RE.CREATIA:-

frIARE,:.

.

bAdtH- t#waffiwep#

317

318

319

32A

MOTIVAREA ABSENTEI

ra o incredibill dupi-amiazi de noiembrie,bAntuiti de funigei gi de aroma tuf5.nelelor, cindcerul insuqi, uns cu mierea ultimilor faguri de

vari, se amesteci in viala ta particular[ qi intim[, ifi d[ omie de motive s[ zaci pe banca trasi la soare gi, in acelaqitimp, o mie de ghionli si pleci, s[ te tot duci, si nu temai opreqti... Ceas de cump[ni, de lenevie qi dor de duc6,de remuqcare c[ nu faci nimic ori ci faci ceva, totdeaunaparci altceva decit s-ar cuvem, infiqurat in dulce mantiede lumini gi pace. $i poate nimic nu seamini mai multcu hoinireala decit o astfel de trAndavi visare... Te simfipe fundul unei birci, tirAt la intimplare, firi visle, sprelarg, mereu spre larg, acolo unde nu e nici durere, niciintristare, nici ascultare, nici absentare, ci numai leneacea f[r[ sfirqit... Plus un otgon, o sforicici amirAti ce te

!ine, totugi, priponit qi care te smuceEte brusc, taman cAndlumea !i-e mai drag[. E qcoala, Migule, care a inceput dedoui luni, qcoala spre care ai plecat de doui-trei ceasuri,gcoala care nu line seama de funigei, de mierea cerului,de blAnda vislire spre niciieri... $i in ceasul rotund, ca uninel de aur al ziIei, aici e gtirbitural N-ai ce face, Miqule,n-ai incotro, cici din splendoarea zilei acesteia, acolo,la 300 de metri distanfl, la gcoal[, nu rdmine decAt orubrici gi din tot curcubeul acestui chiul, miraculos topitin frunze galbene, crizanteme rogii, merigor verde qi daliilila, rdmflne doar zgaibaaceea neagrl, de neqters: absenfa.

$i unde e absenlle sau intristare sau... motivare, nu? Babine ci nu...

Soarele scapit[ o clipl ca pentru bezeaua de

despirfire. Pa, Migulicl, pa! Carevasizici, daci e ora 4,e ora a treia. S-a dus ziua. $i pentru gcoal5., dar gi pentrumAngiioasa plutire in neant. $i e ca gi cum ar fi venitceasul socotelilor. Motivarea. S-a risipit tronul impirltescal dupl-amiezii. Iati catedra.

- Am fost bolnav? Copillrii, motivare de brAnzoi...Nu s-a simlit bine mama? ,,Salvarea" care n-a nimeritblocul U 28? Bun[, dar chestia a spus:o in octombrie.Broasca la uqi care s-a blocat? Robinetul la baie ce nuputea fi inchis? Alte ,,defecfiuni tehnice"? Prea cunoscute.Altceva ar trebui, altceva, si rupl inima clasei, si deain lacrimi biiefii, si hohoteascl de plAns fetele, apoi sise bucure to!i, in frunte cu tovariqul profesor, cl Migua scipat cu viafi, si-l mingflie, si-l incurajeze, ba chiarsl-l felicite tofi. O intAmplare, agadar, gravi, neobiqnuiti,poate eroicl, in orice caz extraordinari, qi nu un pricijitde pretext, chitanfa ridicoli qi banall a chiulangiuluiincep[tor... Se pune in miEcare, pornette, se invirtemintea lui Miqu ca o roati de tombol[. Care e biletulcAgtigltor? Un copifag gisit? Un orb condus acasi? Oservietl cu bani dusl plgubagului? Urmirirea unuibandit? Capturar:ea unui cAine turbat? O fiari sclpatidintr-o menajerie? Explozia unui aragaz? Stingerea unuiincendiu? Pribugirea unui pod? A unui bloc? Inunda,tie?...Cutremur?... Taifun?... Avalanq[?... Eclipsi de soare?...

...Or[ de pace, cu cer aprins de jiratecul amurgului,cu plopi abia fognitori de chemlrile tremurate aleguguEtiucilor. Toamna respirl molcom, ricoros gi calm. $inumai Miqu, zgribulit qi micgorat de inserare, igi numlridegetele, iqi smulge ciuful, mormiie gi plesciie intruna caun motor ce nu-qi giseqte pornirea gi se frimAnti pe loc,zguduit de rateuri:

i*?lr'ril'r.

' -- Apn... foc.., nordelicuste.;., uragan..; tarfurii zburi'toare... INVADATORIM!

Bezmetic, un funigel ii tot atinge nirile gi, gidilat,cu ochii la cerul gol din care extrateregtrii intArzie sise iveascft, pe Miqu il apuci strinutuL $i nu-l mai 1as5..

Trec6.nd prin fumul inseririi, o bltrAnicl intoarce capul:

- Noroc, maici, noroc qi minte...

CAI $I tstBILICI

rebuie:neapirat s[visez un cal! O iap[, un m|nz,musai, ce-o fi, curn o fi, murg, sur, rotat, maro,

sau nu, cal si,fie.'Caii imi poartl noroc,de cAte ori i-am visat, am reuqit, am dat lovitura! Dar de

ce oi fi visAnd eu atit de greu cai? Ce naiba imi vin aqa derar, de ce se lasi atAt de greu? Visez cAini, ra{e, elefanfi, oi,bibilici, tot felul de dricovenii, numai cai nu. De la AnulNou'incoace dac-am visat trei cai. Buni gi iqtia, au fostcu bafte; de ce.si nu'lecunosc:'1a geoirretrie am impuqcatun 6, la naturale, chnd si m[ asculte, a zunat de ieqire,la istorie m-a amAnat pentru data viitoare, adicl pentrumdine. Aqadar, miine tnd asculti, musai s[ visez Ia noapteun cal, unul mare, alb daci se poate sau cum o fi, murg,sur, rotat, maro...

Aqa se frimAnta Biju, aflat in pat de vreo doudceasuri, Cu cartea de istorie la indemflnl, potrivindu-giin fel * tp perna, c.gutandu-gi pozilia ideala plntru unsomn cuvis_e comandate. ., ' ,

- Acum mi intorc cu faga in jos, pun o mini subpern{, gi,alta peste-plapumi, respii adine, adinc... Casc.Oah, uite.c5. mi=e somn, sirnt ci. adorm, curind o sL dorm

buqtean, somn uqor, Bijulici; noapte',b,rrri. $i nu uita -cum o s[ uit?... Hi? Ce si nu uit?, Biju tresare deodatl buimac. E ceva ,in neregull,

sigur ci da!

- $i daci adorm de-a binelea, cum o si mai fru sigurci vise-z cai? M[ pomenesc adormit, trag la,aghioase,.gi?

$i visez bibilici ca alaltiieri noaptea, cAnd a doua zi m-aascultat la gramaticfr, arzi-le-ar focu' de bibilici, astea-s

nenorocire curati, ptiu, ptiu, ptiu... l

Nu, Bijulic{ nu poateadormi oricum; aga, de la sine, e

o chestie prea importantd ia sl se lase pur qisimplu firratde somn, a$a cum adoarme fitecine, vAslind nepisitor pe

apa aburoasi a somnului,:dus, cum sio intamphspr-e temiii ce{irm al inchipuirii. El, Bijuliql, a{e ao,prqgyotni eltrebuie, e obligat s1-qi prefaci somnul in,cai, zornevoie-mflcar intr-unri singur, cAt de mic, asta.e buba.,. , - ' . ]

$i acum e ora zece,'dupi,Pierdu{i in spatiu'l ciscatulii frAnge filcile,. toropeala il. ,d[ gata, ' simte cum se

afundn prin pernh,, cum se face una cu salteaua, cum se

inqurubeazi in hiul atotcuprinzltot,, Asta, nu! F[r[ uncal, un cilu!, nul Se-l ia cu el, si-lintrafe intocmai cade trncip[stm, s[-l fini bine inainte de a plgi pragul sornnului,cAt inci etreaz.

- Uite, pe tavan, in colpl veiozei, parci e o umbrlca un cdl, parci'e'un cal de umbr[... Sau pe garderob, inapele furnirului, uite-i! Unu... doi... o herghelie, s[ nu-ilase deloc din ochi, si adoarm[ cumva pe furiq, cu ochiila ei, sf, inchidi, de pildd,'un singur ochi, iar celllalt s[ ilfine deCchis, si'il'fini deschis, si it tinl...: ' - Bijulich, tu nu stingi lumina? E 11!' ', ' ' ' :' ."

- A?!Mai invlf, mami.Biju se freacl la ochi. Ca si vezi! Adormise. $i ce-a

visat? Nimic! Absolut nimic. Poate dacl ar recita nigteversuri cu cai,.au invifat ei cdndva fl$&'c€vB1 precis.;.

Nurnai ci acurn nu i$i aminteqte deloc, ii vin in minte

niqte versuri r[zle!e!

' Eut\'rafa din cote!"'?"

, ,,,,PJsicwfd.,,:p-is, pis, pis.-. cimpu-i alb,, oile negte,'

Ci,teluqi, ra[e,. pisici, oi, bibilici."' - Stittg

".tt f aProape 12, spune ttt*1'

: Ha?='Ce? Nu",nu!nci, te rog. Nu.dorm, repet cu

ochii inchiri. Briu- q-a adunat covrig sub' plaprrln'''

' , - Poate dacl,qg cinta]ceva".' EsJe o m1]odi9 cu,cai' o

gtiam eu, ctva "u

,,*toioqi sunt zurgll{ii m9i'1', ,-] ,. ,'

incepe s[ $l[ie in fel qi.chip, dar nu nimereqte deloc";

' - Ce fi-a'venit cultrinzistor,ul? il cearti mama din

hol.'stinge'radioul, e ora l2-'' .'l*i.:Cu*r,

de undeva, din vecim, se aude vocea

cralnlcel:,La Jqaselea semnal va fi ora 24, Emisiunea noastri

s-a terrninat. V[ dOfim:noapte bun['' Halal.noapte:bun5, So,pline Bii'ulit1 qi'simte

.osfer$eaH rn fie-lare fibr4, ca in'bqsrnul acela cu merele

ae *.... $i p"'a"oupra,apei somnului ce il,cuprfnde qi

il afundn din ce in ce in adAncuri, se mai aude ceva' ca o

bolboroseall sfArqitl:----in:l'basme. aa; in b"*: e vor.la -de

cai"',tot.felut

de cai ' care'vof,besc, mir-rinci,ian 'zbOafi-' Un basm

firri, trebuia;'s[,mi-l fi po-vestit aqa, pe indelCte' $tiarnMtea basnrd cu'cai.,,:A fost odlti un motan incilltal.,.

Nul...'A, fost'o$at[' un peqtiqqr de'aur'" Nu"tt 11' gocoql"'

iiJ pot""lui... Cilelu pamantutl!" 81 11 doi:P:.:':""*rUi... lebede... raie silbatice... bibilici, bibilici, bibilici...

Biiulici aadormit, in'eoaste il impunge'cotgrul e[igii

* i*toii* au*frisi la poza lui Alexandru Macedon; cllare

pe DuciPal

MARINIMIE

icu se trezise de dimineafl. Zlpada se grlmddisein pervazuri ca o fascinant[ pisici de Angora qi

parcl nimic altceva decAt albeafa, abundenla qi

calmul ei il invitau la mari excursii sufletegti. $i, poate,aburul cozonacilor ce-gi astimplrau fierbinleala inc[mar[. $i, desigur, multe altele: netezimea cearqafului,caldul curcubeu al scoarlei din perete, fuga ireali a

fulgilor de zipadd din oglinda de la gifonier... $i carteade pe noptieri, primitl cadou in Ajun, rlsfilAndu-gidedica{ia la vedere: ,,Bunului meu prieten gi coleg VicuCutie, din partea mea, Sandul'

Stitea lungit in pat, rotindu-qi degetele mari de lapicioare qi savurAndu-qi preaplinul inimii lui.

- Trebuie s[-i fac Ai eu lui Sandu un cadou! Darnu o carte. Ceva mai deosebit, mai acitirii. Poate douic[r!i. E doar ajun de An Nou. CAte lucruri frumoase nupot fi dlruite cu acest prilej! Iat[, numai pe o pagin[ din,,Informafia'l lunecati la picioarele patului, cite nu se

oferi: clipsuri, produse cosmetice, pijamale matlasate,c[ciuli... Generozitatea, ca un zefir, umfla pe nesimlitepAnzele imaginaliei b[iatului. Oare ciciula pe care a

uitat-o cindva unchiul Gicu la noi nu i-ar fi buni? Oaieveritabili din imitalie de lup! Plus inci ceva, neaplratinci ceva. O garoafi, eventual doui...

Ninge. Vicu igi migci degetele picioarelor gi la fiecarerotafie, ca de pe un disc al norocului la Mogi, cad in cascadlcadouri pentru Sandu, imperecheate, chiar daci suntdesperecheate: o curea de pantaloni qi o curea de ceas, de

10

pilde. Pantalon are sigur. Dar ceas pentru eventuala curea?,,Si-i diruiesc un ceqs?" E o idee.Incompleti insi. O si-idea doui... De ce nu? Ninge, in candida cernere nu polifi rneschin. Pune mAna pe telefon. Tonul se prezinti deindati. Soneria insisti sacadat, marcind parcd apropiereaprietenului. '.:,

, - Sandule, e ajun de An Nou! M-am gindit la'astade cAnd m-am trezit. Vreau si-[i diruiesc ceva, cevadeosebit. Am ales mult, habar n-ai cAt am ales. Ce anume?

^$uryrizl! Nici prin minte nu-!i trece... Ei, hai, ci-!i spun...

Ifi ddruiesc - qtiu ci o'si te bucuri foarte mull:- o q[-tidiruiesc doui ceasuri. Cum, nu?! Nici nu m[ gandesc senu fi,le ddruiesc! Binein{eles. Pe amAndoui. C'hiar astizivin eu la tine...

- DouI ceasuri?l Nu, imposibil, nu primesc! se audein receptor vocea tiiatl de emo,tie a prietenului. :

Dar Vicu Cutie e generos. A inceput din nou si-qiroteascl degetele de la picioare, din." ilrr." mai repede.

- De ce nu? Las' si fie doui. E mai bine aqa! $i qtiicare? De la 1O la 12. Sunt exact dou{ ceasuri! pal

inchide telefonul. Afari ninge. in casi miroase acozonac, e cald qi bine.

uGe zi minunati! mediteazi Vicu qi m[rinimia iiumple fiinla ca un final de orgi. Simt ci. ag putea si-idiruiesc maimult bunului meu prieten. Chiar tiei:ceasuri.Da, aga am s[ fac. O si stau pani la unu qi - poate, de cenu?- = o si iau masa la ell'

. Si dintr-unsalt, Vicu e in picioare.

1,'l

HAMURABI

itite in banca sa ca-ntr-o trangee, ascunsidupi meterezul din fa{n - cel mai spitos coleg

Eugenifa dintr-a cincea triiegte emoliileinfanteristului in pragul atacului inamic.

,,M-asculti! M-asculti!!! $i nici titlul lecfiei nu-l qtiu...

Uf a-nchis catalogul, n-ascultl astizi'l rlsufli ea uguratlgi se indreapti in bancl, asudatl,'dar victorioasi. Slavl

!ie, zei\6 a infanteriei flrl munifii, atacul nu va avea loc.Deodatl se strAmbi ca sigetatl intr-o m5.sea: profesorulintreabi firi catalog, din blnci!Eugenila se pituleazi dinnou in spatele meterezului, cu ochii inchigi, aqteptindglonful ritlcit al vreunei intrebiri.

,,Numai de nu m-ar pocni!" Asculti pagii grei aiprofesorului printre, binci gi se lipegte gi mai tare depupitru, ca un calcan de fundul mirii.

,,Babi.,. cum? Babilonienii? Cine-or mai fi qi igtia?Sunt un popor care nu mai sunt?! incurcati mai e qi istoriaasta!... Dar nu trebuie si se vad[ c[ nu qtiu'i pl[ruieqtemica strategl, hotirate se foloseasci toate resurselecamuflajului.

,,O s[ ridic mAna la orice intrebare. Eu! Eu! Spun eu,

tovariqe profesor. in ce epoci au triit? $tiu eu? Eu! Spuneu!" $i,lungiti peste banci, cu mina in aer, pare o praqtieintinsl, din care e gata s[-qi ia zborul... rispunsul.

,,Am sc{pat, am scipat, se bucuri fetifa, intreabi peii de nu ridici mina. Hehe...Ce rizboaie au dus? Au avutqi rlzboaie?! Numai de nu m-ar intreba... Eu! Eu! Hait,

12

se uite la mine... O s[ dau drumu'la creion sub banci...M-aplec qi-l caut..l'

Stratega intr[ sub banci. A gisit creionul qi, ghemuit[dedesubt, ii roade nervos capltul. Uf, a rispuns altul.Iese... strategic, gtergAndu-qi absorbitfl genunchii de praf.

,,Cine a fost Hamurabi? De unde si qtiu eu? Suntpierdutf,, iar se uiti la minelAcum o s[ scap penarul qi-osi adun toate penifele, cipilelele de creion, ascufitoarea,guma... PAni atunci o si rispundi altul...l'

- Si spun eu?

Eugeni{a se risucegte cu inocenfl spre vecinul dinspate, din stinga, din dreapta. ,,Eu?"

Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Seridicl qovlitoare, palidi gi ingaimi cu glasul pierdut:

- Ha... Hamuba... Habamu... Habar... n-am, tovariqeprofesor...

NECUNOSCUTE

e-a fost azilagcoall?Ah, dar ce n-a fost? La inceput a fost algebrlqi a fost mizeria celui de al doilea 4. Aqadar

,necunoscuta" ce plutea aburoasi qi infricoqitoare pecerul ultimelor siptimini s-a intrupat, brusc, din a6iadoul linioare, ca un vaccin pe bra!: 4. Totul a decurs maisimplu, mai la suprafafi decAt se temea. Exact cum uneoridintr-o indelungati cldere in gol te alegi cu o minusculizgArietur[. Acum s-a liniqtit pentru cel pu{in inci dou6s{ptlmini!Acel nenorocit de 4, aqteptat cu groazl,,duliulce urma s[ se repeadi cu zawd clinflnindu-qi dinlii, s-arepezit aproape politicos, aproape cerAndu-qi scuze, cuanestezia bldnd[ a vocii profesorului:

13

- Lasi, mai vorbim noi data viitoare, acum tavanulnu te poate ajuta...

De fapt, el, BiliboacS., n-a trecut niciodati dincolode toate acele blestemate semne ale algebrei, toate i-aurlmas striine, incd qi afurisite ca niqte obiecte cdrora nule-ai descurcat nici rostul, nici natura. Uneori igi vineparcl sa crezi ci inlelegi ceva-ceva, calci mai sprinten peghefuqul acestor cifre qi litere gi, deodati, gheafa s-a ruptsub tine, te duci la fund, nu mai ziregti deasupra capuluidecAt un tavan negru, de nebiruit. $i ce groaznic este s[te tot murezi in apa aceea ghefoas5. qi rece, cAnd ceilallizburd[ deasupra, fac piruete, !ip[ de plicere... Dar, insfArqit, un patru e bun qi el la un moment dat: te scoate lasuprafafl, iei o guri de aer, ifi faci apoi convalescenla laun soare oricAt de chircit, intri qi tu in rAndul oamenilor,nu mai aqtepli cu groazi acea ,,necunoscutf' care poatefi o piqc[turi de purice, dar tu o aqtepfi ca pe o grenadigata si explodeze in orice clipi gi si ifi zlpiceasci creierii.

...$i ce-a mai fost azi la gcoall? A fost recreafia. $ip[ruiala terminati in cancelarie. Ai dat gi tu, Biliboaci,destui pumni, dar pentru cd ai luat unul singur - innas! - totul pirea altminteri. Ce mizerabili situafie! Sifii compltimit, tamponat de sor[, sfituit de cioporulde binevoitori: ,fine mAna-n sus, astupi nara, staiintins..l $i asta dupi trei slptimini de karate, de studiula oglindl, tu, Biliboacl, viitor campion, care te gi visaipe podiumul de onoare, sd. o incasezi atAt de neaqteptat,atit de prostegte. Nici de data asta nu conteazl durerea,infringerea, umilin{a, inexplicabilul, ,,necunoscuta'lasta doare! Si studiezi cAteva siptlmAni lovitura, marealoviturl, qi apoi s-o iei pe coaji!

...$i ce-a mai fost azi la qcoali? Linigte. Acea api

-i,'..,::-qTl

14