8/17/2019 Recuperare in Polihandicap. Curs 10 Martie

http://slidepdf.com/reader/full/recuperare-in-polihandicap-curs-10-martie 1/3

Adaptarea perceptiei la orbii surdomuti

-diferita de persoanele normale

factori subiectivi: modif temperaturii din mediu, variatia curentelor de aer, golurile/suprafeteleobiectelor 

factori subiectivi: starea de oboseala, participarea ambelor emisfere cerebrale la perceptie.

Rolul factorilor subiectivi este surprins de Olga S.: nu simt absplut nimic cu ochii, numai daca trec prinspatiu care nu este ocupat de obiecte plasate mai sus de capul meu, intru pe o usa deschisa, parca m-as

afla in lumina; … senatia nu este mereu la fel, in timpul unei dureri de cap senatia este atat de slaba

incat nu simt intotdeauna spatiul liber…. !ntr-o stare buna, lucrurile se intampla in sens opus, adicaOlga simte intensificat senatia si lumina in caul spatiului gol, cu toata fata, nu cu ochii.

"atunci cand atentia imi este concentrata asupra unui obiect percep mai prost celelalte lucruri#--

 perceptia este eronata pt obiectele care nu sunt in campul atentiei, cele aflate in campul atentiei fiind percepute mai bine.

$oua tipuri de persoane: care au atitudini inerte fata de mediul incon%urator si altele care il e&plorea

cu interes.

Spatiul este perceput prin unde/efecte sonore 'piete, aglomerari, sali, strai(. )a normali perceptia

e&citatiilor comple&e se realieaa prin interm tuturor analiatorilor. )a surdocecitate, doar aerul este

accesibil perceptiei: miscarea, directia miscarii, temperatura, unele mirosuri*ecoul aerian si ecoulsonor.

+reptat se formeaa o repreentare completa asupra lumi incon%uratoare si prin intermediul senatiei

vibrotorii. +actul, miscarea si vibratiile schematieaa si moduleaa imaginile despre lumea incon%.Olga: mainile si picioarele inlocuiesc vaul si auul.

andirea la pers cu sc se devolta si in functie de fondul aperceptiv si de cultura.

cines observa mai multe tipuri de comunicare:- forma actionala-miscari cu semnificatie sau care ofera o solutie practica

- forma actional indicativa-miscari cu rol de actionare care pot precede, acompania sau succede

invatarea comunicarii- forma gestuala-gesturi, grimase, care indica anumie stari emotionale, trebuinte, opinii sau diri%eaa

atentia catre un om, obiect, fenomen, atat in situatii preente cat si cu referire la trecut

- signing-forma de semnaliare, care are sens doar in situatia comunicationala- dactila-folosita la copii cu perceptie buna, la cei cu analiatorii grav afectati se inlocuieste cu un

sistem dactil adaptat pt scrierea in palma

- forma verbal orala-in caul unui au reidual bun, copilul cu sc nu poate avea acces la labiolectura,deci este nerealista restrangerea lb% gestual

- forma verbal scrisa- in sist braille, solutia optima pt invatarea scris cititului la deficienta vi severa

raportarea constanta la e&perinetele relationale ale copilului. ara interact continua, copilul esteincapabil sa progresee. !mposibilitatea de a accesa informatii vi*aud din mediu ii priveaa pe copii

de posibilitatea anticiparii anumitor evenimente care decurg din realitatea/rutina mediului in care

traiesc. 0and e&plorarea nu este incura%ata, copilul nu invata cum sa deosebeasca informatia ci selimiteaa la propriul corp. comunicarea prin intermediul mainilor, dactilemele, gesturile palmare1 

stimulare*dev a interactiunii sociale.

0tin pufan: surdul nedemutiat preinta gandire si lb%. andirea este insa obiectuala, in imagini, iar lb%

este cel mimgest. 0ontinutul gandirii surdului ese concret, neevoluat, iar abstractiunile ii sunt greu

accesibile, e&perienta notionala este precare si coplesita de concretism.

8/17/2019 Recuperare in Polihandicap. Curs 10 Martie

http://slidepdf.com/reader/full/recuperare-in-polihandicap-curs-10-martie 2/3

anifestarea sc la varstele mici

-deficienta nu este doar la nivel senitiv, ci psihic si deriva din starea de polihandicap, nu din fiecare

deficienta in parte

- defensiva tactila, echivarea brusca, fien prin indiferenta la atingere- absenta vorbirii si schitarea unor forme primitive de comunicare

- reterd in dev inteligentei in special in functiile simbolice, esentiala pt inv lb% verbal

- imaturitate afectiva acompaniata de frunstrare si labilitate emotionala- frecvente tulb posturale si psimotorii, autost, comp stereotipe, reactii circulare autointretinute

- schema corporala rudimentara si inactiva

- incapacitatea de a se situa psihologic in lume si de a se deplasa ca realitate constienta de alteforme/fiinte, obiecte, fenomene

- motiv redusa pt e&plorare si cunoastere

consecintele in plan psi:

-capac reduse in invatarea spontana din caua limitelor e&ploratorii

-probleme legate de integrarea si asimilarea inf primite pe celelalte canale senoriale1nivel scaut al

intelegerii-dificultati in formarea conceptelor empirice din caua lacunelor senoriale si verbale care nu oermit

operatii de generaliare si abstractiare.

-carente in dev deprinderilor psimotorii si locomotorii,-nu au consecinte asupra actiunilor proprii, fara feedbac2 senorial

-tulburari de somn, hranire,reactii agresive la imbracat

-deficiente in plan somatic-incapacitate de comunicare/plan afectiv, cognitiv

-niveluri functionale reduse, autostimulari, fluturare degete, leganare, fi&are sursa de lumina,a

utoagresiune, confundare cu autismul infantil

activitatea psihica este marcata de unele particularitati derivate din deficien ele primare i care nuț ș

dispar nici dup3 mul i ani de terapie:ț

-de multe ori, de i e&ista resturi de vedere i au, care permit repreentari elementare i forme deș ș ș

comunicare, se constata ca elementele sunt insificient e&plorate. 0ompensatia fiica nu are o valoare

adaptativa 4n acest ca

-copii negli%ati 4n plan psihopedagogic manifesta retard mintal.si note autiste ma%ore. Se recomandainterven ie psihop timpurie, cu rolul impiedicarii dev retardului mintal i a plafonarii 4n %urul varsteiț ș

de 56 57 ani

-pers cu sc cu inteligenta normala au distorsiuni ale fenomenelor evenim, conte&telor spatio temporale,care nu pot fi investigate corect

-in caul deficientei mentale asociate, e&iste deficien a la niv 4ntregii activ psi, iar recuperarea este unaț

 partiala

-motivatia i interesele depind de niv de inteligenta, gradul de educatie, informarea i comunicareaș ș

acesrora, e&perientele particulare, nivelul autonomiei sociale personale

-antura%ul familial, mediul stimulativ, contrib la formarea unui stil de via a eficient, dependent3 de oț

 pers apropiata, teama fata de anumite persoane, locuri necunoscute, comple&e de inf -uneori asocierea cu condi ii i atitudini parentale protective i obisnuirea cu statutul de persoanaț ș ș

asistata

-tulburari 4n plan somatic, ecou 4n homeostaia psihica 4n surdocecitate este important diagnosticul formativ, pt ca ofera indicatii despre poten ialulț

subiectului. Se face i diagn diferential pt ca e&ista asemenari cua utismul infantil i deficien a mintala,ș ș ț

tulburari afective i psihiatrice, deficiente neuromotorii, psihomotorii din maladii neurologice.ș

8/17/2019 Recuperare in Polihandicap. Curs 10 Martie

http://slidepdf.com/reader/full/recuperare-in-polihandicap-curs-10-martie 3/3

0onform principiului echivalentei functionale comp diferite pot avea acceasi caua sau semnificatie.

$ar o serie de comportamente similare pot fi determinati de factori diferi i care pot avea sensuri totalț

diferite. Aten ie: probele i intrumentele sunt e&trem de pu ine.ț ș ț