MIRCEAELIADE

RoMadoles i

rnfuop

Editura

TiiNU:

Nici unul nu rnai vorbeqte. Eu las ierburile jos, ca si pot gesticulamai in voie.

-Cu fluturii ii mai greu, pentru ci disting uqor culoarea ro;ie (ce

legituri are?...). Dar gi pe ei ii prind. Prind qi scorpioni, cumoniac... Pe coropiqnile le scot cu zahir ars.

Nu-tipoli inchipui admiralia tuturor. Comandantul nostm e insimnitos. M-a silit si pregitesc o colecgie a insectelor din tabiri, pecares-o arate vizitatorilor, mindrindu-se cu gtiinla cercetiqeasci. Eui'an spus:

-Domnule comandant, o colecpie nu se face cu una cu doud... $iimitrebuie cutii rnari...

-Las-ci faci tu Ei firi cutii... mi-a rXspuns.

ii atunci m-arn mulqmit si infig gdnginiile in niqte ciuperciuriaqe, pe care le tiiam felii-felii, ca si fac economie. Veneaurizitatorii, admirau tabera, steteau de vorbi cu comandantul, cucercetaEii. Cind se pregiteau si plece, comandantul trimitea si mirheme. Mi scoteau anevoie din cort.

-Hai, doctore, c-au venit vizitatorii...iu vin bombS.nind, dar imi iau de departe o mutri severi de

5t\ant,

-Uite, domnii ar dori si le ariqi colecfa...- Ah, fac indiferent, sunt numai niEte biete himenoptere,

mleoptere gi lepidoptere prost conseryate. Specii rare am eu acasi.Cfuevaexernplare din Nepa cinerare de toati frumusefea...

Domnii mi privesc, compitimindu-mi in gind. Comandantulpriveqte m6.ndru domnii.

-A$ vizut?... cinerare !

Wdstarul, an. III, nr.45, decembrie 1925, p. 13-18.

CUPRINS

364 365

IIL Un an ...............IV. PrieteniiV. Tristeli, in vari

\lI. Mi clatini vinturileVlL Bacalaureatul

MII. Final

Volumul II [GAUDEAMUS]

III. Nonora

\rII. Muncile qi zilele

366

366

PARTEA I

r. TREBUTE sA scnru uN RoMAN

Pentru ci am rimas singur, m-am hotirit sd incep chiar aziRomanul adolescentului miop. Voi lucra in fiecare dupi-amiazi.Nu am nevoie de inspiralie; trebuie sI scriu, doar, viafa mea, iarviaga mi-o cunosc, Ei la roman mi gindesc de mult. Dinu qtie;plstrez caiete din clasa z lltl-a, cdnd aveam pistrui ca un owei qi

invlpm chimie intr-un laborator instalat in firida sobei. De citeori mi se pirea ci trebuie si fiu intristat, scriam inJurnalul mew.

$i acel ./urna1 de acum doi ani avea un ,,subiect": trebuia si se

videasci intr-insul via,ta unui adolescent suferind de neingele-gerea celorlalfi. Dar adevirul era altul: Jurnalul mi migulea Eiimi alina dorul meu de rizbunare; ri"zbunare dreapti impotrivacelor care nu mi ingelegeau, credeam eu.

Romanul il voi scrie altfel. Eroul sunt eu, fireqte. M5" tem, insi.,cd. iatp" mea - stinsi intre copii gi cirli - nu va interesa cititorii.Pentru mine, tot ceea ce nu am a\,'ut, tot ceea ce am dorit dinmansardi, in inseriri calde qi tulburitoare, preluieEte mai multdecit anii tovariqilor mei risipigi in jocuri, in sirbitori de familieqi idile. Dar cititorii?... Ingeleg qi eu ci toati. durerea unui adoles-cent miop nu va miqca nici un suflet daci acest adolescent nu se

va indrigosti qi nu va suferi. De aceea, m-am Ei gindit la un perso-naj pe carela inceput il numisem Olga. I-am povestit lui Dinu totceea ce ar trebui si aibi loc prin prezentp. acestei fete. Dinu m-aintrerupt qi m-a rugau daci intr-adevir ii sunt prieten, si schimbnumele eroinei in Laura.

M-am tulburat mult la inceput, pentru'ci nu qtiam cum sd fiefata care va stribate sufletul adolescentului miop. Eu n-am

PARTEA I

ITREBUIE Sl' SCnrU UN ROMAN

}llflppl[. Dar adevirul era altul: Jurnalul mi migulea qi

rtillrrl'rrrl meu de rS.zbunare; rdzbunare dreapti impotriva111r

miinfelegeau, credeam eu.ll voi scrie altfel. Eroul sunt eu, firegte. Mi tem, insi,- stinsi intre copii gi cirgi - nu va interesa cititorii.tOt ceea ce nu am avut, tot ceea ce am dorit din

llr inseriri calde Ei tulburitoare, preluiegte mai multlrurrlgilor mei risipili in jocuri, in sirbitori de familierltitorii?... Inqeleg gi eu ci toati durerea unui adoles-

lll va mi$ca nici un suflet daci acest adolescent nu se

nuva suferi. De aceea, m-am qi g6ndit la un perso-

lpinceput il numisem Olga. I-am povestit lui Dinu totrui si aibi loc prin prezenl:- acestei fete. Dinu m-a

ilH rugat daci intr-adevir ii sunt prieten, si schimbin Laura.

mult la inceput, pentru'ci nu gtiam cum sd fieItribate sufletul adolescentului miop. Eu n-am

cunoscut decit pe fetele cizmarului vecin, care in nici un caz rtupot trece intr-un roman. Cea mai mare, Maria, era slabi qi rea; igiLeroriza fralii, fura caise verzi gi lipa alergind dupi tramvaie.Cealaltil, Puica, era grasi gi murdari. Nici una, nici alta nu puteauseduce un adolescent. Aceasta, nimeni n-o putea ingelege maibine ca mine.

Dinu mi-a mirturisit ci mi poate ajuta. A cunoscut atdteafete,imi spune. Dar cum ag putea scrie eu un roman cu o eroini cu-noscuti de Dinu? M-am hotirit si mi gindesc, in timp ce voiscrie, la vari-mea. De c6.teva siptimini, de cAte ori o intAlnesc, iipun intrebiri. Am vestit Si pe Dinu ci vari-mea se afli subobservaqie.

- Daci wei si scrii un roman, m-a sfbtuit ea, si-l faci pe erouliumos qi bun. $i si-l cheme Silviu.

Cind i-am spus titlul gi subiectul romanului, nu i-a plicut. SiIie doi eroi, unul frumos Ei altul urit, vrea ea. lar titlul: Dragostecle copil sau Flori de primdvard sau La ;aptesprezece ani. In zadarrni-au fost explicagiile: ,,Vally dragi, acesta e un roman cerebral, cuclrame interioare" etc. In zadar. Sj atunci i-am ascultat mirturisirile.Mi-au folosit, cilci am invllat vocabularul fetelor. $i am cunoscutcite ceva din visurile, nostalgiile !i tulburirile ei. Parci aq fiascultat mirturisiri auzite de rnult. Imi aminteam ci vari-mea nuse deosebeEte mult de eroinele din romane sau de acele pe caretun suflet pufin exaltat qi le inchipuie. Dar pot eu gti ci aceasta e

var5-mea, aceasta care mi se dezviluie la ristimpuri, antrenati deconfesiuni?

$tiu despre ea ci viseazi si cunoasci o prieteni mici Ei buni,care si aibi moqie, iar la mogie un frate brun gi curajos. El le-arintovirisi prin pidure, le-ar invila si vAneze Ei le-ar spune ,,tu".II

Imi mirturisegte ci i-ar plicea si fie intr-o noapte conacul cillcatde ho,ti. Ea ar apuca revolverele qi ar apirea in salon tocmai inclipa cind fratele prietenei ar fi sugrumat de un ,tigan. Ar mintuiviaga fratelui qi l-ar ingriji intr-un dormitor alb, cu misufaacoperitl de sticluge colorate. Piringii s-ar arita recunoscitori sii-ar lisa singuri, zimbind.

Vari-mea se opre;te. Nu vrea sI-mi spuni dacd. ea s-ar roqi sauqi-ar trage sfios mina cind fratele prietenei i-ar qopti, apropiindu-se:te iubesc!...

$tiu eu ce mai gindegte varl-meaasupra biiatului brun gi con-valescent, vegheat de o sori mici gi o prieteni frumoasi?...

Dar romanul trebuie scris. Mi-a spus qi Dinu: ,,Cine va maicuteza atunci si te lase corigent?" Se gindegte, poate, cu bucuriela insemnitatea lui in roman. M-a rugat sI se numeasci f.ot Dinu,qi si-l fac melancolic. Incolo, pot scrie orice despre el. Stiruiechiar si scriu tot ce cred eu despre el. ,,Dar pe cine ar puteainteresa aceasta?'i gindesc eu, ca un adevirat autor de romane.

Imi merge tot mai riu, de la o vreme, cu gcoala. Singura ni-dejde a rimas romanul care va apare in vitrine la toamni. Cori-gent tot voi rimine, dar pentru cea din urmi oari. Profesorii se

vdr teme de mine, mi vor respecta gi se vor impotrivi in cance.larie cind Vanciu va hotiri si mI lase corigent la matematicil, iarFaradopol la germani.

Nu am avut deloc noroc siptimina aceasta; Ei se apropiesfdrEitul ultimului trimestru. Luni am dat extemporal la francezl,din ,,gramatici". Trollo di, de gase ani, extemporale numai din,,gramatici". Si, fireqte, nu am invigat nimic de qase ani. Am si iaugi de data aceasta,,insuficient", cum am luat ieri la germani, cdndFaradopol mi-a cerut si-i povestesc pe nemfe$re primul act dinNathan der Weise. Din clasa a II-a ne cere si povestim pe nem-feqte. Dar dacl nu ne-a invllat niciodati nemfeasca?-.

Azidimineagi pornisem melancolic spre Ecoali. Infrunziseritogi castanii gi era senin, iar eu nu aveam nici o problemi scrisi.Mi gAndeam: ar trebui si fug in Cigmigiu. Dar geanta m-ar fiumilit. $i apoi, mi-ar fi fost tot timpul teami si nu fiu vizut devreun profesor. Mi intristam aflAnd cdt sunt, inci, de slab, detimid, de nehotirdt. M-ar fi desfhtat si am voinla furtunoasi qi sifug, si lucrez in porturi, si dorm in birci, si cutreier [iri. Dar eumi mulgumeam si visez o izbdndi tirzie qi si sfirgesc caietele

JurnaluluL Piqeam ingindurat citre qcoali. Dinu m-a ajuns dinurmi qi m-a strigail doctore! Aceasta, pentru ci sunt miop Eicitesc cirqi cu coperte cenuqii. El era fericit; il ascultase Vanciu gi

r'upsese un ,,suficient". Pe astizi avearn patru probleme:- ...Grele si incurcate.Atunci am schimbat vorba. I-am spus ci romanul meu va avea

patru sute de pagini Ei c[ va fi primul dintr-o serie ce se va numiDacia Felrx. Eu qtiu ci n-am si scriu niciodatil aceasti. serie.-Pentru ci trebuia, totuqi, si rrit problemele grele, i-am mirturisitci cel de-al doilea volum se va petrece intr-un salon de coiffeur.Dinu a rds.

n,il{omanul trebuie scris. Mi-a spus Ei Dinu: ,,Cine va mai

,l,ultunci si te lase corigent?" Se g6ndeqte, poate, cu bucurie

,ill,n,nnitatea lui ln roman. M-a rugat si se numeasci tot Dinu,L/ltl,lr melancoltc' Incolo, pot scrie orice despre el. Stiruietl)i;scriu tot Ce cred eu despre el.,,Dar pe cine ar puteat[]n,,,,aceasta?" gandesc eu, ca un adevirat autor de romane.illllnrerge tot flal riu. de la o lreme, cu qcoala. Singura ni-.,r,anmas rom/nUl care va apare in vitrine la toamni. Cori-d41]',,1r'oi rimAne , da. pentru Cea din urmi oar5.. Profesorii se

$0,,,6 de mine, ma vor respecta qi se vor impotrivi in cance-{,,ydVanciu v/ notiri si mi lase corigent la matematicd, iarllrioplla germana.li'ij1

,,m avut deloc tro.o. siptimina aceasta; Ei se apropie,.,,nilultimului tfirlestru. Luni am dat extemporal la francezd,

{$firutia". Tollq 6;, de Ease ani, extemporale numai din{r'.l,rici". Si, fire5te, nu am invitat nimic de sase ani. Am si iau

liltu'r*ruto ,,irrsuficient", cum am luat ierila germani, cindfji6potmia cerdt si-i povestesc pe nemleEte primul act dinL|,l,,nderldieise. ulh clasa a II-a ne cere si povestim pe nem-1,,

nardaci nu re-a invdlat niciodati nem!easca?...Itli,ulimineatn porlisem melancolic spre qcoali. infrunziseri,j,,61ilnii

qi era sdnlh, iar eu nu aveam nici o problemi scrisi.

fllupdeam: ar trroUi si fug in Ciqmigiu. Dar geanta m-ar fi

il'fllSiapoi, mi-ar ti fost tot timpul teami si nu fiu vizut dellrnrufesor. Mi Inkistam alldnd cat sunt, inci, de slab, dellliirnehoterat, M-ar fi desfitat si am vointa furtunoasi si silll,ifLr,*ri" porturi, si dorm in birci, si cutreier giri. Dar eull

11,ltur,a- sd usez o izbdndi tirzie gi si sfArqesc caietele

l[lplui Pileam in$dndurat citre qcoali. Dinu m-a ajuns din

{j,,61i ma strigat: Qoctore! Aceasta, pentru ci sunt miop qi

[,,:irtl ru .op.rte cenu$ii. El era fericit; il ascultase Vanciu Ei

li6llun,,suficient .Pe astdzi aveam patru probleme:

nl. t;rele qi inculcate.

ltrrlriam schimbat v-orba-, I-am spurs ci romanul meu va avea

pede pagini gl ci va fi primul dintr-o serie ce se va numi[ix, Eu Eti/ cd. n-am si scriu niciodati aceasti serie.

ldtrebuia, lptuqi, si uit problemele grele, i-am mirturisitrltal doilea 1olurn se va petrece intr-un salon de coiffeur.

- Are s5-f vini" greu, pentru ci tu n-ai fost niciodati birbier.Mai bine situeazi volumul al doilea intr-o qcoali de fete.

Aici am protestat eu. I-am amintit ci nu cunosc nici o elevi,afari de cele citeva din societatea noastri ,,Mwza". Vari-mea,unicul izvor de inspiralie, a urmat clgiva ani la cilugd.rile, dar se

arati plictisiti de cite ori o intreb asupra viegii din pension.Am acceptat, totuEi, si public la sfdrgitul Romanului adoles-

centului miop un apel citre elevele din cursul superior, prin careaE putea obfne ,jurnale", confesiuni qi aminunte. Cu acestmaterial cules ,,sur le vif' ag putea compune volumul al doilea.

Intrind in curtea liceului, a trebuit si uitim Romanul s,i si negribim, ca si nu fim zirigi de pedagogul cel nou. Am alergat pecoridor, am sirit treptele patru cAte patru. In clasi, mi-am luatlocul din banca I, iar Dinu s-a strecurat, liniqtit, in fund.

Eu nu am noroc. Alfli au noroc si la fete, qi la cirqi, qi la qcoali.Eu am renunlat bucuros lajocul cu fete qi lajocul de cirli numaica si am noroc la qcoali. Dar nu am.

Cind sfArEisem de copiat de la un vecin cea dintAi qi cea maiuEoari dintre cele patru probleme grele, intri Vanciu. Mie imipiere tot curajul cind ii ziresc catalogul cu scoarfe negre gi en-t€te alb. Vanciu saluta demn gi ingiduitor, sigur de evidenta luisuperioritate qi de nenorocul nostru. De cdte ori nu mi-am juratcu, privindu-l cum intri, ci voi studia pitimaq matematica numaica si-i pot impotrivi aceeaqi privire senind gi siguri... In gind -daci sunt ascultat - imi batjoc de pintecul pe care incearci si qi-lascundi sub croiala vestei. Am allat de mult ci Vanciu e un Don.fuan. Daci aE fi femeie gi l-aq avea tot profesor de matematici,sunt sigur ci nu i-aE putea rezista. Mi stipinegte cu glasul, cucalmul, cu ochii Ei cu dezlegirile problemelor. Mi-e ciudi ci nurn-a pilmuit niciodati, ca si-l pot uri. Imi spune numai ,,cap delcmn" de cAte ori greqesc semnele algebrice; qi ,,cap sec" de citerrri mi intimidez la tabld, fascinat de un desen geometric ciruiatrebuie si-i gisesc rost, valoare qi dezlegare.

Am ficut rugiciunea, si eu mi-am dat seama ci mi rugam, nustiu cui. Mi rugam ca Vanciu s5" intoarci foaia catalogului Ei siasculte colegii de la sfirEitul alfabetului; sau si fie chemat laminister; sau si intre servitorul qi si-i aduci o veste neagteptati,iar noi si avem intreaga ori liberi. Poate mi rugam Ei altceva.

FireEte, m-a chemat cel dintii la tabld,, cu toate ci nu eramsingurul neascultat din clasi. Arn piqit demn, cu caietul, cu creta

;i buretele. Nu voiam ca ceilalgi si alle ci mi-e teami de Vanciu.De altfel, cum mi apropii de tabli, mi linigtesc. Panica piere dinsenin. Privesc calm ochii profesorului gi, cind gi-i pleaci in caiet,zimbesc ingiduitor celor din binci.

- Cite probleme am alrrt?- Patru.

- Unde sunt?

- N-am putut si le fac pe toate, rispund eu umilit Ei cintirinddispre,tul privirilor lui Vanciu.

- Fi-o atunci pe prima. $tii enunqul?...NuJ qtiam. Dar am ficut semn ci-l gtiu. Vanciu si-a intors

scaunul cltre mine, Ei-a incruciqat bralele ;i aEtepta. A inqeles, Eia inceput si-mi dicteze:I

-,,Intr-un cerc de razd.R, zona niscuti de un arc, cdnd cerculse invirteEte in jurul unui diametru care trece printr-o extre-mitate a arcului, are ca baz\.un cerc, a cirui suprafagi este egalicu sfertul zonei. Si se calculeze inilgimea x a zortei."

Nu qtiam de unde si incep. Nu pricepeam nimic Ei nici nu miputeam gindi la problemi. Imi fixasem privirea pe cele citevacifre scrise la colgul tibliei si incepui a-mi friminta figura, ca sicreadi Vanciu ci-mi frimint mintea. In timpul acesta, eu gdn-deam: ,,Ei, al dracului!" qi apoi pocneam din dinf. Era tot ceputeam face.

Vanciu mi socotise multd vreme imbecil gi mi menajase.Poate a aIlat, insi, c5. rr'd. prefac, ci nu invig niciodati qi, deatunci, nu se mai lisa induioEat de nitdngia mea. Totugi, bilbiie-l1le, zilpilcelile Ei mimica simulati la tabli nu rimin firi efect;Vanciu imi di intotdeauna ajutor.

- Ei, nu merge?

- Avem un cerc...imi adusei aminte cI gi in caiet ficusem umrl, plimbind creio-

nul pe marginea unui capac de cilimari. Incepui a construicercul, Ei qtergeam mereu, ca si mai treaci. din timp. Dar totul erazadarnic, pentru ci nu gtiam problema.

- De ce nu inveli, mi?- Invi1, domnule Vanciu, dar mi zilpilcesc..,

- Cine invaqi bine....

- Eu invil, domnule Vanciu...

- Nu mi intrerupe!... Cine invali bine, nu se ziplceqte...- $tiu, domnule Vanciu...

10

.,,roiarn ca ceilalti si afle ci mi-e teami de Vanciu.

)rriapropiide tabli, mi linigtesc. Panica piere din,,,,paapropu oc taDla, ma lrnrgtesc. yarrrca prere drn

1{/m ochii profesorului Ei, cind qi-i pleaci in caiet,/lu,itnr celor din binci-

am al'Ut?

Llefacpe toate, respund eu umilit qi cdntirindlui Vanciu'

pe prima. $tii enungul?...Dal am ficut semn ci-l Etiu. Vanciu si-a intors

fne, gi-a incrucigat bra.tele Ei agtepta. A ingeles, qi

de razi R, zona ni.scuti de un arc, cdnd cerculjurul unui diametru care trece printr-o extre-

x,we cabazd. un cerc, a cirui suprafali este egali1,5dse calculeze inillimea x a zonei."

si incep. Nu pricepeam nimic qi nici nu mihproblemd. Imi fixasem privirea pe cele cdteva

locotise multi. weme imbecil qi mi menajase.

irlsl, ci mi prefac, ci. nu invig niciodati ;i, de

i!" qi apoi pocneam din dinf. Era tot ce

ilisa induioqat de nitdngia mea. Totugi, bdlbiie-r1,nig2 simulatd,la tabll, nu rimdn fbrl efect;

aJutor.

tibliei qi incepui a-mi friminta figura, ca siifrim:int mintea. In timpul acesta, eu gin-

Lte ci gi in caiet fhcusem umrl, plimbind creio-unui cap4c de cilimari.'Incepui a construimereu, ca si. mai treaci din timp. Dar totul erainu qtiam problema.,mi?Vanciu, dar mi zipicesc..,

!... Cine invali bine, nu se zipicegte...Vanciu...

10 1l

- Spune atunci.

- $tiu, dar si vedef...- Repeti enun,tul.Pauzd lungi, in care timp biiegii iEi gineau risuflarea.- La loc!...M-am aqezat in banci, uqurat. in carnetul albdstrui, la ziua de

15 mai, Vanciu s-a iscilit sub un magistral Ei dureros de citeg,,insuficientt'. Eu m-am preficut ci urmiresc cu atengie Eicuriozitate calculele vecinului rneu de catalog, un italian roscat qimiop, care se incipi@neazi. s6. nu poarte ochelari. Acela iEi qtialecgia. Explica, explica, iarVanciu ii striga la ristimpuri, exasperat:

- Lucreazd., domnule !...Dupi ce a ieqit Vanciu, biiegii m-au inconjurat qi m-au intre-

bat, bucurdndu-se:

- Ce te faci, tipule?Le-am rispuns ci pulin imi pasi, pentm cd, eu sunt eu, iar ei,

simpli elevi dintr-a qasea reali. De cite ori sunt umilit, md, ariltsuperior Ei nu mi feresc de a le dovedi celorlalgi intregul meudispre!. Eu in,teleg ci aceasti reacgiune e copillreasci, dar nu opot indepirta. Cind mi liniEtesc, mi mustru.

M-am intors acasi impreuni cu Dinu, Ei, pe drum, am plinuitcapitole din roman. Nici nu voiam si mI gAndesc la noul ,,insu-ficient", pe care miine va trebui s5-l arit mamei. Socoteam amin-doi ci singura mea nide.jde nu rim6ne decit Romanul adoles-centului miop, Ei ci trebuie si mi apuc numaidecdt de lucru.

Acum insi, dupi ce am scris atitea pagini in caietul meu, numai am cur{ul si incep cel dint6i capitol. Se apropie seara,miine am lecEii grele, iar pe masi am lisat la jumitate Bouvardet Pdcuchet.

II. GLORHLI,JI ROBERT

Robert mi-a mi"rturisit, odati, ci D'Annunzio ii seamin5. Acitit L'enfant de volupt6 qi Le Feu, dar pronunql I1 Piacere, IlFuoco. Md. iziteazi in mansardi Ei imi vorbeEte melancolic deneghiobia noastri Ei de gloria sa. AscultinduJ, mi gindesc la

personalulprcare : srr4lrrpnonq

int*iduir Robe 56* nu bir,,,rrIi

suspeneazi. ,iIt:n{ari

-6121 dgctore = sromb.rn rl-Trebuie si nascotrzirr

iz lirrdrrT

muh cd ii asrund - brIlrzs ii fu rtm

piene, in acrla$i [r iru.lu ti,rrnrr4

inpiedici si alf nQ*3*,u f, t,;5,r*'- lm * gloti giiolr rns ixc -

ps5s1 y ;rrfl iclitilui 32 Jr)dox

place sd mi port ctrr'rr ngq in i? flrlq

ain clni si iin filn\Ifi rib il rnn:nil

sprancene, crl buze\lrj

n,trr:rnirqt

obralii moi; lruntbQui il iorrr iiludo

bliatfrumos. ,zonrnltdid

Dar nu scfY' i=t ,lrrle u il0

sileste nimeni 5a am=rrrs ir insnin ilnlr

md ocupacuflt de R{

efimurnqnoin

in ,ominul rnfu. $i ii ,um llnnmor ni

dezldntui, ,urnihrb

Conflict, infe tiri" rni,nitt*lcapirol,Iu mi'am H nu.im u71e4u1

srii,. Romanul va tla fl luflnrfisfl,x11,

firefle. Mi voi lu8rG'qrn ior il/l :r,ru

de scoali Dat rubieiCurrs0 ltrori*

pentru ci nu funos eofll] ln i: m11rq

troduc pe vad'nea' 'ssn.flfv\ rbox

Mise pirea ci rlbTdsnir s:rq r,iM

uagerat, Am irrtele-R-:lrrri nri ;611g 11

cd reperamsrrne ti - i. rpr rnslqiil

Cire ar prrrea. fi 11 61yq rn rrsJ

er.ina din ^vlle$alTJripliv

nill tnion

prieteniimei rru a n-Ji s lu iuiirnnrrq

arpureainterrsa 1t nzrr:tli y,1^*

cunoa$te. gi apol' € ,ioqs i?,r4r;otru

surprinde nai intererstrri ism r[11 jrqrn

mntanoastri, DaL Q Jn0.ittir1xl gn,

am cunoscut cfize nf\ elhr lut11y1[xfl]6

au cun'scu; frebtlirrdrT .tnx1ull ur

intilneasci tof eroiiiiorlitoJ irnrmlirni

personajul pe care il voi crea eu din Robert. Citeodati zimbesc:intrevid un Robert implinit, schimbat, transfrgurat. El misuspecteazi.

- Ce ai, doctore?._ Trebuie si niscocesc rispunsuri istege. Robert binuieqte demult ci ii ascund pireri asupra-i. El mi admiri gi mi dispre-

fuieEte, in acelaqi timp. Mi se plinge de slibiciunile lui, care ilimpiedici si ajungi glorios.

- Daci am glorie, femeile gi banii vin de la sine...Robert se inflicireazi, cdndvorbeqte de femei. LJrsuz, cum imi

place si mi port cu el, l-am surprins de multe ori ci le cunoaqtedin cirqi qi din filme. Poate e inci virgin. E un adolescent firisprincene, cu buze de giranci tAnilr5,, cu birbie lustruiti, cuobrajii moi gi frunte ingusti. Eu spun tuturor ci Robert e unbiiat frumos.

Dar nu scriu, inci, in caietele menite romanului. Nu misileqte nimeni si aminunqesc portretul prietenului meu. Vreau simi ocup acum de Robert, pentru ci el va fi un personaj de seamiin romanul meu, qi trebuie si chibzuiesc conflictul pe care il vadezlinfui.

Conflict, intre cine? IatI ceea ce mi impiedici si incep primulcapitol. Nu mi-am hotirdt intriga. Eroul sunt eu; aceasta e tot cegtiu. Romanul va cuprinde crizele gi sfirqitul adolescenf.ei mele,firegte. Mi voi zugrivi qi analiza alituri de atigi prieteni Ei tovariEide Ecoali. Dar subiectul romanului meu trebuie siJ inventez. $ipentru ci nu cunosc subiect flri eroine, trebuie neapirat si in-troduc pe vari-mea. Am incercat. N-am putut scrie nici o pagini.Mi se pirea ci trebuie si scriu ca intr-un roman: atent, inflorit,exagerat. Am infeles ci mi depirtez de ceea ce puteam spune eu,ci repetam scene citite in cirqi. $i atunci aminam iar capitolul.

Care ar putea fi subiectul romanului? Dragostea mea citreeroina din vilegiaturi, nu. Eu n-am iubit; nici unul dintreprietenii mei nu a iubit, aSa cum se afli in romane. Nu qtiu daciar putea interesa un fapt sufletesc pe care autorul insugi nu-lcunoaqte. $i apoi, eu nu cred ci dragostea e ceea ce se poatesurprinde mai interesant in adolescenti. Nu cunosc decit adoles-cenla noastrl.Dar, oare, nu trebuie si scriu numai despre ea? Euam cunoscutcize mai interesante. $i o parte din prietenii mei le-au cunoscut. Tiebuie si caut un eveniment in jurul ciruia si se

intilneasci to1.i eroii romanului. Aq fi fericit si gisesc un conflict.

t2

IOicrea eu din Robert. Cdteodati zimbesc:p fioberr implinit, schirnfuaq transfigurat. El mi

dnimcesc rispunsuri istele. Robert binuieste deggtrndpireriasupra-i. El mi admiri 9i mi dispre-

frimp, Mi se plAnge de slibiciunile lui, caie il

qibanii vin de la sine...ireazlcindyel6"qte de femei. lJrsuz, cum imi

lnrtl, l-an suprins de multe ori ci le cunoastefilme, Poate e inci virgin. E un adolescent dribure de $ranci tAniri, cu birbie lustruiti, cufrunte ingusti. Eu spun tuturor ci Robert e un

inci, in caietele rnenite romanului. Nu miiruntesc porffetul prietenului meu. Vreau si

R0ber|pentnr ci el va fi un personaj de seamdlitrebuie si chibzuiesc confiictul pJ care il va

Iqt.:o ce mi impiedici si incep primulhotirit intriga. Eroul sunt eu; aceasta e tot ce

inde cri2sls qi sfirqitul adolescengei mele,sianalizaalituri de atiti prieteni gi tovariqifultomanuhi rneu trebuie si-l inventez. Sisubiect firl

_s_roine, trebuie neapirat si in-Am incercll \-u* prr,rrt scrie niii o pagini.riesiscnu ca in6-un roman: atent, innorit,

midepirtez de ceea ce puteam spune eu,in cir-ti. 5i atunci amdnam iar capitolul.

fisubiectul romanului? Dragostea mla citreaturi. nu. Eu n-am iubit; iici unul dintreiubit, as,a cu6 se alli in romane. Nu stiu daciun fapt suflslsss pe care autorul insuqi nu-l

rpOl eU nu cred ci dragostea e ceea ce se poateJilfrcilnrin adoles."ntl. Nu cunosc decAt adoles-lqoarc,nu rre6ale si scriu numai despre ea? Eu

nte. $i o parte din prietCnii mei le-lliluie sicaut un eveniment in jurul ciruia si se

iiromanului. Aq fi fericit si gisesc un conflict.

I2 13

Atunci, planul de lucru ar fi sirnplu. M-aS mul,tumi sI prezint,rAnd pe rdnd, personajele, nici unul intrecind Saptesprezece ani.Aq limuri, apoi, conflictul. Romanul s-ar continua Ei sfhrgi dinpropriile lui necesitili. Cdnd...

Dar toate acestea sunt piliwigeli inutile. Eu nu am gisittrimic .frresq tri"it, care ar putea preface romanul meu intr-unroman cu subiect. Prietenii imi spun ci voi scrie un roman demorar,'uri gcolireEti. O lume ignorati, viciati gi neingeleasi inliteraturi. Dar eu nu pot descrie. Firi si vreau, modific,exagerez. $i apoi, romanul trebuie publicat, inainte de toate,pentru promovarea mea in clasa a $aptea. Trebuie si fie o oglin-di a sufletului meu, frrda fi un roman psihologic; pentru ci nuJvreau falsificat de analize. Nu am si-l scriu nici sub formi de

.lurnal. Atunci aq uita mereu ci scriu pentru cititori striini, m-agocupa prea mult de aminunte intime Ei n-aq avea succes. N-a$avea singurul lucru pe care il caut.

Dupi ce am incheiat ultima fraz6, m-am oprit. E adevirat ciaceasta caut? Nu qtiu, nu qtiu. Sunt atAtea lucruri de spus, si nuam tragere de inimi si le scriu. In orice caz, adevirttl asupra meapi asupra altora l-ag spune in caietele Jurnalului, iar nu intr-unroman pe care il vor citi atAf necunoscugi, in faga cirora nut,rebuie sI apar cu toate slibiciunile mele.,.

Nu gindesc intotdeauna astfel. Dar mie imi place si mi con-Irazic. Din pricina aceasta nu recitesc bucuros memoriile vechi.

Dar am pierdut iar frrul. Adevirul e cd Romanul adolescen-tului miop va fi o serie de scene, de impresii, de portrete Ei deconcluzii asupra mediului qcoliresc Ei sufletului adolescengilor.Dar aceasta pare pedant qi rece. Mai ales ,,concluziile". Sunt sigurcI romanul meu nu va cuprinde concluzii; pentru ci eu insuminu mi-am gisit pdni acum. Dar seria aceasta de scene, cine o vapovesti? Si renung la idila eroului meu?

...Am plecat de la Robert, de aceasta sunt sigur. Daci l-aq silipe el, in roman, si iubeasci o fatA pe care o iubeqte qi Dinu?... Estupid. Nu i-am vizut niciodati iubind. Flirturile lor nu-mi derui.luiesc nimic, pentnr ci nu-i prefac. Iar am alunecat in disculiicritice. Romanul meu va fi scris fbri disculii, frri explicagii datein jurul oricirui fapt.

Exerciglile in jurul capitolului I n-au avut rezultat. Voi incercas[ scriu pregitiri de roman ;i si clasific material - asupra mea Eiasupra celorlalgi - chiar inJurnalul acesta. Voi avea griji, insl, ca

atunci cind imaginagia se af6F qi transfigureazi realitatea, s-o

incurajez, s-o 4iut, iar nu s-o potolesc, ca mai inainte. Mi voigindi daci trebuie atunci si adaog foi noi, in care si precizez:

,,Acest pasaj e neadevirat; altfel s-au petrecut faptele". In oricecaz, pregiltiri pentru roman, incerciri de a schiga anumitecapitole - ce vor fi acolo povestite la persoana a treia - trebuiescincepute sistematic. Robert, de la care am plecat in aceste pagini,e un prilej.

Cu prietenul meu Jean Victor Robert am incercat, in Siptj;r,ildna Patimilor, cea dintii aventuri. Prietenii mi cred timidprintre fete. Eu sufbr din pricina miopiei qi a urlqeniei mele. Aqsuferi mai mult daci aE fi respins. Iar eu weau si inving intotdea-una. De aceea mi arit retras, dispreguitor. Nidijduiesc intr-untimp cind munca mi. va inilp destul ca si atrag privirile.Suferingele mele - pdni atunci - nu le va cunoagte nimeni.

Dar toate acestea n-au ce ciuta alituri de o aventuri erotici.Si iau seama, gi si nu le strecor gi in roman.

Indemnat de Robert gi de Perri, aducind si pe Dinu, amint4lnit in acea dupi-amiazi patru fete in Parcul Carol.

In Parcul Carol se intdlnesc perechile de liceeni, aceasta se

qtie. De aceea, eu m-am impotrivit mult. Mi stinjeneau privirilestriinilor. Parcul era prea populat, chiar cu perechi. Iar noi - cugepci de liceeni, lingi ele, cu uniformi - eram de-a dreptulsuspecli. Totuqi, acelaa rimas locul de intdlnire.

Robert le cunoscuse. El mirturiseEte ci fetele ii dideautircoale Ei atunci, resemnat, le-a vorbit. Perri ne Eopte$te ci le-au

,,agil1at" amdndoi intr-o seari., pe bulevard. Robert era stinjenit qi

le vorbea despre literatura francez6.. Fetele au rimas fermecate.Le-am int6lnit ldngi Arene, pe o alee dosnici, zimbind gi

roEind. Ni s-au prezentat din vArful buzelor. Cu toate incercirilede a se dovedi nevinovate, la prima aventur5, lisau aceeaqiimpresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. Erau simpluimbricate, cu obrajii pudraf, cu pirul atent presat, cu buzeletimid inrogite. Am awzit acele adorabile fraze de inceput, cuironii stupide, rds incurajator, cu gesturi. Fetele se aritau migu-lite de toviriqia noastri. Mergeam impreuni, doul fete gi doibiiegi. Nu ascultam decXt pe Robert, care incerca si aprindidiscuqia asupra iubirii gi femeii. Perri cocheta o r,rrlgaritate impre-sionanti. Dinu vorbea rar, privind in ochi, fumdnd, aEtepdnd sA

farmece. Eu ticeam, cu un smoc aspru de pir ro$u pe frunte.

t4

atunci c6nd imaginalia se alA4n qi transfigureazil realitatea, s-o

incurajez, s-o ajut, iar nu s-o potolesc, ca mai inainte. Mi voigindi daci trebuie atunci si adaog foi noi, in care s5' grecizez:,,Acest pasaj e neadevirat; altfel s-au petrecut faptele". In oricecaz, pregdiri pentru roman, incerciri de a schila anumitecapitole - ce vor fi acolo povestite la persoana a treia - trebuiescincepute sistematic. Robert, de la care am plecat in aceste pagini,e un prilej.

Cu prietenul meu Jean Victor Robert am incercat, in Sip-timina Patimilor, cea dintii aventurd. Prietenii mi cred timidprintre fete. Eu sufir din pricina miopiei Ei a urileniei mele. Aq

suferi mai mult daci aE fi respins. Iar eu vreau si inving intotdea-una. De aceea mi arit retras, dispre,tuitor. Nid{duiesc intr-untimp cind munca mi va inilfa destul ca si atrag privirile-Suferinlele mele - pdni atunci - nu le va cunoagte nimeni.

Dar toate acestea n-au ce ciuta alituri de o aventuri erotici.Si iau seama, qi si nu le strecor gi in roman.

Indemnat de Robert Ei de Perri, aducind Ei pe Dinu, amintAlnit in acea dupi-amiazi patru fete in Parcul Carol.

in Parcul Carol se intdlnesc perechile de liceeni, aceasta se

qtie. De aceea, eu m-am impotrivit mult. Mi stdnjeneau privirilestriinilor. Parcul era prea populat, chiar cu perechi. Iar noi - cuqepci de liceeni, lingi ele, cu uniformi - eram de-a dreptulsuspecl.i. Totuqi, acela a rimas locul de intilnire.

Robert le cunoscuse. El mirturiseqte ci fetele ii dideautdrcoale qi atunci, resemnat, le-a vorbit. Perri ne qopteEte ci le-au

,,agiltrat" amlndoi intr-o seari, pe bulevard. Robert era stAnjenit qi

le vorbea despre literatura francezl'. Fetele au rimas fermecate'Le-am intilnit llngi Arene, pe o alee dosnici, zimbind gi

ro;ind. Ni s-au prezentat din virful buzelor. Cu toate incercirilede a se dovedi nevinovate, la prima aventuri, lisau aceeaEi

impresie de ucenice dintr-un atelier de croitorie. Erau simpluimbricate, cu obrajii pudrali, cu pirul atent presat, cu buzeletimid inroqite. Am auzit acele adorabile fraze de inceput, cuironii stupide, ris incurajator, cu gesturi. Fetele se aritau migu-litc de tovlrl1ia n()asl:rl. Me:rgcam impreuni, doui fete Ei doillirit:1i. Nrr irst:rrltartt <k:<'iit pc l{<tbcrt., care incerca si aprinditlis<'rr(iir irsul)r'il irrbilii tri li'rnt'ii. l)t:t'ri cocheta o r,rrlgaritate impre-sirlnirrrlir. l)itttr vot'lx':r rlrr; plivirr<l in ochi, fumind, aEteptand silirlrrrc<'r:. llrr liict'irrrr, ('lr ulr srn(x' ltsprtr de pir roEu pe frunte.

t4 15

!l inutil si reproduc aici conversagia. Intr-o jumitate de ceas,glrcala se rupsese. Ne-am distanfat, perechi, perechi. Eurirnisesem cu sora fetei care ii plicuse lui Robert. O bruni cupritlirie albi, cu obrajii albi qi ochii negri. De cite ori o priveam,rrrir tulbura gindul ci am mai vizut-o in toate grupurile de fete,in toate liceele, la toate serbirile. Era cea mai mici din grup qi,

l)oate, cea mai cuminte. Eu am wut si-mi dovedesc ci am curaj.Irni spuneam: ,,Sunt laE daci pini ce numir zece nu ii trec bragulsrrb bra{.ul meu." Fata s-a inrogit mult, mult. Eu eram palid,irrtunecat. Vorbeam, vorbeam. Imi ajungeau pe buze toate anec-rkrtele erotice, toate cuvintele cu doui inqelesuri. Fata care nusrrrprindea intotdeauna sensul tiinuit se pierduse. Eu p5;eamirlriisat, strAngindu-i bralul, infiorat de tremurul trupului, derrlrurii pirului, de buzele ei.

Imi spuneam: trebuie s-o sdrut! Numiram pdni la zece. Nuirr<lri.zneam. Mi incruntam, roqu, zdpilcit, umilit. Fata cuteza si

. -avorbeascl. Imi porunceam. $i ea se scutura sub buzele mele reci,strivite pe obraji, pe pir, pe umirul de stofh decolorati.

Dar voiam prea mult qi fiptuiam prea repede. Era incil zirlcplini. Se zireau gi se auzeau celelalte perechi. Eu mi-am silittovariqa si se ageze cu mine, lingi un brad pipernicit. $a asezatrrriri mult tAritl. Nu vorbea nimic. Se impotrivea cu ochii, curnliinile. Eu gindeam cine Etie ce act nebunesc. $i fata se

irrspiiminta. Cind i-am sirutat buzele, s-a ridicat ca un arc, gi-a

s('uturat rochia qi mi-a spus, licrimind, ci pleaci si-Ei caute sora.l,lr mi-am pierdut intr-o clipi dorinla stupidi de a mi dovedirrt:cioplit, incult, brutal. M-am apropiat de ea qi am mustrat-o cis-ir lisat sirutati de mine. Nu qtiu de ce eram indemnat si mint.Minfeam spunindu-i c5, am voit si aflu daci e ,,cinstiti" sau daci"st:nmini surorii sale. Am inceput si-i invinuiesc sora de atiteaIrrr:ruri care o ruqinau, iar pe mine mi alinau. Vorbeam aspru, currrii, riu, impotriva surorii, - pe care atunci o cunoscusem -,rnlrturisind ci Etiu multe lucruri compromilitoare asupra-i. FatarrJ)roape plingea. Eu stiruiam. Spuneam ci trebuie si ajungi dinrr<lu ,,fatl morald". Imi plicea s-o chinui stupid.

Ne-am int6lnit toate perechile la cealalti parte a Arenelor.l,'ctele se sirutaseri, se imbrifEaserl cu prietenii mei.Jean Victorcra fericit. Dinu iqi figiduise, poate, si revini. Ochii tuturor s-auoprit asupri-ne: Eu livid, ea plinsi. Cine gtie daci nu ne invidiau...