Reciprocitatea economica in societatile umaneAltruismul reciproc se regsete n toate societile i economiile umane, dar in multe privinte acesta este esenialul vieii economice n majoritatea societatilor de tip vntor-culegtor. Vntorii-culegtori sunt extrem de remarcai pentru abilitatea lor extins de a mpri mncare, n special carne. Cnd un om aduce un animal napoi in tabara, el l va imparti in porii pe care le va drui mai departe, ateptndu-se s fie rspltit ntr-un fel n viitor. Un vntor va da altora n mod repetat fr s se produc vreo rsplat pentru c acesta tie c ansele sunt mari ca un schimb reciproc s se produc n cele din urm. Unde reciprocitatea este de o importanta cruciala, se dezvolta norme puternice de partajare si smerenie individuala.Richard Lee a comentat cu privire la Kung San(1978-888):Cea mai serioasa acuzatie pe care Kung o poate adresa unei persoane este zgarcenia si aroganta. Cnd eti zgrcit i fr de inim tezaurizezi bunurile tale cu gelozie i n mod secretos, pzindu-le ca o hien. Corectivul pentru acestea n viziunea lui !Kung este s-l pui pe strngtor s druiasc pn l doare adic s-l faci s druiasc generos i fr hotar pn cnd toat lumea va putea vedea c el este cu adevrat vindecat. Pentru a putea asigura conformitate cu regula fundamental, membrii clanului !Kung se intimideaz unul pe cellalt n mod constant pentru a deveni mai generoi i pentru a nu iei din tipar prin tezaurizarea unui mic ou de pasre.Vntor-culegtorii triesc n mod normal n grupuri foarte mici, iar cei gsii n epoca modern se gsesc de obicei n medii puin dezirabile. Dei resursele nu sunt neaprat insuficiente, acestea difer n mod deosebit de la regiune la regiune i de la perioad la perioad: aceasta se refer n mod special la resursele animale. Din aceast cauz i datorit faptului c vntorii difer n materie de abilitate i de nivelul de motivaie, succesul unui vntor difer de asemenea n mod deosebit. Ce este de fcut? Un rspuns raional ar fi s se pun accentul pe mprire deoarece aceasta va avantaja fiecare individ pe termen lung, i destul de des, i pe termen scurt. De exemplu, dac Morg omoar un animal mare, i numai el i familia lui l mnnc, el i familia sa pot suferi, poate chiar vor muri de foame atunci cnd Morg nu va aduce nimic acas zi dup zi i nimeni altcineva nu va mpri vnatul cu ei. Dar dac Morg va mpri generos din vnatul su cu ceilali atunci i ceilali vor mpri vnatul lor cu el i familia sa pe viitor. Astfel comportamentul generos a lui Morg ajut la garantarea securitii pentru el i familia sa.Cnd ar trebui ca mpritul s fie nlocuit cu tezaurizarea? O circumsan major pare a fi saturarea sezonier. Societile de tip vntor-culegtor care au parte de sezoane cu resurse foarte abundente combinate cu sezoane srace, cum ar fi iernile friguroase i reci, vor fi foarte motivate s stocheze cantiti mari de mncare. ntr-adevr, Alain Testart a trasat o distincie important ntre vntori-culegtori care stocheaz mncare i cei care nu, i se pare c npritul este mult mai rar printre cei care stochez dect printre cei care nu o fac. mpritul se diminueaz de asemnea pe msur ce societile fac tranziia de la vnat i cules la agricultur.

Cele 3 tipuri de reciprocitateMarshall Shalins a formulat o celebra distinctie intre cele 3 tipuri de reciprocitate, care sunt: reciprocitatea generalizata, echilibrata si negativa. Reciprocitatea generalizata este cea mai altruista si implica impartirea, generozitate sau daruirea pura.Unul din semnele distincte ale reciprocitatii generalizate este vag de reciprocitate. Persoanelor carora li s-au dat lucruri suporta o datorie si sunt obligati sa ramburseze, neexistand o specificatie de timp, cantitate sau calitate a schimbului reciproc. Natura si timpul schimbului de reciprocitate sunt foarte nedeterminate. Cnd vorbim de acest tip de reciprocitate se consider inadecvat existana unuei discuii sau a unui calcul fi despre tipul datoriei.Partajarea de carne in societatile vanator-culegator este ghidat de reciprocitatea generalizata. Reciprocitatea echilibrata este o forma mai directa de schimb in care partile ajung la o intelegere clara a naturii datoriei, a timpului si a modului de recompensare.Reciprocitatea negativa este extrem de nesociabila, o incercare de a obtine ceva pentru nimic. Reprezinta forma impersonala de schimb si cea mai economica, implicata in tranzacii economice ca tocmeal, jocuri de noroc i furt. n forma sa cea mai extrema se ridic la exploatare. Participanii neleg c interesele lor sunt opuse i c fiecare va ncerca s beneficieze n detrimentul celuilalt. n acest sens, reciprocitatea negativa nu este cu adevrat o forma de reciprocitate.Una dintre cele mai interesante aspecte ale analizei lui Sahlins exte conexiunea pe care o deseneaza intre reciprocitatea de forma i circumstanele sociale.Reciprocitatea generalizata este in mare masura limitata la gospodarie si astfel apare in primul rand printre rude.In satul mai mare sau in cadrul tribului in sine, in mod normal, reciprocitatea generalizata face loc reciprocitatii echilibrate.Reciprocitatea negativa are loc in mare masura in afara sectorului tribal, si prin urmare, se limiteaza in principal la interactiunile dintre straini sau in randul persoanelor cu care unul este abia familiarizat.