i*a ia * ele, da* au *uno tin de solu ionarea di'erit a uneiț ș ț ț +roleme de dre+t, sunt datoare s nu trea* *u vederea ast'el de situa ii, *i treuie s sesiee nalta Curte deț

2



b9 :bietul reursului (n interesul legii. Potrivit legii, +rin re*ursul ninteresul legii se soli*it naltei Cur i s se +ronun e asu+ra +rolemelor de dre+tț ț solu ionate n mod di'erit de *tre instan ele ude*tore ti +rin 8otrâri de'initive,ț ț ș ast'el n*ât *ererea de re*urs va avea *a oie*t darea unei 8otrâri ude*tore ti de

ș

reolvare a unei ast'el de +roleme deduse ude* ii sau, n al i termeni,ț ț delegarea la nivel de +rin*i+iu a unei +roleme de dre+t *ontroversate.

9 Motivarea reursului (n interesul legii. e i *odul nu +revede nimi* nș a*est sens, *a ori*e *erere n usti ie, i re*ursul n interesul legii treuie motivat,ț ș artându=se n *e *onst *ontradi* ia 8otrârilor ude*tore ti i, eventual, solu iaț ș ș ț de dre+t *are s=ar im+une n temeiul legii, uan elor, +rin*i+iilor generale aleț dre+tului, iar n li+s a*estora, ale do*trinei de s+e*ialitate.

d9 5ermen de exeritare. u+ *um am artat dea ( supra, nr. lit. /), n li+sde +revedere legal *ontrar, re*ursul n interesul legii +oate 'i 'ormulat ori+nd ,indi'erent de ve*8imea 8otrârilor *ontradi*torii sau de ve*8imea +rolemei dedre+t (sau a dis+oi iei normative) *ontroversate.ț

&& Instan a competentăț a9 Competen a apar ine Înaltei Cur i de Casa ieț ț ț ț i Justi ie.ș ț Potrivit art. 126 alin. 3 din Constitu ie, nalta Curte asigurț

inter+retarea i a+li*area unitar a legii de *tre *elelalte instan e ude*tore ti,ș ț ș +otrivit *om+eten ei sale. n devoltarea a*estei +revederi *onstitu ionale "CPCț ț

+revede * nalta Curte este eB*lusiv *om+etent s ude*e re*ursurile n interesullegii, n *om+unerea anume +revut, res+e*tiv ntr=un *om+let s+e*ial (:!i*ulPlen;), iar nu n +len (sau :Ee* ii nite;) i ni*i de *om+letele oi nuiteț ș ș statorni*ite +entru solu ionarea re*ursurilor i altor in*idente +ro*edurale.ț ș

b9 Compunerea OMiului lenH al Înaltei Cur i.ț u+ *um se tie, +ân nș 2010, re*ursul n interesul legii era dat n *om+eten a Ee* iilor nite ale instan eiț ț ț su+reme, dar n*e+ând de la a*east, res+e*tiv odat *u intrarea n vigoare a a a=șnumitei $egi a :!i*ii Re'orme; ($egea nr. 2022010, *are a introdus, inter alia,art. 3306 din C. +r. *iv. 165, +reluând ns solu ia din "CPC *are nu era n* nț

vigoare), el se ude*, mai o+erativ, de un *om+let s+e*ial, un *om+let :miBt;,al*tuit, +otrivit art. 516 "CPC, din 25 de ude*tori.

%st'el, +otrivit legii, *om+letul nsr*inat s solu ionee re*ursul n interesulț legii va avea urmtoarea *om+onen @ț

pre edinteleș sau, n li+sa a*estuia, vi*e+re edintele instan ei su+reme>ș ț

Casa ie i <usti ie +entru a se nltura asemenea dis'un* ionalit i i a se asigura inter+retarea i a+li*area unitar aț ș ț ț ț ș ș legiiL.

24



pre edin iiș ț *elor / se* ii ale a*esteia>ț >? !udeători, din *are 7@ !udeători din se* iase* iile n a *rei*ror ț ț

*om+eten intr +rolema de dre+t *are a 'ost solu ionat di'erit de *treț ț instan ele ude*tore ti i *âteț ș ș > !udeători Osau, du+ *a, 8 !udeători din *adrul*elorlalte se* ii (art. 516 alin. 2).

ț&ste +osiil *a +rolema de dre+t s +reinte interes +entru dou sau maimulte se* ii *eea se va ntâm+la ntotdeauna *ând e vora de o *8estiune de dre+tț *ivil72 *are va interesa se* iile *ivile ale naltei Cur i sau, du+ *a, s nu intre nț ț *om+eten a ni*iunei se* ii a instan ei su+reme.ț ț ț

n +rimul *a, *ând +rolema de dre+t pre$intă interes pentru > sau maimulte se iiț , +re edintelevi*e+re edintele instan ei su+reme va staili numrulș ș ț

ude*torilor din se* iile interesate *are vor intra n *om+unerea *om+letului deț ude*at, *elelalte se* ii urmând a 'i re+reentate de *âte 2 ude*tori (art. 516 alin.ț 2).

a* ns +rolema de dre+t nu intră (n ompeten a niiunei se ii a Înalteiț ț Cur iț , +re edintelevi*e+re edintele a*esteia va desemna *âte 5 ude*tori dinș ș *adrul 'ie*rei se* ii (art. 516 alin. 3). &ste *aul, se sus ine deaț ț 73, al unor

+roleme de dre+t al mun*ii sau se*urit ii so*iale, **i, du+ *um se tie,ț ș de legelata, *on'li*tele de mun* sau de asigurri so*iale nu aung ni*iodat n re*urs lanalta Curte.

n *eea *e ne +rive te, n asemenea *auri *on'li*tele de mun* sau *ele deș asigurri so*iale sau altele similare, +re*um litigiile de dre+tul 'amiliei 7/, 'iindvora de litigii de dre+t *ivil75, res+e*tiv de dre+tul se*urit ii so*iale, interesea,ț

n 'ond, 'ie se* iile *ivile, 'ie se* ia de *onten*ios administrativ i 'is*al, ast'elț ț ș n*ât nu se +une +rolema al*tuirii +aritare a *om+letului, +otrivit art. 516 alin. 3.Pentru a 'i in*idente +revederile art. 516 alin. 3 treuie s 'ie vora de litigii

*are s nu ai *ara*ter *ivil, ni*i administrativ='is*al sau, du+ *a, +enal, *um ar

72 Ca regul, *um udi*ios s=a remar*at, +reint interes +entru dou sau mai multe se* ii +rolemele de dre+tț +ro*esual *ivil (a se vedea !. Dâr*, /egea nr. >?>=>?7? 4, it. supra Onota 17, +. 13), ntru*ât, du+ *um se

tie (*'. art. 2 "CPC), regulile de +ro*edur *ivil se a+li* i n materia *onten*iosului administrativ i 'is*al. nsș ș ș i o *8estiune de dre+t material +oate s treuias* s 'ie analiat de mai multe se* ii (nu nea+rat *ivile), *um ar 'iș ț

*aul unor as+e*te +rivitoare la rs+underea *ivil, deli*tual i *ontra*tual *are ar +utea interesa *8iar i se* iaș ș ț +enal, *are treuie s ude*e a* iunea *ivil alturat *elei +enale (I. $e ,ț ș Noul Cod. 4, 2013, +. 763). Dot ast'el nmateria nregistrrilor n registrele de stare *ivil sau de eB+ro+riere, +ot eBista +roleme de dre+t *are s interesee

atât se* ia de *onten*ios administrativ, *ât i *ele *ivile, de vreme *e legisla ia a*telor de stare *ivil sau deț ș ț eB+ro+riere interesea starea *ivil sau, du+ *a, +ro+rietatea 'ie*ruia.73 n a*est sens, #. E+ineanu !atei, Comentarii 4, it. supra Onota 1, +. 1003 (:# distriu ie e*8ilirat aț memrilor *om+letului +e mai multe se* ii este asigurat O] *ând nu intr n *om+eten a ni*iunei se* ii a nalteiț ț ț Cur i, de +ild, *ele din domeniulț dreptului munii sau asigurărilor soiale; sul.ns., !.".).

7/ % se vedea, +entru alte +osiile i+otee, art. /3 alin. 2 "CPC +rivitor la *ategorii de 8otrârinere*uraile in*luând i *ele date n *on'li*tele de mun* i de asigurri so*iale.ș ș75 Indi'erent da* dre+tul mun*ii sau dre+tul 'amiliei sunt ori nu autonome *8estiune *are nu 'a*e oie*tul +reentului studiu , *on'li*tele derivate din *ontra*tele individuale i *ole*tive de mun* ori *ele ns*ute dinș ra+orturile de 'amilie nu +ot 'i *ali'i*ate alt'el de*ât *on'li*te sau litigii *ivile.

30



'i, s+re eB., litigiile de dre+t interna ional +rivat sau +uli*, *ele de dre+tț intertem+oral76, de dre+t ele*toral et*. i *are, n li+sa unei dis+oi ii legale, s nuș ț

+oat 'i alo*ate vreunei se* ii.ț Nu interesea, a adar, 'a+tul da* o se* ie sau alta este *om+etent materialș ț

s ude*e n re*urs, 'i et nun, anumite litigii, *are, tem+orar, sunt sustrase*ontrolului udi*iar al naltei Cur i, *i 'a+tul da* litigiile res+e*tive suntț poten ial ț *enuraile de o anumit se* ie a naltei Cur i, n *aul n *are *om+eten a saț ț ț material ar 'i modi'i*at i anumite *ategorii de litigii ar 'i de*larate re*uraile.ș

&ste adevrat * teBtul art. 516 alin. 3 "CPC vore te de +roleme de dre+tș :*are nu intr; (rete, :nu in de;:nu au legtur *u; et*.) n *om+eten a ni*iuneiț ț se* ii a instan ei su+reme, iar nu de +roleme de dre+t *are :nu sunt; deț ț *om+eten a ni*iunei se* ii a naltei Cur i, dar, *redem, * a*east eB+resie :ț ț ț nuintră (n ompeten a 4ț ; este de'e*tuoas i strin de s+iritul reglementrii,ș ast'el n*ât nu treuie *itit ad litteram, **i, alt'el, s=ar aunge la situa ii greu deț

n eles i im+osiil de admis.ț ș

E+re eB., de lege lata, art. /3 alin. 2 eB*lude, in terminis, din *om+eten aț instan elor de re*ursț ererile privind repararea pre!udiiilor pentru erori !udiiare *ereri eminamente de sorginte i, de*i, de natur *ivil , dar nu se +oate s+une +rinș a*easta * un re*urs n interesul legii :nu intr n *om+eten a; (art. 516 alin. 3 "CPC)ț se* iilor *ivile ( i, +rin ri*o eu, se* iei +enale) ale instan ei su+reme. # alt inter+retareț ș ș ț ț ar 'i *ontrar nu numai literei, *i i s+iritului reglementrii +rin*i+iul s+e*ialirii *areș domin *om+eten a solu ionrii *ererilor de re*urs n interesul legii i s=ar aunge eBa*tț ț ș la situa ia anterioar, *ând, s=a s+us, n re+etate rânduri, asu+ra unor +roleme de dre+tț delegate n mod *ontradi*toriu se +ronun ude*tori *are nu ude*, n mod *urent, nț

materii de *are in +rolemele res+e*tive (s+re eB., un ude*tor de la se* ia +enal seț ț +ronun asu+ra unei *8estiuni *ivile sau administrative i invers). i a*easta nț ș Ș *ondi iile n *are, *a s rmânem la eB. nostru, legea +revede,ț in terminis, * statulrs+unde :*ivil; (nu administrativ) +entru erorile udi*iare77.

Dot ast'el, se +oate sus ine, n mod serios, * *ererile de +arta udi*iar, indi'erentț de ivorul *omunit ii, interesea oare i alte se* ii de*ât *ele *ivile i, de*i, oț ș ț ș *8estiune de dre+t ar treui delegat m+reun *u se* ia +enal i de *onten*iosț ș administrativ .a.m.d.ș

n toate *aurile, desemnarea ude*torilor se va 'a*e, n mod aleatoriu,

dintre memrii se* iilor interesate i a *elorlalte se* ii *are nu au legtur dire*tț ș ț *u +rolema de dre+t *ontroversat (art. 516 alin. /).

76 Cu +rivire la +rolemati*a dre+tului intertem+oral, in*lusiv natura uridi* a normelor *are reglea*on'li*tul de legi n tim+, v. !. "i*olae, Contribu ii la studiul onflitului de legi (n timp (n materie ivilă 6(nț lumina Noului Cod ivil9, &d. niversul <uridi*, -u*ure ti, 2013, nr. 13 i urm., +. 33 i urm.ș ș ș

77 % se vedea art. 53 i urm. "oul Cod de +ro*edur +enal ($egea nr. 1352010) re'eritoare laș rs+underea ivilă a statului +entru erori udi*iare.

31



n *aul n *are eBist motive oie*tive, ude*torii numi i +ot 'i nlo*ui i *uț ț res+e*tarea regulilor +revute +entru desemnarea lor (art. 516 alin. 4 tea II).

&( Judecata recursului în interesul legii a9 regătirea dosarului. nvederea eBaminrii re*ursului, +re edintele *om+letului ia msuri +entru +regtirea

ș

dosarului i desemnarea a 3 ra+ortori dintre memrii *om+letului i, da* esteș ș *aul, va soli*ita unor s+e*iali ti re*unos*u i o+inia s*ris asu+ra +rolemei deș ț dre+t *are 'a*e oie*tul re*ursului (art. 516 alin. /, 5 tea I, i 6)ș 7. Ra+ortorii nudevin in*om+atiili (art. 516 alin. 5 tea II)74.

Raportul va *u+rinde solu iile di'erite date +rolemei de dre+t iț ș argumentele +e *are se 'undamentea, uris+ruden a relevant a Cur iiț ț Constitu ionale, a C&# sau a Cur ii de <usti ie a niunii &uro+ene, da* esteț ț ț *aul, do*trina n materie, +re*um i o+inia s+e*iali tilor *onsulta i (art. 516 alin.ș ș ț 7 tea I)

Dotodat, ude*torii ra+ortori vor nto*mi i vor motivaș proietul solu ieiț *e se +ro+une a 'i dat re*ursului n interesul legii (art. 516 alin. tea II), 'r *aa*est +roie*t :s lege; +e *eilal i ude*tori.ț

b9 Judeata reursului (n interesul legii. Re*ursul se ude* n +reen aț tuturor memrilor *om+letului, n *el mult 3 luni de la data sesirii instan eiț

7 E+e*iali tii +ot 'i *ita i n instan +entru a da unele eB+li*a ii n legtur *u o+inia s*ris eB+rimatș ț ț ț ntr=o o+inie, s=a rs+uns n mod a'irmativ (!. Dâr*, /egea nr. >?>=>?7? 4, it. supra Onota 17 +. 1/1), iar ntr=o alt o+inie, negativ, +e motiv * teBtul de lege se re'er la *onsultarea s+e*iali tilor :n vederea nto*miriiș ra+ortului;, *eea *e eB*lude o alt inter+retare, iar n materia re*ursului n interesul legii nu avem dis+oi iiț

*ores+ondente *elor *onsa*rate n *aul eB+ertiei, *u atât mai mult *u *ât n *aul analiat este vora de un ra+ort +realail deaterilor i *are treuie s mra*e n mod ne*esar 'orma s*ris. n *onse*in , o solu ie *ontrar, de iș ț ț ș ra ional, nu +oate 'i +romovat de lege lata, *i doar de lege 'erenda (I. $e ,ț ș Reursul (n interesul legii ..., it. supraOnota 1, +. 3/).

n *eea *e ne +rive te *redem * nimi* nu se o+une *a s+e*iali tii n *au s 'ie *ita i *u o*aia deateriiș ș ț re*ursului n interesul legii, *8iar da* o+inia s*ris *are a stat la aa nto*mirii ra+ortului nu este un ra+ort deeB+erti +ro+riu=is. &ste +osiil *a o+inia res+e*tiv s 'ie in*om+let sau *ontradi*torie, ast'el n*ât lmurileautorului sunt asolut ne*esare, iar n li+sa lor, o+inia res+e*tiv s 'ie inutiliail. Cât +rive te *adrul legalș invo*at, a*esta este asigurat de +revederile de +rin*i+iu ale art. 11 "CPC +rivind ndatorirea ter ilor de a s+riiniț realiarea usti iei, indi'erent da* este vora de solu ionarea unui litigiu sau de reolvarea unei *8estiuni deț ț +rin*i+iu, la *are treuie adugate dis+oi iile art. 330 alin. 3 i /, *ominate *u art. 33/ din a*ela i *od (*on'ormț ș ș a*estor +revederi n domenii stri*t s+e*ialiate, n *are nu eBist eB+er i autoria i, din o'i*iu sau la *ererea ori*reiaț ț din o'i*iu sau la *ererea ori*ruia dintre +r i, ude*torul +oate soli*ita +un*tul de vedere al uneia sau mai multor ț

+ersonalit i sau s+e*iali ti din domeniu res+e*tiv, *a n *are dis+oi iile +rivitoare la eB+erti, *u eB*e+ ia *elor ț ș ț ț +rivind adu*erea *u mandat, san* ionarea *u amend udi*iar i oligarea la +lata de des+guiri, sunt a+li*aile nț ș mod *ores+untor).

74 Rostul a*estei dis+oi ii legale, este a*ela de a sulinia, +e de o +arte, 'a+tul * ra+ortul nto*mit este unț ante+roie*t motivat al solu iei (sau +osiilelor solu ii, n *aul teBtelor sus*e+tiile de inter+retri variate sauț ț multi+le) ntrevute i +ro+use s+re deatere i ado+tare de *tre ude*torii ra+orturi, situa ie n *are ude*torulș ș ț ra+ortor i eB+rim o+inia +reliminar, *eea *e este n 'irea lu*rurilor, iar, +e de alt +arte, +entru a evitaș inter+retrile eronate n sensul *, n asemenea *auri, ude*torul ra+ortor ar deveni in*om+atiil. e alt'el, ideeain*om+atiilit ii este *om+let strin de +ro*edura re*ursului n interesul legii.ț Nu e vora de o de*iie de s+e , *iț de o de*iie de prinipiub

32



e*iia de admitere sau res+ingere se reda*tea i motivea n termen deș *el mult 30 de ile de la +ronun are i se +uli* n *el mult 15 ile de la motivareț ș (art. 517 alin. 3)2.

%dmiterea re*ursului n interesul legii ridi* ns +rolema ntinderii,ratione temporis i

șratione personæ, a e'e*telor uridi*e ale de*iiei date de nalta

Curte Miul len, n +rimul rând a oligativit iiț erga omnesF8 a a*esteia,*8estiune *ontroversat n do*trin, mai ales su im+eriul ve*8ii reglementri/,

+re*um i +rolema legalit ii (validit ii) 8otrârilor +ronun ate de instan eleș ț ț ț ț

se im+une *ontrolul de *onstitu ionalitate al a*estora;. Pe larg asu+ra a*estei *8estiuni, a se vedea !. E. Costines*u,ț . -ene, 0fetele araterului general obligatoriu al dei$iilor Cur ii Constitu ionale (n privin a dei$iilor ț ț ț pronun ate de Înalta Curte de Casa ie i Justi ie (n solu ionarea reursului (n interesul legiiț ț ș ț ț , n :re+tul; nr./2013, +. 13/ i urm.ș2 Cu +rivire la +rolema in*iden ei dis+oi iilor art. //2 "CPC +rivitoare la ndre+tarea, lmurirea sauț ț *om+letarea unei 8otrâri ude*tore ti, a se vedea I. eleanu,ș 5ratat 4, II, 2013, nr. 127, ++. /0=/04.3 "u numai +entru instan ele in'erioare, *i i de i teBtul de lege nu o +revede eB+res +entru usti iaili,ț ș ș ț in*lusiv +entru alte autorit i sau institu ii +uli*e, deoare*e nu se +oate *on*e+e *a o anumit inter+retare dat deț ț *tre nalta Curte n *adrul unui re*urs n interesul legii s 'ie ignorat de *tre usti iaili, **i, n *a de litigiu,ț instan a de ude*at va ine *ont de inter+retarea res+e*tiv, iar nu de inter+retarea neo'i*ial a usti iaililor.ț ț ț Reamintim *, n *eea *e +rive te +e magistra i, neres+e*tarea de*iiilor Cur ii Constitu ionale ori a de*iiilor ș ț ț ț +ronun ate de nalta Curte de Casa ie i <usti ie n solu ionarea re*ursurilor n interesul legii *onstituie aatereț ț ș ț ț dis*i+inar Oart. 44 lit. ) din $egea nr. 303200/ +rivind statutul ude*torilor i +ro*urorilor, *u mod. ulterioare> oș ș asemenea aatere dis*i+linar nu +oate 'i *omis dintr=o sim+l *ul+ (neglien ), *i dintr=o *ul+ grav sau rea=ț*redin , deoare*eț iura novit uria> *'. I. $e ,ș Reforma sistemului !udiiar i răspunderea magistra ilor (nș ț Rom+nia, n :%*ta niversitatis $u*ian -laga;, seria &urisprudentia, nr. 22012, n s+e*ial ++. 163=165> ontra I.eleanu, 5ratat ..., II, 2013, nr. 127, +. /05, +entru *are a*east aatere dis*i+linar este :insolit i *8iar ine+t;ș (b).

Cu +rivire la *onstitu ionalitatea art. 44 lit. ) din $egea nr. 303200/, *u mod. ulterioare, v. Curteaț ș Constitu ional, e*. nr. 22012, +ul. n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 131 din 23 'eruarie 2012.ț

Cu a*el +rile, Curtea a re inut, n mod *ore*t, * :dis+oi iile art. 44 lit. ) din $egea nr. 303200/, modi'i*at, *areț ț ș reglementea *a aatere dis*i+linar neres+e*tarea de*iiilor Cur ii Constitu ionale ori a de*iiilor +ronun ate deț ț ț nalta Curte de Casa ie i <usti ie n solu ionarea re*ursurilor n interesul legiiL, O... dau eB+resie i e'i*ien ț ș ț ț ș ț +revederilor art. 126 alin. (3), res+e*tiv *elor ale art. 1/7 alin. (/) din Constitu ie;. Dotodat, Curtea a *onstatat *ț :amele *ategorii de de*iii O... dau eB+resie unei *om+eten e s+e*i'i*e, stri*t +revute de lege. Prin urmare, O...,ț res+e*tarea lor nu m+iedi* eBer*itarea *om+eten elor legale ale instan elor de ude*at.;ț ț

/ Controversa +rive te *om+atiilitatea dintre oligativitateaș erga omnes a de*iiilor date n re*ursul ninteresul legii i +rin*i+iile +otrivit *rora usti ia se n'+tuie te n numele legii i ude*torii sunt inde+enden i,ș ț ș ș ț ne+utându=se su+une de*ât legii, iar nu i instan elor ierar8i* su+erioare, ast'el n*ât uris+ruden a nu este i nuș ț ț ș +oate 'i ivor de dre+t (art. / C. *iv. 16/> art. 5 alin. / "CPC). Pentru amnunte *u +rivire la a*east *ontrovers, ase vedea@ C. ngureanu (I)> C. oldur (II), Dispo$i iile art. 8> alin. 8, fra$a finală, din Codul de proedură ivilăț sunt onstitu ionalePț , n :re+tul; nr. 7144/, ++. 10=16> . !. Cioanu, F. -oroi, !. "i*olae,op. it. Onota 17, ++. 20=21> Q. ia*ones*u, Disu ii privind neonstitu ionalitatea instituirii araterului obligatoriu pentruț ț

instan ele !udeătore ti al de$legărilor date problemelor de drept prin dei$iile emise de Înalta Curte de Casa ie iț ș ț ș Justi ieț , n :re+tul; nr. 122006, +. 40 i urm.> %dde I. eleanu,ș 5ratat 4, vol. II (2007), it. supra Onota 17, ++.3/4=350> idem, Constru ia !udiiară 4ț , it. supra Onota /1, +. 12 i urm.> I. $e ,ș ș 5ratat 4, it. supra Onota 17, ++. 651=652> idem, Codul de proedură ivilă ], it. supra Onota 17, ++. 460=462.

n *eea *e ne +rive te i 'r a intra, +entru moment, n detalii, e'i*a*itateaș ș erga omnes a de*iiilor ininteresul legii este nu numai ne*esar, *i i +er'e*t *onstitu ional, ea derivând din sar*ina *onstitu ional (ș ț ț nulegal) a naltei Cur i de a asigura inter+retarea i a+li*area unitar a legii de *tre toate instan ele ude*tore ti (art.ț ș ț ș 126 alin. 3 din Constitu ie), o asemenea misiune 'iind iluorie, da* de*iiile res+e*tive ar 'i 'a*ultative. #r,ț dis+oi iile *onstitu ionale, dis+oi ii, de regul, 'undamentale, de +rin*i+iu, *a ori*e dis+oi ii normative, sunt iț ț ț ț ș treuie s 'ie reale i e'e*tive, iar nu astra*te i iluorii. n sensul *onstitu ionalit ii de*iiilor de +rin*i+iu aleș ș ț ț

3/



ude*tore ti *u neres+e*tarea de*iiei date n re*ursul n interesul legiiș 5. ntru*ât,a a *um am semnalat dea (ș supra, nr. 1, in fine), a*east +rolem *om+ortdis*u ii +arti*ulare, vom reveni asu+ra ei ntr=un studiu se+aratț 6.

e*iia n interesul legii +rodu*e e'e*te uridi*e *ât tim+ dis+oi iaț normativ inter+retat nu este modi'i*at ori arogat sau nu este *onstatatne*onstitu ionalitatea ei (art. 51 "CPC)ț 7.

d9 Renun area la reursul (n interesul legii.ț $egea nu +revede, da* du+sesiarea naltei Cur i, autorul sesirii +oate sau nu s renun e la *ererea de re*ursț ț naltei Cur i, v. i C.=$. Po+es*u,ț ș /a !urisprudene omme soure du droit roumain. 3spets pratiques, n :$ierami*orum "i*olae Po+a;, &d. Qamangiu, -u*ure ti, 2004, ++. 30=31. ., totu i,ș ș ontra, ns 'r a *onvinge, I.eleanu, 5ratat 4, 2013, nr. 127, +. /01, unde se a'irm, se* i a+odi*ti*, * :ni*iun teBt *onstitu ional n=ar +utea 'iș ț invo*at *onvingtor n s+riinul solu iei oligativit ii de*iiilor date n interesul legii;. Ee ignor 'a+tul * art. 126ț ț alin. 3 din Constitu ie nu este o regul de dre+t n*8is, *i o norm de +rin*i+iu, o norm uridi* des*8is, a *reiț *on*retiare este lsat n sar*ina legiuitorului ordinar, *are, da* ar institui *ara*terul 'a*ultativ al de*iiilor date ninter+retarea i a+li*area unitar a legii, s=ar nde+rta (iarș nu a+ro+ia) de litera i s+iritul teBtului *onstitu ional,ș ț *eea *e, du+ +rerea noastr, ar 'i inadmisiil i +ro'und regretail. im+otriv, a a *um remar* instan aș ș ț *onstitu ional, :instituirea *ara*terului oligatoriu al delegrilor date +rolemelor de dre+t ude*ate +e *aleaț re*ursului n interesul legii nu 'a*e de*ât s dea e'i*ien rolului *onstitu ional al naltei Cur i de Casa ie i <usti ie,ț ț ț ț ș ț *ontriuind la *onsolidarea statului de dre+t; (Curtea Constitu ional, e*. nr. 15602010, +ul. n :!onitorulț o'i*ial al României;, +artea I, nr. 134 din 2/ 'eruarie 2011)> a se vedea, +entru a*eea i idee, i %. "i*olae,ș ș utereade luru !udeat (n interiorul aeluia i proesș , n :Revista român de dre+t +rivat; nr. 32010, +. 45, nota 5/, iș infra, nota 1/2.

n 'inal, +re*im * instan a *onstitu ional, n re+etate rânduri, a *onsiderat * dis+oi iile 'ostului art.ț ț ț 324 C. +r. *iv. 165 sunt *onstitu ionale, de*iiile n interesul legii 'iind adesea i indistin*t *ali'i*ate dre+tț ș :+re*edente udi*iare; (eronat), :ivoare se*undare de dre+t; (*ore*t, +entru *ele *are su+lines* la*unele legislative)sau :ivoare inter+retative; (*ore*t, da* e vora de lmurirea unor teBte os*ure, *ontradi*torii sau im+re*ise). C'.,mai re*ent, Curtea Constitu ional, e*. nr. 15602010 (o+inie *on*urent I. %. !oto*), +ul. n :!onitorul o'i*ialț al României;, +artea I, nr. 134 din 2/ 'eruarie 2011> idem, e*. nr. 2212010 (*u o+inia se+arat D. Doader), +ul.

n :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 270 din 26 a+rilie 2010> idem, e*. nr. 6012004, +ul. n:!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 357 din 27 mai 2004> idem, e*. nr. 101/2007, +ul. n :!onitorulo'i*ial al României;, +artea I, nr. 16 din 24 noiemrie 2007 et*. (+entru analia *riti* a +ra*ti*ii *onstitu ionale nț materia re*ursului n interesul legii, a se vedea I. eleanu, 5ratat 4, 2013, nr. 127, ++. /00=/03, teBt i notele deș susol). 3dde, n *eea *e +rive te *onstitu ionalitatea oligativit ii de*iiei instan ei su+reme, n *aul sesiriiș ț ț ț +entru s*8imarea uris+ruden ei la nivelul se* iilor sale,ț ț Curtea Constitu ional, e*. nr. 521447, +uli*at nț :!onitorul o'i*ial al României;, +artea I, nr. 40 din 26 'eruarie 144.

5 n sensul * o ast'el de 8otrâre este ilegal, a se vedea C. %+. Craiova, s. I. *iv., de*. nr. 12/42004, n:-uletinul Cur ilor de %+el; nr. 12010, ++. 74=0,ț apud I. eleanu, 5ratat ..., II, 2013, nr. 127, ++. 344=/00, nota 2,a*east solu ie 'iind a+re*iat de +ro'. eleanu dre+t :eB*esiv;, ntru*ât :de*iia instan ei su+reme nu este i nuț ț ș +oate 'i valoriat *a ivor de dre+t, ntemeind solu iile dire*t +e dis+oi iile ei; (ț ț ibidem, +. /00, ad finem notam), oasemenea de*iie ne+utând 'i *onsiderat ni*i m*ar un ivor :derivat; (ibidem, +. /07), +re*um sunt 8otrârile*elor dou instan e euro+ene.ț

n *eea *e ne +rive te, a*east solu ie este +e de+lin *ore*t, deoare*e, a a *um a re inut i Curteaș ț ș ț ș Constitu ional (a se vedeaț supra, nota +re*edent, ad finem), de*iia n interesul legii este un ivor de dre+tinter+retativ sau *8iar se*undar (*om+lementar), atun*i *ând are rol *om+linitor al unei legi im+er'e*te sau, du+*a, la*unare. Prin urmare, ude*torul *are re'u s a+li*e dis+oi ia legal *u inter+retarea dat de instan aț ț su+rem violea$ă legea, mai eBa*t, normele de dre+t n vigoare (iar nu doar de*iia instan ei su+reme), 8otrâreaț res+e*tiv 'iind +e a*est motiv dire*t ata*ail, iar temeiul uridi* al motivelor de a+el sau de re*urs 'iindneres+e*tarea dis+oi iei legale res+e*tive, ast'el *um a 'ost inter+retat +rin de*iia instan ei su+reme (oligatorieț ț ex art. 521 alin. 3 "CPC). !ai mult, uneori, i.e. *ând de*iia instan ei su+reme *onstituie un ivor de dre+tț *om+lementar, iar nu +ur inter+retativ, 8otrârea ude*toreas* va +utea 'i ata*at i numai +entru neres+e*tareaș a*estei de*iii (n re*urs, neres+e*tarea de*iiei instan ei su+reme de *tre instan a de a+el *onstituie motiv deț ț

35



n interesul legii, iar n +ra*ti* s=a +us dea o asemenea +rolem, 'iindsolu ionat n mod 'avorail.ț

%st'el, ntr=un re*urs n interesul legii, instan a su+rem a luat a*t deț retragerea re*ursului, *u motivarea * ar 'i in*ident i n a*est *a +rin*i+iulș dis+oniilit ii, n s+e 'ostul art. 2/6 C. +r. *iv. 165 (teBt +otrivit *ruia

ț ț

re*lamantul +oate renun a ori*ând la ude*at), iar re*ursul n interesul legii ar ț avea *ara*ter 'a*ultativ, *are ar de*urge din 'ormularea 'ostului art. 324 C. +r. *iv.165

*asare, +utându=se invo*a, n +rin*i+al, n 'un* ie de oie*tul de*iiei n interesul legii, art. / alin. 1 +*t 5 O:*ând,ț +rin 8otrârea dat, instan a a n*l*at regulile de +ro*edur a *ror neres+e*tare atrage san* iunea nulit ii; i ț ț ț ș O:*ând a 8otrârea a 'ost dat *u n*l*area sau a+li*area gre it a normelor de dre+t material;, 'ie legale, 'ieș *utumiare, udi*iare sau de alt natur "CPC). %su+ra a*estor *8estiuni vom reveni, mai +e larg, *u alt o*aie,du+ *um am +re*iat dea ( supra, nr. 1, in fine).

6 n sensul *onstitu ionalit ii oligativit ii de*iiilor date n re*ursul n interesul legii, n sistemul "CPC,ț ț ț a se vedea@ I. $e ,ș Reursul (n interesul legii ... , it. supra Onota 1, ++. 37=3> adde . -elegante, Comentarii ...,it. supra Onota 1, ++. 1204=1211. Contra I. eleanu, 5ratat 4, II, 2013, nr. 127, ++. /01=/03 (autorul +ledeatotodat +entru nlo*uirea 'or ei :oligatorii; a de*iiilor n interesul legii *u a a=isa 'or :normativ;ț ș ț Oneoligatorie, ne*oer*itiv a a*estor de*iii, *a :de*iii de re'erin ;, de*iii :model; sau :g8iduri; inter+retativeț +entru instan ele ude*tore ti, deoare*e neres+e*tarea de*iiilor n interesul legii este li+sit de san* iune uridi*,ț ș ț *a garan ie a oligativit ii).ț ț7 Cu +rivire la +rolema *derii n desuetudine a de*iiilor n interesul legii, a se vedea I. eleanu,5ratat4, II, 2013, nr. 127, ++. /06=/07. %utorul *onsider * art. 51 "CPC ignor i+otea *derii n desuetudine ade*iiei, res+e*tiv ina*tualitatea, ana*ronismul, desuetudinea, du+ *a, a unei de*iii n interesul legii n ra+ort *unoile reglementri i, mai ales, i+otea revirimentului su :im+ulsul; ndeosei al *elor dou instan e euro+ene,ș ț *are +ot 'ormula norme derivate, :oligatorii; nto*mai *a normele +rimare. n s+riinul a*estor a'irma ii se *iteaț

i o de*iie a unei *ur i de a+el *are a statuat * :'or a oligatorie a ori*rei delegri date +rintr=o de*iie nș ț ț interesul legii se +strea numai atâta vreme *ât ns i +revederea legal *are a generat solu ii di'erite aleș ț instan elor ude*tore ti se a'l n vigoare. Când a*east +revedere legal a 'ost arogat eB+res sau ta*it,ț ș

delegarea o'erit n interesul legii devine *adu*, +ierându= i e'e*tele s+e*i'i*e, ntru*ât eBisten a ei uridi* esteș ț *ondi ionat de ns i eBisten a legii +e *are o inter+retea; (C. %+. Clu, s. *om. i de *ont. adm. i 'is*., de*. nr.ț ș ț ș ș 16042004, *u notă de P. Peru, n -uletinul Cur ilor de %+el nr. 32004, ++. 3=5,ț apud I. eleanu, op. it., +. /07,nota 1). Criti*a, reiterat i n alt lo* (v. I. eleanu, E. eleanu,ș Jurispruden a ..ț ., it. supra Onota 5, +. 46=47), ni se +are nefondată.

!ai ntâi, este de oservat * de*iia n interesul legii este, de regul, o norm inter+retativ, iar nuoriginar lu*ru ne*ontestat, de alt'el, ni*i de +ro'. I. i E. eleanu , ast'el n*ât *eea *e +oate *dea nș desuetudine este teBtul de lege inter+retat ori *lari'i*at, iar nu de*iia *a atare, de*iie *are, n s+e , devine *adu*ț sau li+sit de oie*t numai +e *ale a**esorie, *a urmare a n*etrii 'or ei uridi*e a teBtului inter+retat (ț aesorium sequitur prinipale). %*easta este valail, n +rin*i+iu, i atun*i *ând de*iia n interesul legii *on ine o normș ț integrativ (*om+lementar) a ordinii uridi*e eBistente, deoare*e a*easta de *ele mai multe ori *om+letea*on inutul unei norme legislative sau *utumiare im+er'e*te.ț

%+oi, n *eea *e +rive te *on*e+tul nsu i de desuetudine, a*esta +resu+une * o norm uridi* devineș ș

ina*tual, se +erim, din *aua s*8imrii realit ilor so*iale ori e*onomi*e, devenind li+sit de oie*t, sau dinț *aua unei +ra*ti*i so*iale ontra legem, *ând destinatarii normei res+e*tive, n s+e usti iailii (iarț ț nu ude*torii)re'u s se *on'ormee +res*ri+ iei legale oligatorii, *eea *e 'a*e *a a*ea norm s 'ie, +ra*ti*, ine'i*a*e, 'iindț n*l*at i neso*otit sistemati*> or, de*iia n interesul legii, 'iind, *um am artat, inter+retativ, nu +oate deveni,ș eo ipso, desuet, *i, n realitate, devine desuet ns i norma inter+retat i numai +e *ale de *onse*in , devineș ș ț desuet i de*iia inter+retativ, du+ *um am artat dea. "umai * admisiilitatea desuetudinii *a mod deș n*etarearogare a unor norme uridi*e a 'ost i este *ontroversat, iar a*east *8estiune nu +utea 'i, totu i, ra ionalș ș ț vorind, tran at to*mai de *od, 'iind vora de o +rolem mult mai general, de ordin *onstitu ional, deoare*eș ț +rive te sursele dre+tului n general. in +*ate, nu este ai*i lo*ul +entru o dis*u ie +e a*east tem, re*unoa tem,ș ț ș 'oarte deli*at, dar, este de remar*at, *, n a'ara de *riti*a teBtului din *od *a 'iind de'i*itar, +ro'. eleanu, din

36



# asemenea solu ie a 'ost *riti*at, artându=se, n esen , * +ro*urorulț ț general nu este o sim+l :+arte; n a*est re*urs, +entru a se +utea mani'esta sua*o+erirea de+lin a +rin*i+iului dis+oniilit ii> * asigurarea a+li*rii unitare aț legii este o atriu ie legal a instan ei su+reme, iar nu doar o 'a*ultate aț ț

+ro*urorului general> * solu ia dat +ro'it legii, iar nu a*eluia *are a sesiatț

Curtea> * re*ursului n interesul legii, deoare*e nu este o *ale de ata* *lasi*,ti+i*, nu=i sunt ntru totul a+li*aile normele re'eritoare la des' urarea iș ș 'inaliarea +ro*esului *ivil4.

rima faie, o asemenea *riti* +are ntemeiat, mai ales *ât +rive teș +rolema *ara*terului 'a*ultativ al re*ursului n interesul legii, *el +u in nț

+*ate, nu ne o'er, nu vine *u ni*io solu ie *onstru*tiv, deoare*e, da* ne gândim mai ine, nu este su'i*ient s seț +revad, se*, * de*iia i n*etea e'e*tele n i+otea *derii n desuetudine sau n i+otea revirimentuluiș uris+ruden ial (situa ie, de alt'el, a*o+erit, *um vom vedea imediat), *i, ar treui artat *ând i n *ondi ii se +oateț ț ș ț vori de desuetudineb %ltminteri, rmânem tot n domeniul teBtelor de*larative ori +rogramati*e, teBte *are du+*um am oservat nu sunt, se +are, ni*i +e +la*ul +ro'. eleanu.

n al treilea rând, n *eea *e +rive te revirimentul uris+ruden ial, intern sau eBtern, a*esta viea, nș ț esen , s*8imarea +ra*ti*ii +ân atun*i *onstante, *a urmare a unei reinter+retri a teBtelor n dis*u ie, indi'erentț ț da* ele au 'ost sau nu inter+retate ntr=un re*urs n interesul legii sau *8iar +rintr=o 8otrâre +realail, din *auasurveniriirelevrii unor elemente de 'a+t sau de dre+t noi, elemente +ân atun*i ne*unos*ute ori ignorate(revirimentul nu treuie *on'undat *u re*ursul n interesul legii). #r, de*iia inter+retativ este i rmâne valailș *ât tim+ datele i *onsiderentele a*esteia au rmas nes*8imate, iar n *a *ontrar, ea devine, total sau +ar ial,ș ț *adu* (*u +rivire la +osiilitatea s*8imrii uris+ruden ei la nivelul instan ei su+reme, a se vedea art. 26 din $egeaț ț nr. 30/200/). Pe de alt +arte, revirimentul uris+ruden ial este, +rin natura sa +rolemati*, deoare*e el treuie sț res+e*te +rin*i+iul +reeminen ei dre+tului, n s+e , a**esiilitatea, +re*iia i +reviiilitatea normelor uridi*e (aț ț ș se vedea, n a*est sens, a+ro+o de de*. nr. I2006 a Ee* iilor nite +rivitoare la +rolema ntreru+erii *ursuluiț uu*a+iunilor imoiliare +rin $egile nr. 5147/ i nr. 54147/, C. -rsan,ș Drept ivil 4, it. supra Onota /7, nr./02, +. 326), as+e*te asu+ra *rora vom reveni, s+erm, *u alt o*aie, deoare*e, lu*ru mu*urtor, +rolema:revirimentului uris+ruden ial; a n*e+ut s +reo*u+e i do*trina româneas*, iar o dis*u ie des*8is +e a*eastț ș ț

tem este ine=venit (*u +rivire la revirimentul uris+ruden ial, so*otit a avea, n manier *lasi*, un e'e*t +ur ț de*larativ, ex tun, iar nu doar ex nun, +rin*i+iul se*urit ii uridi*e Oț siK neu*ând ai*i ni*iun rol, deoare*e :ni*i +r ile ni*i instan a nu +ot deroga de la o asemenea retroa*tivitate;, v., I. eleanu, E. eleanu,ț ț Jurispruden a ...ț ,it. supra Onota 5, ++. 15615, 21/=215).

n al +atrulea rând, +rolema revirimentului eBtern, i.e. a*ela al uris+ruden elor instan elor euro+ene, esteț ț eB+res reolvat de art. / i 5 "CC, res+e*tiv art. 3 i / "CPC, teBte *are dau +rioritate reglementrilor euro+eneș ș *are 'a*, de alt'el, +arte integrant din dre+tul intern, in*lusiv uris+ruden ei instan elor euro+ene *are asigurț ț inter+retarea i a+li*area unitar a a*estora, 'r *a +rin a*easta normele interne, inter+retate sau nu de *tre naltaș Curte, s 'ie automat *onsiderate arogate, n tot sau n +arte.

n al *in*ilea rând, *ât +rive te de*iia mai sus *itat, este de remar*at * ea interesea doar *adu*itateaș de*iiei n *a de arogare, eB+res sau ta*it, 'a+t dea reglementat de art. 51 "CPC, ns ea este strin dei+otea desuetudinii sau de a*eea a revirimentului uris+ruden ial, as+e*te *are, du+ *um am s+us, ar ne*esita oț dis*u ie se+arat, *are, din +*ate, nu +oate 'i inut ai*i. n ori*e *a, desuetudinea i revirimentul uris+ruden ialț ț ș ț

sunt lu*ruri di'erite i, de*i, nu +ot 'i su+use a*eluia i tratament uridi*.ș șn 'ine, 'r a nega 'a+tul * n*etarea a+li*ailit ii de*iiei n interesul legii ar treui, +oate, *onstatat nț

toate *aurile, n mod 'ormal, iar o +revedere legal n a*est sens ar 'i 'oarte util, din +ers+e*tiva a**esiilit iiț dre+tului, *el +u in, este de remar*at * o asemenea +revedere legal i +oate gsi lo*ul nu doar n *odul deț ș +ro*edur *ivil, *i i n legea de organiare ude*toreas* ori mai degra n $egea nr. 2/2000, 'iind vora, ai*i,ș de o *8estiune de te8ni* uridi*, iar nu de o +rolem +ro+riu=is de dre+t material sau +ro*edural.

n a*est sens, Curtea Eu+rem de <usti ie, Ee* iile nite, e*. nr. 2144 (ne+uli*at), a+ud I. eleanu,ț ț 5ratat 4, vol. II (2007), nr. 126, +. 3/.

4 I. eleanu, 5ratat 4, vol. II (2007), nr. 126, +. 3/. n a*ela i sens, E. E+inei,ș op. it. Onota 11, ++. 310=311.

37



elegarea de +rin*i+iu a unor *8estiuni de dre+t este reglementat n "CPCn art. 514=521, ast'el *um au 'ost amendate +rin $egea nr. 762012 +entru +unerean a+li*are a a*estuia43.

e data a*easta suntem n +reen a unui in*ident +ro*edural +rinț intermediul *ruia nalta Curte este *8emat s statuee, +rintr=o 8otrâre de

+rin*i+iu, asu+ra unei *8estiuni de dre+t noi de *are de+inde solu ionarea +e 'ondț i n ultima instan , a unei *aue *ivileș ț 4/.

b9 Defini ie.ț % adar, delegarea, n +rin*i+iu, a unei *8estiuni de dre+t esteș a*el milo* (sau instrument) +ro*esual *onstând n +osiilitatea instan eiț

ude*tore ti de a o ine, n *aurile i *ondi iile eB+res +revute de lege,ș ț ș ț solu ionarea, la nivel de +rin*i+iu, de *tre nalta Curte de Casa ie i <usti ie, aț ț ș ț unei *8estiuni de dre+t noi de *are de+inde solu ionarea +e 'ond a *auei, +rintr=oț 8otrâre de'initiv i general oligatorie.ș

Nu este, a adar, o *ale de ata*, *i un sim+lu instrument (sau milo*)ș +ro*esual s+e*i'i*, ori, da* vrem i o *ategorisire uridi*, o *8estiuneș +reudi*ial45 faultativăB , *are im+li* *on*ursul instan ei su+reme *8emate sț

43 Cu +rivire la a*east +ro*edur (n 'orma originar dat de $. nr. 13/2010), a se vedea, inter alia@ I. $e ,ș 3sigurarea ... Onota 1, ++. 30=31> I. eleanu, roeduri prefigurate ... Onota 1, ++. 42=46> idem, :bserva iiț generale i speiale 4ș Onota 1, ++. 26=30> %. "i*olae, uterea de luru !udeat (n interiorul aeluia i proesș , it. supra Onota /, ++. 43=45. %dde . -elegante, .=%. F8inoiu,op. it. Onota 1, ++. 25=26.

n legtur *u +ro*edura n vigoare, a se vedea@ I. eleanu, 5ratat 4, II, 2013, ++. 35=342> I. $e ,ș NoulCod ..., 2013, ++. 770=777> . !. Cioanu, Dr. C. -ri*iu, Cl. C. inu, Drept proesual ivil 4, 2013, ++. /15=/16>. -elegante, Comentarii sub art. 514=521, n :"CPC *omentat i adnotat, I;, ++. 1212=1222> #. E+ineanu !atei,ș Comentarii sub art. 514=521, lo. it. supra Onota 1, ++. 1007=101/. %dde Cl. Ro u,ș *esi$area Înaltei Cur i deț

Casa ie i Justi ie (n vederea pronun ării unei 'otăr+ri prealabile pentru de$legarea unor 'estiuni de drept ț ș ț ț , n:Curierul <udi*iar; nr. 42012, ++. 5/6=5/> !. Dâr*,C+teva onsidera ii privitoare la ompeten a Înaltei Cur iț ț ț de Casa ie i Justi ie de a pronun a o 'ot+r+re prealabilă pentru de$legarea unei 'estiuni de drept ț ș ț ț , n vol. &n'onorem &on Deleanu ...L, it. supra Onota introdu*tiv 9), ++. 352=35> . -eligrdeanu,Ș Refle ii ritie u privireț la araterul vădit dăunător bunului mers al !usti iei al reglementării (n Noul Cod de proedură ivilă aț posibilită ii sesi$ării de ătre anumite instan e !udeătore ti a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie (n vedereaț ț ș ț ț ș ț pronun ării unei 'otăr+ri prealabile pentru de$legarea unor 'estiuni de drept ț , n :re+tul; nr. 32013, ++. 10=115.

4/ is+oi ii similare (ț nu identi*e) eBist i n materie +enal. % se vedea art. /75=/77ș 1 "CPP, ast'el *umau 'ost modi'i*ate +rin $egea nr. 2552013 +entru +unerea n a+li*are a a*estuia, +ul. n :!onitorul o'i*ial alRomâniei;, +artea I, nr. 515 din 1/ august 2013.45 Eau :*8estiune +reliminar; (%. "i*olae, op. it. Onota /, +. 43), ns nu :*8estiune +realail;. Cu +rivire la distin* ia dintre *8estiune +realail i *8estiune +reudi*ial, a se vedea %. "i*olae,ț ș op. it., +. 3, teBt iș

nota 17.46 %'lat la ndemâna instan ei de trimitere, iar nu la dis+oi ia +r ilor interesate. u+ +ro'. I. eleanuț ț ț (5ratat 4, II, 2013, nr. 120, +. 3), identi'i*area +ro*edurii n dis*u ie *u o :+ro*edur +reudi*ial; *redem *ț nu este usti'i*at, a a n*âtș nolensvolens, re*urgem i de a*east dat la o :eB+li*a ie=re'ugiu;, *are ni*i nuș ț lmure te, ni*i nu angaea *u nimi*@ este o +ro*edurș suigeneris. n a*est sens, *âteva elemente nu treuieignorate@ sesiarea nu este oligatorie, +re*um ndeo te n *aul unei *8estiuni +reudi*iale> instan a sesiat nu areș ț o *om+eten material :eB*lusiv; Ob> 8otrârea a*estei instan e are e'e*te mult mai largi, ea 'iind oligatorieț ț +entru toate instan ele, nu numai +entru instan a n 'a a *reia s=a ivit in*identul.L. C'., *u o motivareț ț ț *ontradi*torie, $. Gidaru, Comentariu sub art. 12/, n :"CPC *omentat i adnotat, I;, +. 366 (:Eesiarea O] nuș re+reint o veritail *8estiune +reudi*ial, ntru*ât instan a *are ude* +ro*esul are de+lin urisdi* ie asu+raț ț

34



dea o delegare de +rin*i+iu, i.e. o delegare *are este oligatorie nu numai +entruinstan a *are a soli*itat 8otrârea +realail, *i i n alte *aue similare.ț ș

%*east +ro*edur este autonom i original, i nu treuie *on'undat *uș ș +ro*edura 8otrârii +reliminare instituite de art. 267 din Dratatul +entru'un* ionarea niunii &uro+ene (versiunea *onsolidat), *are viea inter+retarea

ț

i a+li*area unitar a normele euro+ene de *tre toate statele memre, +rinș me*anismul ntrerilor +reliminare adresate Cur ii de <usti ie a niuniiț ț &uro+ene47.

9 Justifiare. Ra iunea i 'undamentul a*estei institu ii sunt, n esen ,ț ș ț ț similare *u *ele ale re*ursului n interesul legii@ asigurarea su+rema iei legii iț ș , a

fortiori, a dre+tului.n +lus, delegarea +realail a unor *8estiuni de dre+t noi este un milo* de

evitare a unor re*ursuri n interesul legii i, totodat, un milo* n *are 8otrâreaș

instan ei su+reme are e'e*te uridi*e i asu+ra solu ionrii *auei n *are s=a ridi*atț ș ț *8estiunea +reudi*ial.

Pro'. #. %eș, luând n dis*u ie a*east +ro*edur, remar*a, n* din 200,ț *ând a*east institu ie era doar o sim+l +ro+unere legislativ, *u+rins nț

+roie*tul de lege +rivind viitorul *od de +ro*edur *ivil, *@

solu ia +re*oniat (...) este una +oitiv i *8iar salutar. n +rimul rând este deț ș oservat * de*iia instan ei su+reme a 'ost Oeste ado+tat to*mai la sesiarea instan eiț ț a'lat :n di'i*ultate; n legtur *u inter+retarea unei norme de dre+t. % a 'iind, deș vreme *e s=a soli*itat +ronun area unui avi din +artea instan ei su+reme, este 'ires* *aț ț

a*esta s 'ie e'i*ient n +lan uridi*. Pe de alt +arte, delegarea unei +roleme de dre+ttreuie s 'ie oligatorie +entru toate instan ele de ude*at n s*o+ul realiriiț deideratului de a+li*are i inter+retare uni'orm a legii, mai *u seam n *ondi iileș ț a*tuale n *are usti ia are unul din gradele *ele mai reduse de n*redere n rândurileț +o+ula iei;ț 4.

%*east o+inie este m+rt it i de al i autori, *are au oservat, n a*eea iș ș ț ș ordine de idei, *@

res+e*tivei *8estiuni de dre+t> sesiarea naltei Cur i este 'a*ultativ, ne*esitatea unei asemenea sesiri 'iind lsatț integral la a+re*ierea instan ei res+e*tive> *8iar da* este vora des+re o +rolem de dre+t nou, *u un *ara*ter ț s+orit de di'i*ultate i sus*e+tiil de a antrena reolvri neunitare, instan a este n dre+t Oș ț siK s dea ea ns i oș delegare res+e*tivei +roleme uridi*e, ns e'e*tele a*estei delegri vor 'i limitate la litigiul res+e*tiv, având doaro valoare orientativ +entru alte instan e *are se vor *on'runta *u a*eea i +rolem;). n sensul, *ore*t, * esteț ș vora de o *8estiune +reudi*ial, asemeni ntrerii +reliminare din dre+tul euro+ean sau eB*e+ iei deț ne*onstitu ionalitate din dre+tul nostru, v. %. "i*olae,ț op. it. Onota /, ++. 3=/ i 43=4/.ș

47 % se vedea, +entru amnunte, I. eleanu, :bserva ii generale i speiale ...ț ș , it. supra Onota 1, +. 2,teBt i nota 32.ș

4 I. $e ,ș 3sigurarea ..., it. supra Onota 1, +. 31.

/0



ra iunea reglementrii unui asemenea me*anism a 'ost a*eea de a asigura oț:dis*i+lin urisdi* ional; (la *are se 'a*e re'erire i n uris+ruden a Cur ii euro+ene, *aț ș ț ț +arte a unui +ro*es e*8itail), +re*um i +redi*tiilitatea a*tului de usti ie. a*,ș țdim+otriv, du+ inter+elarea instan ei su+reme i +ronun area a*esteia asu+ra +rolemeiț ș ț de dre+t, 'ie*are instan va *ontinua s ai +ro+ria inter+retare a dis+oi iei legale, s=arț ț

men ine diversitatea de solu ii i *ara*terul neunitar al uris+ruden ei, *eea este de naturț ț ș ț s atrag vulnerailitatea sistemului udi*iar i inse*uritatea uridi*Lș 44

Dotu i, n do*trin, a*est instrument uridi* a 'ost as+ru *riti*at de o +arte aș do*trinei *a 'iind 'ie o +ro*edur extrem de disutabilă, res+e*tiv o +ro*edur8irid, *are atentea grav la +rin*i+iul inde+enden ei ude*torului, i totodatț ș *ontra+rodu*tiv, de natur s du* la tergiversarea solu ionrii *auei, 'ie oț

+ro*edur vdit duntoare unului mers al usti iei i +restigiului a*esteia.ț ș

%st'el, du+ +ro'. #. Deleanu, +ro*edurii n dis*u ie ins+irat +roail deț

reglementarea 'ran*e, i s=aOu adus ns i elemente s+e*i'i*e, noi i s+e*ta*uloase,ș ș '*ând=o *8iar de nere*unos*ut, reultând un :melan; din reglementarea *are, +roail, ains+irat=o i reglementarea :na ional;. n elegem unele inten ii eBisten a unuiș ț ț ț ț instrument :util; i :'erm; +entru a +reveni 8eterogenitatea solu iilor uris+ruden iale nș ț ț una i a*eea i +rolem de dre+t i, totodat, +entru asigurarea n +ers+e*tiv aș ș ș omogenit ii inter+retrii i a+li*rii legii, dar nu +utem ignora ni*i *onse*in ele *u totulț ș ț sur+rintoare i, n o+inia noastr, eBtrem de dis*utaile ale notelor de originalitateș ata ate reglementrii n dis*u ie. %st'el reglementat, *redem * s=a mers +rea de+arte,ș ț :oligativitatea; 8otrârii +realaile pun+nd grav (n disu ie independen a !udeătoruluiț ț (nvestit u solu ionarea aelei au$eț , indivi$ibilitatea litigiului *u reolvarea *ruia a 'ostnvestit, *ât +rive te elementele de dre+t i *ele de 'a+t, ude*torului rmânându=i s leș ș

a+re*iee, reidual, :doar; +e a*estea din urm, +lenitudinea de urisdi* ie a instan eiț ț *are reolv *aua. %*east :*o+arti*i+are; a mai multor instan e la reolvarea unuia iț ș a*eluia i litigiu este, n o+inia noastr, unș exes i o dovadă de gre ită (n elegere aș ș ț meanismelor proedurale +entru asigurarea inter+retrii i a+li*rii unitare a legii, 'iindș re*omandail s se reeBaminee +ro*edura des*ris i, eventual, s se +reia +ro*eduraș 'ran*e, ndeosei *ât +rive te *ara*terul de :avi; al 8otrârii +realaile.ș

ntru*ât noul Cod de +ro*edur *ivil i=a asumat di'i*ila i mereu s*adentaș șsar*in de a s*oate usti ia din starea sa endemi* de lentoare s*rie n *ontinuareța*ela i autor , soli*itând reolvarea *auelor ntr=un :termen o+tim i +reviiil; (b), nuș ș +utem ignora a*est deiderat ni*i n *onteBtul institu iei eBaminate,ț suseptibilă săantrene$e I i ea I tergiversarea solu ionării au$eiș ț @ va eBista, +oate, n*lina ia, sț

i*em, din *omoditate n 'a a oliga iei de a reolva o +rolem di'i*il de dre+t sau dinț ț +ruden , s se trans'ere a*east sar*in instan ei su+reme, a*easta +utând deveni, ast'el,ț ț*u tim+ul, n +o'ida mamutirii ei, vi*tima +ro+riului su**es> n 'a a multi+lelorțsoli*itri, sus+endarea +ro*eselor s=ar +utea s ias din s+a iul reonailului i +oateț ș

*8iar al utilit ii +entru +artea *are tinde la realiarea e'e*tiv a dre+turilor ei deduseț ude* ii.Lț 100 (sul.ns. !.".)

44 % "i*olae, op. it. Onota /, +. 45, nota 5/.100 I. eleanu, 5ratat 4, II, 2013, nr. 122, ++. 341=342.

/1



$a rândul su, +ro'. . &eli"rdeanuȘ , *onsider * a*east +ro*edur este vditduntoare unului mers al usti iei i +restigiului a*esteia, ast'el n*ât treuie, n modț ș*ategori*, arogate eB+res i dire*t, asigurându=se inter+retarea i a+li*area unitar aș ș

legii de *tre toate instan ele ude*tore ti +e *alea re*ursului n interesul legii, so*otit *a unț șinstrument su'i*ient@

%*east +ro*edur i*e +ro'. -eligrdeanu este un milo* *omod a'lat landemâna ude*torilor *are sunt moldi i s nu 'a* *ea mai mi* strdanie de gândire,ț de ra ionament, de ude*at, +entru lmurirea unei +roleme de dre+t de *are de+indețsolu ionarea *auei +e 'ond i s :+asee; *om+letului s+e*ial al naltei Cur i svâr ireaț ș ț șa*estui e'ort mintalL101, iar n a*est demers vor 'i se*onda i, evident, i de a+rtorii *elț ș +u in ai uneia din +r i (da* nu *8iar ai amelor +r i), 'iind de notorietate dorin aț ț ț țmultora dintre a*e tia de a adera la un motiv :legal; de amânare a *auei, de regul, deș*el mult 3 luni O] i *are nu +resu+une vreo taB udi*iar de timruLș 102

ns, as+e*tul *el mai grav i*e n *ontinuare +ro'. -eligrdeanu este *, 'iindvora de o *8estiune de dre+t nou, +e a*east *ale, nu este +osiil +ronun area uneiț solu iiț 6la un atare moment9, mai presus de orie (ndoială i disu ie ori nuan ări I ș ț ț

daă nu 'iar (n sens diferit , 'iind aBiomati* * lipsa a$uistiii (n materie I problema dedrept fiind, prin ipote$ă, OnouăH I , m+iedi* +e ori*e ude*tor s +ronun e reolvareaț +er'e*t *are s nu +oat 'i modi'i*at n viitorL103, **i o reolvare a unei :*8estiuni dedre+t;, *are este :nou;, +oate 'i uneori *on*e+ut, in ial, ntr=un sens, +entru *a, a+oi,ț du+ un tim+, s 'ie solu ionat 'ie *ontrar, 'ie *u 'el de 'el de nuan ri, ntru*âtț ț ab initio,nu +uteau 'i ntrerite, o serie de laturi as*unse (:*a+*ane;) ale teBtelor, as+e*te *e s=audevluit, +e +ar*ursul vremurilor, +rin *on'runtarea normelor legale *u unele realit iț ale vie ii, eviden iateț ț tratatu temporis de *auisti*a udi*iarL10/. #r, n *ondi iile nț *are solu iile +ronun ate sunt oligatorii +entru toate instan ele din România, *ât vremeț ț ț dis+oi ia legal *e a 'ormat oie*tul :delegrii; nu a 'ost modi'i*at, arogat oriț *onstatat a 'i ne*onstitu ional, a*east :delegare; statuatț ab initio (*ând :*8estiunea

de dre+t; era :nou;) rmânead infinitum

:tut n *uie;, +re*um +iatra +e unmormântL105, neeBistând +osiilitatea revenirii asu+ra solu iei res+e*tive, atun*i *ând s=țau s*8imat m+reurrile sau *onsiderentele a+li*rii normei uridi*e n dis*u ie, +re*umț se ntâm+l n *aul +ro*edurii ntrerii +reliminare +revute de art. 267 din Dratatul +entru 'un* ionarea niunii &uro+eneț 106.

Pentru a*este motive, n o+inia +ro'. -eligrdeanu se im+une arogarea grani*a +ro*edurii +realaile, iar de lege ferenda, o nou reglementare n materie, res+e*tivm+rumutarea solu iei 'ran*ee, su 'orma :aviului; *onsultativ al naltei Cr i asu+raț ț unei +roleme de dre+t *are +reint o di'i*ultate serioas i se ridi* n numeroase litigiiș (art. //1=1 din Codul 'ran*e de organiare udi*iar), o reglementare 'leBiil, elegant

i su+l, iar nu una *aon i rutal, de natur s n*al*e 'lagrant +rin*i+iulș ș inde+enden ei ude*torului i *el al indiviiilit ii solu ionrii litigiului, +re*um *eaț ș ț ț român107.

101 . -eligrdeanu,Ș op. it. Onota 43, +. 110.102 &bidem, +. 111.103 &bidem.10/ &bidem.105 &bidem, +. 112.106 &bidem, ++. 112=113.107 &bidem, ++. 11/=115.

/2



r a intra, 'i et nun, ntr=o *ontrovers +e a*east tem, deoare*e oso*otim n* +rematur, n *eea *e ne +rive te ne mrginim s 'a*em s*urteș *omentarii, ntru*ât, *redem *, n a*est *a, +ra*ti*a i numai +ra*ti*a singurulș

i veritailul :laorator legislativ;, *um 'rumos o s+une undeva i +ro'. eleanu ș ș

va 'i n msur s validee*on'irme ori s in'irmeinvalidee inten iileț legiuitorului.

Cât +rive te *riti*ile amintite, 'r a ignora +ertinen a sau greutatea lor, seș ț oserv * se re+ro ea a*tualei reglementri, n +rin*i+al, 'a+tul *ș oligativitatea erga omnes a 8otrârilor +realaile a'e*tea inde+enden aț

ude*torului i indiviiilitatea a*tului de usti ie, * +ro*edura n sine este deș ț natur s du* la tergiversarea solu ionrii *auei, *ontravenind +rin*i+iuluiț *elerit ii, *onsa*rat de art. 6 "CPC *a element al dre+tului la un +ro*es e*8itailț (I. eleanu), +e de o +arte, i, +e de alt +arte, * o asemenea +ro*edur este deș

natur s ndemne +e ude*tori la lene, *omoditate i 'ug de rs+undere, iar ș delegarea dat *8estiunii de dre+t noi ris* s *ondu* la uris+ruden 'iB, rigidț

i +erisail ( . -eligrdeanu).ș ȘEuntem de a*ord * reglementarea +ro*edurii 8otrârii +realaile este, n

ra+ort *u *ea 'ran*e, original, mai ales *ât +rive te oligativitatea solu iilor ș ț +ronun ate, dar, a a *um remar*a i +ro'. I. $e , a*east oligativitate asigurț ș ș ș e'i*a*itatea 8otrârii +realaile. %ltminteri, demersul ar 'i 'ost de *ele mai multeori inutil i *u adevrat de natur s du* n maoritatea *aurilor la tergiversareaș

ude*rii *auei.

# asemenea +ro*edurnu

a'e*tea inde+enden a ude*toruluiț

10

, **i,elementele de 'a+t sunt lsate la a+re*ierea sa suveran, nto*mai *a n situa ia nț *are ar treui s 'a* a+li*a ia unui teBt de lege +re*is i *lar, indis*utail, dar eaț ș nu a'e*tea ni*i indiviiilitatea solu ionrii *auei, ntru*ât, reolvarea *aueiț rmâne tot n sar*ina ude*torului, iar nu a naltei Cur i. a* indiviiilitateaț solu ionrii *auei ar 'i, ntr=adevr, a'e*tat, ar nsemna * ori*e *8estiuneț

+realail sau ori*e *8estiune +reudi*ial s 'ie solu ionat eB*lusiv de *treț ude*torul *auei. #r, du+ *um se tie, *8estiuni +reudi*iale +re*um eB*e+ ia deș ț ne*onstitu ionalitate, eB*e+ ia de ilegalitate a unui a*t administrativ (n *on*e+ iaț ț ț originar a $egii nr. 55/200/ a *onten*iosului administrativ), ntrearea

+reliminar et*. sunt ori +ot 'i solu ionate de alte organe *u atriu ii urisdi* ionaleț ț ț 'r a a'e*ta, n mod grav i esen ial, ude*ata 'ondului.ș ț

"u *redem, de asemenea, * o ast'el de +ro*edur este un milo* destimulare a *omodit ii i de des*r*are a rs+underii ude*torilor, *i, maiț ș degra, un milo* de *oo+erare ntre ude*tori n vederea delegrii unei*8estiuni de dre+t di'i*ile i asigurrii unei inter+retri i a+li*ri unitare aș ș 10 n a*ela i sens, I. $e ,ș ș 3sigurarea 4, Onota 1, +. 31> %. "i*olae,op. it. Onota /, +. 45, nota 5/.

/3



normelor de dre+t n vigoare. $egiuitorul nu +oate +reuma * ude*torii suntlene i, *omoi, ires+onsaili, *i, dim+otriv, * +oart res+onsailitatea a*tului deș

usti ie.țDot ast'el, de i n *aul li+sei *auisti*ii n materie eBist, ntr=adevr, ris*ulș

unor solu ii rigide :tute n *uie;, 'r +osiilitatea de a 'i reviuite oriț

remodelate sau, du+ *a, ada+tate, este de oservat, totu i, * a*est +eri*ol nu esteș atât de grav sau atât de mare *um ar reulta la +rima vedere, deoare*e, de regul,ntrearea va via o *8estiune de dre+t +un*tual@ da* un teBt legal se a+li* saunu ntr=o anumit i+ote, sau da* ntr=o anumit i+ote se a+li* sau nu unanumit teBt de lege ori o anumit regul *utumiar .a.m.d. Cu alte *uvinte, naltaș Curte este :legat; de sesiarea '*ut, ast'el n*ât solu ia dat va avea n vedereț numai ntrearea res+e*tiv, iar ni*ide*um ntreaga +rolemati* a unui teBt delege. %i*i st i deoseirea esen ial dintre +ro*edura 8otrârii +realaile iș ț ș re*ursul n interesul legii@ n +rimul *a, se reolv o *8estiune de dre+t +un*tual

de *are de+inde solu ionarea +e 'ond a *auei, n al doilea *a, se reolv, deț regul, o +rolem de dre+t generi*, de +rin*i+iu. Cu alte *uvinte, n +rimul *a,nalta Curte, asemeni Cur ii de la $uBemourg, este *8emat s dea i dț ș rs+unsuri ade*vate s+e ei, *u i i relevan *on*rete, *u un grad de astra*tiareț ș ț

i generalitate mai s*ut de*ât n *aul unui re*urs n interesul legii, n tim+ *e nș a*est din urm *a, inter+retarea este mult mai astra*t, similar *u inter+retareaautenti* 'urniat de *tre autorul normei@ n +rimul *a, delegarea de +rin*i+iueste valail n *aua res+e*tiv i altele similare n *are *ir*umstan ele s+e eiș ț ț res+e*tive ar 'i asemntoare, nalta Curte +strându= i un s+a iu de manevrș ț

+entru inter+retri ulterioare n *aul n *are *ir*umstan ele *auei sau *onteBtulț a*esteia s=ar s*8ima ori nu ar mai 'i a*elea i> n al doilea *a, s+a iul deș ț inter+retare este, +rin i+ote, mult mai redus, **i inter+retarea dat treuie sreolve +rolema *ontroversat i, mai ales, s +revin +e *ât +osiil a+ari iaș ț altora noi. n a'ar de a*easta, *ara*terul 'iB sau su+lu al solu iei de+inde deț *8estiunea de dre+t ridi*at@ una este s inter+retei i s 'iBei n elesul uneiș ț norme im+erative sau +ro8iitive de eB*e+ ie, iar alta este s staile ti n elesulț ș ț unei norme generi*e> una este s staile ti ntinderea unui +rin*i+iu uridi* (eB.ș

+rin*i+iul unei=*redin e), al *rui *on inut sau domeniu nu +oate 'i ni*iodatț ț determinat n mod asolut, alta este s staile ti ntinderea unei reguli uridi*eș

ordinare *u un domeniu determinat de nsu i autorul su et*. n s'âr it, i +oateș ș ș +aradoBal, n *ondi iile unei in'la ii legislative 'r +re*edent, o solu ie 'iB ar ț ț ț avea virtutea stailit ii, +reviiilit ii i se*urit ii uridi*e, 'a de un teBt deț ț ș ț ț lege a *rui via este, asti, adeseori, e'emer, iar a+li*ailitatea sa esteț *vasiineBistent.

&n fine, dar nu i n ultimul rând, este de remar*at * a*este o+inii omitș 'a+tul * +ro*edura 8otrârii +realaile are avantaul delo* de negliat de a

//



reolvatran a mai ra+id i *u e'e*teș ș erga omnes o *8estiune de dre+t nou, iar oast'el de reolvare evit eBer*itarea n +ro*ese pendentes similare ori, du+ *a,viitoare, a unor *i de ata* (a+el, re*urs) +e a*east tem, in*lusiv re*urgerea, da*este *aul, la +ro*edura re*ursului n interesul legii. Iat un avanta *ert din +un*tde vedere al *elerit ii a*tului de usti ie.

ț țPentru toate a*estea *redem * treuie s a*ordm *redit legiuitorului i sș a te+tm rs+unsul +ra*ti*ii, +entru a 'a*e o evaluare real a e'i*a*it ii noiiș ț

+ro*eduri.

& Caracterizare generală n esen , noua +ro*edur a delegrii deț +rin*i+iu a unei *8estiuni de dre+t noi se *ara*teriea, n lumina "CPC, +rinurmtoarele trsturi generale104@

legitimare proesuală ativă@ sesiarea a+ar ine eB*lusiv instan ei deț ț

ude*at nvestit s solu ionee n 'ond i n ultim instan o *au *ivil laț ș ț nivelul triunalului, *ur ii de a+el sau naltei Cur i>ț ț

obietul speial @ delegarea de +rin*i+iu a unor *8estiuni de dre+t noi de*are de+inde solu ionarea n 'ond a unei *aue, ude*at n ultim instan laț ț triunal, *urtea de a+el sau, du+ *a, la nalta Curte>

instan a ompetentăț @ solu ionarea sesirii se 'a*e numai de *tre naltaț Curte, n *om+letul s+e*ial +revut de lege>

termen de exeritare@ sesiarea naltei Cur i +oate 'i '*ut n tot *ursulț solu ionrii *auei n ultim instan la triunal, *urtea de a+el sau nalta Curte,ț ț

du+ *a> on inutul=limitele !udeă iiț ț @ solu iile +rives* delegarea n +rin*i+iu aț unei *8estiuni de dre+t, iar nu i situa ia de 'a+t*ir*umstan ele de 'a+t ale *auei>ș ț ț

efetele 'otăr+rii pronun ate de ătre Înalta Curteț @ delegarea dat*8estiunilor de dre+t este oligatorie +entru instan a *are a soli*itat delegarea deț la data +ronun rii de*iiei, iar +entru *elelalte instan e de la data +uli*riiț ț de*iiei n !onitorul #'i*ial al României>

-. C#"I II & %!IEI-I$ID%D& Ț

&7 "numerare a9 Dispo$i iile art. A7 NCC.ț Con'orm a*estui teBtlegal110@

104 C'. . C. Cioanu, Dr. C. -ri*iu, Cl. C. inu, Drept proesual ivil 4, 2013, ++. /15=/16.110 n 'orma ini ial, art. 512 (devenit art. 514) avea urmtorul *on inut@ț ț

:a*, n *ursul ude* ii, un *om+let de ude*at al naltei Cur i de Casa ie, al *ur ii deț ț ț ț a+el sau al triunalului, nvestit *u solu ionarea *auei n ultim instan , *onstatând * oț ț

/5



:a*, (n ursul !udeăii, un *om+let de ude*at al naltei Cur_i de Casa_ie `i<usti_ie, al *ur_ii de a+el sau al triunalului, nvestit *u solu_ionarea *auei n ultiminstan_, onstat+nd ă o 'estiune de drept 777 , de a ărei lămurire depinde soluionarea pe fond a au$ei respetive, este nouă i asupra aesteia Înalta Curte de Casaie i Justiie nu

a statuat i nii nu fae obietul unui reurs (n interesul legii (n urs de soluionare , va +utea soli*ita naltei Cur_i de Casa_ie `i <usti_ie s +ronun_e o 8otrâre +rin *are s se deareolvare de +rin*i+iu *8estiunii de dre+t *u *are a 'ost sesiat.; (sul. ns. !.".)

area unei 8otrâri +realaile de delegare n +rin*i+iu a unei *8estiuni dedre+t noi este admisiil numai da* se 'a*e dovada * (art. 514)112@

problemă de drept de care depinde solu ionarea cauzei respective nu a 5ost dezlegată unitarț în practica instan elorț , va +utea soli*ita se* iei *ores+untoare a naltei Cur i de Casa ie iț ț ț ș <usti ie s +ronun e o 8otrâre +rin *are s se dea reolvare de +rin*i+iu +rolemei de dre+t *uț ț *are a 'ost sesiat; (s.n.)

DeBtul modi'i*at +revede *ondi ii de admisiilitate su+limentare menite s limitee a+li*area a*esteiț +ro*eduri, viând n +rin*i+al, *erin a unei *8estiuni de dre+tț noi (Nuestion de droit nouvelleL) similar, ns nuidenti* *u reglementarea 'ran*e (art. $. //1=1 din Codul de organiare udi*iar, it. supra, nota 42) , res+e*tiv aunei *8estiuni de *are de+inde 'ondul *auei i *are nu a 'ost tran at n vreun 'el de *tre instan a su+rem (a seș ș ț vedea, infra, nr. 1).

111 in eroare, art. 47 +*t. 3 vore te de *om+eten a naltei Cur i n solu ionarea :*ererilor n vedereaș ț ț ț +ronun rii unei 8otrâri +realaile +etnru delegarea unorț probleme de drept (iar nu :*8estiuni de dre+t;, *umdis+une, n mod *ore*t, art. 514 n.n., !.".); s.n.

112 Condi iile de admisiilitate isau 'ormularea lor varia de la un autor la altul, *eea *e este 'ires* +ânț ș la un +un*t, deoare*e interesea, n 'a+t, inter+retarea *ore*t a dis+oi iilor legale, iar nu modul de des*riere sauț enumerare a a*estora.

%st'el, +entru '. (b)rc (n art. it. Onota 43, ++. 352=353), +entru admisiilitatea +ro*edurii +realailese *er a 'i nde+linite mai multe *ondi ii, res+e*tiv@ț

ude*ata n +ro*esul n *are este '*ut sesiarea s 'ie ultima instan la triunal, *urtea de a+el sau laț nalta Curte de Casa ie i <usti ie>ț ș ț

s eBiste o *8estiune de dre+t, de a *rei lmurire de+inde solu ionarea +e 'ond a *auei>ț *8estiunea de dre+t s 'ie nou=a+rut> nalta Curte de Casa ie i <usti ie s nu se 'i +ronun at asu+raț ș ț ț

*8estiunii de dre+t> *8estiunea de dre+t s nu 'a* oie*tul unui re*urs n interesul legii a'lat n *urs de solu ionare.țn s*8im, +entru *. &ele"ante (Comentarii ..., it. supra Onota 1, ++. 121/=1216), este vora, n esen ,ț

de eBisten a unei *8estiuni (+roleme) de dre+t noi, *onstatate de *tre instan a sesiat *u un litigiu, 'r a im+uneț ț *u ne*esitatea eBisten ei uneiunor 8otrâri ude*tore ti, iar a*est litigiu s 'ie n *urs de solu ionare :n ultimț ș ț instan ;.ț

$a rândul su, +. Spineanu 'atei (Comentarii 4, it. supra Onota 1, ++. 100=1010) *onsider * art.514 'iBea nu mai +u in de 5 *ondi ii de admisiilitate@ț ț

+ri*ina n *are se ridi* *8estiunea de dre+t s 'ie +endinte +e rolul unei instan e *are o ude* n ultimț

instan >ț sesiarea s +riveas* o *8estiune de dre+t, adi* o +rolem de inter+retare a unei norme uridi*e, +entru

*are s 'ie ne*esar o reolvare de +rin*i+iu> de lmurirea res+e*tivei *8estiuni s de+ind solu ionarea +e 'ond a *auei>ț *8estiunea de dre+t s 'ie nou, n sensul de a nu 'i 'ost dea solu ionat +rintr=o alt 8otrâre +realailț

sau +rintr=un re*urs n interesul legii> asu+ra res+e*tivei *8estiuni de dre+t nalta Curte de Casa ie i <usti ie s nu 'i statuat i ni*i s nu 'a*ț ș ț ș

oie*tul unui re*urs n interesul legii n *urs de solu ionare.țn 'ine, *ât +rive te +e +ro'.ș Deleanu (n 5ratat 4, II, 2013, nr. 114, ++. 36=37, teBt i notele de susol),ș

ast'el *um reult din +revederile art. 514 "CPC, +entru des*8iderea a*estei +ro*eduri treuie ntrunite *umulativ

/6



eBist o *8estiune de dre+t (i) a*east *8estiune este nou (ii) este esen ial +entru solu ionarea +e 'ond a *auei (iii) iț ț ș ude*ata *auei se a'l :n ultim instan ; la triunal, *urtea de a+el sau

ț

nalta Curte (iv)

%*este *erin e nu sunt identi*e re*ursului n interesul legii, motiv +entruț *are ne*esit s*urte *onsidera ii +arti*ulare.ț

&+ !rima cerin ă8 să e9iste o :chestiune de drept;ț Ca i n *aulș re*ursului n interesul legii ( supra, nr. 6), delegarea n +rin*i+iu a unei *8estiunide dre+t +resu+une eBisten a unei +roleme, a unei *8estiuni de dre+t veritaile, iar ț nu i+oteti*e sau a+arente.

Eintagmele :+roleme de dre+t; (n materia re*ursului n interesul legii) iș :*8estiuni de dre+t; (n materia delegrilor de +rin*i+iu) sunt, prima faie,sinonime i, de*i,ș nu treuie, 'undamental, diso*iate. Dotu i, eBist *el +u in douș ț di'eren e *are usti'i* utiliarea a*estora de *tre legiuitor. Prima di'eren *onstț ț n 'a+tul * sintagma :+roleme de dre+t; viea *8estiuni dea tran ate de *treș instan e, +e *ând eB+resia :*8estiuni de dre+t; sugerea, du+ modelul 'ran*eț 113,

urmtoarele / *ondi ii@ s eBiste o ude*at n *urs> *aua *are 'a*e oie*tul a*elei ude* i s se a'le nț ț *om+eten a legal a unui *om+let de la nalta Curte de Casa ie i <usti ie, de la o *urte de a+el sau de la un triunal,ț ț ș ț nvestit *u solu ionarea *auei n ultim instan > n *ursul ude* ii s se iveas* o :*8estiune de dre+t; a+re*iatț ț ț *a atare de *tre instan de *are de+inde solu ionarea :+e 'ond a *auei res+e*tive;, o *8estiune :nou; iț ț ș

asu+ra *reia nalta Curte de Casa ie i <usti ie :nu a statuat i ni*i nu 'a*e oie*tul unui re*urs n interesul legii nț ș ț ș *urs de solu ionare;.L.ț113 % se vedea supra, nota 42. Reamintim *, n 'orma sa ini ial, se vorea tot de eBisten a unei :+rolemeț ț de dre+t; (art. 512, it. supra, nota 110), modi'i*area a*estei sintagme +rin $egea nr. 762012 treind nedumerireaunor autori. C'. I. eleanu, 5ratat 4, II, 2013, +. 35, nota 1 (+entru *are deoseirea sustan ial dintre *ele douț sintagme i*e re+utatul autor :ni se +are +rea sutil;)> adde Cl. Ro u,ș op. it. Onota 43, +. 5/6 *are *onsider* modi'i*area din :+rolem de dre+t; n :*8estiune de dre+t; ar 'i :neusti'i*at i nu adu*e mai mult rigoareș teBtului de lege;. u+ *um am artat n teBt, distin* ia este determinat de s+e*i'i*ul 'ie*rei +ro*eduri suț as+e*tul *ondi iilor de admisiilitate i a e'e*telor 8otrârii +ronun ate, iar terminologia legal di'erit usti'i*ț ș ț to*mai a*est lu*ru, +ro*edura 8otrârii +realaile ne'iind o sim+l :*o+ie; a re*ursului n interesul legii. n 'ine,'olosirea unei terminologii di'erite este usti'i*at i din +un*t de vedere etimologi*. ntr=adevr@ș

n lima 'ran*e, termenul :*8estiune; (:question;, din lat. quæstio, =onis) este, se +are, mai larg

de*ât a*ela de +rolem (: problme;, din lat. problema, =æ) nsemnând, n limaul oi nuit, :ntreare;,ș dar i :*8estiune, +rolem; sau :dis*u ie> *au;, n tim+ *e termenul :+rolem; este mai restri*tiv,ș ț desemnând ori*e :*8estiune> di'i*ultate, greutate; de natur 'ii* sau intele*tual, *u grad mai mare deastra*tiare. e ai*i, +roail, i :ș question de droit nouvelle; (n lo* de : problme de droit ];), dinteBtul art. $. //1=1 Code dKorganisation udi*iare (ran*e). C'., +entru limaul te8ni*, de s+e*ialitate, F.Cornu, Soabulaire !uridique, e Jd., Paris, P, 2007, ++. 750=751@ Duestion & Interrogation>Nuestion +osJe U une +ersonne, une assemlJe, un *onseil, et*.> demande dKeB+li*ation> +ar eBt., +ro*Jdurede *ette dJmar*8e interrogative> O] ( Xuestion +osJe au uge> +rolVme Nue les +arties (demandeur oudJ'endeur) demandent au uge de rJsoudre> dJsigne aussi ien *8aNue +oint de 'ait ou de droit soumis UlKeBamen du uge Nue lKa*te dans leNuel *es +oints sont Jnon*Js ou mme la +ro*Jdure U laNuelle donne

/7



* +rolema uridi* nu este n* tran at +rintr=o 8otrâre de'initiv. na esteș :*onsumat;, de'initiv reolvat ntr=un sens sau altul, *ealalt, dim+otriv, este:ne*onsumat;, dis+utat ntr=un litigiu pendenti. % doua di'eren i +oate *eaț ș mai im+ortant *onst n a*eea * :+rolema de dre+t; +oate i este, de regul, unaș generi*, +rin*i+ial, +e *ând :*8estiunea de dre+t; este, *el mai adesea, +un*tual,s+e*i'i*, deoare*e de ea de+inde solu ionarea +e 'ond a unei *aueț pendenti. n*onse*in , +e *ând re*ursul n interesul legii viea, de regul, inter+retareaț generi*, de ansamlu, a unui teBt legal, +ro*edura 8otrârii +realaile viea, deregul, inter+retarea +un*tual a unui teBt legal, 'r a=i e+uia n elesurile sauț a+li*a iile, deoare*e ntrearea instan ei este una +un*tual, *ali'i*at, iar nuț ț generi* i +ur i+oteti*. in a*est motiv, este +osiil *a a*ela i teBt legal s +oatș ș 'a*e, su**esiv, oie*tul mai multor ntreri +realaile, n 'un* ie deț *ir*umstan ele *on*rete ale litigiului, +e *ând n *adrul re*ursului n interesul legiiț se tinde la lmurirea *om+let a teBtului n *au, inând seama, desigur, deț

+rolemati*a *are a sus*itat +ra*ti*a *ontradi*torie. Nu interesea, +e de alt +arte, da* este vora de o *ontrovers legal sau

*utumiar, material sau 'ormal, ni*i da* este vora de un a*t normativ ve*8i saude unul nou, sau da* ea a 'ost dea solu ionat di'erit de *tre instan eleț ț

ude*tore ti, +rin 8otrâri de'initive, *u eB*e+ ia, desigur, a unei 8otrâriș ț +ronun ate de nalta Curte (ț infra, nr. 17).

C8estiunea de dre+t treuie s 'ie ns real, iar nu a+arent, *um am s+us( supra, nr. 6), i.e. treuie s +riveas* inter+retarea di'erit sau *ontradi*torie aunui teBt de lege, a unei reguli *utumiare ne*lare, in*om+lete sau, du+ *a,

in*erte, ori, n 'ine, in*iden a i, de*i, a+li*area unor +rin*i+ii generale aleț ș dre+tului al *ror *on inut sau a *ror s'er de a* iune sunt dis*utaile.ț ț

& % doua cerin ă8 să 5ie vorba de o chestiune de drept :nouă;ț %*east*ondi ie nu eBista n art. 512 "CPC (2010), 'iind introdus +rin legea de +unere nț a+li*are a *odului. Ce se n elege +rin *8estiune de dre+t :nou;ț

rima faie, +rin *8estiune de dre+t nou am n elege o *8estiune de dre+tț *are ar 'i ridi*at +entru +rima dat n 'a a triunalului, *ur ii de a+el sau nalteiț ț Cur i, du+ *a, ntr=o ude*at de :ultim instan ;.ț ț

*eunda faie, +rin *8estiune de dre+t nou am n elege doar o +rolemț

ivit n legtur *u un a*t normativ nou, re*ent, *um este *aul "CC.

lieu la re*8er*8e de leur solution.L

n ori*e *a, n sistemul nostru, :+rolema de dre+t;, n *adrul re*ursului n interesul legii intereseaeB*lusiv inter+retarea i a+li*area unitar a dre+tului, iar nu solu ionarea *on*ret a unui litigiu, +e *ând deș ț :*8estiunea de dre+t; *are 'a*e oie*tul sesirii (sau ntrerii, *8estionrii) +realaile ori +reliminare de+inde, n +rimul rând i nainte de toate, ns i solu ionarea +e 'ond a *auei n *are s=a ridi*at a*ea *8estiune.ș ș ț

/



n realitate, a a *um am artat i *u alt o*aieș ș 11/, a*est termen nu +oate 'in eles sim+list *i numai n legtur *u *elelalte *ondi ii de admisiilitate, nț ț s+e*ial *u *erin a *a +rolema de dre+t s nu 'i 'ost :tran at; de *tre naltaț ș Curte, +rintr=o de*iie de s+e sau de +rin*i+iu ('ie n *adrul unui re*urs nț interesul legii, 'ie *8iar n *adrul a*eleia i +ro*eduri, dar n urma altei sesiri)

ș

115

ori s nu 'a* oie*tul unui re*urs n interesul legii n *urs de solu ionareț 116. eai*i reult * a*east *erin treuie legat de 'a+tul da* a '*ut sau nu oie*tulț

ude* ii instan ei su+remeț ț 117, **i numai staturile a*esteia +ot *onstitui re+ere deinter+retare i a+li*are a normelor uridi*e de *tre toate instan ele ude*tore ti.ș ț ș

11/ % se vedea !. "i*olae, Dispo$i ii privind asigurarea unei pratii unitare ...ț , it. supra Onotaintrodu*tiv 9).

115 n a*est sens, a se vedea I. eleanu, 5ratat 4, II, 2013, nr. 114, +. 37, nota 1 (C8estiunea de dre+ttreuie *onsiderat :nou; n sensul * ea nu i=a gsit n* o reolvare +rintr=o 8otrâre +realail sau +rintr=unș re*urs n interesul legiiL). n +lus, a*ela i autor a+re*ia * 'ormula :nu a statuat; din sintagma :*8estiunea deș dre+t O] este nouă i asupra aesteia Înalta Curte de Casa ie i Justi ie nu a statuatș ț ș ț i ni*i nu 'a*e oie*tul unuiș re*urs n interesul legii n *urs de solu ionare; (sul. ns. !.".) este +leonasti*, iar +leonasmul este asolutț su+rtor@ da* este o *8estiune :nou; nseamn *, inen eles, instan a su+rem nu a statuat asu+ra eiL (ț ț ibidem).n realitate, +entru a 'i logi*, teBtul n mod evident de'i*itar treuie :*itit; *ursiv '*ând astra* ie de *onun* iaț ț : i;, ntru*ât *ondi ia nout ii este *ondi ionat, *um oserv, de alt'el, eB*elent, +ro'. eleanu, deș ț ț ț lipsa :staturii;instan ei su+reme asu+ra *8estiunii res+e*tive e*i, 'ormula *ore*t este urmtoarea@ :O] *8estiunea dre+t O]ț este nouă T n sensul *da* U asupra aesteia Înalta Curte de Casa ie i Justi ie nu a statuatț ș ț i ni*i nu 'a*e oie*tulș unui re*urs n interesul legii n *urs de solu ionare.; (sul. ns. !.".). E+re deoseire de +ro'. eleanu, +rinț :statuarea; naltei Cur i noi n elegemț ț orie solu ie uridi*, 'ie de s+e , 'ie ntr=o 8otrâre +realail sau ntr=unț ț re*urs n interesul legii, iar nu doar solu iile de +rin*i+iu, deoare*e o asemenea inter+retare restri*tiv este li+sit deț su+ort legal.

n sensul * instan a su+rem treuie s 'i dat o de*iie n re*ursul n interesul legii +rin *are s 'i im+us oț anumit inter+retare, ne'iind su'i*ient eventuala +ronun are +rintr=o de*iie de s+e ;, a se vedea i !. Dâr*,ț ț ș art. it. Onota 43, +. 35/. %dde #. E+ineanu !atei, Comentarii 4, it. supra Onota 1, ++. 1004=1010, *umen iunea * a*est din urm autor a+re*ia, totu i, * :atun*i *ând asu+ra +rolemei de dre+t viate instan aț ș ț

su+rem s=a +ronun at +rintr=un numr de de*iii su'i*ient de mare *ât s *onturee o uris+ruden *onstant, nu vaț ț 'i nde+linit *ondi ia *a nalta Curte s nu 'i statuat i, de *ele mai multe ori, ni*i *ondi ia nout ii;.ț ș ț ț

# asemenea o+inie *are *ondi ionea admisiilitatea sesirii numai da* nu eBist dea vreo 8otrâreț +realail ori una +ronun at ntr=un re*urs n interesul legiiț nu +oate 'i re inut, deoare*e teBtul de lege este, nț a*east +rivin , *ât se +oate de lim+ede. ntr=adevr, art. 514 +revede * asu+ra *8estiunii de dre+t, instan aț ț su+rem :nu a statuat i ni*i nu 'a*e oie*tul unui re*urs n interesul legii n *urs de solu ionare; (sul. ns. !.".).ș ț 3 statua nsemnea a te +ronun a, a de*ide asu+ra a *eva, n s+e , asu+ra unei *8estiuni uridi*e, indi'erent da*ț ț statuarea s=a '*ut ntr=o de*iie de s+e sau de +rin*i+iu.ț Gbi lex non distinguit, ne nos distinguere debemus . Pede alt +arte, *ât +rive te sus inerea eBisten ei unei uris+ruden e *onstante, din*olo de 'a+tul * ea nu este *erut deș ț ț ț teBtul de lege dis*utat, a*easta eB*lude +rin ea ns i *erin a :nout ii;, ast'el n*ât, +rin i+ote, ea nu esteș ț ț nde+linit n mod asolut

n sensul, *ore*t, * :+rin 'estiunea de drept nouă urmea s se ai n vedere a*ea +rolem deinter+retare i a+li*are a a unei dis+oi ii legale asu+ra *reia instan a su+rem nu a mai statuat (re*urs n interesulș ț ț

legii sau re*urs n *asa ie) i *are nu 'a*e oie*tul unui re*urs n interesul legii n *urs de solu ionare;, a se vedea iț ș ț ș . -elegante, Comentarii ..., it. supra Onota 1, +. 121/. n a*ela i sens, Cl. Ro u,ș ș op. it. Onota 43, +. 5/6, *are,legând a*east +rolem de ideea ineBisten ei unor *ereri neusti'i*ate, re ine * :una dintre *ondi ii este *aț ț ț sesiarea să nu fie o 'estiune are a făut obietul unei 'otăr+ri a instan ei supremeț i ni*i al unui re*urs nș interesul legii, *are n* nu a 'ost solu ionat. Prin a*east +re*iare, 'ieț ele statuate anterior de instan a sunt de!aț tran ate i nu mai pot fi repuse (n disu ieș ș ț , 'ie sunt n *urs de solu ionare i urmea s 'ie de*is solu ia asu+raț ș ț a+li*rii i inter+retrii unitare a +rolemelor de dre+t *are au 'ost solu ionate di'erit de instan ele ude*tore ti;ș ț ț ș (sul.ns. !.".).116 %*east *ondi ie negativ se veri'i* 'oarte sim+lu@ nainte de sesiarea naltei Cur i instan a de trimitereț ț ț treuie s *onsulte site=ul instan ei su+reme sau al !inisterului Puli*, deoare*e *ererile de re*urs n interesul legiiț

/4



%*east modi'i*are este ene'i*, +entru * olig instan ele la *unoa tereaț ș +ra*ti*ii instan ei su+reme i asigur a*esteia statutul i +restigiul de *are avea iț ș ș ș are atâta nevoie, ridi*ând 8otrârile naltei Cur i la rang de +re*edente udi*iare.ț

"umai *unos*ând i res+e*tând staturile instan ei su+reme se +oate realia, nș ț tim+, o +ra*ti* udi*iar unitar i +reviiil. n +reent, a*est lu*ru este 'a*ilitat

ș

de 'a+tul * solu iile instan ei su+reme, atât de s+e , *ât i de +rin*i+iu, suntț ț ț ș dis+oniile, +utând 'i *onsultate +e site=ul institu iei la se* iunile *ores+untoare.ț ț %*easta nsemnea *, nainte de sesiare, instan a de trimitere treuie s veri'i*e,ț

+e site=ul naltei Cur i, da* n=a veri'i*at dea, da* *8estiunea de dre+t ridi*at nț ultim instan a a 'ost sau nu tran at de *tre instan a su+rem.ț ș ț

n *on*luie, du+ +rerea noastr, cestiunea de drept este n$u, dac i ș nu!ai dac nu a -$st tran at de ctre nalta urte i nici nu este susceptibilș ș de a -i tran at în cadrul unui recurs în interesul le"ii pendenti causaș (infra, nr.

14=20).% adar,ș noutatea nu este ( iș nu treuie s 'ie) o *ondi ie +ur tem+oral, *i oț

*ondi ie de *ali'i*are, *ir*umstan iere, *are treuie ra+ortat la +rolemaț ț eBisten ei sau asen ei unei 8otrâri a instan ei su+reme asu+ra *8estiuniiț ț ț res+e*tive11, 'iind indi'erent 'a+tul * a*east *8estiune *ontroversat a 'ost sau nureolvat de *tre alte instan e. in a*est motiv *ali'i*ativul ( i :*erin a;) nout iiț ș ț ț din sintagma :*8estiune de dre+t nou; ar treui, de lege ferenda, eliminat114.

&. % treia cerin ă8 chestiunea de drept să 5ie esen ială pentruț ț solu ionarea pe 5ond a cauzei

ț C8iar da* este vora de o *8estiune de dre+t nouea treuie s 'ie i esen ial, determinant +entru solu ionarea +e 'ond a *auei.ș ț ț 3

se +uli* +e +agina de internet a a*estor institu ii. "u este, desigur, ne*esar *a instan a su+rem, sesiat +entruț ț lmurirea *8estiunii de dre+t s in'ormee ea ns i instan a de la *are +rovine sesiarea *, n legtur *u a*eastș ț *8estiune, eBist un re*urs n interesul legii (sau *8estiunea de dre+t a 'ost dea tran at +rintr=o de*iie de s+e ). %ș ț se vedea, totu i, +entru o asemenea sugestie, I. eleanu,ș 5ratat 4, II, 2013, +. 37, nota 2.

117 &ste +osiil *a +rolema de dre+t s 'ie tran at di'erit *8iar la nivelul instan ei su+reme. n a*est *a,ș ț evident, *8estiunea de dre+t nu este :nou;, n sensul art. 514 "CPC, dar remediul se a'l n alte institu iiț +ro*edurale@ reursul (n interesul legii sau s*8imarea de uris+ruden (art. 26 din $. nr. 303200/).ț

11 n materie +enal, solu ia este +ar ial di'erit. Ee *ere s :eBiste o *8estiune de dre+t, de a *rei lmurireț ț de+inde solu ionarea +e 'ond a *auei res+e*tive i asu+ra *reia nalta Curte de Casa ie i <usti ieț ș ț ș ț nu a statuat printro 'otăr+re prealabilă sau printrun reurs (n interesul legii i nii nu fae obietul unui reurs (n interesul ș

legii (n urs de solu ionareHț (art. /75 "oul Cod de +ro*edur +enal, ast'el *um a 'ost mod. +rin $. nr. 2552013 +entru +unerea n a+li*are a a*estuia) sul. ns., !.".114 n sensul * atriutul ade*tival introdus O+rin legea de +unere n a+li*are n.n., !.". :nou; maimult n*ur* de*ât des*ur*, +utându=se n elege * nu este vora +ur i sim+lu de o +rolem de dre+tț ș *ontroversat n +ra*ti*a udi*iar i *are, eventual, du+ a*umulri :*antitative; semni'i*ative ar +utea 'a*eș oie*tul i al unui re*urs n interesul legii, *i ar 'i vora de o :*8estiune de dre+t;L, a se vedea I. eleanu,ș 5ratat 4,II, 2013, +. 37, nota 1. !en ionm din nou * du+ +ro'. eleanu, n a*ord i *u al i autori (v.ț ș ț supra, nota 115),*8estiunea de dre+t treuie *onsiderat :nou; n sensul * ea nu i=a gsit n* o reolvare +rintr=o 8otrâreș +realail sau +rintr=un re*urs n interesul legiiL (ibidem). Pentru motivele artate n teBt ( supra, in*lusiv nota 115),nu +utem m+rt i, n integralitate, a*east o+inie.ș

50



dre+turilor doândite n temeiul uu*a+iunii126, eva*uarea din imoilele 'olosite sauo*u+ate 'r dre+t127, luarea msurilor asigurtorii i +rovioriiș 12 et*.).

E+re eBem+lu, dis+oi iile +ro*edurale sim+li'i*ate +rivind ns*rierea dre+turilor ț taulare doândite n temeiul uu*a+iunii eBtrataulare sunt a+li*aile, ratione temporis,

numai uu*a+iunilor n*e+ute du+ intrarea n vigoare a "CPC, la 15 'eruarie 2013, saui *elor n*e+ute nainte de a*east dat "u este vora de o +rolem de dre+t material,ș

*i de dre+t intertem+oral, de *are de+inde modul de solu ionare a *ererii de *onstatare aț doândirii unui dre+t real imoiliar, n temeiul uu*a+iunii, res+e*tiv *on'orm +ro*eduriide dre+t *omun, sau *on'orm noii +ro*eduri s+e*iale124

Dot ast'el, da* reolvarea +e 'ond a *auei de+inde de o *8estiune +ro*edural,de eB., de admisiilitatea sau nu a +roei testimoniale (art. 255, 304,310 "CPC), atun*ia*east *8estiune, n sine +ro*edural, +oate 'a*e, indis*utail, oie*tul unei sesiri, +eterenul art. 514 "CPC .a.m.d.ș

a* eB*e+ ie, desigur, *8estiuni +ur +ro*esuale (ț i.e. strine 'ondului *auei),*um ar 'i *ele legate de *om+unerea i *onstituirea instan ei, *om+eten a, regulileș ț ț de des' urare a +ro*esului, +e s*urt, *8estiuni de *are nu de+ind ni*iodat i nuș ș

+ot s de+ind solu ionarea +e :'ond; a *auei, indi'erent da* a*este *8estiuni ar ț 'a*e motivele unui a+el sau re*urs, ntru*ât ele nu viea :'ondul; +ri*inii sau*auei deduse ude* ii. Pentru asemenea *8estiuni se +oate re*urge la re*ursul nț interesul legii, iar nu la +ro*edura 8otrârii +realaile.

&/ % patra cerin ă8 6udecata cauzei să 5ie :în ultimă instan ă; laț ț tribunal, curtea de apel sau Înalta Curte, după caz %*east *erin limitea,ț

n *8i+ 'ormal, domeniul de a+li*are a +ro*edurii, *ondi ionând admisiilitateaț sesirii de eBisten a unei ude* i de :ultim instan ;, 'ie * e vora de triunal,ț ț ț de *urtea de a+el sau *8iar nalta Curte. a* +ri*ina se ude* n ultim instan laț

ude*torie130 sesiarea este inadmisiil.%*east *erin este ns strâns legat de *erin a legitimit ii +ro*esualeț ț ț

a*tive, urmând a 'i a*olo analiat (infra, nr. 20, lit. a).

126 %rt. 1.0/4 i urm. "CPC.ș

127 %rt. 1.033 i urm. "CPC.ș12 %rt. 451 i urm. "CPC.ș124 n do*trin, s=a 'ormulat re*ent o+inia, dis*utail, * +ro*edura s+e*ial +rivitoare la ns*rierea dre+turilordoândite n temeiul uu*a+iunii se a+li* :numai du+ nde+linirea *erin elor +revute n art. 56 alin. (1) dinț $egea nr. 712011; (. Etoi*a, Dreptul potestativ de u$uapiune imobiliară extratabulară, n :Revista român dedre+t +rivat; nr. 32013, +. 17), i.e. doar du+ 'inaliarea lu*rrilor de *adastru +entru 'ie*are unitate administrativ=teritorial.130 Cum ar 'i *aurile +revute de art. 4/ +*t. 3 (ude*area *ilor de ata* m+otriva 8otrârilor autorit ilor ț administra iei +uli*e *u a*tivitate urisdi* ional i ale altor organe *u ast'el de a*tivitate, n *aurile +revute deț ț ș lege), da* 8otrârea +ronun at de ude*torie rmâne de'initiv.ț

52



C. PR#C&R% & <&C%Dc

(0 2esizarea Înaltei Cur iț a9 Dreptul de a sesi$a Înalta Curte. Con'ormart. 514 "CPC, a*est dre+t a+ar ine eB*lusiv instan ei de ude*at, iar nu +r ilor ț ț ț sau altor +arti*i+an i la +ro*es.

țEe *ere ns *a ude*ata s ai lo* la nivelul triunalului, *ur ii de a+el sau,ț du+ *a, a naltei Cur i. e*i, este eB*lus ude*toria, *8iar da* eBist i ai*iț ș *aue, e dre+t, +ri*ini mrunte, *are se solu ionea n :ultim instan ; sau :nț ț

+rim i ultim instan ;ș ț 131.Ce se (n elege prin sintagma Oultima instan ăHP rima faieț ț , este vora de

ude*ata, du+ *a, :n +rim i ultim instan ;, :numai n a+el; ('r dre+tș ț re*urs) sau :n re*urs;, **i, se are n vedere *ursul 'ires* al +ro*esului, iar nu toate*ile de ata* sus*e+tiile de a 'i eBer*itate de *tre lege, *um ar 'i reviuirea sau*ontesta ia n anulare *i eBtraordinare , *are nu 'igurea n *i*lul +ro*esualț

normal al unei *aue132.*eunda faie, este de oservat ns * i ntr=oș revi$uire sau ontesta ie (nț

anulare *i eBtraordinare de ata* se +ot ivi *8estiuni de :'ond;, de *are de+indens i admisiilitatea a*estor *i de ata*, n s+e*ial n materia reviuiriiș 133, ast'eln*ât, da* instan a *are ude* reviuirea se +ronun +rintr=o 8otrâre de'initivț ț este +e de+lin ndre+t it s sesiee nalta Curte *u o *erere de a da o 8otrâreț

+realail ntr=o *8estiune de dre+t nou. &n fine, *um s=a remar*at dea13/, da* reviuirea sau *ontesta ia n anulareț

sunt eBer*itate m+otriva unei 8otrâri de'initive, du+ admiterea a*estora, n

*adrul solu ionrii +e 'ond a *auei se +oate de asemenea +une n dis*u ieț ț ne*esitatea o inerii unei 8otrâri +realaile.țReult, a adar, * instan a de trimitere +oate 'i triunalul, *urtea de a+elș ț

sau o se* ie a naltei Cur i *are ude* +e 'ond n ultim instan o *au,ț ț ț indi'erent da* e vora de a+el, re*urs, reviuire et*., da* i numai da* esteș vora de solu ionarea de'initiv +e 'ond a +ri*inii res+e*tive.ț

131 ., +entru a*east 'ormul, 'ostul art. 4/ +*t. 2 "CPC, n +reent arogat +rin #rdonan a de urgen aț ț Fuvernului nr. /2013, du+ *e Curtea Constitu ional a de*larat ne*onstitu ional teBtul *ores+untor din ve*8iulț ț

Cod de +ro*edur *ivil, introdus +rin $egea :mi*ii re'orme; ($egea nr. 2022010).132 C'. !. Dâr*, art. it., nota 43, +. 353@ :ntru*ât darea 8otrârii +realaile +oate 'i soli*itat numaiasu+ra unei *8estiuni de dre+t de a *rei lmurire de+inde solu ionarea +e 'ond a *auei, n eta+a reviurii i aț ș *ontesta iei n anulare nu s=ar +utea ua de a*east +ro*edur, +entru *ț (n ăile de ata de retratare nu pot apăreaasemenea probleme ( siK).; sul. ns., !.".

133 %rt. 504 +*t. 1, 2, 3, /, 10 i 11. % se vedea +entru amnunte, Dr. C. -ri*iu,ș Comentariu sub art. 504, n:"oul Cod de +ro*edur *ivil *omentat i adnotat, I;, ++. 1163=117. C8iar i n materia *ontesta iei n anulareș ș ț unele din motivele de admisiilitate nu sunt +ur +ro*edurale (*'. art. 503 +*t. 3 i / "CPC)> *u +rivire la motivele deș admisiilitate a *ontesta iei n anulare, a se vedea Dr. C. -ri*iu,ț Comentariu sub art. 503, ibidem, ++. 11/7=1157).

13/ % se vedea !. Dâr*, art. it., +. 353.

53



Instan a +oate sesia nalta Curte, din o'i*iu sau la *ererea +r ilor ț ț interesate, n amele *auri du+ deateri *ontradi*torii, deoare*e de delegareade +rin*i+iu de+inde solu ionarea +e 'ond a *auei.ț

e re inut * instan aț ț nu este oligat s dea *urs *ererii +r ilor, ns eț inut s motivee a*est re'u +rin n*8eiere interlo*utorie.

ț n toate *aurile, n*8eierea nu este su+us ni*iunei *i de ata* (art. 520 alin.1, tea a doua).

b9 :bietul sesi$ării. %semenea re*ursului n interesul legii, +rin sesiarea'*ut naltei Cur i, instan a de ude*at soli*it darea unei 8otrâri +realaile nț ț vederea delegrii n +rin*i+iu a unei *8estiuni de dre+t de *are de+indesolu ionarea +e 'ond a unei *aue a*tuale i viitoare.ț ș

9 Motivarea sesi$ării. n*8eierea de sesiare treuie s *u+rind motivele

*are sus in admisiilitatea sesirii, res+e*tiv *ondi iile deț ț fond iș formale *erutede art. 514, +un*tul de vedere al *om+letului de ude*at *are, suliniem, nunsemnea ante+ronun are i al +r ilor (art. 520 alin. 1).ț ș ț

d9 *uspendarea au$ei. a* este sesiat nalta Curte, ude*area *auei sesus+end +rin *8iar n*8eierea res+e*tiv, +ân la +ronun area 8otrârii +realaileț

+entru delegarea *8estiunii de dre+t (art. 520 alin. 2).

e9 ubliitatea (n'eierii de sesi$are. u+ nregistrarea *auei la nalta

Curte, n*8eierea de sesiare se +uli* +e +agina de internet a instan ei su+remeț (art. 520 alin. 3).Cauele similare, a'late +e rolul instan elor ude*tore ti, +ot 'i sus+endateț ș

+ân la solu ionarea sesirii, sus+endarea 'iind n a*est *a 'a*ultativ (art. 520ț alin. /).

f9 5imbra!. Pro*edura sesirii naltei Cur i n vederea +ronun rii uneiț ț 8otrâri +realaile n *8estiuni de dre+t noi este s*utit de taBa udi*iar de timrusau de timru udi*iar (art. 520 alin. 13)135.

(& Instan a competentăț a9 Competen a apar ine Înaltei Cur i de Casa ieț ț ț ț i Justi ie.ș ț Potrivit art. 126 alin. 3 din Constitu ie, nalta Curte asigurț

inter+retarea i a+li*area unitar a legii de *tre *elelalte instan e ude*tore ti,ș ț ș +otrivit *om+eten ei sale. n devoltarea a*estei +revederi *onstitu ionale "CPCț ț

135 Prevederea art. 520 alin. 13 este su+er'lu, deoare*e sesiarea se 'a*e de *tre instan , iar nu de *treț +r i, 'iind vora de o inadverten , *are treuia su+rimat odat *u eliminarea +rin legea de +unere n a+li*are aț ț dre+tului +r ilor de a sesia nalta Curte.ț

5/



+revede * nalta Curte este eB*lusiv *om+etent s ude*e nu numai re*ursurile ninteresul legii ( supra, nr. 11), *i i sesirile +rivind darea unor 8otrâri deș

+rin*i+iu n *8estiuni de dre+t (noi). i'er ns *om+unerea *om+letelor de ude*at, n *ele dou *auri ().

b9 Completul de 78 !udeători. E+re deoseire de re*ursul n interesul legii*are este dat n *om+eten a unui *om+let miBt, a :!i*ului Plen;, delegarea nț

+rin*i+iu a unor *8estiuni de dre+t se ude* de un *om+let s+e*ial al se* iei n aț *rei *om+eten a intr *8estiunea res+e*tiv 'ormat din 13 ude*tori, *uț men iunea ns *,ț tran$itoriu, res+e*tiv +ân la 31 de*emrie 2013, *on'orm art.SIS din $egea nr. 22013, sesirile n vederea +ronun rii unei 8otrâri +realaileț

+entru delegarea unor *8estiuni de dre+t, 'ormulate n +ro*esele +ornite n*e+ând*u data de 15 'eruarie 2013 i +ân la data de 31 de*emrie 2015, se ude* de unș *om+let 'ormat din +re edintele se* iei *ores+untoare a naltei Cur i de Casa ieș ț ț ț

i <usti ie sau de un ude*tor desemnat de a*esta i ude*tori din *adrul se* ieiș ț ș ț res+e*tive136.

Cât +rive te Com+letul de 13 ude*tori, a*esta este 'ormat din (art. 520ș alin. 6)@

+re edintele se* iei sau un ude*tor desemnat de a*easta, *are esteș ț +re edintele *om+letului>ș

12 ude*tori desemna i n mod aleatoriu.ț%tun*i *ând *8estiunea de dre+t +rive te a*tivitatea mai multor se* ii aleș ț

naltei Cur i, de regul, *ele dou se* ii *ivile, Com+letul de 13 ude*tori va 'iț ț

al*tuit din +re edintele sau, du+ *a, de unul dintre vi*e+re edin ii instan eiș ș ț ț su+reme, *are va +reida *om+letul n *alitate de +re edinte, din +re edin iiș ș ț se* iilor interesate n solu ionarea *8estiunii de dre+t, +re*um i *âte 5 ude*toriț ț ș din *adrul se* iilor res+e*tive desemna i aleatoriu de +re edintele *om+letului (art.ț ț ș 520 alin. , teele I=II)137.

136 n do*trin s=a eB+rimat temerea * teBtul art. SIS din $egea nr. 22013 este de'i*itar, deoare*e ar 'i:rmas des*8is +rolema al*tuirii *om+letului atun*i *ând *8estiunea de dre+t interesea mai multe se* ii sauț toate se* iile instan ei su+reme; (I. eleanu,ț ț 5ratat 4, 2013, +. 34, nota 3> a*eea i *riti* este reluatș ad litteramntr=un editorial, 3vatarurile punerii (n apliare a Noului Cod de proedură ivilă, n :Revista român de uris+ruden ; nr. 12013, +. 26). n *eea *e ne +rive te temerea este neusti'i*at, deoare*e art. SIS a amânatț ș

intrarea n vigoare numai a alin. 6 al art. 520 "CPC, mai sus *itat, iar nu i alin. i 4 ale a*eluia i arti*olș ș ș re'eritoare la situa ia n *are *8estiunea de dre+t nou interesea a*tivitatea mai multor se* ii (sau *8iar a tuturor ț ț se* iilor, *eea *e nu este *u desvâr ire eB*lus, *8iar n *ondi iile diviiunii 'undamentale a dre+tului nostru nț ș ț ius privatum vs. ius publium, diviiune n ra+ort de *are o *8estiune de dre+t +oate 'i, de regul, 'ie dre+t +rivat, 'ie dedre+t +uli*, dar, da* a*ea *8estiune este una *om+leB isau indiviiil, im+li*ând atât as+e*te de dre+t *ivil, *âtș

i as+e*te de dre+t +uli*, ea va antrena +entru delegarea ei toate se* iile instan ei su+reme), dis+oi ii *are sunt iș ț ț ț ș rmân integral a+li*aile i +e +erioada 15 'eruarie 2013=31 de*emrie 2013. n sensul * da* +rolema +reintș interes +entru mai multe se* ii sau nu eBist o se* ie anume +entru +rolema res+e*tiv, *om+letul se staile teț ț ș +otrivit dis+oi iilor art. 520 alin. i 4, a se vedea i . !. Cioanu, Dr. C. -ri*iu, Cl. C. inu,ț ș ș Drept proesualivil 4, 2013, +. /16.

55



n 'ine, da* la nalta Curte nu eBist o se* ie *ores+untoare nț *om+eten a *reia intr *8estiunea de dre+t sesiat, se a+li* n modț *ores+untor dis+oi iile art. 520 alin. tea I i II "CPC (art. 520 alin. 4)ț ș 13.

e i legea nu +revede eB+res, n *aul n *are eBist motive oie*tive,ș ude*torii desemna i +ot 'i nlo*ui i *u res+e*tarea regulilor +revute +entru

ț ț

numireadesemnarea lor (art. 520 alin. 11).

(( Judecata sesizării a9 regătirea dosarului. n vederea eBaminrii*8estiunii de dre+t sesiate, +re edintele *om+letului ia msuri +entru +regtireaș dosarului i desemnarea a unui ude*tor ra+ortor dintre memrii *om+letului i,ș ș da* este *aul, va soli*ita unor s+e*iali ti *unos*u i o+inia s*ris asu+raș ț

+rolemei de dre+t *are 'a*e oie*tul sesirii (art. 520 alin. 7, tea III, 11). Raportul va *u+rinde solu iile di'erite +rolemei de dre+t date de instan eleț ț

in'erioare i argumentele +e *are ele se 'undamentea, da* eBist, uris+ruden aș ț

relevant a Cur ii Constitu ionale, a C&# sau a Cur ii de <usti ie a niuniiț ț ț ț &uro+ene, da* este *aul, do*trina n materie, +re*um i o+inia s+e*iali tilor ș ș *onsulta i (art. 520 alin. 11).ț

Dotodat, ude*torul ra+ortor va nto*mi i va motivaș proietul solu iei *eț se +ro+une a 'i dat *8estiunii de dre+t sesiate (art. 520 alin. 11).

137 n do*trin s=a a'irmat * :teBtul este in*ident, de +ild, atun*i *ând 'estiunea de drept a ăreire$olvare de prinipiu se soliită prive te ativitatea ambelor se ii ivileș ț ale instan ei su+reme; (!. Dâr*,ț art.it. Onota 43, +. 356.) sul. ns., !.". ormula este ns de'e*tuoas, deoare*e in*ul* ideea * se* iile *ivile aleț nalte Cur i, de i *ivile, ar avea (sau ar +utea s ai) *om+eten di'erit n materie *ivil, *eea *e nu este i nuț ș ț ș +oate 'i *aul, nu numai n ra+ort de +revederile "CC (art. 1=3), dar i n ra+ort de +revederile "CPC, *are distinge,ș

su as+e*tul *om+eten ei, ntre materia *ivil, +e de o +arte, i *onten*iosul administrativ i 'is*al, +e de alt +arte.ț ș ș ., n a*est sens, art. 4/ i urm. "CPC, iar +entru amnunte, F8.=$. Gidaru,ș Comentarii, n :"CPC *omentat iș adnotat I;, +. 25 i urm.ș

13 intr=o regretail inadverten art. 520 alin. 4 vore te de i+otea n *are la nalta Curte :nu eBist oț ș se* ie *ores+untoare a*eleia la *are s=a *onstatat *ț 'estiunea de drept nu a fost de$legată unitar (n pratiainstan elor ț ; (sul. ns. !.".), *a n *are sunt a+li*aile, +rin analogie, dis+oi iile alin. al a*eluia i arti*ol. &ste,ț ș evident, * sesiarea +rive te o delegare de +rin*i+iu a unei *8estiuni de dre+t noi, de *are de+inde soarta unuiș +ro*es pendenti, iar nu *8estiunile de dre+t dea tran ate, ntr=un 'el sau altul, i *are +ot 'a*e oie*tul unui re*urs nș ș interesul legii. Inadverten a se eB+li* +rin 'a+tul *, ini ial,ț ț i.e. ab origine, 'ostul art. 512 "CPC ($. nr. 13/2010), +revedea dre+t *ondi ie de admisiilitate (v.ț supra, nota 110), 'a+tul * :+rolema de dre+t de *are de+indesolu ionarea *auei res+e*tive On ultim instan n.n., !.".ț ț nu a fost de$legată unitar (n pratia instan elor ț ];(sul. ns. !.".). Prin urmare, modi'i*ându=se 'ostul art. 512 treuia modi'i*at, n mod *ores+untor, i alin. 4 alș 'ostului art. 513, devenit art. 520 du+ re+uli*are. &ste vora, a adar, de o sim+l +rolem de *orelare legislativ,ș

ast'el n*ât alin. 4 al art. 520 treuie :*itit; +rin +risma art. 514 iș nu invers O., totu i, I. eleanu,ș 5ratat 4, II,2013, +. 34, nota 1, *are a'irm, e'lemist, * :%*east 'ormulare de la alin. (4) al art. 513 (rete, art. 514 !.".)C. +r. *iv., *el +u in 'ormal, *ontrai*e art. 514 C. +r. *iv.@ da* *8estiunea de dre+t *are 'a*e oie*tul sesirii esteț :nou; (b), *8iar nu n elegem *um se +oate s 'i 'ost delegat neunitar n :+ra*ti*a instan elor;. ($egiuitorul neț ț +une, iar i, imagina ia la n*er*are)L> du+ *um am artat nu e vora de treirea sau +rovo*area imagina ieiș ț ț le*torului ori, du+ *a, a inter+retului, *i de o sim+l *8estiune de te8ni* legislativ, desigur, regretail, *um ams+us dea, dar *are, din 'eri*ire, nu este +erturatoare +entru sistemul +ro*edurii 8otrârii +realaile> n a*ela i sens,ș . !. Cioanu, Dr. C. -ri*iu, Cl. C. inu, Drept proesual ivil 4, 2013, +. /15@ :a+tul * n art. 520 alin. 4 sevore te de m+reurarea * o *8estiune de dre+t nu a 'ost delegat unitar n +ra*ti*a instan elor nu s*8imș ț *ondi iile de sesiare stailite de art. 514, re'erirea interesând eB*lusiv 'ormarea *om+letului de ude*at;.ț

56



<ude*torul ra+ortor nu devine in*om+atiil (art. 520 alin. 5, tea 'inal).Ra+ortul se omuniă 'ie*rui memru al *om+letului, +re*um i +r ilor,ș ț

*are, n termen de *el mult 15 ile de la *omuni*are, +ot de+une, n s*ris, +rinavo*at sau, du+ *a, +rin *onsilier uridi*, +un*tele lor de vedere +rivind*8estiunea de dre+t su+us ude* ii (art. 520 alin. 10 i 11).

ț ș

b9 Judeata sesi$ării. Eesiarea se ude* 'r *itarea +r ilor, n *el mult 3ț luni de la data nvestirii.

e*iia de admitere sau res+ingere se ado+t *u *el +u in dou treimi dinț numrul ude*torilor *om+letului. "u se admit a ineri de la vot (art. 520 alin.ț 12).

is+oi iile de dre+t *omun +rivind ude*ata n +rim instan (art. 142 iț ț ș urm. "CPC) rmân a+li*aile, desigur, n msura n *are sunt *om+atiile *usolu ionarea a*estei institu ii +ro*edurale s+e*iale.ț ț

9 *olu iile are pot fi pronun ate.ț ț Com+letul de 13 ude*tori se +ronun ț +rintr=o de*iie de admitere sau de res+ingere a sesirii.

Eesiarea +oate 'i res+ins da* nu sunt ntrunite *ondi iile de admisiilitateț +revute de lege ( supra, nr. 15).

a* re*ursul este admis, de*iia se +ronun numai :n dre+t; *u +rivire laț *8estiunea de dre+t su+us delegrii (art. 521 alin. 1).

e*iia se reda*tea i motivea n termen n termen de *el mult 30 deș ile de la +ronun are i se +uli* n *el mult 15 ile de la motivare (art. 521 alin.ț ș

3).

. &&CD&$& <RIIC& %$& Q#DcRcRII PR&%$%-I$&

( ?bligativitatea deciziei Ca i n *aul re*ursului n interesului legiiș ( supra, nr. 12), de*iia Com+letului de 13 ude*tori nu este 'a*ultativ, *ioligatorie.

Potrivit art. 521 alin. 3 "CPC, delegarea dat *8estiunilor de dre+t esteoligatorie +entru instan a *are a soli*itat delegarea de la data +ronun riiț ț 134

de*iiei, iar +entru *elelalte instan e de la data +uli*rii de*iiei n !onitorulț #'i*ial al României, Partea I.

Ce se ntâm+l da* delegarea dat de instan a su+rem este neso*otit deț *tre instan a *are a soli*itat o inerea 8otrârii +realaile sau, du+ *a, de *treț ț alte instan eț

134 Cu +rivire la *riti*a a*estei solu ii, v. I. eleanu,ț 5ratat 4, II, 2013, nr. 122, +. 340, nota 3> Cl. Ro u,ș op.it. Onota 43, +. 5/.

57



n do*trin, *onsiderându=se * *ele dou +ro*eduri reglementate +entruasigurarea unei +ra*ti*i udi*iare unitare se eB*lud re*i+ro*, n sensul *, da* +rinde*iie asu+ra re*ursului n interesul legii a 'ost inter+retat o *8estiune de dre+t,sesiarea n vederea +ronun rii unei 8otrâri +realaile asu+ra a*eleia i +rolemeț ș de dre+t este inadmisiil, s=a sus inut * :da* o +rolem de dre+t a 'ost

ț

delegat n +ro*edura 8otrârii +realaile, *8iar da* ulterior se *onstat * suntdate solu ii *are neso*otes* 8otrârea +realail, re*ursul n interesul legii esteț inadmisiil, +entru * de*iiile +ronun ate de nalta Curte de Casa ie i <usti ie nț ț ș ț amele +ro*eduri sunt, n egal msur, oligatorii +entru toate instan ele;ț 1/0.

n re*urs n interesul legii +entru a*est motiv este, ntr=adevr, inadmisiil,dar, n o+inia *itat, n mod regretail, nu se s+une nimi* des+re *eea *e sentâm+l da* re*ursul n interesul legii este inadmisiil, iar 8otrârea +realail a'ost neso*otit de *tre instan eț

u+ +rerea noastr, n ast'el de *auri, 8otrârea este ilegală, 'iind, n

aa art. 521 alin. 3 "CPC, ata*ail, *u apel sau reurs, du+ *a, +entru violareadis+oi iilor normative in*idente, ast'el *um au 'ost inter+retate de *tre naltaț Curte. a* ns 8otrârea +realail ar 'i neso*otit de *tre instan a de trimitereț sau, du+ *a, de *tre o alt instan *are ar ude*a n ultim instan , 8otrâreaț ț

+ronun at 'iind de'initiv, nesus*e+tiil de a+el sau re*urs, nu mai eBist,ț +ra*ti*, ni*i un remediu +ro*esual, *eea ni se +are regretail Ov., infra, nr. 26, lit. ) +ro+unerea de lege ferenda, +rivind introdu*erea unui motiv nou de reviuire.

( !articularită ile caracterului obligatoriu al deciziei interpretativeț

u+ *um am vut dea ( supra

, nr. 12, lit. *), oligativitatea

1/1

de*iiilor +ronun ate de nalta Curte n *adrul sesirilor +realaile *onst n 'a+tul *ț delegarea dat +rolemelor de dre+t treuie res+e*tate de *tre toate instan ele deț

ude*at, in*lusiv de *tre instan a *are a soli*itat delegarea. %*east din urmț +arti*ularitate se eB+li* +rin 'a+tul * sesiarea naltei Cur i are *ara*terul uneiț *8estiuni +reudi*iale.

Pe s*urt, *a i de*iiile +ronun ate n re*ursurile n interesul legii, a*esteș ț de*iii sunt i devin oligatoriiș 1/2 erga omnes, treuind s 'ie res+e*tate nu numai

1/0 !. Dâr*, art. it. Onota 43, +. 35/.1/1 Cu +rivire la natura uridi* a :autorit ii; 8otrârii +realaile autoritate de lu*ru ude*at (ț erga partes

litigantes) vs. autoritate de lu*ru inter+retat (erga omnes) , a se vedea I. eleanu, 5ratat 4, 2013, nr. 122, ++. 340=341, nota 3, m+reun *u re+erele do*trinare a*olo *itate. n sensul * ar 'i vora, mai degra, doar de o :autoritatede lu*ru inter+retat;, deoare*e nalta Curte :nu a dat o delegare urisdi* ional, *a urmare a nvestirii sale *u unț litigiu *on*ret (nu a s+us dre+tul 'a+telor *on*rete deduse ude* ii), *i a dat o delegare de +rin*i+iu unei +rolemeț de dre+t, inter+retarea urmând s se a+li*e *a atare, n toate +ro*esele a *ror reolvare ar +resu+une a+li*areares+e*tivei *8estiuni de dre+t;, a se vedea %. "i*olae,op. it. Onota /, +. 4/.1/2 Cum, udi*ios s=a remar*at, numai +rin asigurarea oligativit ii 8otrârii +realaile, instan a su+rem iț ț ș +oate nde+lini menirea *onstitu ional, a*eea de a asigura inter+retarea i a+li*area unitar a legii de *tre *elelalteț ș instan e ude*tore ti, +otrivit *om+eten ei sale; (*on'orm art. 126 alin. 3 din Constitu ie)L %. "i*olae,ț ș ț ț op. it.Onota /, +. 45, nota 5/. Pentru detalii *u +rivire la +rolema *onstitu ionalit ii oligativit ii de*iiilor instan eiț ț ț ț

5



de instan e, *i i de +arti*ulari, +re*um i de ori*e alte autorit i i institu iiț ș ș ț ș ț +uli*e, *ât tim+ dis+oi ia legal *are a stat la oie*tul inter+retrii i delegriiț ș nu a 'ost modi'i*at, arogat sau de*larat ne*onstitu ional (art. 521 alin. /).ț

e*iiile i n*etea e'e*tele la data modi'i*rii, arogrii sau *onstatriiș ne*onstitu ionalit ii dis+oi iei legale *are a '*ut oie*tul inter+retrii (art. 520

ț ț ț

alin. /).

I- C?NC#1=II 4"N"R%#"

(7 Compara ie între recursul în interesul legii i dezlegarea deț ș principiu a unor chestiuni de drept noi a9 3semănări. in *ele *e +re*edreult * *ele dou +ro*eduri udi*iare +revute de "CPC mai sus analiate

+reint urmtoarele trsturi *omune@ amele sunt instrumente de asigurare a unei +ra*ti*i udi*iare i, adugmș

noi, eBtraudi*iare, unitare> amele +rives* inter+retarea unor norme uridi*e de origine legal sau,

du+ *a, *utumiar, nestatal, n vederea solu ionrii unor +roleme de dre+t sau,ț du+ *a, a unor *8estiuni de dre+t noi>

amele sunt guvernate de reguli +ro*esuale *omune (*om+eten aț material, reguli de ude*at)>

amele au un e'e*t general oligatoriu, n sensul * de*iiile +ronun ateț

sunt oligatorii +entru instan ele ude*tore ti i, deo+otriv, i +entru usti iaili.ț ș ș ș ț

b9 Deosebiri. ntre *ele dou +ro*eduri eBist i elemente distin*tive, *areș *onturea i asigur individualitatea lor, i anume@ș ș

su as+e*tul *ondi iilor de admisiilitate> re*ursul n interesul legiiț +resu+une solu ionarea unei +roleme astra*te de dre+t, +e *ând 8otrâreaț +realail o *8estiune de dre+t *on*ret, pendenti ausa> n *aul re*ursului ninteresul legii, este vora de ori*e +rolem de dre+t material (sustan ial) sauț 'ormal (instrumental), +e *ând 8otrârea +realail viea numai solu ionareaț unei *8estiuni de dre+t, material sau 'ormal, de *are de+inde solu ionarea +e 'ond aț

unei *aue pendenti> n 'ine, re*ursul n interesul legii +oate +rivi ori*e +rolemde dre+t *ontroversat, +e *ând 8otrârea +realail viea doar *8estiunile dedre+t noi (netran ate de *tre nalta Curte)>ș

su as+e*tul legitimrii +ro*esuale a*tive@ re*ursul n interesul legii +oate'i eBer*itat de un *er* mai larg de autorit i i institu ii +uli*e, n tim+ *eț ș ț

su+reme n re*ursul n interesul legii, a se vedea supra, nota /.

54



8otrârea +realail +oate 'i +us numai de *tre instan a *are solu ionea nț ț ultim instan *aua *are de+inde o *8estiune de dre+t nou>ț

su as+e*tul *om+onen ei *om+letelor *are ude* sesirile> re*ursul nț interesul legii se solu ionea ntr=o *om+unere di'erit de a*eea a 8otrâriiț

+realaile.

(+ Concluzii i propuneriș de le"e -erenda a9 *urte onlu$ii. in *ele *e +re*ed reult * "CPC o'er instrumente uridi*e nu numai moderne, *i i utile,ș n +rin*i+iu, n vederea asigurrii unei +ra*ti*i udi*iare unitare, mai ales, n*onteBtul intrrii n vigoare a noilor *oduri.

%lturi de re*ursul n interesul legii, *are a 'ost +er'e* ionat, dar iț ș sim+li'i*at, totodat, din +un*t de vedere al regulilor +rivind organiarea*om+letelor de solu ionare a a*estuia, renun ându=se la *om+eten a Ee* iilor ț ț ț ț nite, dar i a unor reguli de +ro*edur munt ite, a 'ost reglementat un nouș ț

instrument +ro*esual delegarea de +rin*i+iu a unei *8estiuni de dre+t noi ,menit de a +reveni, n +rin*i+al, o +ra*ti* udi*iar divergent.

%*este instrumente tradu* dre+tul i ndatorirea 'undamentale ale nalteiș Cur i de Casa ie i <usti ie de a asigura inter+retarea i a+li*area unitar a legii deț ț ș ț ș *tre *elelalte instan e ude*tore ti (art. 126 alin. 3 din 3 din Constitu ie).ț ș ț

Cele dou +ro*eduri nu sunt identi*e, *i *om+lementare, ntre ele eBistând,a a *um am vut (ș supra, nr. 25), atât asemnri, *ât i deoseiri.ș

&lementul *omun i de'initoriu este a*ela * delegrile naltei Cur i date nș ț *adrul a*estor +ro*eduri sunt general=oligatori, treuind s 'ie urmate nu numai

de *tre instan e, *um s+une noul *od, dar i de usti iaili, *are nu +ot s le ignoreț ș ț de*ât *u ris*ul *a a* iunile i a*tele lor uridi*e s 'ie so*otite ili*ite sau, du+ *a,ț ș nule ori anulaile. Prin urmare, neres+e*tarea staturilor naltei Cur i n materieț *ivil *onstituie motiv de *asare a 8otrârilor ude*tore ti date *u :n*l*area sauș a+li*area gre it a normelor de dre+t material; (art. / alin. 1 +*t. > art. 517 alin.ș / i 521 alin. 3 "CPC).ș

Dotu i, a a *um s=a remar*at de multe ori i de *tre sursele *ele maiș ș ș autoriate, nu a*este +ro*eduri sunt *8eia reolvrii uni'i*rii +ra*ti*ii instan elor ț

ude*tore ti, *i re*ursul n *asa ie, al *rui domeniu ar treui s 'ie eBtins, +eș ț msur *e +ro*edura 'iltrului va deveni o+erativ, iar nalta Curte va 'a*e din

re*ursul n *asa ie un milo* de *ontrol e'e*tiv al :legalit ii; 8otrârii ata*ate, iar ț ț nu al temeini*iei a*esteia.

n a'ar de a*estea, ar treui i o +regtire *ontinu a magistra ilor, aș ț avo*a ilor i altor +ra*ti*ieni ai dre+tului, *are ar treui s *unoas* nu numaiț ș litera legilor, dar, *um s+unea odat Portalis, s +trund i s+iritul a*estora, iar ș legiuitorul, la rândul su, s ado+te legi *ât mai a**esiile, *lare i +reviiile,ș redu*ând la minimum ris*ul unor inter+retri i a+li*ri neunitare a a*estora.ș

60



b9 ropuneri de lege ferenda. in analia *ondi iilor de admisiilitate i aț ș regulilor de +ro*edur a+li*aile reult * amele +ro*eduri sunt sus*e+tiile de

+er'e* ionare.ț%st'el, n *eea *e +rive te

șrecursul în interesul legii, ar treui s se

+revad, eB+res, n a*ord *u art. 1 "CC i art. 5 "CPC * este vora nu doar deș inter+retarea i a+li*area a legii, *i a dre+tului n general, de*i, a ori*rei normeș

uridi*e general=oligatorii, indi'erent de ivorul su 'ormal (legea, uan ele,ț +rin*i+iile generale ale dre+tului). Dotodat, +entru motivele artate, ar treui sre*unoas* ministrului usti iei +osiilitatea de a sesia dire*t nalta Curte *u unț re*urs n interesul legii, iar nu doar +rin intermediul +ro*urorului general alPar*8etului de +e lâng nalta Curte de Casa ie i <usti ie. %*easta +resu+uneț ș ț re'ormularea art. 51/

Pe de alt +arte, *ât +rive teș hotăr<rea prealabilă de reolvare a unei

*8estiuni de dre+t noi, +rin*i+ala +rolem, n o+inia noastr, este a*eea a*lari'i*rii *ondi iei +rivitoare laț noutatea *8estiunii de dre+t, n sensul su+rimriia*estui termen din art. 514 din noul *od, deoare*e noutatea +rive te n realitateș 'a+tul da* instan a su+rem a statuat ntr=un 'el sau altul asu+ra a*esteia, 'ie nț *adrul unei de*iii de s+e , 'ie +rintr=un re*urs n interesul legii sau +rintr=oț 8otrâre +realail.

Eu as+e*tul competen eiț , ar treui +revut *, da* anumite +roleme sau*8estiuni de dre+t nu intr n *om+eten a a*tual (sau eventual) a unei anumiteț se* ii, a*estea s 'ie solu ionate 'ie de o anumit se* ie (eB., se* ia de *onten*iosț ț ț ț

administrativ 'is*al), 'ie +rin desemnarea a *âte 5 ude*tori din *adrul 'ie*reise* ii. Dotodat, ar treui s se +revad, *, n materie *ivil, sunt *om+etenteț se* iile *ivile, indi'erent da* a*estea solu ionea sau nu n re*urs vreo *auț ț *ivil, de genul a*eleia n *are s=a ns*ut +ra*ti*a neunitar ori s=a ivit o *8estiunede dre+t nou, du+ *um n materie de *onten*ios administrativ='is*al, s+re eB., artreui s rmân *om+etent se* ia *ores+untoare, *8iar da* anumite +rolemeț sau *8estiuni de dre+t nu sunt, la un moment dat, sus*e+tiile de a 'i solu ionate nț *adrul unui re*urs n *asa ie la instan a su+rem.ț ț Nu este 'ires* *a o +rolem dedre+t sau o *8estiune de dre+t *are nu e re*urail la se* ia normal *om+etent sț 'ie solu ionat n re*urs n interesul legii sau n +ro*edura sesirii +realaile *uț

neso*otirea +rin*i+iului s+e*ialirii.Cât +rive teș e5ectele de*iiei +ronun ate n amele *auri, ar treui s seț

+revad, in terminis, * neres+e*tarea a*estora este motiv de *asare, +rinmodi'i*area (*om+letarea) art. / +*t. "CPC (:*ând 8otrârea a 'ost dat *un*l*area sau a+li*area gre it a normelor de dre+t materialș ori, după a$, unerespetarea dei$iilor date (n reursul (n interesul legii sau (n proedura

sesi$ării prealabile pentru de$legarea de prinipiu a unei 'estiuni de drept noiH9

61

Recursul În Interesul Legii Și Hotărârea Prealabilă Pt Dezlegarea Unor Chestiuni de Drept -...

Documents

Transcript of Recursul În Interesul Legii Și Hotărârea Prealabilă Pt Dezlegarea Unor Chestiuni de Drept -...