Rectificare.doc

8/15/2019 Rectificare.doc

1/25

Discriminarea persoanelor de etnie rroma in societatea

romaneasca

• Motivarea temei alese

Problematica romilor este una intens disputată în ultimii 20 de ani atât în Româniacât şi în plan internaţional. Analizele despre strategii, politici, programe pentru romi nusunt puţine, însă pentru cei care au urmărit literatura de specialitate din domeniu existăcu siguranţă neoia colectării sistematice a datelor cu priire la romi şi creştereacoerenţei documentelor programatice. Pe de altă parte, consistenţa şi durabilitatearedusă a rezultatelor obţinute în contextul implementării politicilor, programelor şi proiectelor de incluziune socială a romilor cer o paradigmă di!erită de abordare. "n acestspaţiu problematic se încadrează demersul de cercetare care !ace obiectul tezei de

doctorat.#a zece ani de la adoptarea primului document de politici publice destinat

îmbunătăţirii situaţiei romilor, $uernul României are din nou pe agenda publicăadoptarea unei strategii destinate situaţiei acestui grup etnic şi, din nou, nu din oinţa politică guernamentală, ci la solicitarea %niunii &uropene. Printr'o (omunicare a(omisiei către Parlamentul &uropean, (onsiliu, (omitetul &conomic şi )ocial &uropeanşi (omitetul Regiunilor ' *%n cadru %& pentru strategiile naţionale de integrare aromilor până în 2020+, %niunea &uropeană creează un cadru nou pentru adoptarea unor strategii naţionale de integrare a romilor.

(ontrar credintelor populare+ , exista si copii romi care or sa termine o scoala,sa'si gaseasca un loc de munca, sa'si intemeieze o !amilie si sa duca o iata cat de cat

normala, !ara a comite nici un !el de in!ractiune.-e multe ori, oamenii se !eresc de copiii de etnie roma, ori de !rica, ori din cauza

!aptului ca nu doresc sa'si asume responsabilitatea integrarii lor in societate. Acest tipde discriminare duce, de multe ori, la izolare si stigmatizare.

n ciuda !aptului ca exista o lege care le garanteaza educatia in conditii normale,acestia au locuri limitate atat in inatamantul gimnazial, cat si in inatamantul superior,deci li se neaga sansele educationale. -iscriminati si nedreptatiti, multi copii de etnieroma abia termina / clase, ceea ce duce la imposibilitatea gasirii unui loc de munca siimplicit, la imposibilitatea de a duce o iata normala.

Populaţia de etnie Roma este una dintre cele mai sărace şi mai ulnerabile dinRomânia. &lementul care di!erenţiază pro!ilul sărăciei dintre acest segment de populaţie

şi celelalte categorii constă, în !apt, în concentrarea ei spaţială mai mare decât în cazulaltor segmente de populaţie. Romii sunt săraci nu doar în termeni legaţi de nielulconsumului priat ci şi în termeni legaţi de consumul de bunuri şi sericiiutilităţi publice. )ărăcia comunitară, ca rezultat al in!rastructurii sociale şi materiale precare precum şi ca urmare a nielului scăzut de consum priat, este mai puternic eidenţiatăîn sânul comunităţilor de romi decât în cazul altor grupuri. Asocierea excluderii socialecu sărăcia comunitară este o trăsătură caracteristică populaţiei de etnie Roma.

1


2/25

• Definitii privind discriminarea aleasa

"n limba romani, cuântul *rom+ A34 om5 înseamnɖ ă *om, bărbat, so +. Pluralulț

cuântului este *romi+. Ad6ectiul în !orma corespunzătoare genului !eminin este *romă+,cu pluralul *rome+. %nii membri ai etniei !olosesc cuântul *rom+ pentru a seautodenumi, însă există i grupuri romii din $ermania sau cei din Regatul %nit5 care nuș!olosesc acest nume.

%neori cuântul *rom+ este scris cu dublarea literei *r+4 *rrom+. Această scriereeste comună în particular în România, unde este utilizată pentru a realiza o distinc ie clarăț!a ă de cuântul *român+.ț

-orin (ioabă, !iul regelui autoproclamat al romilor 3lorin (ioabă, a propus în2007 să se utilizeze numele de *indirom+ în loc de *rom+, pentru a eita acuza iilețromânilor con!orm cărora romii se !olosesc de numele României i pentru a !ace maișeidentă proenien a 8indusă a romilor, însă această propunere nu a !ost aprobată.ț

"n edi ia din 2012 a -&9'ului, au !ost sc8imbate de!ini iile considerateț țo!ensatoare ale unor cuinte precum *rom+ *6idan+ sau * igan+. :odi!icț ările au !ostrealizate ca urmare a unei recomandări !ăcute de (onsiliul ;a ional pentru (ombatereaț-iscriminării (;(-5.

&timologia cuântului * igan+ nu este clară4 o teorie spune că numele de < iganiani+ în alte limbi5 proine din grecescul


3/25

Rromii sau “tiganii+ reprezinta acea populatie minoritara din )ud'&stul&uropei,care de'a lungul secolelor au !ost discriminati,torturati si considerati o rasain!erioara,niste sclai.Prima atestare documentara a robiei rromilor pe pamantulromanesc a !ost in 1BCD.-upa ce au !ost eliberati din robie,rromii au continuat sa !ietorturati.Eolocaustul romanesc al rromilor a inceput pe remea regimului antonescian si a

continuat pe toata perioada comunismului,incercandu'se romanizareaacestora.Recunoastem un rrom dupa portul traditional,dupa estimentatia colorata siin!lorata a !emeilor,dupa podoabele stralucitoare pe care le poarta,dupa comportament si!elul in care orbesc+pune un ban mare ca sa mearga g8icitu+

Discriminarea rromilor se re!era la interzicerea des!asurarii unor actiitati,aocuparii unor locuri de munca,a construirii unor case,a !olosirii limbii rromani,a accesuluila educatie si la cultura dominanta,a organizarii politice,blocarea aplicarii legislatiei careapara drepturile si libertatile rromilor,descura6area actiunilor legale alerromilor,organizarea si des!asurarea a actiunilor iolente indreptate impotria rromilor.

Discriminarea “simbolica”a rromilor se re!era la di!erentiereaaand oconotatie negatia5rromilor !ata de celelalte etnii la niel de gandire si limba64!olosireaunor expresii standard,in6urioase la adresa rromilor,existenta unor cuinte in limbaromana cu semni!icatie negatia,de dispret,in!eriorizare,denigrare care se re!era exclusila rromi.

Integrarea sociala presupune procesualitatea interactiunilor dintre indiizi saugrup si mediul social speci!ic sau integral,prin intermediul careia se realizeaza unec8ilibru !unctional al partilor.ntegratul poate !i o persoana cat si un grup de persoane,o

categorie sociala,o organizatie,o comunitate teritoriala,un subsistem social.

Prejudecata reprezinta o 6udecata care nu are o 6usti!icare rationala si care,deobicei,este eronata.)unt asimilate in procesul de socializare,de insusire anormelor,alorilor,modelelor de gandire si de comportament proprii grupurilor@reprezintao sursa importanta a con!lictelor dintre grupurile etnice,rasiale,religioase.

B


4/25

• Istoric formei de discriminare

Figanii, sau romii rom inseamna om in limba tiganeasca5, sunt o multime de!amilii, comunitati si grupuri care sunt unice si speci!ice , c8iar daca sunt di!erentiateintre ele. &ste o realitate recunoscuta doar prin intermediul complexelor si astereotipurilor sau, mai bine zis , este o realitate necunoscuta, incon6urata de liniste siinaluita in mister, in mit si in legenda.

storia romilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitudine, deoarece romiinu au scris nimic pana de curand. Aproape tot ce se stie despre istoria romilor ec8e sedatoreaza lingisticii.

&idente lingistice si culturale doedesc clar ca romii sunt de origine indiana, probabil din regiunea nordica Pun6ab. )e estimeaza ca plecarea lor din ndia a aut locacum cel putin 1000 de ani. %nii cercetatori considera ca au existat mai multe aluri demigratie din ndia. )i astazi exista triburi nomade sau semi'nomade in ndia, sustinandteoria ca romii au !ost nomazi de la inceput, au parasit ndia in timpul unei inazii siapoi au !ost impinsi inspre &uropa de razboaie si inazii ulterioare. alta teorie

considera romii ca !iind o casta de razboinici adunata sa lupte cu inadatorii musulmani,care a parasit ndia ulterior. #a inceputul secolului al 9'lea, ndia a !ost atacata de!ortele musulmane, insa au existat prea multe inazii in acea perioada pentru a puteaspune sigur care din ele a cauzat migratia romilor. n plus, surse persane mentioneaza prezenta unui popor de origine indiana inca din secolul 9, care ar putea !i romii.

#imba romani are importante in!luente persane si armene, ceea ce doedestetrecerea romilor prin aceste tari. )e pare ca din Armenia probabil datorita inazieiturce5, romii s'au despartit in trei grupuri, mergand inspre nordul :arii ;egre, sudpana in &gipt5 si est spre mperiul ?izantin. Romii care au mers spre mperiul?izantin sunt cei care urmeaza sa se raspandeasca in toata &uropa. Abundenta de

cuinte din limba greaca sugereaza o prezenta relati indelungata in mperiul ?izantin.-e alt!el, denumirea de


5/25

A -oua :igratie in &uropa5storia romilor in &uropa. n &uropa, romii au !ost tinuti in sclaie in ?alcani in

special :oldoa si Fara Romaneasca5, ori si'au continuat calatoria raspandindu'se intoata &uropa, din )pania 1D2H5 pana in 3inlanda 1H7C5. Pentru a obtine permise detrecere prin tarile din apus, unii romi au pretins ca sunt crestini din &gipt eniti in

pelerina6 iar mai apoi, cand nu au putut sa le obtina, au !alsi!icat ast!el de permise5.Acest lucru, asociat cu in!atisarea lor straina, duce la denumirea engleza de


6/25

po!ida doctrinei comuniste egalitare, romii sunt discriminati in continuare, primindlocuinte la marginea localitatilor si slu6be de putina importanta.

$recia deine locul ideal pentru o sistemare de durata, alegere in!luentata deconditiile climatice !aorabile, de pozitia geogra!ica strategica pentru comertul curientul :i6lociu si &uropa, de siguranta relatia a tarii, deastata doar dupa anul 1BH0

de inaziile turcilor. -e !apt, spatiul ?alcanic, $rec si cel -anubian au constituit nudoar un loc puternic inadat de romi, ci si un centru de expansiune a romilor catre&uropa.

Abilitatile lor particulare in metalurgie si in dresare, au dat peste cap principiile?alcanice din 1BC0 cu Glad al ' lea din Gala8ia5 iar romii au !ost desemnati sclai, pentru a asigura mana de opera !oarte apreciata.

Pentru a scapa din aceasta situatie si de persecutiile turcesti, incepand din 1BH0,romii K barbati, !emei si copii' s'au indreptat !oarte repede, pe 6os sau cai, catre &uropaccidentala. Aceasta inaziune se !ace in epoca marilor sc8imbari4 atunci cand se

in!iintau marile state moderne si pentru !ormarea constiintei nationale era !undamentalexcluderea strainilor sau a celor care erau di!eriti@ contemporan, cu nasterea epocii preindustriale se !ace reealuarea muncii iar cei care nu sunt con!orm normei capitalisteca si mana de lucru sunt condamnati. )e dezolta, asadar, pe plan social, inutilitateaacelor indiizi sau grupuri ce re!uza sa se recunoasca in noile roluri sociale.

n anii L C0, odata cu proclamarea substatialei egalitati intre barbati si !emei, decomun acord, sueranii iluminati+ au decis sa puna capat procedurilor impotriatiganilor, considerati de6a egali cu ceilalti, constransi sa isi renege orice apartenenta la oetnie speci!ica, ascunzandu'se sub denumirea de tigani. )i atunci s'a instalat acea politica de asemanare omologare !ortata care, prin metode mai mult sau mai putin

explicate, !unctioneaza si astazi, si care semni!ica substantial disparitia culturii romilor cu enirea pozitiismului, isi !ac loc si teoriile stiinti!ice despre rase, care au gasitatentie din partea nazismului, cu genocidul asupra ereilor, tiganilor, comunistilor 8omosexuali, a su!erinzilor de 8andicap, etc.

&xterminarea tiganilor, perpetuat de guernele celor trei regate si a tarilor satelit,consista in tentatia istorica cea mai semni!icatia de genocid pentru eliminarea acestui popor. )'a calculat ca circa un milion de tigani si'au pierdut iata in timpul persecutiilor si in lagare.

-upa eliberare, la s!arsitul razboiului, se reinstalea politica de asimilare puternica,in care tiganii sunt considerati inca neadaptati in &uropa rientala. Au existat tentatiede integrare Komologare, dar s'au mentinut complexele si rasismul mai mult sau mai putin eidente cu urmatoarea excludere sociala, dar mai ales nationalismul de dupa17/7, de aceea romii sunt considerati un grup non asimilabil4 propunerile si a6utoareleeconomice il lasa indi!erenti, ei se intereseaza doar de traditiile lor, iar imbracamintea siobiceiurile lor creaza probleme ordinii sociale si statului.

n Romania, situatia romilor este !oarte incerta si complexa.-eparte de a !i numaio c8estiune de integrare sociala, problematica romilor este extrem de complexa, !iind

J


7/25

propria caracteristica a populatiei continand un inalt grad de strati!icare, orbind de ungrad aansat de asimilare a populatiei ma6oritare.

• Imaginea actuala a celor discriminati in societatea

romaneasca si in Europa

Astazi, Romania se con!runta inca cu discriminare si rasism la toate nielelesocietatii. Genitul mediu pe persoana al romilor este mult sub cel al societatii in generalsi speranta de iata este cu peste 10 ani mai mica. Fotusi, comunitatea romilor !ace pasiimportanti spre a deeni o minoritate etnica in sensul modern al cuantului, ca membriai societatii romanesti si nu ca grup doar tolerat. ntegrarea aduce insa pericolul

asimilarii pierderii identitatii etnice si culturale5. :ulte organizatii ale romilor ausesizat acest lucru, ast!el incat programele de promoare a culturii si limbii romani au oimportanta egala cu cele prin care se urmareste imbunatatirea conditiilor sociale sieconomice.

storia romilor este, din pacate, !oarte putin cunoscuta in Romania. :anualele deistorie nici nu mentioneaza romii si in nici un caz istoria romilor. A cunoaste istoriaromilor inseamna a intelege multe din problemele cu care se con!runta aceastaminoritate in ziua de azi.

#egat de contextul politic'economic şi in!luenţa sa asupra imaginii romilor trebuiemenţionat că aceasta din urmă este slab reprezentată în cadrul domeniului politic. )pre

exemplu, există problema romilor legată de !aptul că nu'şi pot găsi decât cu greu un locde muncă, ceea ce duce la apariţia lipsei unui trai decent. Ast!el, în situaţia de !aţă, cumar putea acţiona această comunitate de!aorizată pentru a'şi prezenta mai bine imagineala niel politic şi eentual, cum ar putea să'i determine prin acţiunile ei pe politicieni săacorde o mai mare atenţie populaţiei rome în ederea aplicării unor soluţii concrete şie!icienteM %n răspuns la această întrebare ne era o!erit de către ministerul in!ormaţiilor publice din cadrul guernului României, în anul 2001. (oncluzia răspunsului a !ost că,

C


8/25

este necesară impunerea unei politici de incluziune socială, ciică, economică şi politică. Alt!el spus, se poate orbi despre participarea ciică, cu şanse egale a romilor într'un sistem democratic, acest lucru reprezentând accesul nediscriminatoriu pentruobţinerea şi practicarea unei slu6be, ceea ce ar duce la un trai decent. &conomic, dacămai mulţi romi ar lucra legal, situaţia s'ar îmbunătăţi în acest sens, întrucât comunitatea

lor ar aea mai multă !orţa de muncă, mai multă productiitate.(e pot !ace romii pentru a căpăta o mai bună imagine şi totodată o stimă reală în

!aţa anga6atorilorM "n primul rând, ar putea să se organizeze şi să'şi !acă bulentine deidentitate precum şi certi!icate de naştere. :ulţi dintre ei, nu au asemenea acte. (ine i'ar putea organizaM %n răspuns pentru această întrebare poate eni din partea elitei romilor.(ând ne gândim la elită, !acem re!erire la clasa politică conducătoare. &litele exprimă politica unor comunităţi. -e exemplu, elita politică a romilor ar putea să'şi îndreptestrategiile spre comunităţile cărora le aparţin. Politicile aplicate ar putea organiza populaţia de romi să'şi !acă acte de identitate şi certi!icate de naştere. "n cazul în care

există lipsuri !inanciare pentru acest demers, reprezentanţii politici ai romilor ar puteacrea un proiect în ederea obţinerii unor !onduri pentru ca cei care nu au acte deidentitate să'şi poată permită !inanciar să şi le !acă. Proiectul ar putea !i aprobat deguernul României sau ar putea obţine !onduri de la %niunea &uropeană în cazul în careeste acceptat K iar romii ar obţine partea !inanciară necesară creării actelor de identitate,ceea ce ar putea duce la o imagine licită a lor în cadrul societăţii. -e asemenea, tineriiromi şcolari, liceeni, studenţi, prin intermediul unor cercetări sociale de ordincalitaticantitati, ar putea obţine in!ormaţii cu priire la imaginea populaţiei din care!ac parte în societatea românească, le'ar putea analiza, s'ar putea gândi la soluţii,eentual ar putea duce raporturile de cercetare în cadrul instituţiilor politice. mplicarea

actiă a romilor în cadrul societăţii poate aduce bene!icii în perspectia unei mai buneînţelegeri din partea românilor a ieţii romilor. mplicarea însăşi este o !ormă bună de promoare a imaginii. -acă ar există actele de identitate printre toţi membriicomunităţilor de!aorizate, adulţii ar putea participa la ot într'un număr mai mare K ceea ce ar însemna o imagine bazată pe contribuţia romilor în societate. perspectiăe!icientă ar !i ca reprezentanţii lor să conclucreze cu guernul României pentru osc8imbare socială instituţionalizată raportată la problemele actuale de imagine cu carese con!runtă romii discriminare, actiităţi de supraieţuire ilicite, iolenţă, 8oţie,murdărie, lipsă de educaţie etc.5

Acum, se or prezenta alte modalităţi prin care romii şi'ar putea promoa mai bine imaginea.

idee ar !i, dacă este posibil acest lucru, ca liderii lor elita K politicieni, oameni populari, reprezentanţi etc.5 să scoată la ieală care sunt principalele zone de incluziuneşi de excluziune a cetăţenilor de origine romă. )e !ac cercetări în acest scop, c8iar ideea prezentată mai sus a !ost un obiecti într'o cercetare de'ale lui (osima Rug8iniş şi$Nbor 3lec>, di!erenţa !iind aceea că, nu romii scoteau în eidenţă principalele zone deincluziune şi de excluziune a lor, ci însăşi cercetarea aea acest scop. Aşadar, o idee ar !i

/


9/25

ca, c8iar romii să cerceteze care sunt di!icultăţilor lor K aând în edere că este orba de populaţia lor. ncluziunea şi excluziunea pot !i un început. ar dacă populaţia românăobseră că romii încearcă să'şi rezole problemele, poate nu or să mai !ie etic8etaţi ca!iind in!ractori, rău!ăcători etc.

%n alt posibil aanta6 pentru imagine, ar consta în organizarea de către romi a

unor tabere sau ateliere de educaţie prin care să !ie prezentate programe de igienă cumsă te îngri6eşti, educaţie sexuală, promoarea toleranţei între etnii cât şi respectulreciproc5.

Pentru a'şi extine la scară largă imaginea lor, ar putea organiza şedinţe încomunităţile rome, în şcoli, precum şi cursuri, seminarii, tabere, în care să !ie posibilsc8imbul de experienţe în următorul sens4 )ă !ie aduşi români ce ar urma să !ie introduşiîntr'un program în care să li se o!ere accesul la tradiţia romilor 8aine, mâncare, dansuri,muzică etc.5 #a !el şi cu romii K introduşi într'un program pentru prezentarea alorilor româneşti, tradiţiilor, culturilor.

#a teatru, romii ce au această putere, să stabilească cu organizatorii teatrului să !ie puse piese ce prezintă iaţa ţiganilor K acest eeniment ar prezenta situaţiile exacte aleromilor K şi ar pune sub semnul întrebării pre6udecăţile despre romi.

posibilitate ar mai !i crearea de către romi a unor posturi de radio K în care sănu !ie puse doar manele sau muzică ţigănească K ci să se combine muzica cu programeculturale despre romi.

reistă pentru romi. -e ce nu scot romii propria lor reistăM &entual, în aceastăreistă, pot !i prezentate actiităţile principale ale lor, sau pot publica articolele unor studenţi români şi romi, pot prezenta discuţii, idei, strategii cu scop in!ormati şi de promoare a imaginii. -e alt!el, pe internet ar putea să crească numărul de situri ce ar

aborda problematica romilor. )oluţii suntO

• Diferente si Asemanari

Romii din &uropaÎn Europa trăiesc mai mult de 10 milioane de romi, cei mai mulţi fiind în Balcani

şi în cele mai noi state membre ale Uniunii Europene, mai cu seamă în România,Bulgaria, lo!acia şi Ungaria" #e este cu ade!ărat şocant este că ni!elul lor de trai s$adeteriorat şi mai mult de când au de!enit cetăţeni europeni" În acelaşi timp, populaţia

ma%oritară a început să aibă o atitudine tot mai ostilă faţă de ei" &i sunt puin cunoscui,înc8iQi în stereotipurile negatie care îi încon6oar@ de'a lungul secolelor, politiciledestinate lor au urmrit dispariia lor !izic sau cultural.

8ttp4SSS.ardor.org.rocontentroRomiiTdinTRomania.pd!

• Egalitatea de sanse in Romania

7

http://www.ardor.org.ro/content/ro/Romii_din_Romania.pdfhttp://www.ardor.org.ro/content/ro/Romii_din_Romania.pdf


10/25

&galitatea de şanse are la bază asigurarea participării depline a !iecărei persoanela iaţa economică şi socială, !ără deosebire de origine etnică, sex, religie, ârstă,dezabilităţi sau orientare sexuală.

"n plus !aţă de dispoziţiile legale re!eritoare la egalitatea de tratament dintre

bărbaţi şi !emei, legislaţia %& anti'discriminare a !ost înlocuita de asigurarea unui nielminim de protecţie şi un tratament egal pentru toată lumea de iaţă şi de muncă în&uropa. Aceste legi sunt proiectate pentru a asigura un tratament egal, indi!erent de4

• rasă sau origine etnică

• religie si credinţă

• dizabilităţi

• orientare sexuală

• ârstă

%niunea &uropeană promoează drepturile !undamentale, nondiscriminarea ișegalitatea de anse. )tatele %& trebuie să se alinieze recomandărilo %& i trebuie săș ș pună în practică principiile nondiscriminării i egalită ii de ansă.ș ț ș "n calitate de )tat:embru, România s'a anga6at să respecte aceste drepturi i să promoeze diersitateași, în acest sens, a emis o serie de documente o!iciale, care promoeazăș

nondiscriminarea i egalitatea de anse.ș ș #egisla ia na ională garantează drepturile egale ale cetă enilor de a participa laț ț ț

ia a economică i socială i de a se bucura de protec ie socială în anumite condi ii, de aț ș ș ț țaea acces la educa ie, la sănătate i la !ormare. Fot legisla ia din România sanc ioneazăț ș ț ț

toate !ormele de discriminare prin intermediul (onsiliului ;a ional pentru (ombatereaț-iscriminării, care !unc ionează în baza rdonan ei nr. 1BC2000, republicată, priindț țsanc ionarea tuturor !ormelor de discriminare.ț

Principala problemă este legată de lipsa asigurărilor de sănătate. (a să ai acces lasericiile de sănătate publică din România, trebuie să !aci doada calităţii de asiguratmedical. 3oarte mulţi romi nu pot dobândi această calitate din mai multe motie, dintrecare amintim4

• #ipsa actelor de identitate. )unt !oarte multe persoane din rândul romilor care !ie au

pierdut actul de identitate, !ie nu au aut niciodată act de identitate@

• #ipsa locurilor de muncă sau a eniturilor stabile, care să permită plata contribuţieiobligatorii la (A)@

• ;eîncadrarea în limitele legii enitului minim garantat. Pentru o persoană, care nu are

niciun enit, una dintre posibilităţile de a aea asigurare medicală este să !ie asistată

social. ;eaând alte enituri, o persoană poate solicita spri6inul autorităţii locale

10


11/25

sericiului social al primăriei5 în ederea asistării. (on!orm legii 7H200J K re!orma

în domeniul sănătăţii, capitolul asigurări de sănătate, o persoană care !ace doada că

este asistată social îndeplineşte şi calitatea de asigurat medical@

Problemele legate de legalizarea domiciliului determină imposibilitatea de a

solicita spri6inul autorităţii locale, în ederea încadrării în #egea D1J2001 K legeaenitului minim garantat şi, implicit, conduce la imposibilitatea înscrierii la un medicde !amilie. -in punct de edere legal, dacă ai act de identitate şi !aci doada că plăteşticontribuţia la !ondul asigurărilor de sănătate, nu ar trebui să întâmpini bariere în ceea ce prieşte accesul la sericiile de sănătate publică. "n realitate, nu se întâmpla aşa. )untmulţi romi care !ac doada că sunt asiguraţi medical, însă au probleme în ceea ce prieşte accesul la sericiile de sănătate publică.

)ituatii de discriminare directă sau indirectă. %nele cadre medicale discriminează pacienţii romi, în mod direct, re!uzând să îi accepte pe listele lor de clienţi ai medicilor

de !amilie sau supunându'i abuzurilor erbale ori unor tratamente degradante. %nexemplu al discriminării îl reprezintă segregarea pacienţilor în unităţile spitaliceşti pecriterii etnice. )egregarea în unităţile spitaliceşti este un !enomen care a început să iaamploare în România. -in păcate, este !oarte greu să identi!ici ast!el de cazuri şi să lesupui atenţiei autorităţilor competente pentru a !i sancţionate. -in discuţiile purtate, înspecial cu !emeile rome, aceasta practică este obişnuită în spitalul de tip maternitate ișîn sec iile de pediatrie.ț

• Strategii de actiune impotriva discriminarii

)trategia $uernului României de îmbunătă ireț a situa ieiromilorț-ocumentul principal de politică publică în domeniul incluziunii sociale a romilor este

)trategia $uernului României de îmbunătă ireț a situa ieiț romilor ;FA -&)%?)#5, prima ini iatiăț guernamentală care abordează compre8ensi problemele minorită iiț rome.

Realizarea acestei )trategii este, !ără dubiu, rezultatul colaborării dintrestructurile guernamentale şi cele neguernamentale ale romilor, cu oasisten ăț semni!icatiă din partea institu iilor ț interna ionaleț şi, în special, a %&.

11


12/25

nclusă la capitolul criteriilor politice de aderare, )trategia constituie unul dintreanga6amentele asumate de România în procesul de negociere, preluatîn documentele pragmatice de pregătire a aderării. Ast!el, Parteneriatul deaderare din 2001 preede4 *să se o!ere spri6in !inanciar adecat şi capacitateadministratiă pentru a se implementa )trategia guernamentală de îmbunătă ireț a situa iț

ei romilor ,ʺ iarProgramul na ionalț pentru adoptarea acUuisului comunitar include, ca

prioritate pe termen scurt, îmbunătă ireaț situa ieiț socialeconomice a comunită ilor ț de romi prin intrarea în igoare a Planului general de măsuri inclus în )trategie şi, pe termen mediu, accentuează neoia de îmbunătă ireț a stării socialeconomice a romilor din România prin im plementarea unor programe şi proiecte sociale, educa ionaleț şi de sănătate ceizează minoritatea roma.

&lementele de bază ale interen ieiț pentru îmbunătă ireaț situa ieiț romilor sunt4

•

Abordarea sectorialăşi partenerială a op iunilorpriorită ilor ț ț romilor, prin includerea, !inan areaț şi replicarea acestora în circuitul politicilor publice şi al programelor institu iilor ț destat, la nielul structurilor centrale6ude enelocale,ț în !unc ieț de speci!icitateacomunită ilor,ț înederea resolidarizării sociale şi a armonizării spa iuluiț public la standardele euro pene.

• ni iereaț unor alternatie !ormati‐normatie speci!ice de sinteză a mărcilor

identitare cu alorile modernită ii,ț a unor oportunită iț ocupa ionaleț şi de dezoltare de resurse umane cali!icate, inclusi prin

realorizarea meseriilor itinerante ale romilor pe pia aț modernă, dezoltarea unui circuit de sc8imb.

1Eotărârea de $uern nr. DB0, 2H aprilie 2001, publicată în :onitorul o!icial nr. 2H2, 1Jmai

2001. 1DV (onstituirea unor institu ii publice de !ormarereprezentare identitar ț ă,

dezoltare comunitară, ca re eaț de in!ormare, dialog, consultan ă,ț expertiză, asisten ă,ț monitorizare, preenire şi combatere a discriminării !a ăț de romi, în scopul

stabilirii unor pun iț de comunicare şi cooperare cuinstitu iileț locale şi centrale, în ederea participării actiedirecte a romilor la procesul decizional şi a împuterniciriicomunită iiț pentru imbunătă ireaț propriilor condi iiț de ia ă.ț

)trategia $uernului României de îmbunătă ireț a situa ieiț romilor a !ost adoptată

prin 8otărâre de guern. Fextul )trategiei prezintă în detaliu un număr de principii

12


13/25

directoare4V principiul consensualită ii,ț pe care )trategia îl de!ineşte ca *e!ort comun al$uernului şi al organiza iilor ț reprezentatie ale comunită ilor ț de romi+@V principiul utilită iiț sociale, care reclamă măsuri care să răspundă neoilorspeci!ice ale comunită iiț romilor@

V principiul *distribu ieiț sectoriale, prin care dierselor organisme li seatribuie responsabilită iț în concordan ăț cu sectoarele sau s!erele lor decompetență@V principiul descentralizării, prin care se atribuie responsabilită iț speci!iceinstitu iilor ț publice la niel local@V principiul di!eren ieriiț identitare, care preede existen aț de măsuri menitesă asigure romilor dreptul de a‐şi a!irma şi de a‐şi prote6a identitateadistinctă ca minoritate@V principiul egalită ii,ț care a!irmă că măsurile menite să prote6eze minoritatea

roma nu trebuie să dezaanta6eze alte grupuri )trategia $uernului deîmbunătă ireț a situa ieiț romilor, capitolul , 20015.-in punct de edere al domeniilor prioritare, în )trategie sunt !ormulate 10direc iiț de ac iune4ț dezoltare comunitară şi administra ieț publică@ locuin e@ț securitate socială@ sănătate@ economic@ 6usti ieț

şi ordine publică@ protec iaț copilului@educa ie@ț cultură şi culte@ comunicare

şi participare ciică )trategia $uernului deîmbunătă ireț a situa ieiț romilor, capitolul G, 20015.)trategia guernamentală combină cele două perspectie asupra problematicii

romilor, a discriminării şi a sărăciei. Acest lucru este eident în modul în care suntde!inite elementele speci!ice !iecărei direc iiț de ac iuneț şi Planului general de măs

uri,unde se pot regăsi aspectele legate de combaterea discriminării şi a sărăciei.)trategia pentru îmbunătă ireaț situa ieiț romilor a !ost lansată în anul 2001Eotărârea $uernului nr. DB020015, iar planul de măsuri a !ost actualizat în april

ie200J E$ nr. H22200J5.

1B


14/25

•

Partea Practica –

• Ipoteze

'14 (opiii de etnie rroma sunt cel mai adesea discriminaţi în s!era educţională.'24 -iscriminarea asupra copiilor rromi are ca e!ect înc8iderea acestora în propria lor lume.'B4 (opiii rromi sunt discriminaţi de ceilalţi deoarece aceştia nu sunt *la !el ca ei+, pre6udecatile aduse la adresa acestora deenind o barieră de comunicare,comportamentală şi c8iar a!ectiă.

'D4 -aca societatea si'ar sc8imba atitudinea !ata de cultura si educatia celor de etnierroma, acestia ar aea posibilitati mai mari de integrare si adaptare la societatearomaneasca.'H4 -aca eleii de etnie rroma nu ar mai !i marginalizati de colegii lor, rata abandonuluiscolar a scadea considerabil.'J4 -aca parintii de etnie rroma ar !i in!ormati corect cu priire la educatia primita inscoli atunci numarul eleilor rromi ar !i in crestere.'C4 -aca a6utorul !inanciarmaterial o!erit de catre stat parintilor rromi pentru sustinereacopiilor lor in scoli ar !i mai mare, atunci acestia si'ar da acordul mult mai usor pentru caminorii sa urmeze cursurile, partea !inanciara reprezentand un impediment.

'/4 -aca oportunitatile pe piata !ortei de munca ar !i mai mari atunci copiii de etnierroma ar !i mai motiati sa urmeze cursurile pentru a obtine o cali!icare.'74 3aptul ca ma6oritatea eleilor locuiesc in mediul rural a!ecteaza gradul de educatie alacestora.

• Obiective

'14 )ensibilizarea opiniei publice în ceea ce prieşte discriminarea copiilor de etnierroma.

'24 ndenti!icarea ariilor sociale şcoala, parcul de 6oacă, grădiniţa5 unde sunt cel mai

adesea discriminţi copiii de etnie rroma.'B4 ndenti!icarea e!ectelor ce apar la copiii rromi în urma unor acţiuni discriminatorii.'D4 ndenti!icarea principalelor motie de discriminare a copiilor de etnie rroma

• Grupul tinta

1D


15/25

Populatia tinta4 copiii de etnie rroma din 6udetul asi, orasul Podu loaiei$rupul tinta4 copiii din )coala $imnaziala *Al. . (uza+, Podu loaiei si #iceulFe8nologic *Earalamb Gasiliu+, Podu loaiei

-reptul la educaţie al tuturor copiilor şi tinerilor, indi!erent de origine socială sau

etnică, desex sau apartenenţă religioasă, garantat de (onstituţia României este departe de aconstitui orealitate în cazul populaţiei de etnie roma. Ast!el, unele studii Wiganii. "ntre ignorare şiîngri6orare, ((G, 1772, 177/, (opiii romi din Români+, )alaţi (opiii ' %;(&3, 17775releă !aptul că una dintre categoriile de populaţie gra a!ectată de !enomenul participăriireduse la educaţie este această etnie. "n cazul educaţiei preşcolare, de exemplu, participareacopiilor romi este de aproape patru ori mai scăzută decât participarea întregii populaţii la

acestniel de educaţie, inegalităţile continuând în înăţământul primar K cu aproximati 2HXmai puţin decât ceilalţi copii K şi gimnazial, în cazul căruia participarea şcolară este cu B0Xmairedusă. Frebuie amintit şi !aptul că anal!abetismul este o problemă cu care se con!runtăaproape D0X din populaţia adultă. &ste şi mai gra că acest procent !oarte ridicat alanal!abetismului a crescut în perioada de tranziţie comparati cu perioada precedentă,a!ectând populaţia tânără cu ârste cuprinse între 10 şi 1J ani.

-iscrepanţele care îşi pun amprenta asupra întregii populaţii de ârstă şcolară din

mediul rurala!ectează, în mod ipotetic, şi populaţia de etnie roma din aceste arii, prezentul studiu propunându'şi să eri!ice această ipoteză '75, să identi!ice cauzele şi condiţiile generaleşispeci!ice care generează participarea redusă la educaţie a copiilor romi din zonele rurale.

#a niel explicati există câtea perspectie generale de raportare la educaţia copiilor romi. primă perspectiă, care ar putea !i numită socio'economică, încearcă să explice slaba participare şcolară a copiilor romi ca o consecinţă directă a stării de sărăcie în care segăseşteo mare parte a acestei populaţii. %n al doilea tip de abordare, culturalistă+, explică participarea şcolară redusă a romilor prin di!erenţele culturale, prin stilul di!erit de iaţăalacestora. "n acest sens, participarea redusă la şcolarizare ar reprezenta o !ormă derezistenţă aromilor la asimilarea culturală. "n s!ârşit, un al treilea tip de abordare izează eşecul

1H


16/25

instituţional, încercând să găsească cauzele participării reduse în caracteristicileorganizăriisistemului de înăţământ şi în de!icienţele politicilor educaţionale promoate. abordare pragmatică trebuie să integreze cele trei perspectie şi să răspundă la întrebarea4 ce se poate

!ace pentru rezolarea acestei situaţiiM+)laba participare la educaţie, nielul redus de instruire şi anal!abetismul se

mani!estă negati în planul dezoltării personale a romilor, al şanselor de iaţă+, aloportunităţilor de mobilitate socială şi, nu în ultimul rând, al posibilităţii de exercitaredeplinăa drepturilor cetăţeneşti.

"n acest context, considerăm că stimularea participării la educaţie a copiilor romiconstituie o prioritate în rezolarea problemelor sociale cu care se con!runtă această etnie. (a atare,

cercetarea de !aţă îşi propune să contribuie la identi!icarea şi analiza cauzelor caregenerează participarea redusă la educaţie, o!erirea unor soluţii de ameliorare a problemelor care săcontribuie la multiplicarea iniţiatielor la niel guernamental sau la nielul societăţiiciile,elaborarea unor recomandări de politică educaţională pentru etnicii romi.

• Importanta campaniei pentru grupul tinta

Abandonul şcolar reprezintă una din multiplele !orme ale eşecului şcolar. ;oţiunea de eşec şcolar are conţinuturi di!erite de la un sistem de înăţământ la altul, printre cele mai întâlnite sensuri, pe lângă abandonarea prematură a şcolii, numărându'se4decala6ul între potenţialul personal şi rezultate, părăsirea şcolii !ără o cali!icare,di!icultăţile indiiduale de înăţare, repetenţia şi anal!abetismul, incapacitatea de a atingeobiectiele pedagogice, eşecul laexamenele !inale etc. )e !ac c8iar di!erenţieri între un eşec de tip cogniti, care se re!erăla neîndeplinirea obiectielor stabilite, şi unul de tip necogniti, care presupuneinadaptarea copilului la exigenţele mediului şcolar.

Problematica eşecului sau reuşitei şcolare trebuie abordată în contextul egalităţiişanselor la educaţie, concept asupra căruia există mai multe perspectie7, pe care le om

prezenta sintetic în continuare. primă perspectiă se re!eră la egalitatea şanselor deacces4 la debutul şcolarităţii trebuie să se asigure tuturor copiilor şanse egale aându'se înedere că aceştia au o zestre genetică di!erită+, proin din medii eterogene şi au su!eritin!luenţe di!erite. a doua perspectiă se re!eră la egalitatea de oportunităţi4 conţinutul programelor şcolare şi abordarea pedagogică+ trebuie să !ie nediscriminatorii@ inclusişcolile ar trebui să !ie


17/25

şcolare, la înc8eierea aceloraşi nieluri de şcolarizare. Aceasta implică, însă, o tratareindiidualizată a eleilor deci inegală5 inestind în cei cu un ritm mai lent de înăţare+sau cu aptitudini şcolare reduse+ mai mult timp şi mai multe resurse.

7 EusYn, F., n!luence du milieu social sur la reusite scolaire, Paris, Publications

de lZ(-&, 17CH

• Gid de interviu

• (e studii detineti dumneaoastraM

• -in !amilia dumneaoastra aeti pe cinea care urmeaza sau a urmat reo !orma

de inatamant M

• (e ati pre!era sa !aca copilul dumneaoastra, sa urmeze reo !orma de inatamant

sau sa lucreze pentru a aduce bani in !amilieM• Gi se solicita a6utorul !inanciar de catre institutia de inatamant la care este inscris

copilul dumneaoastraM

• -e ce credeti ca o mare parte dintre copii rromi nu urmeaza o !orma de

inatamant M

• (unoasteti pe cinea care a !ost discriminat in cadrul institutiei de inatamantM

• Aparitia unei !orme de discriminare asupra copilului dumneaoastra a impiedica

sa il indrumti spre o !orma de inatamantM

• (are credeti ca este motiul aparitiei oricarei !orme de discriminare in scoalaM

• Aeti reun apropiat care la randul lui a !ost discriminat M 'a a!ectat acestuia

dorinta de a mai urma o !orma de inatamant M

• (onsiderati ca a6utorul acordat de catre stat este indea6uns pentru a a mentine

copilul la scoala M

• (u ce credeti ca ar trebuii sa interina statul in a a coninge sa a indrumati

copiii spre o !orma de inatamant M

• (redeti ca accesibilitatea pe piata !ortei de munca ar !i mai extinsa daca la baza

ati aea o cali!icare pro!esionala M

• &xista reo !orma de inatamant in apropierea locuintei dumneaoastra M

1C


18/25

• (u ce se deplaseaza copilul dumneaoastra catre institutie M

• Ga solicitati copii la a6utorul gopodaresc M

• n momentul de !ata urmati reo !orma de inatamant M

• (8estionar

Chestionarul-teorie generala

(8estionarul consta intr'o serie de intrebari la care o persoana este rugata saraspunda,este un !ormular scris pe care cel inestigat completeaza,bi!eaza sauincercuieste sau raspunsurile sale.n multe cercetari de teren c8estionarul este te8nica

sociologica !olosita cu predilectie.ntrebarile construite intr'un c8estionar trebuie sa !ie deasa natura incat sa !ie intelese de grupul tinta.)unt !olosite mai multe tipuri deintrebari!actuale,de cunostinte,deopinie,proiectie,speciale,inc8ise,desc8ise,semidesc8ise5

De ce am ales chestionarul ca tehnica de cercetare?

Am decis sa !olosim c8estionarul ca te8nica de cercetare deorece poate !i aplicatunui numar mai mare de persoane si putem prelucra usor in!ormatiileobtinute.-easemenea,c8estionarul ne'a usurat munca de teren,aand in edere grupultinta pe care noi l'am ales.

Chestionar aplicat copiilor cu varstecuprinse intre 7 si 1 ani

?ună ziua. )untem studenţi la 3acultatea de 3iloso!ie şi [tiinţe )ocial'Politice dincadrul %niersităţii Alexandru oan'(uza, participăm la un proiect de cercetare pentru-repturile omului şi strategii anti'discriminatorii+ si aem ca subiect de studiudiscriminarea copiilor de etnie rroma. Răspunsul la acest c8estionar nu ă a!ectează cunimic, iar datele nu or !i transmise altor persoane. &le sunt necesare doar pentru a !i prelucrate statistic.

1/


19/25

Gă mulţumim pentru participareO

• n opinia dumneaoastră ce consideraţi că inseamnă cuântul discriminareM

..........................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

.......................

• (are consideraţi că sunt mi6loacele prin care putem discrimina o persoanăM

..........................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

.......................

• A i aut momente în care prin comportamentul dumneaoastr ț ă a i discriminatț pe cineaM• -a

• ;u

• ; ;R Ș

• -acă da, care dintre următoarele categorii au !ost supu i unui ast!el deș

tratamentM

• persoanele ârstnice

• persoanele cu 8andicap

• rromii

• !o tii de inu i.ș ț ț

• (are dintre categoriile men ionate mai sus considera i cț ț ă sunt cel mai des

discriminateM

• persoanele ârstnice

• persoanele cu 8andicap

• rromii

• !o tii de inu iș ț ț

17


20/25

• (onsidera i cț ă rromii prezintă un pericol pentru societateM

• -a

• ;u

• ; ;R Ș

• %nde a i întâlnit cel mai des persoanele de etnie rromț ăM

• petreceri cluburi, petreceri priate5

• parcuri

• autogărigări

• coalș ăliceu!acultate

• Au prezentat ace tia o amenin are pentru dumneaostr ș ț ă în spa iile men ionateț ț

mai susM

• -a

• ;u

• ; ;R Ș

• (e simti i când ede i o persoanț ț ă de etnie rromăM

• simpatie

• empatie

• dispreț

• milă

• ură

• Ae i rudecuno tin e de etnie rromț ș ț ăM

• -a

• ;u

• -acă da, crede i că ace tia se simt discrimina iMț ș ț

20


21/25

• -a

• ;u

• ; ;R Ș

• Pe ce plan se simt ace tia di!eren ia i !aș ț ț ță de ceilal iMț

• social

• pro!esional

• educa ionalț

• !amilial

• (are dintre următoarele strategii considera i că sensibilizează mai mult opiniaț publicăM

• pliantele

• !ilmule eleț

• a!i eleș

• reclame FGRadio

• "n urma pliantelor primite, acestea au in!luen at într'un oarecare modț percep ia dumneaoastr ț ă asupra acestei categoriiM

• -a

• ;u

• (are a !ost starea indusă în urma izualizării acestor plianteM

• simpatie

• ură

• dispreț

• milă

• empatie

21


22/25

• (rede i cț ă aceste campanii in!luen ează opinia publicăMț

• -a

• ;u

• (rede i cț ă pozi ia rromilor în societate mai reprezintă un obiecti prioritarț

pentru institu iile statuluiMț

• -a

• ;u

• -acă da, care dintre următoarele institu ii crede i că ar trebui să se implice maiț ț

multM

• Primăria

• Parlamentul

• nstitu ii de asistenț ță socială

• Poli iaț

• ?iserica

• (rede i cț ă organiza iile care reprezintă popula ia rromă ar trebui să colaborezeț ț

mai mult cu institu iile statului pentru apărarea propriilor drepturiMț

• -a

• ;u

• -acă a i aea ocazia a i participa ca oluntar la o campania împotriaț ț

discriminării rromilorM

• -a

• ;u

• -acă da, pe ce ar trebui să se axeze mai mult o campanie împotria

discriminării rromilorM

• pe plan medical

22


23/25

• pe plan educa ionalț

• pe plan pro!esional

• pe plan !amilial i socialș

-ate socio'demogra!ice1. )exul 1.:asculin 2.3eminin2. Gârsta anii împliniţi5 .............

• ?ugetul

;r. (rt. (8eltuieli %nitati ;r. -e unitati Galoareunitara in \

Fotal pe proiect

1. Personal1.1. Coordonator

campanieLuna 1 500 500

1.2. Asistent social Luna 1 300 3001.3. Psiholog Luna 1 300 3001.4. Paza Luna 1 200 2001.5. Voluntari !" Luna 1 ! ! #otal personal130!2. #ransport2.1. $asina %uc 1 150 1502.2. Com&usti&il Litri 150 220 220

#otal transport3'0 3. Consuma&ile3.1. Pi(uri %a( 3 3 )3.2. *oi al&e #op 3 5 153.3. $ar+er %a( 1 5 53.4. Coli ciocan %uc 30 1 303.5. Capsator %uc 3 2 ,3.,. -osare %uc 50 1 50 #otal consuma&ile1154. Cheltuieli imprimare4.1. Pliante (empl

ar1000 1 1000

4.2. A/se (emplar

100 1 100

Fotal c8eltuieli imprimare 1100 Fotal campanie 2/7B

2B


24/25

• &aluarea campaniei

!valuarea ipote"elor

I-1# Copiii de etnie rroma sunt cel mai adesea discrimina$i %n s&era educ$ional'(

Aceasta ipoteza a !ost con!irmata, deoarece /0X dintre copii din cadrul grupului tintaau a!irmat acest lucru si anume ca se simt discriminati adesea in s!era educationala.

I-)# Discriminarea asupra copiilor rromi are ca e&ect %nchiderea acestora %n propria

lor lume(

Aceasta ipoteza a!irma ca JHX dintre copii interieati au raspuns cu a!irmati dat!iind !aptul ca acestia se simt marginalizati atata de grupul scolar cat si de societateain care traiesc, marea ma6oritate renuntand la studii.

I-*# Copiii rromi sunt discrimina$i de ceilal$i deoarece ace+tia nu sunt ,la &el ca ei”prejudecatile aduse la adresa acestora devenind o barier' de comunicare

comportamental' +i chiar a&ectiv'(

-atorita arstei !ragile si a in!luentei parintilor auta asupra copiilor, acestia au

tendinta de ai discrimina pe copii rromi ast!el interenind o bariera de comunicare si

comportamentala intre ei, ipoteza !iind a!irmata din urma datelor culese.

I-# Daca societatea si-ar schimba atitudinea &ata de cultura si educatia celor de

etnie rroma acestia ar avea posibilitati mai mari de integrare si adaptare la

societatea romaneasca(

Prin simplu !apt ca acestia rromi5 au !ost de nenumerate ori discriminati si

marginalizati de societate, aceasta ipoteza se in!irma deoarece ma6oritatea parintilor

sunt de6a obisnuiti cu discriminarea !apt ce duce la retragerea copiilor din sistemul de

inatamant a6ungandu'se la o rata de crestere a abandonului scolar.

I-.# Daca elevii de etnie rroma nu ar mai &i marginali"ati de colegii lor rata

abandonului scolar va scadea considerabil(

poteza se a!irma deoarece, daca acestia nu ar mai !i discriminati s'ar integra multmai bine in colecti ast!el realizandu'se relatii de prietenie iar rata abandonului scolar a scadea acestia enind la scoala de dragul de a inata.

I-/# Daca parintii de etnie rroma ar &i in&ormati corect cu privire la educatia primita

in scoli atunci numarul elevilor rromi ar &i in crestere(

2D


25/25

poteza se in!irma datorit !aptului ca prioritatea lor este cea materiala si nu ceaeducationala, adesea neinteresndu'i situatia scolara a copiilor.

I-7# Daca ajutorul &inanciar0material o&erit de catre stat parintilor rromi pentru

sustinerea copiilor lor in scoli ar &i mai mare atunci acestia si-ar da acordul mult

mai usor pentru ca minorii sa urme"e cursurile partea &inanciara repre"entand un

impediment(

n alta ordine de idei aceasta ipoteza ar constitui principala motiatie a parintilor deasi indruma copii intr'un mediu educational, partea materiala reprezentand principala problema pentru care acestia nu isi pot sustine copii in scoala.

I-# Daca oportunitatile pe piata &ortei de munca ar &i mai mari atunci copiii de

etnie rroma ar &i mai motivati sa urme"e cursurile pentru a obtine o cali&icare(

:otiatia ar !i buna in randul populatiilor de etnie rroma dat !iind ca adesea acestia

sunt discriminati mereu, iar aceste oportunitati ar duce la un impuls pe planeducational copii inatand cu un scop precis.

I-2# 3aptul ca majoritatea elevilor locuiesc in mediul rural a&ectea"a gradul de

educatie al acestora(

-in totdeauna mediul rural a !ost considerat mai pre6os decat cel urban. (opii dinmediu rural sunt adesea cu situatia !inanciara mai scazuta iar din urma aplicaric8estionarelor reiese discriminarea rasiala si signitoare la adresa acestora. aceastaipoteza se a!irma iar cei din mediu rural sunt descura6ati sa mai mearga la scoala dincauza situatiei materiale si a grupului scolar.

!valuarea obiectivelor

Rectificare.doc

Documents

Transcript of Rectificare.doc