Serie nouå, nr. 193-194 / iunie 2011

Pe pãmântul patriei lor, România, trãiesc, înprezent, 61.353 de ucraineni, reprezentând 0.3%din totalul populaþiei. Au fost, înaintea celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, neoficial, aproape un mi -lion. Au prins zorii comunismului românesc, con-form recensãmântului din 1977, aproximativ55.000. Dupã Revoluþia din Decembrie, în 1992,ucrainenii numãrau 67.000 de persoane pentru caapoi, în 2002, numãrul lor sã scadã din nou.

Dinamica demograficã a ucrainenilor dinRomânia, variabilã de la o etapã la alta, trimite laun nex de „cauze“ pe care nu dorim sã le discutãmacum. Vrem doar sã remarcãm faptul cã de-a lun-gul timpului ei au încercat o integrare onestã ºi sâr-guincioasã în realitãþile þãrii, fiind nevoiþi, uneori,sã facã concesii politice.

Schimbarea de regim produsã de cãderea comu-nismului a determinat ieºirea multor oameni dinanonimat care pânã atunci, din diverse motive, aupreferat sã-ºi ascundã identitatea etnicã. Oare acest

lucru înseamnã cã ucrainenii din România au vreunviitor? Este greu sã rãspunzi fãrã ezitare la aceastãîntrebare. Mulþi copii ºi nepoþi care ar trebui sã asi -gure dãinuirea noastrã au parte doar de învã þã mântîn limba românã. Nu este mai puþin adevãrat cã ºitinerii etnici ucraineni, doritori de orizonturi noi, numai sunt interesaþi în foarte mare mãsurã sã-ºistudieze limba maternã. În plus, în multe ca zuri, numai subzistã, în zilele noastre, un dialog au tenticîntre generaþii, experienþe de viaþã. ªi atunci neîntrebãm câþi ucraineni cu o etnicitate asumatã realvor mai fi, aici, peste 20, 30 sau 50 de ani?

Dar de când România a devenit o þarã democra-ticã, a crescut interesul pentru tot ce este legat decultura ucraineanã. Cu sprijinul finaciar alGuvernului României, UUR editeazã cu regulari-tate patru reviste în limba ucraineanã ºi una înlimba românã. În fiecare an, apar, în medie, zececãrþi consacrate beletristicii, criticii literare, fol-clorului, lingvisticii, istoriei, muzicii, relaþiilorromâno-ucrainene. Au loc simpozioane, conferin -þe, mese rotunde, festivaluri, unele dintre ele deve -nite tradiþionale. Poþi sã ai senzaþia cã pe mãsurã ceucrainenii sunt în descreºtere demograficã înRomânia, interesul pentru ei este tot mai mare,fenomen strâns legat de redescoperirea de cãtreromâni a istoriei multiseculare, comune cu a ucrai -ne nilor, istorie despre care nu s-a vorbit în timpulregimului comunist. Am spune cã trebuie sãmuncim ºi sã depunem eforturi pentru ca, în pas cuvremurile, cu globalizarea ºi democratizarea lumii,sã ne manifestãm identitatea etnicã în toatã com-plexitatea sa, sã dezvoltãm viaþa comunitarã, dia-logul între generaþii, sã acþionãm pentru menþine -

rea pe termen lung a vieþii ucrainene în România.Sã colaborãm ºi sã ne aflãm mereu aproape de toþiucrainenii din þara noastrã.

În perioada 22-31 octombrie 2011, se va des -fã ºu ra, la nivelul întregii þãri, recensãmântul po -pula þi ei ºi al locuinþelor din România. Legis la þiaro mâ nã în materie prevede faptul cã la recen sã -mânt se înregistreazã cetãþenii români cu domi -cili ul în þarã, indiferent dacã la momentul de refe -rinþã al recensãmântului se aflã pe teritoriul þãriisau în strãinãtate, precum ºi persoanele de altãcetãþenie ori fãrã cetãþenie care au domiciliul saureºedinþa în România.

Recensãmântul are ca scop numãrarea oficialãa populaþiei ºi obþinerea de informaþii detaliaterefe ri toare la evoluþia demograficã a românilor. Elreprezintã un instrument indispensabil de asigurarea datelor pentru fundamentarea deciziilor îndo meniul economic ºi social, pentru proiectareapopulaþiei pe un orizont mai apropiat sau mai înde-

pãrtat de timp ºi pentru construirea bazelor de son-daj necesare efectuãrii anchetelor specifice în rân-dul gospodãriilor.

Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelorpre zin tã avantaje pe care nu le poate oferi nici unalt tip de cercetare, ºi anume: oferã informaþii cuca rac ter demografic, economic, social etc. la di -men siu ne naþionalã, dar ºi informaþii pertinenteºi ana litice la diferite niveluri teritoriale: regiuni,judeþe, localitãþi; asigurã perspectiva în dinamicãasupra fenomenelor demografice ºi social-eco -no mi ce; ofe rã date care nu sunt afectate de even-tualele erori de selecþie posibile în cazul cerce -tãrilor prin son daj, erorile de înregistrare fiindminime în majo ritatea cazurilor, atât în ceea cepriveºte inte gritatea, cât ºi calitatea informaþiilorcolectate; înregistreazã cele mai mici rate denonrãspunsuri, comparativ cu cercetãrile statis-tice selective curente º.a.

În plus, faþã de recensãmintele anterioare, re -cen sãmântul populaþiei ºi al locuinþelor din 2011,primul ce are loc dupã accederea României înUniunea Europeanã, oferã în planul Uniunii dateleºi informaþiile necesare cunoaºterii potenþialuluiuman al întregii comunitãþi europene, cu informaþiirelevante privind miºcarea migratorie a acesteiaîntre diferitele þãri membre ºi în afara Uniunii, cuun accent special asupra populaþiei active.

Credem cã nu greºim afirmând cã rezultateleviitorului recensãmânt, cele referitoare la structurape naþionalitãþi a populaþiei, constituie punctul deinteres central pentru ucrainenii din România.Aceasta deoarece ultimele recensãminte nu aureflectat numãrul exact al ucrainenilor din þara

noas trã care, în realitate, este mult mai mare. Înspri jinul afirmaþiei fãcute, dorim sã arãtãm cãmulþi respondenþi ai noºtri nu fac deosebire întrecetãþenie ºi naþionalitate, deºi în dreptul românescdistincþia între aceste douã noþiuni este clarã: cetã -þe nia exprimã apartenenþa la o þarã, fiind automatromâ nã, în timp ce naþionalitatea se referã la ungrup etnic, fãrã legãturã neapãratã cu cetãþenia.Aºadar, fãrã a uita þara în care s-au nãscut,Româ nia, ucrai nenii sunt o naþionalitate aparte,carac te ri zân du-se prin limbã, obiceiuri, culturã,mentalitate specifice.

În altã ordine de idei, se observã cã, aºa cum îiprezintã informaþiile ultimelor recensãminte,ucrainenii sunt de fapt fragmentaþi sub numele deucraineni, ruteni ºi ruºi, ceea ce face ca numãrullor sã fie mai mic.

Trebuie precizat însã cã rutenii nu sunt o naþio -na litate aparte, cum se afirmã, ci aparþin aceluiaºineam ucrainean. Limba vorbitã de ei, de exemplu,

nu conþine nicio trãsãturã caracteristicã strãinãucrainenei. Prin urmare, termenul rutean (numedat ucrainenilor din fosta Austro-Ungarie dupãvechea denumire latineascã Rutheni pentru rusini,adicã ucraineni) nu are nici un suport în vreo reali -tate având numai o semnificaþie istoricã. El se cere,deci, abandonat în favoarea sinonimului ucrai -nean.

Tot aºa, prin termenul rus, la noi, trebuie sã seînþeleagã uneori (ca la cronicari, în textele popu-lare sau în unele graiuri româneºti) ucrainean. Aºase explicã de ce în unele localitãþi cu populaþieneaoºã ucraineanã apar ºi reprezentanþi de naþiona -litate rusã (rusy, ruski). Termenul rus pentru ucrai -nean se justificã istoric. Îl mai pãstreazã o mareparte din vorbitorii de limbã ucraineanã încã dinperioada de comunitate a slavilor estici (seco leleVIII-XII), când poporul slav de rãsãrit se numearus, iar limba vorbitã de el era rusa.

UUR considerã deosebit de importantã pregã -tirea cât mai temeinicã a procesului de recen-sãmânt care va avea loc în octombrie a.c. Scopulnostru este ca populaþia de etnie ucraineanã sã-ºiasume într-un numãr cât mai mare identitateanaþionalã, iar acest lucru sã se reflecte în dateleulterioare ale recensãmântului.

În ultimii 20 de ani, am obþinut rezultate impor-tante în domeniul asigurãrii drepturilor mino ri -tãþilor naþionale, dar exercitarea acestor drepturidepinde în mare mãsurã de procentul etnic alucrainenilor din diferite localitãþi ale României.

Ion ROBCIUC

Recensãmântul populaþiei 2011

Curierul UCRAINEAN52

Începutul lunii iunies-a transformat pentrunoi, ucrainenii tulceni,într-o manifestare plinãde satisfacþie ºi bucurie,sentimente generate de împlinirea unui vis al nos-tru care dãinuie de mai bine de trei ani.

Când spun aceasta mã gândesc la faptul cã, înurmã cu trei ani, într-o discuþie purtatã cuorganele administraþiei locale, a apãrut ideeaamplasãrii de cãtre minoritatea noastrã a bustuluiunei personalitãþi marcante în rotonda personali -tãþilor etniilor, situatã în apropierea Muzeului deArtã din Tulcea. Acest fapt ne-a dus cu gândul cãpentru noi, urmaºii cazacilor zaporojeni, bustullui Taras ªevcenko, cel care a ilustrat atât de bineviaþa ºi activitatea cazacilor zaporojeni, faptelelor de vitejie, dar ºi trãirile specifice etniei noas-tre ar fi mai potrivit.

Analizând situaþia m-am adresat atâtAmbasadei Ucrainei la Bucureºti, personal doam-nei Kornelia Luskalova, cât ºi domnului ªtefanBuciuta pentru a rezolva cât mai bine aceastãdoleanþã a noastrã în ideea ca prezenþa spiritualãa etnicilor ucraineni în oraºul Tulcea sã devinã oconstantã.

Astfel, încet-încet am cãutat sã atrag în acestproiect persoane de etnie ucraineanã ºi nu numaiîn ideea realizãrii unei eventuale colecte avândmenirea de a contribui la realizarea bustului lui T.ªevcenko concomitent cu iniþierea de contacte cuspecialiºti în domeniu (arhitecþi, sculptori, con-structori etc.) în vederea proiectãrii, realizãrii ºiamplasãrii unei lucrãri care sã-ºi merite locul înpeisajul urban al oraºului Tulcea.

Trebuie sã menþionez cã eforturile depuse învederea realizãrii acestui deziderat au fost multi-ple ºi consistente, bazate pe instituirea unui colec-tiv care a reuºit, în cele din urmã, sã ducã la bunsfârºit ceea ce ne-am propus, realizarea bustuluimarelui poet ucrainean T. ªevcenko.

Pe aceastã cale se cuvine sã aduc calde mulþu-miri tuturor acelora care ne-au ajutat, în specialconducerii UUR în frunte cu domnul deputat ªte-fan Buciuta, comitetului UUR al filialei Tulcea ºidomnului Mihai Macioca, preºedintele UUR - fi -liala Satu Mare, care a fost alãturi de mine tottimpul, organelor administraþiei locale din oraºulTulcea în frunte cu primarul oraºului, ConstantinHogea, ºi colectivului de constructori de la firmaSC. FILCONSTRUCT SRL - Tulcea ºi cu o

menþiune specialã pentru artistul Radu Ciobanu,autorul lucrãrii.

Ziua de 4 iunie 2011 va rãmâne în istoriacomunitãþii noastre prin faptul cã în aceastã zi, înrotonda personalitãþilor din Tulcea, începând cuorele 11:00, pe un fond muzical ucrainean atâtmembrii filialei noastre, cât ºi alte persoane auînceput sã se adune cu mic cu mare în vederea

participãrii la aceastã importantã manifestare aetniei noastre.

Cãtre ora 11:30, dupã intonarea imnului destat al României ºi Ucrainei am deschis mani-festarea informând participanþii despre acþiuneape care urmeazã sã o desfãºurãm, importanþa ei înviaþa etniei noastre dupã care am invitat sã ros-teascã un cuvânt de salut pe dl deputat ªtefanBuciuta, preºedintele UUR, dl Iuri Verbyþkyi,ministru consilier la Ambasada Ucrainei dinBucureºti, dl Corvin Bangu, subprefect al ora -ºului Tulcea, dl Nicolae Chichi, vicepreºedinte al

Consiliului Judeþean Tul -cea ºi dl ConstantinHogea, primarul oraºuluiTulcea, aceºtia subliniindîn alocuþiunile rostite

importanþa operei lui T. ªev cenko, a manifestãriiîn sine, precum ºi sa tis fac þia cã amplasareabus tului poetului ucrainean în oraºul Tulceacontri buie din plin la realizarea unui climatpaneuropean modern ºi care va evolua din ce înce mai bine.

Am invita-o la microfon ºi pe doamna SilviaZabarcenco, scriitoare, o fiicã a Deltei Dunãrii,care a reuºit, în câteva minute, sã prezinte publi -cului chintesenþa vieþii ºi operei lui T. ªevcenko,realizând cu uºurinþã un „pod spiritual întreUcraina ºi România“ în care „vinovaþii princi-pali“ erau în mod evident Mihai Eminescu ºiTaras ªevcenko.

Dupã acest moment special a urmat dezvelireapropriu-zisã a bustului poetului naþional ucrai -nean, acþiune la care am participat împreunã cudomnul ªtefan Buciuta, Iuri Verbyþkyi ºi Con -stan tin Hogea în aplauzele asistenþei tot mainumeroase.

Acþiunea a continuat cu o scurtã slujbã reli-gioasã, urmatã de sfinþirea bustului dupã care s-audepus coroane de flori ºi flori la baza bustului.

Manifestarea a continuat cu un scurt programartistic susþinut de ansamblul „Zadunaiska Sici“din Tulcea ºi de grupul de banduriste „Malvy“ dinOdesa, versurile ºi cântecele interpretate de aceº-tia relevând pe deplin importanþa momentuluiartistic.

Programul artistic a continuat ºi în dupã-amia -za zilei, când în Piata Civicã a oraºului ne-ampropus sã prezentãm publicului spectator, iubitoral cântecului ºi dansului ucrainean în cadrul unuispec tacol pro activ câteva repere artistice re pre -zen tative, unde cântecul, dansul ºi poezia ucrai -neanã au arãtat estetica ºi sensibilitatea poporuluiucrainean.

În încheiere, simt nevoia sã mulþumesc sincertuturor celor care au fost alãturi de noi la acesteveniment important ºi nutresc speranþa cã peviitor proiectele care se vor derula în urbea noas-trã vor contribui la crearea unui climat social ºisocio-cultural modern, european.

Dumitru CERNENCU

Stimaþi reprezentanþi ai organelor locale ºi judeþene,Dragi oaspeþi din Ucraina,Doamnelor ºi domnilor,

O tradiþie mai veche ne-a adunat astãzi aicipentru a-l omagia pe marele scriitor ºi pictor, pegeniul poporului ucrainean, Taras ªevcenko. Suntpuþini scriitori în lume care au dobândit recu -noaºterea mondialã care sã fi fost simbolulpoporului lor, aºa cum este Taras ªevcenko, carenu numai cã ºi-a gãsit veºnicia printre cei mairecunoscuþi clasici ai literaturii mondiale, dar,chiar ºi dupã un secol ºi jumãtate, a rãmas sim -bolul Ucrainei ºi al întregii naþiuni ucrainene.

Taras ªevcenko a visat ca poezia lui sã devinão cucerire a poporului ucrainean. „El a fost fiude þãran care a devenit stãpân în împãrãþia spiri -tului“ - a spus Ivan Franko despre nemu rirea ma -relui poet ucrainean. El a fost iobag ºi a deve nitun titan în împãrãþia culturii umane. A fostautodidact ºi a indicat noi lumi, cãi deschiseprofesorilor ºi învãþaþilor. Soarta nu 1-a scutitde persecuþie, oferindu-i abia dupã moarte oglorie nemuritoare“.

Ideile ºi operele lui Taras ªevcenko au fost oforþã hotãrâtoare în trezirea conºtiinþei naþio nale

a poporului ucrainean, idei care nici în prezent nuºi-au pierdut din actualitate. Sã ne amintim decuvintele lui „Uniþi-vã fraþii mei, vã rog ºi vãimplor“ care sunt de interes ºi acum pentru cã„numai uniþi prin aceleaºi gânduri“, cum a spusªevcenko, ne putem pãstra ºi perpetua moºtenireaculturalã. Sãrbãtorirea „Zilelor Taras ªevcenko“în întreaga lume ne demonstreazã cã acest eveni-ment este un fenomen cultural nu numai pentruucraineni, dar ºi pentru toþi aceia care preþuiesccultura. În capitala României, la Bucureºti, înparcul Herãstrãu, încã din anul 1952, a fostînãlþat bustul lui Taras ªevcenko, reconstruit înanul 1998 cu contribuþia Uniunii Ucrainenilordin România, a Ambasadei Ucrainei în Româniaºi a Primãriei Capitalei. Un monument construitîn memoria marelui poet ucrainean a fost inaugu-rat acum câþiva ani ºi în satul Negostina dinBucovina.

Sãrbãtorirea poetului Taras ªevcenko înRomânia reprezintã simbolul prieteniei de suflet,simbolul relaþiilor bilaterale dintre poporulromân ºi poporul ucrainean. Manifes tãri cultura -le, concerte, seri literare, mese rotunde, recitãride poezie au loc în fiecare ºcoalã unde copiiiînvaþã limba ucraineanã ºi în toate localitãþileunde vieþuiesc ucraineni.

Aici, participãm la dezvelirea bustului poetuluiTaras ªevcenko. Monumentul a fost realizat deartistul sãtmãrean Radu Ciobanu datoritã efortu-lui depus de cãtre dl Dumitru Cernencu, preºe -dintele filialei Tulcea a Uniunii Ucrai ne nilor dinRo mâ nia ºi a preºedintelui filialei Satu Mare, dlMihai Macioca, finanþat de Uniunea Ucrainenilordin România ºi de Pri mãria Municipiului Tulcea,primar Constantin Hogea.

În numele Uniunii Ucrainenilor din România,în numele Grupului parlamentar al minoritãþilornaþionale ºi al meu personal þin sã mulþumesctuturor acelora care s-au implicat în realizareaacestui edificiu la Tulcea, simbol al prieteniei din-tre naþionalitãþile conlocuitoare ºi doresc sã vãreaduc în memorie cuvintele preºedintelui Sta te -lor Unite ale Americii, Dwight Eisenhower la dez -ve lirea monumentului lui Taras ªevcenko laWashington (1953-1961): „Pentru vremuri vii -toare, noi astãzi prezentãm lumii statuia lui Tarasªevcenko, Cobzarul Ucrainei, luptãtor pentru li -ber tate, pentru a înveºnici încrederea omului înizbândã“. Sã nu uitãm cuvintele lui Taras ªev-cenko: „Uniþi vom învinge“!

ªtefan BUCIUTA

La Tulcea a fost dezvelitbustul lui Taras Çevcenko

Taras Çevcenko, în sfârçit, la Tulcea

15Curierul UCRAINEAN

A fost demult, pe vremea când turcii ºitãtarii sfâºiau Ucraina, iar hatmanii ucrainenicu oastea cãzãceascã luptau pentru apãrarea ei.

Era, pe atunci, în Volynea un sat nu preamare înconjurat de pãduri. Locuitorii satuluierau oameni simpli, agricultori. Dacã nu ar fifost tãtarii, traiul lor ar fi fost mai bun. Tãtariifãceau adesea incursiuni în acele locuri. Ei prã-dau, incendiau ºi pustiau satele. Pe cei bãtrâniºi pe copii îi omorau, iar pe cei tineri îi luau înrobie ºi îi vindeau turcilor care apoi îi foloseaula muncile cele mai grele. Câteodatã tãtariimânau din Ucraina mii de oameni nenorociþi.

ªi acestei slobozii* i-a fost dat sã cunoascã oastfel de nenorocire, dar, mulþumitã lui Dum ne -zeu care o apãra, acest lucru s-a întâmplat doaro singurã datã. Atunci locuitorii s-au ascuns înpãduri ºi nu au putut fi gãsiþi.

La marginea sloboziei se afla o cãsuþã. Lân -gã ea se întindea în toatã splendoarea o livadãdeasã. În livadã zumzãiau albine, cãci acolo erao stupãrie.

În cãsuþã locuia un bãtrân, Danylo. Pe vre-muri, era cazac, fusese ºi în robia turceascã deunde a fost eliberat. Acum trãia liniºtit, ocupân-du-se de stupãrit. Soþia îi murise demult. Bãtrâ -nul adoptase doi copii orfani; o fetiþã pe nu meOlesea ºi un bãieþel, zburdalnicul Mychai lyk.Olesea, având doisprezece ani, era deja o fetiþãmãriºoarã.

Bãtrânul era fericit cu cei doi copii, iar co piiierau, la rândul lor, fericiþi alãturi de el. Leplãcea sã-l asculte pe moº când acesta le vorbeadespre robia turceascã ºi tãtarã. Se întâmpla camoºul sã fie la stupãrie, sã trebãluiascã pe lângãstupi. Atunci Mychailyk îºi gãsea ºi el de lucruprin preajmã, iar fetiþa Olesea, de asemenea,ºezând, cosea câte ceva. Soarele strãlucea, pã -sã relele cântau, albinele zumzãiau, iar Mychai -lyk zicea:

- Povestiþi-ne, bunicule, despre robiaturceascã.

Iar moºul le rãspundea:- Pãi eu v-am mai povestit, doar aþi mai

auzit. Dar Mychailyk ºi Olesea insistau.- Încã, încã o datã, bunicule! E atât de plãcut

sã ascultãm!ªi atunci, moºul începea iar sã povesteascã,

iar copiii îl ascultau nedezlipindu-ºi ochii de el.Olesea îºi sprijinea capul în mâini, iar My chai -lyk, renunþând la zburdãlnicii, ºedea cumin te,ascultându-l.

Iar moºul continua sã povesteascã cum era lamuncã silnicã.

- Trei ani am fost la muncã silnicã, þintuit peloc. Cãci aceastã silnicie era pe o corabie lacare noi vâsleam, fãcând-o sã înainteze. Supra -veghetorii ne biciuiau peste spinãrile goale,lovindu-ne ºi cu o tavalgã** roºie, þepoasã.

- Curgea ºi sânge? - izbucnea Mychailyk.- Curgea, zicea moºul.- Eu i-aº fi omorât pe toþi acei tãtari ºi turci

blestemaþi! striga bãieþelul, strângând pumnii.Olesea nu zicea nimic, dar faþa ei se fãcea

palidã. Iar moºul continua: nu mai eram în staresã-mi duc viaþa de cazac. M-am întors acasã.Aici i-am cunoscut pe taþii voºtri; ºi pe al tãuOlesea, ºi pe al tãu Mychailyk. Voi eraþi vecini,Mychailyk era pe atunci încã tare mic, poateavea vreo doi aniºori, iar tu Olesea aveai opt ºialergai foarte sprintenã.

Trãiaþi frumos. Când deodatã apãru tãtã ri -mea. ªi ce sã vã spun? Ne-am apãrat cu înver -ºunare, dar nu am fãcut faþã. Tãtarii au ars satul,au omorât mulþi oameni, iar pe alþii i-au luat înrobie. Dar unii au reuºit sã fugã ºi sã scape. Peurmã s-au întors ºi ºi-au reconstruit casele. Euam fost lovit cu ceva tare în cap ºi am cãzut.

Dar nu am murit, noaptea mi-am revenit. Mã uit- luna lumineazã ºi împrejur se vede totul.Domnea liniºtea. Când mi-am rotit pri vi rea, amobservat cã mã aflu pe locul unui incen diu, iarjur-împrejur cadavre, cadavre… Se fãcu dimi -neaþã. Mergând printre cadavre te-am zãrit pe

tine Mychailyk. Erai culcat ºi plângeai lângãtrupul neînsufleþit al mamei tale. Alãturi era ºitrupul tatãlui tãu cu capul tãiat.

- Blestemaþii! Ah, blestemaþii! - strigãMychailyk.

- Erau ºi tatãl ºi mama ta, Olesea, morþi ºiei… Iar pe tine te-am gãsit mai târziu în pãdureunde ai reuºit sã fugi. Aºa a fost, asta-i tot.

Moºul tace. Olesea ºade nemiºcatã. Obrazulîi este în continuare palid, iar privirile scapãrãscântei. Privind-o, moºul dã din cap.

- Ei, ei, - zice, te-am întristat, inimioara mea!Dar ce sã facem? Fãrã nenorocire nu ne este datsã trãim. Dar nu vã îngrijoraþi, copii, pãrinþiivoºtri au murit eroic, apãrând glia strãmo -ºeascã. Fiecare om este dator sã apere þara sadragã de orice duºman, chiar cu preþul vieþii.

- Da, chiar cu preþul propriei sale vieþi!...ºopteºte fata încet, îngândurându-se ºi mai tare,umblând apoi aºa câteva zile la rând.

Într-o bunã zi, fiind duminicã, Olesea ºiMychailyk se pregãteau sã meargã în pãdure sãculeagã fructe, iar moºul le zise:

- Aveþi grijã, copii, evitaþi mlaºtina, cãci epericulos, se poate întâmpla o nenorocire.

În pãdure era o suprafaþã mlãºtinoasã foarteîntinsã. Câteodatã se întâmpla ca din necu noaº -tere sã ajungã acolo câte un om ºi sã se scu fun -de, înecându-se. De aceea moºul se te mea ca ºicopiilor sã nu li se întâmple aºa ceva. DarOlesea spuse:

- Nu vã temeþi, bunicule, oare noi nu ºtimasta? Iar zburdalnicul Mychailyk, la rândul sãu,cu o voce subþiricã zise:

- Desigur, ºtim!- Luând ulcelele, copiii s-au dus. Moºul a

rãmas uitându-se mult timp în urma lor.Mychailyk zise:- Surioarã Olesea! Hai sã mergem în partea

cealaltã a pãdurii!Pãdurea nu putea fi traversatã din cauza

mlaºtinii care era chiar în mijlocul ei. Nu seputea nici ocoli, cãci distanþa era mare, de vreoºase verste.

Olesea zise:- Da, dar e departe.

- Nu-i nimic! - zise Mychailyk - acolo suntmulte fructe. Hai sã mergem, porumbiþo!

- Bine, fie! - acceptã Olesea.ªi au plecat. Nu au pãtruns în interiorul

pãdurii, ci au mers pe marginea ei. Pe o parte seîntindea pãdurea bãtrânã ºi întunecatã, iar pecealaltã parte stepa. Fetiþa ºi bãieþelul mergeaurepede. Se depãrtaserã cu vreo cinci verste decasã când, deodatã, Mychailyk strigã:

- Priveºte Olesea, ce-i asta?Olesea privi. Prin stepã se vedeau oameni

cãlare. útia nu sunt de-ai noºtri. Cãciulile lorþuguiate se vedeau de departe. Astfel de cãciulinu le purtau oamenii din partea locului. Oleseaauzise multe despre ele de la moº. Ea i-arecunoscut dintr-odatã pe cãlãreþi, aceºtia erautãtari.

Tãtarii! Au venit în Ucraina sã ardã satele, sãomoare sau sã ia oameni în robie. Iatã, imediato sã-i vadã ºi o sã-i ia ºi pe ei. Olesea l-a prinsde mânã pe Mychailyk ºi l-a tras în tufiºuri.

- Ce s-a întâmplat, ce-i asta? - întrebãMychailyk.

- Taci! útia sunt tãtarii!Mychailyk amuþi. Spaima l-a cuprins atât de

tare, încât nu mai putea sã pronunþe niciuncuvânt. De dupã tufiºuri Olesea privea cumtãtarii înaintau direct spre pãdure, cum miºcaudin cap încoace ºi încolo. Cãutau slobozia. Încãpuþin ºi au s-o gãseascã ºi atunci… Ce-o sãfie?...

Satul îl vor arde, pe oameni au sã-i ucidã…ªi pe bunicul îl vor ucide… Dumnezeule!Trebuie sã fugim, trebuie sã le dãm de ºtire.

Dar tãtarii sunt cãlare, se deplaseazã mairepede decât poate ea sã fugã. Dar dacã ei s-arîncurca aici!... Dar cum sã li se întâmple asta,ce-i de fãcut?

Biata inimã a Olesei se chinuia bãtând cuputere. Iar tãtarii se apropiau tot mai mult ºimai mult… Li se vedeau feþele urâte… ªi deo-datã Olesei îi veni un gând!

L-a apucat pe Mychailyk pe dupã umeri,zicându-i:

- Frãþioare, fugi prin pãdure acasã, spune-ibunicului cã vin tãtarii! Ascultã!

ªi l-a zgâlþâit pe bãiat. Bãiatul se trezi parcãºi privi spre fatã.

- Fugi, cãci altfel au sã-l ucidã pe bunicul.- Dar tu? - a întrebat bãiatul.Olesea îl împinse ca sã fugã, zicându-i. - Nu te teme, ºtiu eu ce sã fac! Nu am timp

de explicaþii, fugi!Bãiatul nu a mai stat mult pe gânduri. S-a

adâncit în pãdure ºi a luat-o la fugã cât îl þineaupicioarele. Olesea rãmase singurã. A mai stataºa câteva clipe. Obrazul îi era palid. Dar nu setemea. A ieºit de dupã tufiºuri ºi s-a îndreptatspre marginea pãdurii, în direcþia opusã faþã delocul unde se afla slobozia. Mergea în aºa fel,de parcã nu i-ar fi observat pe tãtari. Dar tãtariio observaserã ºi s-au nãpustit spre ea. Olesea ascos un þipãt ºi a fugit cât a putut de tare maideparte. Dar nu i-a fost dat sã fugã prea mult. Încâteva clipe, tãtarii au ajuns-o ºi, strigând cevade neînþeles, au prins-o. Erau vreo 30 de bãr-baþi. Oprindu-se, au început sã discute cevaîntre ei. Pe urmã unul înalt s-a dus la fatã. I-avorbit în limba noastrã, dar aºa de stâlcit, încâtfata abia a putut sã înþeleagã ce zice:

- Buna fata! Buna fata! Noi nu o sã-þi facemnimic, te vom lãsa în libertate, numai aratã-neunde este aici slobozia.

*slobozie = sat cu populaþie liberã, neiobagã.**tavalgã = specie de arbust, spinos, cu flori

roºii.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Iarema ONEªCIUC

Borys D. Hrincenko: Olesea

Curierul UCRAINEAN4

Etapa finalã a Concursului Naþional „Împre-unã în diversitate“, ediþia a II-a (inclus înCalendarul activitãþilor extraºcolare a MECTS)s-a desfãºurat sâmbãtã, 28 mai 2011, în aulaColegiului Naþional „Mihai Eminescu“ dinSuceava. Proiectul a fost iniþiat de Inspec toratulªcolar al Judeþului Suceava (coordonatori insp.Lucia Mihoc, insp. Elena Manuela David),Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“ Suceavaºi s-a derulat în colaborare cu Uniunea Ucrai ne -nilor din România ºi Departamentul AfacerilorEuropene ºi Relaþii Interetnice - Instituþia Pre -fectului, judeþul Suceava, repre zen tatã de prof.Ioan Bodnar, consilier în cadrul acestuidepartament. În cadrul pro iectului „Împre-unã în diversitate“ se doreºte antre nareatinerilor aparþinând mino ritãþilor naþio naleîn activitãþi comune menite sã promovezetradiþiile ºi dialogul intercultural. Pentrurealizarea acestui scop s-a propus organi-zarea unui concurs ce are ca temã va lo -rificarea tradiþiilor, datinilor ºi obice iu rilorapar þinând minoritãþilor naþio nale ºi urmã-toarele obiective:

- promovarea dialogului intercultural princare tinerii sã dezvolte abilitatea de a acþionaîntr-un mediu cultural cât mai complex;

- intensificarea relaþiilor dintre mino ri -tãþile conlocuitoare prin cunoaºterea tradi -þii lor ºi evidenþierea elementelor comune;

- cultivarea respectului atât pentru valorilepro priei culturi, cât ºi pentru valorile altor cul-turi;

- întãrirea parteneriatelor dintre ºcoli,autoritãþile locale ºi reprezentanþii uniunilormino ritãþilor în vederea dezvoltãrii ºi pro-movãrii bunelor relaþii interetnice;

- evidenþierea contribuþiei diferitelor culturila partimoniul ºi stilul de viaþã al tinerilor;

- dezvoltarea comunicãrii sociale prin activi -tãþi în echipã.

Elevi din toatã þara au trimis fotografii ºieseuri însoþite de prezentãri în PPT pe adreseleindicate în Regulament.

În concurs s-au înscris peste 200 de elevi din11 judeþe: Teleorman, Constanþa, Iaºi, Timiº,Caraº-Severin, Botoºani, Bihor, Maramureº,Tulcea, Arad ºi Suceava, aparþinând urmãtoa -relor minoritãþi: ucraineanã, polonã, sârbã,turcã, rromã, germanã, rusã-lipoveneascã.

S-au primit peste 500 de fotografii, precumºi eseuri pe tema „Preþuim comorile noastre“.Juriul, format din specialiºti ºi cadre didacticecompetente, a evaluat eseurile ºi fotografiile înperioada 23.05 - 26.05.2011 stabilind câºtigã-torii la cele douã secþiuni din întreaga þarã.

La etapa finalã a concursului au participatpeste 100 de elevi, cadre didactice, invitaþi, pre-cum ºi grupurile folclorice „Huþulca dinBrodina“ ºi „Polonynka“. Din partea InstituþieiPrefectului a fost prezent domnul consilier IoanBodnar, din partea I.ª.J. Suceava - doamneleinspectoare Elena Manuela David ºi Lucia Mi -

hoc, din partea Colegiului Naþional „MihaiEmi nescu“ - domnul director Mircea Popescu,de la Radio Iaºi a fost prezent domnul MihaiMi hãiescu, realizator al emisiunii în limbaucrai neanã, preºedintele organizaþiei UUR dinCa ci ca - pr. Nicolae Necolaiºen, preºedinteleorganizaþiei UUR din Paltinu - prof. Ilie Sauciucº.a.

În alocuþiunile invitaþilor a fost subliniatãimportanþa pãstrãrii tradiþiilor ºi obiceiurilorspecifice minoritãþilor naþionale de pe întregcu prinsul României ºi a fost apreciatã iniþiereaunui asemenea concurs ce prilejuieºte cunoaº -terea culturii celuilalt.

Expoziþia realizatã din fotografiile trimise deelevii din þarã a surprins cele mai frumoase cos-

tume specifice minoritãþilor, sãrbãtorile deCrãciun, Boboteazã, Paºti, momentele esenþialedin viaþa omului, diverse instrumente muzicale,podoabe tradiþionale, ouã încondeiate etc., iarprezentãrile eseurilor în PPT au surprins foartemulte aspecte interesante specifice diverselorminoritãþi: miercurea cenuºii la poloni, AjunulCrãciunului la ucraineni, încondeierea ouãlor lahuþulii ucraineni, construirea casei în zona demunte, costumul polonez, obiceiul de nuntã laucraineni, seara de Sfântul Andrei, sãrbãtoareaînvierii lui Isus la ruºi-lipoveni, obiceiurilerromilor, eseul „Diferiþi…, dar egali prin cul-

turã“ realizat de elevul Amet Aihan dela Co legiul Naþional „KemalAtatürk“, Medgidia º.a.

Un eseu interesant ºi emoþionant afost realizat de Roman Loredana,elevã la Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza“din Suceava - „Oamenii nu se împartîn buni ºi rãi în funcþie de etnie“(rromi). Doamna insp. Lucia Mihoc aoferit 50 de diplome ºi premii c⺠ti -gã to rilor de la cele douã secþiuni,felici tân du-i pe elevi ºi pe profesoriicare i-au îndrumat. De asemenea, amul þumit domnului deputat, ing. ªte-fan Buciuta, preºedinte al UniuniiUcrai nenilor din România, precum ºidomnului preºedinte UUR - filialaSu cea va, domnului prof. Ioan Bod -nar, pentru sprijinul financiar acordatîn vede rea derulãrii acestui proiect:trans portul elevilor, masa de prânz,

premii, materiale promoþionale ºi consumabile.În final grupurile „Huþulca din Brodina“ ºi

„Polonynka“ sub îndrumarea prof. ConeacViorica, Hudema Daniela ºi Sauciuc Ilie auprezentat un program artistic de excepþie spe-cific ucrainenilor din zona de munte. Costu -mele lor au fost admirate de cei prezenþi în salã.

Dupã derularea activitãþilor din aula Cole -giului Naþional „Mihai Eminescu“ Sucea va,elevii însoþiþi de cadrele didactice au servitmasa de prânz unde au schimbat impresii, adre -se de email etc. Acþiunea a avut un real succesîn rândul elevilor ºi al tuturor celor prezenþi.

Îi aºteptãm pe toþi cei dornici sã participe laacest concurs ºi anul viitor.

prof. Lucia MIhOC

Concursul NaÆional „Împreunå îndiversitate“, ediÆia a II-a - Suceava

(Urmare din pagina 3)

Argumentul din ultima frazã citatã ne ajutãsã recunoaºtem faptul cã apropierea dintre celedouã popoare este mult mai tainicã ºi maitrainicã decât cea vehiculatã în formulãri,câteodatã, echivoce. Oamenii, lãsaþi în voiainimii lor (indiferent de originea lor etnicã),gãsesc alte poteci unii spre alþii, decât cele mar-cate de indicatoare oficiale. Pe una din acestepoteci, sã ne întoarcem din nou la Taras ªev-cenko (fie cã suntem ucraineni, români, ruºi,turci, greci, italieni, tãtari, evrei, rromi, ger-mani, maghiari etc.) toþi cei care iubim poezia,pictura, artele în care genialul artist a excelat.Ca fiicã a Deltei Dunãrii, nãscutã pe grindulChiliei, la hotar cu Ucraina, deseori, privindpeste Dunãre, mi-am amintit ºi am îngânatacele cîntece pe versurile marelui Bard, auziteîn copilãrie, cântate de chilienii mei ºi al cãrorecou m-a însoþit mereu, pe toate cãrãrile vieþii.Puterea lui ªevcenko - puterea lui christicã - de

a mângâia ºi de a închide rãnile celor loviþi,celor nedreptãþiþi, celor flãmânzi ºi umiliþi,celor ce-ºi înghit lacrimile în tãcere ºi demni-tate, m-a susþinut ºi pe mine, pentru cã pringenii vorbeºte ºi acþioneazã Dumnezeu.

De aceea, eu prevãd cã lângã acest bust vorpoposi, cu o floare, mulþi dintre cei mai susamintiþi ºi, poate, când n-o vedea nimeni, se vaapropia ºi fata rãnitã în dragoste îngânându-iversurile: „Plavai, plavai, lebedonko / Posyniomu moriu / Rosty, rosty, topolenko / Vsevhoru, ta vhoru / Rosty tonka, ta vysoka / Dosamoi chmary / Spytai boha ci dijdu ia / Ci nedijdu pary? / Rosty, rosty, podyvysea / Zasynieie more / Po tim boþi moia dolea / Po simboþi - hore. / Tam des mylyi ciornobryvyi / Popoliu huleaie / A ia placiu, lita traciu / Iohovyhleadaiu. / Skajy iomu moie serþe / ªcio smi-iutsea liudy; / Skajy iomu, ºcio zahynu / Kolyne prybude (...) Rosty j, serþe - topolenko / Vsevhoru, ta vhoru / Plavai, plavai, lebedonko, / Posyniomu moriu!“ (Din poezia „Plopul“; în tra-

ducerea lui Victor Tulbure, în româneºte sunãastfel: „Hai, înoatã! Hai, înoatã, / Lebãdã, pemare, / ªi tu, plopule, te-nalþã / Tot mai sus, înzare! / Pân' la nouri creºti, ºi-ntreabã / Cerul,nesfârºitul / Unde mi-e perechea-n lume? /Unde mi-e iubitul? / Zarea largã mi-o scruteazã/ ªi nemãrginirea... / Dincolo îmi e norocul /Dincoace, mâhnirea. / Sprâncenatul meu, acolo/ cântã ºi petrece, / Iar eu plâng ºi, aºteptându-l / Tinereþea-mi trece. / Spune-i, plopule, cãoameni / Râd, aici, de mine. / Cã mormântulmi-e aproape / Dacã el nu vine (...) / Creºti dininima mea tristã, / Plopule, în zare. / Hai,înoatã, hai înoatã / Lebãdã, pe mare!“

Cu fruntea rezematã de soclul pe care esteaºezat poetul, nefericita fatã va simþi pe creºtetmângâierea unei mâini nevãzute iar un glas,venit ca din cer, îi va spune: „nu te lãsa dobo -râtã. Luptã, ºi-þi vei învinge nefericita soartã...Chiar dacã ei râd de tine, eu te cred“.

Silvia ZABARCENCO

Participanþi ai concursului

6 Curierul UCRAINEAN

Anul acesta se împlinesc 75 de ani de când,prin râvna academicianului, sociologului, filo-zofului ºi esteticianului Dimitrie Gusti (1880-1955), a luat fiinþã Muzeul Satului dinBucureºti, despre a cãrui unicitate, valoare ºicalitate de „capsulã“ a timpuluipãstrat viu prin duhul aºezãrilorþãrãneºti ºi al lucrurilor conþi -nute de acesta, s-a scris ºi se vamai scrie, dar mai ales se vavorbi de cãtre cei care i-au strã -bã tut uliþele ºi i-au trecut pra gu -rile caselor înmiresmate (fiindcãduhul bun al vechimii aremireasmã nepieritoare!)

... În însorita zi de 21 mai, amfost ºi noi acolo sã ne încântãmde sãrbãtoarea organizatã cuprilejul mai sus amintit, la care am vãzut cã aufost poftiþi ºi primari din mai multe sate frun-

taºe din România, meºteri populari din toateregiunile þãrii care au împânzit ogrãzile ºialeile din jurul scenei în aer liber situate în faþabisericii din Dragomirna, cu sumedenia de þesã-turi de lânã ºi de borangic, ii ºi rochii, ilice,chep tare, picturi naive, icoane pe sticlã ºi pelemn, ciubere, strãchini, oale, mãºti, bijuterii,mie re de albine, palincã, prãjituri etc., toate caexpresie a geniului crea tor al þãranului ºcolit laAcademia Naturii sub îndrumarea CreatoruluiSuprem.

Când am ajuns, tocmai se apropia de sfârºito „licitaþie“ cu strigãri amplificate de puter-nicele difuzoare instalate de o parte ºi de alta ascenei, astfel cã vizitatorii-spectatori (în acelmoment grupuri de turiºti strãini pe care îivãzusem coborând din trei autocare), ameste-caþi cu autohtonii, puteau face douã-trei lucrurideodatã: sã audã ceea ce se petrece pe scenã -

numirea produselor „licitate“ de cãtre primariiromâni, dar ºi de cãtre reprezentanþii Valoniei(francofone) care au venit din Belgia (invitaþispeciali la serbare) cu „ce-i mai mândru pe laei“ în materie de vinuri, produse agricole, depati serie, dar ºi ... cãrþi pentru copii cu îndrã -

giþii „ºtrumfi“ ºi Tin-Tin (patent belgian! ni s-aprecizat) sã se minuneze, eventual, de arta ico -no graficã naivã de pe pereþii din bârne ºi de pecatapeteasma de lemn plesnit a amintitei biseri -cuþe învelite cu ºindrilã, sau sã asculte muzica

popularã în ritmul cãreia, dansatori din zonaSibiului, costumaþi în portul lor alb-negru, mar-

cau ritmul tropotind mã -runþel pe mocheta ver dea scenei.

Sub soarele cald, frun-zele încã pubere alecasta nilor înfloriþi îºi fili -granau nervurile parfu -mând aerul cu pros pe -þime. Aºteptam cu nerãb -dare sã le vinã rândul ºisã intre în scenã ucrai -nenii. Cum în ulti melezile ne-am obiºnuit ca,dupã orele amiezii, cerulsã se întunece brusc ºi,peste oraºul înfierbântat,sã se reverse potop deapã însoþit de tunete ºifulgere, începusem sã mã

tem pentru frumoasele costume populareucrainene în care s-au gãtit membrii corului„Zorea“ al Uniunii Ucrainenilor - filiala Bucu -reºti, ivite ca un pâlc de flori multicolore înpeisajul deja vesel ºi luminat.

În sfârºit, s-a anunþat la microfon cã, de-acum încolo, sunt invitate în scenã minoritãþileetnice. ªi, deºi fuseserã pro-gramaþi sã intre în scenãucrainenii, au intrat alba -nezii (care îi ru ga serã pe ainoºtri sã le dea întâietate,fiind grãbiþi sã ajungã laCraiova de unde veniserã).Cântecele ºi dansurile lormi-au redeºteptat sen ti men -tul pe care-l nãscuserã înmine cân te ce le sârbeºti,auzite cu alte prilejuri, când

m i - a ms p u s :„cine pu -ne la în -d o i a l ãc u l t u r as t r ã v e -che aBal ca ni -lor conservatã ca o floare decolþ în singurãtatea stânciloras cunse, în inimile dârze ºisensibile ale sacestor nea-muri, sã asculte aceste so nuricare înroureazã privirile pier-dute spre o zare de „neînþe-lesuri pline de-nþelesuri...“

Dar, aºa cum m-amtemut, cerul a început sã-ºi

piardã culoarea albastrã ºi seninul sã-i fieascuns de norii arar strãpunºi de razele soarelui.Mai mult, la orizont scãpãrau fulgerele, iartunetele din cer adãugau orchestrei (din difu-zoare), bubuiturile unor timpane acordate, deo-camdatã, sã sune în surdinã.

... ªi au urcat pe podium membrii coruluiucrainean „Zorea“. Costumele lor strãlucitoare(primite din Ucraina), chipurile tinere încadratede coroniþe din flori ºi panglici, impecabilulbun gust al armonizãrii culorilor astfel încât,

pregnanþa sã anuleze stridenþaîn favoarea unui mesaj cuexpresie imediatã privind ca -rac terul ºi temperamentul unuipopor sincer, optimist, fãrãascunziºuri, întocmai cu flo-rile, apele sau fructul de sângeºi foc al cãlinei roºii; staturilefalnice ale tinerilor bãrbaþi ºigingãºia fetelor, în mijloculcãrora s-a aflat dna IaroslavaColotelo, consilierã a ministru-lui Culturii ºi preºedinta filialei

Bucureºti a UUR, fiind, alãturi de copiii ei, toþitrei absolvenþi ai Conservatorului, sufletul aces-tei formaþii, dar mai ales cântecele i-au fãcut peunii spectatori, îngrijoraþi de iminenþa ploii, sãse întoarcã din drum ºi sã asculte fascinaþi pro-gramul care, progresiv, a electrizat toatã asis-tenþa, la concurenþã cu fulgerele tot mai înteþite.

S-au prezentat cântecele „Mariciko, ciceri“,„Ivanku ve cer kom“, „Oi, u vyºnevomu sa do -ciku“, „Zelene lystea, bili kaº tany“, „Kolo -myika“ (dan santã) având-o ca solistã vocalã pedna Iaroslava Colotelo, „Vyr cho vynka“ (tot undans popular, variantã la „hopak“), executat deaceiaºi membri ai formaþiei „Zorea“ dar -surpri zã! - ºi de amatori stârniþi din rândul pu -blicului; un domn din rândul din faþã, exaltat deritmurile fierbinþi, începuse, ºi el, sã-ºi îndoaiegenunchii ºi sã-ºi arunce picioarele, aproape-aproape ca bãieþii noºtri de pe scenã, în timp cepalmele publicului bãtute în ritmul tot maiaccelerat, în tãreau impresia de participare fre-neticã, aproa pe exaltatã, sfârºitã în urale entuzi-aste.

O încheiere atât de strãlucitã a festivitãþilororganizate de Muzeul Satului din Bucureºti afost o confirmare în plus a locului pe care îlocupã ucrainenii în rândul etniilor conlocui -toare din România, cãrora cu numai trei zile în

urmã, le fusese oferit Premiul de Excelenþã, cuprilejul inaugurãrii „Aleii mino ritãþilor“ unde,dupã spusele doamnei Colotelo, va fiinþa ºi ocasã a huþulilor.

Trebuie sã adaug cã, la ora la care „se lãsacortina“ abia atunci, începuserã sã cadã primelepicãturi de ploaie, în timp ce, peste unele car -tiere bucureºtene se dezlãnþuise potopul. Nuputem decât sã-i mulþumim lui Dumnezeu cã aþinut norii în palmã cât timp, din locul astfelocrotit, s-a înãlþat spre Slava Sa, întreaga fru -mu seþe a sãrbãtorii.

Silvia ZABARCENCO

Premiu de ExcelenÆå çiaplauze pentru ucraineni laMuzeul Satului din Bucureçti

Ansamblul „Zorea“

Ansamblul ucrainean „Zorea“

Moment artistic al ansamblului „Zorea“

Curierul UCRAINEAN10

Activitatea cu eleviiºi pre ºco larii de laªcoala din Rogojeºti, ju -deþul Botoºani sub denu-mirea arãtatã în titlulprezentului articol a fostiniþiatã de mine. Ea afuncþionat o pe rioa dã,

apoi a fost întreruptã. S-a reluat în anul ºcolartrecut ºi continuã în anul ºcolar curent.

Aceastã activitate constã în învãþarea me -todi cã a versurilor unor cântece în limba ucrai -nea nã, apoi a melodiilor lor. La început au fostalese cântece mai uºoare ºi mai hazlii. Cânte -cele cu un tempo mai alert ºi mai ritmat i-auajutat pe copii sã înveþe cu plãcere ºi paºii dedans în timp ce le cântau.

Copiii care vorbesc acasã numai româneºte,deºi tatãl e ucrainean, învaþã mai greu versurileºi au dificultãþi atunci când unele cuvinte au în

componenþa lor semnulmoale sau sunetele „iu“,„ia“, care în moa ie con-soanele vecine.

Copiii care vorbescacasã ºi în limba ucrai -neanã, de ºi ma me le lorsunt ro mân ce, în vaþã maiuºor, mai re pe de ºi maibine cântecele.

La în ce putul aces tei ac -t i v i t ã þ i ,am expli-cat ele vi -lor cât dei m p o r -tant esteca ei sãºtie sãvor beas -

cã, sã ci teascã ºi sã scrie înlimba ucrai nea nã care estelimba maternã a mamelor saua taþilor lor, cã dacã vor ºtidouã limbi, vor fi de douã orioameni etc., vor cunoaºte cul-tura, istoria, evenimentele im -portante, personalitãþile mar-cante ale popoarelor a cãrorlimbã vor vorbi. Le-am expli-cat ºi importanþa limbii româ -ne pe care trebuie sã o înveþe

foarte bine. Mã gândesc ºi

sper sã reuºesc îm -preu nã cã dl profe-sor de limba ucrai -neanã Ionuþ Se -menciuc sã le atra - gem ºi pe mamele

ro mân ce sã înveþe limba ucraineanã cântând.Nu vrem sã se piardã limba ucraineanã într-

un sat unde locuitorii sunt ucraineni.Regretabil este faptul cã în une le familii din

Rogojeºti, deºi toþi membri sunt ucraineni, sevor beºte numai româneºte.

De aceea, încercãm ºi noi, aici, sã facemceva sã nu ne uitãm limba maternã ucraineanã.

Olimpia IVANICIUC

Învãþãm limba ucraineanãcântând... ºi dansând

Moment din cadrul activitãþii

Aspect de la activitatea „Învãþãm limba ucraineanãcântând ºi dansând“

Vineri, 27 mai 2011, Colegiul Tehnic „LaþcuVodã“ din Siret ºi-a sãrbãtorit absolvenþii claselora XII-a A, B, C, D, E, F, G ºi o clasã a XIII-a.Diriginþii acestor clase în ordinea alfabeticã: prof.Buhãianu Evdochia, prof. Humeniuc Maria, prof.Bologa Mirela, prof. Maidaniuc Jeaneta, prof.Ignãtescu Liliana, prof. Diaconescu Oni, prof.Olar Dori ºi prof. Nãstase Greti. Pentru prima datãla acest Colegiu din Siret, absolvenþii, prin grijadiriginþilor, s-au prezentat la acest eveniment fes-tiv îmbrãcaþi în frumoase robe ºi toci, persona -lizate în funcþie de specializarea clasei.

Sãrbãtorirea evenimentului s-a desfãºurat labaza sportivã a colegiului, bine amenajatã ºiornatã pentru acest eveniment, iar absolvenþii ºiþinuta mai sus menþionatã, au mãrºãluit spre loculdesfãºurãrii evenimentului pe fondul melodiei„Ani de liceu“.

La acest eveniment, organizat special numaipentru absolvenþii promoþiei 2010-2011, au fostprezenþi profesorii colegiului, pãrinþii absol-venþilor, elevii claselor IX-XI, precum ºi unnumeros public din oraº.

Festivitatea a fost deschisã de directorulColegiului Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, prof.Chideºa Ioan, care i-a felicitat pe toþi absolvenþiipentru rezultatele bune ºi foarte bune obþinute laînvãþãturã ºi disciplinã în aceºti patru ani, precumºi pentru rezultatele la limba românã, limba ucrai -neanã ºi obiectele tehnice, le-a urat fericire, multnoroc în viaþã ºi „Drum bun în viaþã“.

Din partea profesorilor diriginþi, a luat cuvân-tul ing. prof. Jeaneta Maidaniuc, diriginta clasei aXII-a D, care în cuvântul sãu a spus: „Un pescara ajuns la o vârstã respectabilã, prinde, în sfârºit,un peºtiºor de aur. Spune repede o dorinþã sã þi-oîndeplinesc ºi sã te poþi bucura de ea, zisepeºtiºorul grãbit.

Vreau sã am totul! - aproape strigã bãtrânulpescar.

Totul ai avut când ai fost tânãr! - îi replicã peº -tiºorul ºi dispãru, ca prin farmec, în undele apei.

Dragii mei, iatã-vã ajunºi la teribila vârstã cândaveþi totul! Sunteþi inteligenþi ºi cu posibilitãþinemãsurate de formare, sunteþi frumoºi la trup ºila suflet, sunteþi în momentul în care v-aþi desco -perit cu adevãrat sinele, sunteþi în momentul încare viaþa vã deschide nenumãrate orizonturi, devoi depinde numai spre care veþi pãºi!

Iubiþii mei, pãrinþii voºtri au fost singurii carev-au ajutat dezinteresat sã intraþi în viaþã ºi o vorface ºi de acum înainte. Noi, dirigintele ºi cadreledidactice, ne-am alãturat acestui nobil demers cutot sulfetul ºi cu toatã priceperea noastrã. Princuvinte am încercat, ºi sper cã am reuºit, sã con-struim în voi o minte solidã, dar abilã, ºi un sufletgeneros ºi sensibil. Tot prin câteva cuvinte aº vreasã leg o punte între mine ºi voi, pe care sã ne întâl-nim ori de câte ori viaþa vã va încerca. Cuvintelemele pot fi distribuite în patru sintagme: sã aveþicredinþã în Dumnezeu, sã vã respectaþi pãrinþii, sãfiþi toleranþi ºi sã vã urmaþi idealul. Dacã veþiaduna mereu aceste patru sintagme, veþi fi mereude nota zece!

Vã urez multã sãnãtate, încredere în posibili -tãþile voastre ºi Doamne ajutã!“

A continuat acest frumos eveniment pentruabsolvenþii colegiului cu înmânarea de cãtre diri -ginþii claselor a diplomelor de absolvent, precumºi a diplomelor ºi premiilor pentru cei mai bunidintre ei.

Festivitatea s-a încheiat cu cântece ºi cu foto -grafierea colegilor ºi a claselor pentru amintire ºipentru revederea dupã 10 ani.

Nicolai MAIDANIUC

Tabãrã de varã multietnicã

Doi elevi bucovineni, din Suceava ºiRãdãuþi, ºi doi din Sighetu Marmaþiei, et -nici ucraineni care au obþinut Premiul I laOlimpiada de limba maternã ucraineanãdin acest an, vor participa la tabãra de varãmultietnicã intitulatã „Tineri pentru diver-sitate ºi multiculturalitate“, care va avealoc în intervalul 24 - 29 iulie, la Barcelona- Costa Brava - Santa Susanna (Spania).

Printr-o adresã cãtre Uniunea Ucraine -nilor din România, Departamentul pentruRelaþii Interetnice (DRI) din cadrul Guver -nului României face cunoscut faptul cã ele-vii din judeþul Suceava care vor participa laaceastã tabãrã sunt Maria Habur, din clasaa XI-a, de la Colegiul Naþional „MihaiEminescu“ Suceava, ºi Diana AndreeaUrsachi, clasa a X-a, de la Colegiul Na þio -nal „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþi.Din judeþul Maramureº vor participa doielevi de la Liceul „Taras ªevcenko“ dinSighetu Marmaþiei, Beatrisa Popovici,clasa a XI-a, ºi Nicolae Malearciuc Boþoc,clasa a XII-a.

Preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia - filiala Suceava, prof. IoanBodnar, spune cã DRI asigurã cheltuielilede transport cu avionul, cazare, masã ºi altetaxe externe, iar organizaþia UUR va aco -peri cheltuielile de transport intern, de lalocalitatea de domiciliu, la Bucureºti /aeroport ºi retur.

Tiberiu COSOVAN

A sunat ultimul clopoþel Elevi bucovinenila Barcelona

12 Curierul UCRAINEAN

Cu puþin timp în urmã, mai precis în ziua devineri, 27 mai, Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, filiala Iaºi a avut plãcerea de a fi invi-tatã sã ia parte la o minunatã searã într-un cadrupe mãsurã, ºi anume la Galeriile Anticariat „D.I. Grumãzescu“ din Iaºi. Gazda acestui eveni-ment intitulat „Cafeneaua Multiculturalã“, afost Uniunea Armenilor din România, filialaIaºi.

Întrunirea de vineri a fost prima din cadrulseriei de întâlniri multiculturale, la careminoritãþile cu sediul în oraºul Iaºi, au avutocazia sã-ºi prezinte fiecare tradiþiile ºi obi-

ceiurile. De aceastã datã întâlnirea a avut catemã tradiþiile culinare spe cifice, incluzândcâteva reþete tra diþionale.

În deschiderea serii multicultu rale, preºedin-tele filialei Iaºi a U.A.R., domnul MaricelAgop, a vorbit în faþa celor prezenþi despreevenimentul în desfãºurare, accentuând asupracomunicãrii ºi întãririi relaþiilor inter etnice,deoarece cultura ºi tradiþiile sunt o

formã activã ºi puternicã deconservare a spiritului uman,mai ales acum, într-o epocãdominatã de superficiali-tate ºi comercial.

Au urmat câteva mo -mente în care spectatorii,ucrainenii noºtri, dar ºicâþiva vizitatori ai anti-cariatului, au fost introduºiîn tradiþiile culinare arme -neºti, una dintre cele maivechi bucãtarii din Asia ºicea mai veche din Caucaz.Din bucãtãria ucraineanãau fost prezentate cele 12feluri de mâncare puse pemasã de Crãciun, care austârnit curio zitatea în rân-

dul gazdelor noastre. Momentul muzical oferit de studenþii con-

servatoriºti ucraineni din partea filialei Iaºi aUniunii Ucrainenilor a strâns, de asemenea,aplauze ºi laude din partea gazdelor.

Dupã acestemo mente au urmatdiscuþii libere întretinerii ucraineni ºicei armeni, despreeventualele activi -tãþi în parteneriat.De asemenea, gaz -dele au fost intere-

sate ºi de alte activitãþi ale Uniunii Ucrai ne -nilor, filiala Iaºi, spunând cã vor rãspunde cumare plãcere la eventuale invitaþii.

Într-o ambianþã plãcutã, datoratã atât deco -ru lui specific anticariatului, cât ºi stãrii derelaxare ºi bunã înþelegere dintre membriarmeni ºi cei ucraineni, seara multiculturalã va

rãmâne o experienþã unicã de genul acesta, carepoate va da startul pe viitor ºi altor activitãþiinterculturale.

Adriana-Ioana MARUSEC

Ucrainenii çiUcrainenii çiminoritatea armeanåminoritatea armeanå

Moment muzical - tineri ucraineniPreºedintele filialei Iaºi a U.A.R., dl Maricel Agop

(Urmare din numãrul 191/192)

III. A doua perioadã a RadeiCentrale Ucrainene (octombrie1917 - aprilie 1918)

Desigur, Rada Centralã Ucrai -neanã nu a renunþat sã poarte, în con-tinuare, tratative cu GuvernulProvizoriu Rus privind condiþiileintrãrii Ucrainei în componenþaRepublicii Federative Ruse pe bazaunei largi autonomii. Aceste tratativeînsã au fost întrerupte de victoriaRevoluþiei bolºevice din 25 octom -brie (7 noiembrie) 1917 din Petro -grad, Rusia devenind un stat sovieticprin îndepãrtarea de la putere, prinforþã, a Guvernului Provizoriu Ruscondus de Kerenski.

Primele acte legislative adoptatede cel de-al doilea Congres al So -vietelor au fost: Decretul asupra pã -cii ºi Decretul privind anulareapedepsei cu moartea pe front.

De asemenea, Congresul Sovie te -lor a adoptat pe 2 (15) noiembrie1917 „Declaraþia asupra drepturilorpopoarelor care fac parte din compo-nenþa Rusiei Sovietice, prin care li seacor dã dreptul la autonomie, mer -gând chiar pânã la despãrþirea de Ru -sia ºi crearea statelor independente“.

Statul Sovietic Rus, condus deLenin, neþinând seama de prevederileDeclaraþiei sus-menþionate, a pornit

ofensiva împotriva tuturor popoa -relor din componenþa fostei Rusiiþariste care ºi-au proclamat indepen-denþa, inclusiv asupra RepubliciiAutonome Ucrainene.

În ceea ce priveºte Ucraina, statulsovietic, prin comisarii sãi ºi cu con-cursul comuniºtilor ucraineni ºi ruºi,care s-au dovedit destul de activi peîntreg teritoriul ucrainean, a convocatpe 17 decembrie 1917, la Harkiv, si -tuat aproape de graniþa Rusiei, Pri -mul Congres al Sovietelor din Ucrai - na, care a declarat-o Republicã So -vieticã Ucraineanã, alegând totodatãºi primul guvern sovietic ucrai nean.

De îndatã, acest guvern, ca sãcontracareze acþiunile Radei Cen tra -le Ucrainene ºi ale ComitetuluiMilitar al acesteia, care pe 10 iunie1917 au declarat Ucraina, RepublicãAutono mã, a solicitat ajutor militarcondu cer ii bolºevice din Petrograd.Rãs punzând acestei cereri, Lenin atrimis trupe militare bolºevice subconducerea lui Antonov - Ovseenko,care în numele Guvernului SovieticUcrai nean marionetã, au forþat uni -tãþile albgardiste sã pãrãseascãDonbasul, trecând totodatã la ofen-sivã împotriva armatei RadeiCentrale Ucrainene, reuºind sã ocupepânã în ianuarie 1918 toatã partea deest de Nistru a Ucrainei, inclusivKievul.

Dat fiind situaþia creatã, RadaCentralã Ucraineanã, împreunã cuexecutivul sãu, a fost nevoitã sãpãrãseascã Kievul retrãgându-se laJytomyr, unde pe 11 ianuarie 1918 aconvocat cel de-a IV-lea CongresUni versal, care a declarat Ucrainastat independent ºi ieºirea ei dincomponenþa Rusiei Sovietice.

Secretariatul General al Radei afost transformat în Consiliul de Mi -niºtri, iar preºedintele acestuia a fostnumit Vsevolod Holubovyci, care aînde plinit ºi funcþia de mi nistru deexterne.

Totodatã Rada Centralã a Ucrai neia trimis o nouã delegaþie, condu sã deO. Iervink pentru conti nua rea tra -tativelor la Brest - începute pe 28decembrie 1917 - în vederea semnã riitratatului de pace cu þãrile beligerante.

Ca urmare a tratativelor purtateîncã din decembrie 1917, în martie1918, Ucraina, Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria ºi Imperiul Oto -man, pe de o parte, ºi Rusia Sovie -ticã, pe de altã parte, au semnat, laBrest-Litovsk, Tratatul de pace, carea pus capãt rãzboiului. Din parteaucraineanã, tratatul a fost semnat deV. Holubovyci, preºedintele Con -siliului de Miniºtri. Acest tratat afavorizat ocuparea, încã din februa rie1918, a teritoriului ucrai nean, dearmatele Puterilor Centrale .

Începând de la aceastã datãRepublica Popularã Ucraineanã s-adesprins de Rusia Sovieticã ºi adevenit un stat independent.

În aprilie 1918, toatã Ucraina afost ocupatã de cãtre armatele ger-mane, austriece ºi ucrainene, obli -gând trupele armatei bolºevice sã seretragã. Rada Centralã Ucraineanã ºiguvernul sãu se instalaserã din nou laKiev.

Din pãcate, trupele germane auînceput sã se amestece în treburileinterne ale Republicii PopulareUcrainene Centrale trecând ºi larechiziþionarea cerealelor, vitelor ºifâneþelor de la þãrani, ceea ce aprovocat reacþii negative din parteaacestora.

La 28-29 aprilie 1918, a avut loc,la Kiev, sesiunea Radei CentraleUcrainene, în cadrul cãreia a fostanalizatã situaþia creatã de trupelegermane ºi s-a adoptat ConstituþiaRepublicii Populare Ucrainene (prof.M. Hruºevskyi a fost ales preºedin-tele Republicii Ucrainene.

Tot în aceastã perioadã s-a des-fãºurat ºi Congresul Ucrainean alZemstvelor care a ales ca preºedintepe Symon Petliura.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Mihai POCORSChI

Lupta pentru l ibertate, identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

Curierul UCRAINEAN 15

11Curierul UCRAINEAN

Judeþul Suceava, al doilea camãrime din þarã (peste 8.300 kmp),este alcãtuit din 114 unitãþi adminis-trativ-teritoriale (5 municipii, 11oraºe ºi 98 comune). Una dintre cele98 unitãþi administrativ-teritorialedin mediul rural este ºi comunaDãrmãneºti. În aceastã mare ºi fru-moasã comunã bucovineanã, cu 6sate ºi peste 5.800 de locuitori, îºidesfãºoarã activitatea nu mai puþinde 7 unitãþi ºcolare: 3 cu învãþãmântpreºcolar ºi primar ºi 4 cu învã þã -mânt preºcolar, primar ºi gimnazial.De remarcat faptul cã de-a lungultimpului, cu precãdere în ultimii 50-60 de ani, ºcolile din aceastã comunãau dat principalelor ramuri aleeconomiei naþionale, culturii, edu-caþiei ºi, mai ales, literaturii ucrai -nene din þara noastrã o pleiadã debuni specialiºti ºi mari personalitãþicu care dãrmãneºtenii ºi nu numai eise mândresc. Folosindu-ne de acestprilej, sã ne amintim doar de câtevanume: Corneliu Irod (originar dinsatul Mãriþei), Gheorghe Lucan(Cãlineºti-Enache), Traian Mam -ciuc-Chelariu (Darmãneºti), Gheor -ghe Racocea (Mãriþei), Ioan Rebu -ºap cã (Darmãneºti), Teofil Rebu -ºapcã (Darmãneºti), Ion Robciuc(Mãriþei), ªtefan Tcaciuc (Dãnila).ªi enumerarea ar putea, desigur, con-tinua, dar nu acesta este scopul prin-cipal al acestei cronici.

Printre unitãþile ºcolare care aucontribuit la dezvoltarea ºi creºtereaprestigiului comunei Darmãneºti îngeneral ºi a satului Dãnila în particu-lar se numãrã ºi ªcoala cu claseleI-VIII Dãnila.

Cronica de faþã îºi propune sã serefere mai pe larg la aceastã unitateºcolarã sãteascã, o instituþie de învã -þãmânt bine dotatã atât la nivel local,cât ºi la cel zonal.

Actualul ºi unicul local al ºcolii(în imagine), un edificiu impunãtor,cu etaj ºi 12 încãperi, din care 8 sãlide clasã, a fost construit la sfâr ºitulprimului deceniu al secolului trecut,între anii 1909-1910, dupã proiectulcunoscutului arhitect sucevean dinacea vreme I. Bitner. Impozantullãcaº de învãþãmânt, ºi astãzi unuldintre cele mai frumoase din aceastãparte de Podiº al Sucevei, a costat50.000 de coroane austriece, jumã-tate din aceastã sumã proveninddintr-o donaþie personalã a împãratu-lui Franz Iosif cu prilejul aniversãriijubileului sãu de 50 de ani de lanaºtere.

Din cauza unor neînþelegeriprivind limba de predare (limbaromânã sau limba ucraineanã), a lip-sei acute de cadre didactice califi-cate, dar ºi a evenimentelor legate dePrimul Rãzboi Mondial (1914-1918), ºcoala ºi-a deschis porþileabia în anul de învãþãmânt 1919-1920, dupã ce, la 28 noiembrie 1918,Bucovina s-a unit cu Bomânia.

Cei 114 copii de vârstã ºcolarãmicã (7-10 ani) au fost testaþi de ocomisie specialã ºi repartizaþi directîn clasele I-IV, avându-se în vederevârsta copiilor, precum ºi cunoº tin -þele acumulate de aceºtia în celedouã ºcoli particulare care au activatpânã la acea datã.

Prima promoþie de absolvenþi (a 6clase) s-a înregistrat la sfârºitul anu-lui de învãþãmânt 1931-1932, iarcele mai bune rezultate ale ºcoliis-au obþinut, aºa cum era ºi firesc, în

anii de dupã cel de-al Doilea RãzboiMondial.

Întorcându-ne în timp ºi rememo-rând evenimentele care într-un felsau altul au avut legãturã cu activi-tatea ºcolii, sã ne amintim cã înprimãvara anului 1944, în timp celinia frontului se apropia vertiginosºi de aceastã parte a þãrii, întreagapopulaþie a satului Dãnila a fost eva -cuatã dincolo de pãdure, în locali-

tatea Cãlineºti-Enache, iar în anulºcolar urmãtor toþi elevii au fostnevoiþi sã repete clasele în care aufost înscriºi.

Dupã reforma învãþãmântului din1948, prima de dupã rãzboi, întreanii 1948 ºi 1963, perioadã în cares-a realizat învãþãmântul general de7 ani, clasele V-VII ale ºcolii dinDãni la au fost frecventate ºi de eleviidin satele Iacobeºti, Maidan, Mãri -þeia (Micã) ºi Slobozia. Elevii dinlocalitãþile mai îndepãrtate, respectivcei din Maidan (comuna Cacica) ºiSlobozia (comuna Grãniceºti) aubeneficiat de burse ºcolare, iar o pe -

rioadã de 7 ani ºi de internat. In ter -natul, cu cazare ºi masã, a funcþionatîn actuala casã parohialã care în aceaperioadã era liberã.

Tot în aceastã perioadã de 15 ani,toþi elevii claselor I-VII au studiat ºilimba ucraineanã, la început toateobiectele prevãzute în programeleºcolare, apoi doar limba ºi literaturaucraineanã. Odatã cu trecerea la ge -neralizarea învãþãmâtului de 8 ani,începând cu anul de învãþãmânt1964-1965, limba ucraineanã a fostscoasã din programele ºcolare ºiînlocuitã, cu limbile strãine (rusã,francezã ºi englezã).

Dupã încheierea colectivizãriiforþate a agriculturii din primãvaraanului 1962, nemaiavând posibili-tatea de a câºtiga bine din munca înagriculturã, peste 95% dintre eleviiclaselor terminale (VII-VIII) ºi-aucontinuat studiile în învãþãmântulpostgeneral ºi postgimnazial în ora -ºele Câmpulung Moldovenesc (învã -þãmânt silvic ºi militar), Fãlticeni ºi

Rãdãuþi (învãþãmânt agricol profe-sional ºi mediu), Sighetu Marmaþieiºi Siret (învãþãmânt pedagogic ºiliceal în limba ucraineanã) ºi Su -ceava (învãþãmânt de toate gradele),iar din anul ºcolar 1963-1964 ºiînvãþãmânt superior.

Dupã absolvirea studiilor preuni-versitare ºi în unele cazuri ºi a celoruniversitare, cei mai mulþi dintrefoºtii elevi ai ºcolii au lucrat sau

lucreazã în judeþul Suceava, în altejudeþe din Moldova ºi Dobrogea,inclusiv în Bucureºti. Între anii 1954ºi 1990, peste 20 de tineri învãþãtoriproveniþi din satul Dãnila ºi-au des-fãºurat activitatea didacticã în ºcolileucrainene din judeþul Mara mureº(comunele Bistra, Poie nile de subMunte, Repedea, Ruscova), iar 6dintre aceºtia, prin cãsãtorie, aurãmas sã trãiascã pentru totdeauna înjudeþul Maramureº.

În cei 91 de ani de activitate(1919-1920 ºi 2009-2010), la ªcoaladin satul Dãnila au activat aproape200 de cadre didactice, printre care

directorii de ºcoalã Ilie Sabin (fostsenator în Parlamentul României înperioada interbelicã), ªtefan Dobrea,Gheorghe Gladun, Constantin Hole -þec, Dimitrie ªeiciuc, Maria Chideºaºi Ilie Tcaciuc (ultimul fiind ºi fiu alsatului), educatoarele Silvia Leonte,Valeria Naharneac, Domnica Teo do -ro vici, învãþãtorii Domnica Calen -ciuc-ªandro, Radu Calenciuc, OlteaCozlovschi, Stela Goian, ParaschivaIlicã, Dana Maþepiuc-Tcaciuc, AnaMazureac, Lucia Pauliuc, Hortenziaªeiciuc, Domnica ªoucaliuc, ElenaV. Tcaciuc, Eugenia Tcaciuc-Reuþ ºiViorica I. Tcaciuc; precum ºi profe-sorii Nicolae Ceredarec, Mihai Cob -ziuc, Dragoº Cusiac, Vera Gla dun,Elena-Lãcrãmioara Madon-Tcaciuc,Dinu Maruseac, Elisabeta Mintencu,Mihai Munteanu, Ion Nedelcu, StelaProcopiuc, Ana Tca ciuc, RodicaTihoniuc, Vasile Tiho niuc, MariaVerciuc ºi Ion Zaha riciuc.

Cel mai bun produs al ºcolii afost, fãrã îndoialã, regretatul scriitor

ºi publicist ucrainean ªtefan Tcaciuc(1936-2005), fost primul preºedinteal Uniunii Ucrainenilor din Româniaºi deputat în Parlamentul României.Dupã absolvirea clasei a VII-a, ca ºefde promoþie, începând cu anul ºcolar1951-1952, ªtefan Tcaciuc ºi-a con-tinuat studiile la Liceul Ucraineandin Sighetu Marmaþiei, apoi Uni -versitatea Politehnicã din Bucu reºti.A lucrat ca inginer electronist laMinisterul Transporturilor, la CãileFerate Române.

ªi-au mai înscris numele în carteade onoare a ºcolii, printre alþiimedicii Maria Mazureac ºi DoinaPopescu, inginerii Loghin Safriuc,Mariana ªeiciuc-Lazãr ºi GheorgheM. Tcaciuc, economiºtii (cu studiisuperioare) Vasile Horodenciuc,Elena Hrenciuc, Daniel AntonVaslav ºi Maria Rotar-Pascal, ofiþeriisuperiori (cu academie militarã)Viorel Horodenciuc ºi Gheorghe A.Tcaciuc, silvicultorii Vasile D. Cvas -niuc, Silvestru Foiciuc ºi ConstantinNaharneac, profesorii Mihai Babiuc,Maria Cozmiuc, Roxana Duduman,Veronica Munteanu-Bran, ZanfiraNahaiciuc, Darie Pauliuc, DumitruRomaniuc, Olvian ªeiciuc, Elena H.Tcaciuc, Maria A. Tcaciuc ºi MariaI. Tcaciuc, învãþãtorii MarianaBabiuc, Dimitrie Chiriliuc, Vasile T.Cvasniuc, Elena Goriuc, SilvestruHorodenciuc, Carmen-LãcrãmioaraHoºmaniuc, Viorica Ivaniciuc, LiviaMadon-Cocerjuc, Liliana Martin,Ana Pauliuc, Dumitru Tcaciuc,Elisabeta Tcaciuc-Boca, Maria M.Tcaciuc-Boca, Aristeia Vaseleniuc ºiElena Zahariuc, educatoarele ElenaFoiciuc-Holeiciuc, Paraschiva Maþe -piuc ºi Brânduºa Miron, precum ºiLaura Slusariuc-Haidãu, solistã demuzicã popularã la Ansamblul„Ciprian Porumbescu“ din Suceava.

Dupã evenimentele din De cem -brie 1989, o altã categorie de foºtielevi ai ºcolii, printre care MihaiCerniºov, Marius Cureleþ, Ion Ma -þepiuc, Gheorghe Sauciuc, Traianªpac ºi Ovidiu Tcaciuc conduc cusucces societãþi comerciale cu capi-tal privat, cea mai mai mare dintreacestea fiind SC „Confana“. Aicilucreazã peste 30 de tineri muncitoriºi tehnicieni specializaþi în prelu-crarea primarã a lemnului.

Revenind în actualitate, sã con-semnãm cã toþi cei 18 absolvenþi aiclasei a VIII-a din anul ºcolar trecutîºi continuã studiile în învãþãmântulpostgimnazial, iar 8 dintre absol-venþii seriilor mai vechi sunt stu-denþi, majoritatea la Universitatea„ªtefan cel Mare“ din Suceava.

Toate cadrele didactice sunt cali -ficate, iar dintre acestea (educatoareaViorica Cureleþ, învãþãtoarele Valen -tina Hriþuc, Doina-Liuba Na hai ciucºi profesoara Margareta Adam augradul didactic I).

Dupã cum ne asigurã ºi dl DanChidoveþ, actualul primar al co mu -nei Dãrmãneºti, existã toate premise-le ca ºi rezultatele viitoare ale ºcoliisã fie bune ºi foarte bune.

În numele foºtilor elevi ai ºcoliiþin sã adresez, ºi pe aceastã cale, sin-cere mulþumiri tuturor dascãlilorcare nu ºi-au precupeþit eforturilepentru instruirea, educarea ºi mode-larea atâtor ºi atâtor generaþii deelevi!

Traian MALEª

Cronica uneiCronica uneiçcol i såteçt içcol i såteçt i

ªcoala cu clasele I-VIII din Dãnila

Curierul UCRAINEAN 3

În ziua de 4 iunie a.c., poetul naþional alUcrainei, Taras ªevcenko, a trecut Dunãrea ºi apoposit la Tulcea, ca sã se instaleze, pentruvecie, printre urmaºii cazacilor zaporojeni (vesti-ta armie de odinioarã a Ucrainei, de la PragurileNiprului, organizatã dupã principii spartane ºicondusã dupã principii creºtine-pravoslavnice, înnumele ºi întru apãrarea cãreia a luptat cu mar-tiricã vitejie, pânã când a stârnit împotrivireaparoxisticã a þarinei iluministe Ecaterina a II-a,care a spulbe rat-o prin draconice ucazuri, sprecele 3 zãri ale lumii, una dintre ele fiind ºi DeltaDunãrii unde parte din armatã s-a aºezat ºi s-areorganizat, scriind mai departe istoria...)

Întâmpinat de înalte oficialitãþi locale, cen-trale ºi de la Ambasada Ucrainei în România,Taras ªevcenko, instalat pe soclul sãu alãturi deEsenin ºi Kemal Atatürk (în parcul etniilor con-locuitoare din Tulcea) a fost salutat, pe rând, decãtre primarul municipiului, dl ConstantinHogea, subprefectul judeþului, dl Corvin Bangu,vicepreºedintele Consiliului Judeþean, dl NicolaeChichi, dl ªtefan Buciuta, deputat, preºedinte alUUR, de cãtre dl Iuri Verbyþkyi, ministru con-silier al Ambasadei Ucrainei, în final, având ºi

eu, deosebita onoare de a fi invitatã de cãtrepreºedintele filialei UUR a judeþului Tulcea, dlcolonel Dumitru Cernencu (organizatorul ampleifesti vitãþi), sã spun câteva cuvinte.

Voi încerca sã reconstitui, în rândurile careurmeazã, discursul liber rostit în încheiereaistoricului eveniment cultural desfãºurat înmiezul unei zile toride de început de varã.

*Vorbim, în România, despre felurite poduri

aruncate peste ape spre þãrile vecine: podul deflori, podul prieteniei ºi e minunat cã existãpoduri ale prieteniei, poduri de flori cu gingãºiaºi frumuseþea lor arcuite în bãtaia soarelui, poatea vântului, poate a grindinei sau a furtunii... darnu s-a vorbit niciodatã, în mod explicit, desprepodurile subterane care leagã România de Ucrai -na (astãzi, la acest eveniment, le „persona lizãm“astfel), împletite din rãdãcinile arborilor secularicrescuþi, pe ambele maluri, purtãtori, spre cer, aisevei celor douã neamuri, pe care le afirmã spretoate zãrile cu forþa adâncurilor ºi cu misterioa -sele simbioze, rãzbãtute în vârfuri, ale poeziei,artei, ale cre dinþei, de atâtea ori îngemãnate,luând prin surprindere, uneori chiar ºi istoria, curegizorii ei...

Dacã ar fi sã ne referim numai la câþiva dintreaceºti (nenumãraþi!) „arbori seculari“, ar trebuisã-l reperãm, pe malul românesc, mai întâi peMihai Eminescu, apoi pe Petru Movilã, iar pecelãlalt mal, ucrainean, pe Taras ªevcenko, apoipe sfinþii ortodoxiei Paisie Velicikovski ºi Vasilede la Poiana Mãrului, în toþi aceºtia, românismulºi ucrainitatea regãsindu-se laolaltã în neaºtep-tate fiinþãri. Este aspectul asupra cãruia, în foartepuþine cuvinte, aº vrea sã stãrui în faþa dumnea -voastrã, distins public numeros ºi, cu siguranþã,multietnic, iubitor al artelor (armonia multiet -

nici tãþii tulcene, tocmai a confirmat-o ºi dl pri-mar).

Sã începem cu Taras ªevcenko, marele sãrbã-torit al zilei; undeva, în poemul „Haidamacii“ (ograndioasã evocare a revoltei poporului ucrai -nean de la 1768) întâlnim un text în care, dacã

înlocuim cele douã numeale vrãjmaºilor din epocã(azi - prietenii noºtri) con-statãm cã este de mareactua litate. El este semni-ficativ ºi prin faptul cã poe-tul a fost sensibil ºi la du -rerea românilor cãrora le-aadresat un apel direct, dupãcum urmeazã: „Voi, valahimun teni / ªi cei mol doveni /Aþi rãbdat destul / Birulnesãtul // Turcului temut /Dom nii v-au vândut / V-ausupus amar / Hanului tãtar //Nu vã târguiþi / Ci vã în frã -þiþi! / Mâi nile vã daþi / Cuca za cii fraþi / Marele Bog -dan / Falnicul hatman /Pildã-n veacuri dete / Cã -zãceºtii cete / Fiþi ºi voistãpâni / ªi luaþi în mâini /Aprige cuþite / De Maksim

sfinþite // (...) / Hohoteascã dracii / De-or pornicazacii / Zãrile detune, / Codrii-n frunzã sune!“

La Mihai Eminescu, poetul naþional alromânilor, „ultimul mare romantic“ dintre poeþiilumii, documentele vorbesc chiar despre compo-nente genetice ucrainene atât pe linie maternã,cât ºi paternã. S-a scris mult pe aceastã temã aufost controverse, re -ven dicãri (o valoaredisputatã este cu atâtmai preþioasã). Lu -crurile s-au lãmuritdemult. Emi nescueste cel mai marepoet al românilor, ungeniu care, ca ºiTaras ªevcenko,Ese nin ºi atâþia alþii,hrãneºte spiritual olume fãrã frontiere,pentru cã patriapoeziei este în cer.

Pentru economiaideii în jurul cãreiaîmi structurez gân-durile („maluri ºipoduri“...) am mersla document. Augus -tin Z. N. Pop, în„Contribuþii docu-mentare la biografia lui Eminescu“, EdituraAcademiei, 1962, reproduce câteva din mãrturii -le fratelui lui Eminescu - Matei -, care spune:„Mama era a 4-a fatã a stolnicului Vasile Iuraºcu,din satul Joldeºti ºi a Paraschivei, nãscutã Donþu.Acest Donþu era un muscal, dacã nu cumvacazac. Numele lui adevãrat era Alexa Potloff,fugit, nu ºtiu pentru ce caz politic din Rusia...

Tata avea ochii albaºtri, caracter foarte violent,dar în schimb era foarte bun la suflet. Avea o pu -te re herculeanã ºi vorbea bine ruteneºte (ucrai -neana - n.n.). Caracter ferm, nelinguºitor, rezol-va imediat chestiunea.

Mihai Eminescu, cãtre tatãl sãu, într-o disputãdespre vecinul lor Nicolai Isãcescu „care trãiarãu cu tata“, spune Matei, dar pe care poetul îlsimpatiza: „Taci, mãi, cã (N.I.) este cel mairomân de origine decât toþi românii din Ipoteºti,ºi decât noi chiar“.

„Ceea ce ºtim, ºtim din spusele mamei carene spunea cã (Gh. Eminovici, tatãl poetului -n.n.) dupã ce a cumpãrat Ipoteºtii, a venit pe la eiun frate al lui, îmbrãcat þãrãneºte (þãran curat),care vorbea perfect moldoveneºte, dar cu tata avorbit mai mult ruseºte, adecã ruteneºte (înucraineanã - n.n.) (cãci ruseºte adevãrat se zicemuscãleºte“).

Desigur, cine va citi volumul amintit va gãsiºi alte informaþii interesante - cum ar fi aceea cão ramurã a Eminovicilor se trage de prin pãrþilePodoliei etc. Toate acestea ne îndreptãþesc sãcredem cã unele rãdãcini din imaginatul podsubteran se prezintã ca vase comunicante printrecele împletite strâns.

Aruncându-ne privirea ºi mai departe, în tre-cut, întâlnim alte elemente de întrepãtrunderespiritualã româno-ucraineanã - de data aceasta înplanul credinþei creºtine: Petru Movilã, din neamde boieri moldoveni care au jucat un importantrol politic în secolul al 17-lea, a fost MitropolitulKievului (din 1633), întemeietorul AcademieiKievo-Movilene ºi un mare apãrãtor al credinþeipravoslavnice. De cealaltã parte, îi avem pePaisie Velicikovski (1722-1794), dar înainteaacestuia, pe stareþul Vasile de la Poiana Mãrului(1692-1767), cãlugãri ucraineni cu numeleamplificat de trecerea timpului datoritã scrierilorlor, a învãþãturilor ºi exemplaritãþii trãirii înduhul puritãþii ortodoxiei pe care au putut-opractica pe pãmânt românesc, apoi la MunteleAthos, pe urmã, iar, la români, împreunã cu onumeroasã obºte de cãlugãri ucraineni ºi ruºicare i-au urmat. Pricina acestui exod o gãsimexplicatã (ºi) în cartea „Sfântul Stareþ Vasile dela Poiana Mãrului“, Editura Deisis, Sibiu, 2009,în care autorul, Dario Raccanello, spune: „Laalegerea Þãrii Româneºti (ºi a Moldovei - n.n.)trebuie sã fi contribuit, fãrã îndoialã, atracþia pecare o exercita asupra ortodocºilor ruºi tradiþiateologicã ºi monahalã a acestei þãri. Aceastãtradiþie a ºtiut sã se menþinã în mod ferm anco-ratã în vechea linie patristicã, în timp ce orto-doxia rusã oscila, în acea vreme, între tendinþa

c a t o l i c i z a n t ã(po litica uni-atistã promovatãde polonezi înUcraina) a ºcoli -lor de la Kiev ºicea protestanti-zantã iniþiatãodatã cu Petrucel Mare. Da -toritã unui cli-mat de intenseschimburi cultu -rale ºi spi rituale,tradiþia ro mâ -neascã este uºoraccesibilã cre -din cioºilor ruºi,mai ales aceloracare, ca ucrai -nenii, erau vecinidin punct devedere teritorial.

De altfel, în afara faptului cã sunt cei mai apropi-aþi din punct de vedere istoric de poporul român,ucrainenii aparþin acelei ramuri a lumii slavecare este cea mai apropiatã, ca structurã spiritu-alã, de firea românilor“.

(Continuare în pagina 4)

TarasÇevcenkoa trecutDunåreala Tulcea

Lideri ai Uniunii Ucrainenilor din România

Dl ªtefan Buciuta ºi dl Iuri Verbyþkyi alãturi de trio „Malvy“ din Ucraina

9Curierul UCRAINEAN

În perioada 25-29 mai a.c.,salonul de carte - „Bookfest“,devenit un brand ºi o tradiþie, ºi-adeschis por þile. Ajuns la cea de-aVI-a ediþie, târgul organizat deAso ciaþia Edi to rilor din Româ niareprezintã un mediu de pro paga rea culturii, este un act cultural com-plex. Multi tudinea de cãrþi noi eta-late pe rafturi, seminariile, confe -rin þele, lansãrile de carte, dezba-terile, concertele, spectacolele deteatru ºi dans ºi mesele rotunde auatras foarte mulþi vizi ta tori. Un ga -ria, þara in vi ta tã de onoare la„Book fest“, a adus în fa þa publicu-lui român au tori precum BartisAttila, Ádám Bodor, Péter Ester -házy etc., bifând o cola bo rare cul-turalã ro mâ no-maghiarã. La inau-gurarea salonului, vicepre mierulMarkó Béla a susþinut un discurs, afirmândcã „nu politica este cea care îi apropie peromâni ºi maghiari, ci cultura“. La eve ni -ment au mai participat dl Kele men Hunor,ministrul român al Cul turii ºi secretarul destat pentru culturã, Szöcs Géza.

Dintre numeroºii expozanþi prezenþi nuputea lipsi Uniunea Ucrainenilor din Ro mâ -nia, care, ca de fiecare datã, rãspunde afir-mativ, cu promptitudine solicitãrilor în ceeace priveºte cultura, oportunitatea de aprezenta propriile apariþii, de a etala o partedin creaþia ucraineanã. Cãrþile editate deUUR au putut fi consultate ºi achizi þionatede la standul amenajat, prilej pentru etniciiucraineni de a lua contact cu noile apariþiiliterare ale scriitorilor ucraineni dinRomânia.

„Bookfest“ - salonul internaþional decarte s-a dovedit a fi o punte de legãturã

între culturile europene ºi un prilej de a sãr -bãtori cartea ºi pe scriitori. Timp de cincizile, într-o „casã a cãrþii“, s-au regãsit scrii -tori, editori, personalitãþi ale culturii ro - mâneºti ºi internaþionale, jurnaliºti ºi citi-tori.

Salonul „Bookfest“ este un evenimentce îºi propune sã celebreze cultura scrisã,lite ratura, sã fie o sãrbãtoare a lecturii, acãrþii. Ofertele intelectuale ale Salonuluiinternaþional de carte îºi propune sã îiatragã pe prietenii cãrþilor, pe cei interesaþide lecturã, de culturã, de carte, în general.

Preºedintele Asociaþiei Editorilor dinRomânia (AER), Grigore Arsene, organiza-torul Salonului internaþional de carte„Bookfest“, a declarat, la finalul târgului, cã„anul acesta s-a cumpãrat mai puþin ºi maiieftin“.

ªtefania GANCIU

BBooookkffeesstt --

ssaa lloonn iinn tteerrnnaaþþ iioonnaall ddee ccaarr ttee

A vorbi înseamnã a exprima prin cuvintegânduri, sentimente, intenþii.

Vorbirea este specificã numai omului ºi con -stituie cel de-al doilea sistem de semna li zare.Pri mul sistem de semnalizare este reprezentatprin senzaþii vizuale, auditive, ol factive (mi -ros), gustative, cutanate (exteroceptive) ºi inte-roceptive (din interiorul corpului) ºi esteprezent atât la om, cât ºi la alte fiinþe.

A vorbi frumos este o calitate ºi denotã ungrad superior de educaþie, instruire, culturã,civilizaþie, bun simþ, cei ºapte ani de acasã ºimulþi ani de învãþãturã privind convieþuireasocialã în armonie, respect reciproc ºi bunãcuviinþã.

Cu toþii admirãm o predicã frumoasã a unuipreot, o vorbã bunã, plinã de speranþã a unuimedic, o lecþie sau un curs reuºit al unui dascãlºi chiar o discuþie, conversaþie civilizatã, plã-cutã între oameni. Dar în ºi mai mare mãsurãdezaprobãm ºi suntem dezamãgiþi de cuvinteurâte sau de un limbaj murdar, pornografic pecare, din pãcate, îl auzim pe stradã, în parcuri,mijloace de transport, mass-media ºi chiar înemisiuni de radio ºi televiziune. La aceste emi-siuni nu gãsim analize politico-economice, ciscandaluri între analiºti care se jignesc în faþaîntre gii þãri. Dacã suntem cu copii trebuie sãfugim de aceºti vorbitori sau sã schimbãm repe -de postul de emisie radio-tv.

Mai ales dupã Revoluþie, unii au înþeles cãdemocraþia înseamnã dreptul de a jigni ºi de a

vorbi urât chiar ºi în bisericã ºi nimeni n-arevoie sã-i opreascã. Chiar ºi filmele pentru copiiºi adulþi transmise la tv sunt pline de violenþã ºiau un impact nefast asupra copiilor ºi tineretu-lui în formare. Ne mirã violenþa din ºcoli ºisocietate. Aceasta este cauza la care se adaugãexemplul negativ din familie ºi al colectivitãþiiumane.

Deseori, rãmân uimit cã oamenii, mai alestinerii, îºi permit sã vorbeascã urât în publicfãrã sã le pese de cei din jur. Mie îmi pasã ºiuneori le atrag atenþia, cu riscul de a fi eu în -sumi agresat, sã fie atenþi la cuvinte pentru cãaud ºi alþii. De aceea, propun ca nimeni sã numai tolereze limbajul nepotrivit ºi sã formãm oopinie publicã sãnãtoasã pentru a folosi un lim-baj civi lizat, educat, iar organele puterii, poliþiaºi jandarmeria sã intervinã urgent pentru astopa încãlcarea legilor bunului simþ. Când amatras atenþia poliþiei cã un grup de tineri folo -seºte limbaj urât în public mi s-a spus cã nu estede datoria lor sã intervinã. Eu cred însã cã

organele puterii ar trebui sã intervinã prompt înaceste situaþii, bineînþeles, ajutate de opiniapublicã.

Altcumva vom asista în continuare la odegradare tot mai accentuatã a limbii noastre ºia nivelului de culturã ºi civilizaþie. Viitorul esteal frumosului. Frumosul în vorbire ºi com-portare, în þinutã, artã ºi culturã, arhitecturã ºitot ce ne înconjoarã trebuie sã învingã urâtul,incultura, nesimþirea ºi obrãznicia. Dacã vremsã trãim în pace, prietenie ºi lume civilizatã tre-buie sã cultivãm trãsãturile pozitive ale omului.În acest scop, doamnelor ºi domnilor, vã pro -pun sã vorbim frumos ºi sã creãm o atmosferãplãcutã în colectivitãþi umane. În ºcoli primare,generale ºi chiar liceale sã se predea lecþii deexprimare corectã ºi frumoasã, codul de eticã,conduitã ºi conversaþie.

Personal am avut norocul sã-i ascult pe marioameni de ºtiinþã, academicieni: Iuliu Haþie -ganu, Constantin Daicoviciu, Victor Preda, IonBaciu, ªtefan Lascu, Bartolomeu Anania etc.,care m-au impresionat prin frumuseþea cuvin-telor rostite ºi puterea lor de comunicare.

Prin vorbire corectã, frumoasã, civilizatã, peun ton plãcut ºi nu ridicat vom câºtiga cu toþiiiar zicala „vorba dulce mult aduce“ îºi va arãtaforþa binefãcãtoare pentru toþi.

Vã mulþumesc cã m-aþi înþeles!

Vasile SOPCO

A vorbiA vorbifrumosfrumos

Duminicã, 5 iunie 2011, bãlcãuþenii au fost invitaþi sãparticipe la deschiderea oficialã a terenului de minifotbalconstruit în incinta fostului CAP din localitate.

Dupã cum ne-a declarat domnul Ilie Homeniuc, unuldintre finanþatorii terenului, aceasta este o investiþie pri-vatã care va oferi iubitorilor de sport din Bãlcãuþi ºi celordin localitãþile limitrofe un loc civilizat de practicare asportului preferat. De asemenea, Ilie Homeniuc împreunãcu asociatul sãu, Ion Naida, îºi propun sã punã bazele uneiechipe de fotbal, aceasta fiind latura socialã ºi comunitarãa proiectului. În acest sens, au avut loc meciuri de fotbaldemonstrative în care echipa Bãlcãuþiului a jucat cuechipe din Negostina, Calafindeºti, Siret, Rãdãuþi.

Omul desemnat sã se ocupe de fotbaliºtii bãlcãuþenidin postura de antrenor este domnul Ilie Berbeneciuc.Acesta ne-a spus cã „... totul e încã un vis, care pentru adeveni realitate necesitã multã muncã. Sunt tineri talen-taþi, dovadã ºi rezultatele obþinute de elevii ºcolii din Bãl -cãuþi la ultimele întreceri sportive desfãºurate în zonã.Sperãm, cã dupã mulþi ani de absenþã, sportul practicat încondiþii organizate va renaºte ºi la Bãlcãuþi“.

Manifestarea s-a bucurat de binecuvântarea preotuluiLi viu-Mihai Marici care a oficiat slujba de sfinþire, urându-le succes tuturor celor implicaþi în acest proiect, pro pu nândºi un nume pentru echipa de fotbal: „Spicul“ din Bãl cãuþi.

Dupã cuvântul de deschidere rostit de organizatori ºiinvitaþi a urmat spectacolul susþinut de membrii ansam-blului de dansuri „Kozaciok“ din Bãlcãuþi, care au venit înfaþa spectatorilor cu noile dansuri incluse în repertoriu.Coordonatorul ansamblului, ªtefan Petru ªoiman, aevoluat cu aceastã ocazie în trei ipostaze: instructor dedans, dansator ºi... fotbalist.

Un cuvânt laudativ la adresa ansamblului „Kozaciok“l-a avut ºi primarul comunei Calafindeºti, domnul SaviucLoghin, susþinãtorul de suflet al fanfarei din Calafindeºticunoscute deja ºi pe plan naþional.

Mult entuziasm din partea unora, scepticism din par teaaltora... Zi toridã de varã, bere, vin, sucuri, mici, voiebunã pânã târziu în noapte. Aºteptãm ca ideile pre zentatecu ocazia acestui eveniment sã se concretizeze în fapte.Fapte despre care sã putem relata ºi noi... Pânã una alta,am consemnat un pas timid fãcut spre revigorarea vieþiisportive din Bãlcãuþi. Îi aºteptãm pe urmãtorii...

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Un pas spre revigorareavieþii sportive din Bãlcãuþi

Curierul UCRAINEAN 5

5Curierul UCRAINEAN

Dacã ar fi sã analizãm activitateafilialei bucureºtene a UUR de laînceputul acestui an ºi pânã înprezent, aceasta poate fi apreciatã casuficient de bunã, poate chiar foartebunã, care însã, din cauza faptuluicã este insuficient de bine mediati-zatã ºi cunoscutã lumii ucrai nenedin România, ajunge sã fie uneoriprea puþin apreciatã. Drept pentrucare încerc acum sã creionez, peaceastã cale, un aºa-zis raport deactivitate al organizaþiei pe care ore prezint, deoarece, precum se ºtie,nu este suficient sã faci, ci trebuie sãfaci cunoscut ºi altora ce-ai înfãptuit.

Organizaþia noastrã nu are, dinpãcate, posibilitatea sã demonstrezeprin imagini ce a realizat, deoa re cenu posedã un aparat de filmat pro-priu (fotografiile sunt singureledovezi) ºi, din pãcate, nici TVR nune susþine întotdeauna în mediati-zarea activitãþii. Nãdãjduim cã, încele din urmã, conducerea centralã aUUR ne va procura ºi un aparat defilmat pentru a alcãtui o importantãbancã de date a activitãþii noastre,aºa cum ar trebui sã aibã fiecare fi -lialã din þarã.

Având în vedere cã activitatea fi -lialei se desfãºoarã pe mai multe pla-nuri, existã inconvenientul cã nuîntotdeauna se cunosc membrii întreei, pentru cã ºi planurile suntdiferite, precum ºi interesele. De pil -dã, persoanele care vin la acþiu ni leorganizate cu prilejul sãrbã to ri lorreligioase sau al unor aniversãri nusunt cunoscute celor care vin doar laîntâlniri cu iz intelectual sau elec-toral (iar uneori nici atunci).

Oricum, conducerea filialeiBucureºti recunoaºte aportul ºi laactivitatea cultural-artisticã, cât ºi laactivitatea intelectual-scriitori ceas -cã ºi gaze tã reascã sau chiar ºi lasimpla lor participare la acþiunileorganizaþiei ºi susþinerea moralã. Înpro pãºirea ucrainismului în Româ -nia avem nevoie, evident, de impli-carea tuturor factorilor ºi, mai ales,de transmiterea generaþiilor tinere aexperienþei noastre, mai ales în pro -ble ma culturii scrise pentru caremulþi ne-ar invidia.

Aº dori sã menþionez doar câtevadintre activitãþile cultural-artisticesau ºtiinþifice desfãºurate în aceastãprimã perioadã a anului:

„Ziua limbii materne“, sãrbã-toritã la 21 fe bruarie de mino ritãþilenaþionale la Uniunea Elenã dinBucureºti, la care a participat ºitineretul ucrai ne an, cu cântecul, dis-cursul ºi poezia ucrai neanã, eveni-ment mediatizat deja în revista„Curierul ucrainean“;

„Aniversarea a 140 de ani de lanaºterea poetei Lesea Ukrainka“, îndata de 27 februarie, gãzduitã deCentrul Cultural Informaþional alUcrai nei, mediatizatã în „Curie rulucrainean“, „Naº holos“ ºi de TVR;

„Sãrbãtorirea poetului naþio nalTaras ªevcenko“ - aniversarea a 197de ani de la naºtere ºi comemorareaa 150 de ani de la moarte, prinsãvârºirea unui parastas la Mãnãs ti -rea Caºin, prin depunerea coroa -nelor de flori la monumentul dinParcul Herãstrãu ºi masã rotundã lasediul UUR, realizate, ca de fiecaredatã, în colaborare cu Ambasada

Ucrainei la Bucureºti, în data de 9martie. A participat ansamblul „Zo -rea“ printr-un mo ment literar-artis-tic, cu muzicã ucraineanã ºi poezieºevcenkianã. În aceeaºi zi, a fostmarcatã ºi „Ziua Internaþionalã aFemeii“;

Participarea ansamblului „Zo -rea“ la tradiþionalul Târg al Edu ca -þiei de la Universitatea Bucu reºti,ediþia a XII-a, organizat la Facul -tatea de Drept, printr-un program decântece populare ucrai nene, în datade 27 martie;

Primirea „Cvartetului Phoenix“din Lviv pentru a susþine un concertsimfonic la „Tinerimea Românã“din Bucureºti, în ziua de 7 aprilie.

Evenimentul a fost iniþiat de CentrulCultural Informaþional al Ucrainei,prin implicarea perso na lã a domnu-lui Iuri Verbyþkyi, ministru consilieral Ambasadei, ºi susþinut nemijlocitde UUR-Bucureºti;

„Evocarea a 25 de ani de la pro-ducerea catastrofei de la Cernobâl“,la Centrul Cultural Infor maþional alUcrainei, la 20 aprilie, la care auparticipat ºi membrii importanþi aifilialei UUR Bucureºti, inclusivvicepreºedintele UUR ºi redactor alrevistei „Curierul ucrainean“, prof.Ion Robciuc;

„Sãrbãtoarea Paºtelui la ucrai -neni“, din data de 26 aprilie, cuparticiparea reprezentanþilor Am -ba sa dei Ucrainei ºi a ansamblului„Zo rea“, eveniment cu noscut ucrai -nenilor dintr-un amplu articol pu -bli cat în ziarul ucrainean „Vilneslovo“;

„Zilele Muzeului Satului“, la 75de ani de la înfiinþarea acestuimuzeu la care a participat An sam -blul „Zorea“, în zilele de 17 ºi 21mai, primind ºi Diplomã de Exce -lenþã ca un permanent colaborator alacestuia.

Organizaþia noastrã se ocupã, lanevoie, ºi de activitate administra-tiv-gospodãreascã. De pildã, toate

formalitãþile privind aducerea lasediul UUR a preþioasei biblioteci adoamnei profesoare universitareMagdalena Laszlo-Kuþiuc (11 saci),donatã de urmaºii acesteia, au pre -luat asupra sa câteva persoane dinconducere, cu încuviin þarea ºi sus -þinerea dlui preºe dinte ªtefanBuciuta.

Totodatã, conducerea filialeinoastre este prezentã la toate bucu -riile ºi tristeþile vieþii ucrainenilordin Bucureºti (ºi nu numai).

Participãm la înmormântãrile ºiparastasele celor care au plecat din-tre noi (ce-i drept, într-un numãrmai mic, decât s-ar dori), ºtiind cãsarcina de a conduce pe ultimuldrum pe cel cu care ai colaborat ºi

a-i susþine familia îndoliatã esteobli gatorie pentru o organizaþie carese respectã. ªi, din pãcate, mult preamulþi ucraineni de va loare, în vârstã,dar ºi unii mai tineri, ne-au pãrãsitînainte de vreme în ultimii ani!

Luãm parte cu plãcere la bucuri-ile vieþii ucrainenilor - aniversãri,cãsãtorii, botezuri, sus þinem Organi -zaþia de Tineret în demersurile eifrumoase. Sprijinim Ansamblul decântec ºi dans ucrai nean „Zorea“ laefectuarea repe tiþiilor sãptãmânale(în general, în fiecare zi de marþi), lasediul vechi al UUR, singura salãfestivã a ucrainenilor existentã înBucureºti - ºi în participarea lor ladiver se festivaluri ºi întâlniri in -teretnice.

Ca o menþiune: destul de mulþitineri care au activat în acest ansam-blu au convenit sã-ºi uneas cã des-tinele în drumul vieþii lor (cincipânã acum!).

În ce priveºte aceastã formaþie, aºmai adãuga câteva lucruri. Anul aces-ta se împlinesc 15 ani de când s-a înfi-inþat „Zorea“, eveniment pe carevrem, de altfel, sã-l marcãm înaceastã toamnã. Este mira cu los cumacest ansamblu se menþine ºi renaºteuneori, precum pasãrea Phoenix dincenuºã. Când crezi cã nu mai suntforþe, fiindcã încep sã plece tot maimulþi membri, pãrãsind explicabilBucureº tiul, sau unele femei tinerenasc ºi se retrag pentru o perioadã

de timp ºi te gândeºti cã aproape cãnu mai ai cu cine sã apari pe scenã,încep sã aparã deodatã membri noi -iubi tori de muzicã ºi dans, devotaþicauzei - care nu vor nicicum sã nelase sã ne destrãmãm. Dintre ulti miicare ni s-au alãturat ºi i-am în drãgittoþi se numãrã: Liuba, Ale xandra,Livia, Marius, Ivasec, Vasile ºiMaria. Aºteptãm ºi alþii, dacã vor, sãne fie alãturi, fiindcã nu vor regreta(numãrul de contact este: 0745422881- Mihai sau 0769612274 - Larisa).

Suntem dispuºi sã susþinem ºiformaþiile artistice care poposesc înCapitalã la diverse acþiuni. De pildã,la „Etnorustica“ de la Mu zeul deIstorie din Bucureºti, în data de 28mai, a fost prezent cu nos cutulansamblu de cântec ºi dans ucrai -nean „Zadunaiska Sici“ din Tulceape care câþiva ucraineni inimoºi aiUUR l-au întâmpinat ºi susþinut,bucurându-se de succesul lor extra-ordinar ºi de apreciata expoziþierealizatã de filiala Tulcea a UUR.

La Târgurile de Carte din Capi -talã, la care este invitatã sã parti ci pecu produsele lor ºi comunitateaucraineanã, UUR din Bucu reºti reu -ºeºte, pe mãsura posibili tãþilor, sã-ºiaducã contribuþia.

În ce priveºte programul de a c -þiuni culturale prevãzut a avea loc înaceastã perioadã, unele dintre ele atrebuit sã fie amânate, din motiveobiective, pentru toamnã, precummai sus-amintita aniversa re aansamblului „Zorea“ ºi Sim po -zionul ºtiinþific dedicat poetuluiTaras ªevcenko, de la moartea ºireînhumarea cãruia pe pãmântulucrainean se împlinesc 150 de ani.Acest simpozion important, pre-conizat pentru 6 ºi 7 octombrie, va fisusþinut ºi de Ministerul Culturii ºiPatrimoniului Naþional ºi va avealoc la Facultatea de Slavisticã dinBucureºti, cu concursul unor per-sonalitãþi literare ºi ºtiinþifice dinþarã ºi din strãinãtate pe care, de peacum, aºteptãm sã ni se alãture,anunþându-se din timp.

Ne bucurãm cã reuºim în fiecarean, aºa cum ne-am propus, sã rea -lizãm mãcar o acþiune de mareanvergurã (ar fi de amintit: Simpo -zionul Ivan Franko, Con ferinþa petema Holodomorului, Comemorarealui Mazepa, Zilele culturii slaveº.a.).

Acþiunea de deplasare a unuigrup ucrainean din Bucureºti laKaniv, care a fost aprobatã în pro-gramul de acþiuni pe anul în curs,nãdãjduim sã aibã, totuºi, loc.

Dorim ca filiala UUR Bucureºtisã fie întotdeauna un exemplu bun ºidemn de urmat pentru toþi ucraineniidin þarã, sã aibã puterea sã învingãtoate vicisitudinile ºi problemeleapãrute, sã depãºeascã frecuºurile,inerente de altfel în orice organiza-þie, sã-ºi uneascã for þele pentru atin-gerea unor obiec tive frumoase învederea perpetuãrii ucrainismului înRomânia. Dacã nu va fi aºa, va fiextrem de uºor sã ne destrãmãm ºisã pierdem tot ce am câºtigat cugreu.

Iaroslava-Oresea COLOTELO,preºedintele filialei UUR

Bucureºti

Aspecte din viaÆa çiactivitatea filialei

UUR Bucureçti

Ansamblul ucrainean „Zorea“ din Bucureºti

Curierul UCRAINEAN8

„Înfloresc grãdinileCeru-i ca oglindaPrin livezi albineleªi-au pornit colinda“. Cu mult drag ne aducem

aminte de aceste cuvinte,pe care ni le-a rostit învãþã-toarea, dupã ce ne-a luat demânuþã; ne-a introdus înclasã, ne-a aºezat în bancãºi ne-a dat câte o floricicãpusã pe abecedar. Apoi ne-a spus cã nu mai sun-tem copii de grupã mare, ci suntem ºi mai mariºi, în consecinþã, suntem ºcolari. Dupã ce ne-aprezentat toþi pereþii clasei acoperiþi cu tot felulde planºe, a gãsit o planºã care reprezenta olivadã. Ne-a descris livada ºi-apoi ne-a cântatcântecul „Înfloresc grãdinile“. Nu ne-a spus cineeste autorul versurilor ºi nici al melodiei. Învãþã-toarea era tânãrã ºi frumoasã, dar interpretareacântecului a fãcut-o ºi mai frumoasã.

Dupã ani ºi ani de zile mi-am adus amintescena fredonând ºi eu cântecul „Înfloresc gra-dinile“. Am fredonat-o de multe ori, apoi amînceput sã caut compozitorul. Desigur cã nu eragreu de gãsit, având în vedere popularitatea sa.Dar acum mã gândesc câtã popularitate are com-pozitorul Timotei Popovici, mai ales în vestul ºisud-vestul þãrii. În cele ce urmeazã, deschidemcartea publicitãþii compozitorului.

Cu aproape trei decenii în urmã, actualul pro-fesor universitar dr. Dumitru Jompan, în urmastudiului îndelungat, a scos primul volum cuprin -zând viaþa ºi creaþia compozitorului TimoteiPopo vici. Mai târziu a publicat cartea „Co res -pondenþa lui Timotei Popovici“.

Dupã aceste douã succese, dr. D. Jompan atrecut la prezentarea intuitivã a artei muzicale alui Timotei Popovici, organizând în calitate deprofesor de muzicã, director al ªcolii Generalecu clasele I-VIII ºi dirijor al corului mixt dinMarga, primul Festival coral pentru copii ºitineret „Timotei Popovici“. Alãturi îi era în per-manenþã un colaborator priceput ºi devotat, soþia,dna înv. Aurelia Jompan.

Debutul festivalului a avut loc în frumoasa ºivestita, pe atunci, comunã Marga, o localitate demunte, cu buni gospodari, cu faþadele caselormereu curate, cu trotuarele ºi rondurile mereuîntreþinute ºi cu braþele deschise nenumãraþilormusafiri de pretutindeni. Marga era o localitatedes vizitatã de nenumãrate personalitãþi, oamenide ºtiinþã ºi în special oameni de culturã.

În cadrul Cãminului Cultural din Marga auconcertat nenumãrate formaþii artistice de profe-sioniºti ºi de amatori. Aici a poposit corul„Madrigal“ dirijat de Marin Constantin, aici apoposit Orchestra simfonicã a Filarmonici bu cu -reº tene, aici a prezentat spectacole Opera Ro mâ -nã din Bucureºti ºi Opera Românã din Timiºoara.Marga era o localitate veºnic solicitatã de pos-turile de radio ºi televiziune din România.

Festivalul coral pentru copii ºi tineret a venitsã completeze ºirul de evenimente cultural-artis-tice ºi educative de la Marga. La festival au fostprezente formaþii corale de copii ºi tineret dinjudeþul Caraº-Severin printre care ºi corul decopii „Mlãdiþe“ din Copãcele. Au mai luat parteºi coruri de copii din judeþele învecinate, Mehe -dinþi ºi Timiº.

Primul festival a constituit o probã practicã,un experiment care a stimulat organizatorii, le-adat un imbold pentru viitor. De aceea, etapeleurmãtoare au fost acelea care au dat roade dupãroade bogate cu rãsunet nu numai naþional, ci ºiinternaþional.

Organizarea ºtiinþific planificatã, colaborareacu Inspectoratul ªcolar, cu Direcþia Judeþeanãpentru Culturã, cu mass-media, cu UniuneaCompozitorilor ºi alþi factori utili pentru bunulmers al festivalului - iatã cheia succesului. Laaceasta a contribuit decisiv ºi o planificare baza-tã pe o gândire logicã, lansatã cu un an înainte.De aceea, ani la rând, festivalul cuprindea atâteaformaþii, încât programul dura douã zile. Condiþiimateriale impecabile, excursii pe dealurile Mar -

gãi, cunoºtinþe peste cunoºtinþe, sunt numai câte-va exemple de care foºtii mici cântãreþi îºi aducaminte astãzi cu multã plãcere ºi le poves tesc ºialtora.

Juriile festivalurilor formate din cele mai ilus-tre personalitãþi ale muzicii româneºti au fãcut caaceste manifestãri sã capete o însemnãtate din ceîn ce mai mare. Cu mult drag ne amintim câtevanume sonore care au dat o nuanþã marcantã acþiu -nilor: compozitorul Liviu Comes, muzicologulGheorghe Firca, compozitorul Myriam Mar be,prof. univ. Florin Georgescu, prof. univ. IonCrãciun ºi mulþi alþii.

Trebuie remarcat cã în momente de glorie,festivalul se bucura de prezenþa a foarte multecoruri de copii din judeþul Caraº-Severin. Putemînºira câteva localitãþi ale cãror formaþii de cor decopii sau copii ºi tineret au luat parte în fiecare anla acest festival: Marga, Oþelu Roºu, LiceulPedagogic Caransebeº, Copãcele, Reºita, Bocºa,Teregova, Bãile Herculane.

La festival, anual, luau parte Corul de copii alPalatului Copiilor din Bucureºti dirijat deConstantin Popescu, Corul de copii al Radio/TV,coruri din Lugoj, coruri din Sebeº, din Deva, dinAustria, din Republica Moldova ºi din multe altelocalitãþi, care au contribuit nu numai la marcareapersonalitãþii lui Timotei Popovici, ci ºi la fixareaunor imagini care vor rãmâne în memoria ºi îninima participanþilor pentru mult timp.

Timp de 13 ani, festivalul s-a desfãºurat încadrul comunei Marga. Pentru aceastã localitate,pentru întregul judeþ, pentru întregul Banat ºipentru întreaga þarã acest eveniment reprezentaun mare act de culturã ºi educaþie. Pentru bunulmers al acestei manifestãri au colaborat instituþiide culturã începând cu capitala þãrii ºi terminândcu satul bãnãþean. În acest scop s-au întocmitprograme, în fiecare an. Pentru permanenta ridi-care a calitãþii s-au tipãrit culegeri de cântece cucele mai frumoase piese ale compozitorilor clasi-ci ºi contemporani, cântece care sã aibã un pro-nunþat conþinut educativ legat de dragostea faþãde þarã, faþã de pãrinþi, faþã de ºcoalã, faþã devieþuitoare, faþã de muncã.

Rezultatele festivalului puteau fi vãzute înfiecare ºcoalã, în fiecare localitate participantã laeveniment.

În anul 1995, în urma unor decizii legate delocul de naºtere a lui Timotei Popovici, festivalula fost transferat la Tincova, comuna Sacu, avândaceiaºi organizatori. ªi aici, în noile condiþii cân-tecul a rãsunat ca ºi la Marga, dar n-a avut acelaºiecou, aceeaºi rezonanþã, acelaºi timbru. Aici s-auadunat multe formaþii, inclusiv Corul de copii alPalatului Copiilor din Bucureºti, însã ceva a lip-sit.

În urmãtorii ani, festivalul a fost adus laEpiscopia din Caransebeº, desfãºurându-se dupãtradiþii cu excepþia anului 2010 când acest eveni-ment s-a desfãºurat la Reºiþa.

Anii au trecut ºi iatã cã la 7 mai 2011, în salafestivã a Episcopiei Caransebeºului, a avut loccea de a 29-a ediþie a Festivalului corurilor decopii ºi tineret. Aici, în frumoasa salã, la ora 16s-au adunat multe formaþii corale selecte pentru aomagia personalitatea compozitorului TimoteiPopovici.

Acþiunea a avut loc în cadrul amplei mani-festãri „Zilele credinþei ºi culturii în Caraº-Severin“ care s-a desfãºurat între 1 si 8 mai a.c.Aici a avut loc Simpozionul Internaþional „Tainãºi mãrturisire“, „Festivalul coral de muzicã reli-gioasã“, „Festivalul de poezie în grai bãnãþean“,„Credinþã ºi luminã“.

În scopul reuºiteifestivalului „TimoteiPopovici“, a fost for-mat un juriu compusdin personalitãþi ilustreale bisericii ortodoxe,în persoana P.S. Lu -cian, episcopul Epis -copiei din Caransebeº,în calitate de preºedintede onoare, personalitãþi

ale muzicii ºi culturii, în frunte cu prof. univ. pr.Dumitru Jompan, în calitate de preºedinte ºi altepersonalitãþi, în calitate de membri ai juriului.

Concertul a fost deschis de corul de copii„Menestrelul“ al Palatului de Copii din Reºiþa,dirijat de prof. Adriana Ponoran. Corul este for-mat din copii mici, dar care au realizat un lucrumare. Colectivul cuprinde copii nu numai talen-taþi, dar ºi curajoºi. În timpul interpretãrii reper-toriului de cântece, ei stãpânesc scena; „lu mea-ia mea“. Ei ne dau speranþa cã vor sluji muzicamult timp. Atenþia discretã cu care îºi urmãrescdirijorul ne face sã credem cã deja existã instinc-tul începerii, grãbirii sau încetinirii. Ce frumos arfi dacã în fiecare ºcoalã s-ar cânta nu pe note, nucu dirijorul în faþã, dar aºa cum se cânta altãdatã,dar sã se cânte.

Apoi a urmat corul de copii al parohiei dinBozovici, dupã care am ascultat corul „Armonia“al Liceului Pedagogic C.D. Loga din Caransebeººi corul Seminarului Teologic din Caransebeº.

O atenþie deosebitã a atras grupul coral„Teoforos“ din Timiºoara dirijat de pr. drd. RaduBogdan. Formaþia este bine pregãtitã din punctde vedere muzical-interpretativ. O sincronizareperfectã este observatã în tot parcursul inter-pretãrii repertoriului. Soliºtii vocali, împreunã cuacompaniamentul realizeazã o armonie fãrãreproº.

În finalul concertului ºi-a fãcut apariþia corulde copii ºi tineret „Simbol“ al Patriarhiei Ro -mâne, dirijat de Jean Lupu ºi Luminiþa Guþanu.

Din întregul cor „Simbol“ a fost prezent unnumãr de 36 de persoane - a anunþat dirijorulcorului înaintea începerii. De altfel, putea sã fienumai un sfert de cor ºi tot ar fi cântat aºa debine.

Corul „Simbol“ este o formaþie de profesion-iºti. Aici elementele sunt admise pe bazã de con-curs. Corul a interpretat 11 piese corale româ -neºti ºi strãine. Interpretarea este impecabilã atâtdin punctul de vedere al intonaþiei, cât ºi al rit-mului, al nuanþãrilor cât ºi al sincronizãrii. Eleviitot timpul dau dovadã de înþelegere, de su punereºi atenþie la interpretare. Cântecele inter pretatesunã corect ºi impresionant.

Festivalul coral pentru copii ºi tineret „Ti -motei Popovici“ a avut o înaltã þinutã artisticã,fapt ce-i stimuleazã pe interpreþii, pe dirijorii for-maþiilor participante ºi pe conducãtorii unitãþilorde care aparþin. Reuºita lui se datoreazã uneiorganizãri bine chibzuite ºi preciziei de executarea proiectului.

Nu se poate încheia prezenta intervenþie fãrã amulþumi Episcopei Caransebeºului pentru gãz-duirea ºi asigurarea condiþiilor materiale, precumºi organizatorilor evenimentului în persoana prof.univ. dr. Dumitru Jompan ºi soþiei sale dnei înv.Aurelia Jompan, pe drept numiþi „pãrinþi ai festi-valului“.

Urmãrind Festivalul coral pentru copii ºitineret „Timotei Popovici“, fiecare ediþie, de laînceput pânã în prezent, am apreciat munca orga-nizatorilor, munca instructorilor, intepreþilor ºi aialtor factori care contribuie la desfãºurarea aces-tei activitãþi, dar în acelaºi timp m-am gândit cã oasemenea activitate ar fi beneficã ºi pentru copiiucraineni din România. Cu alte cuvinte ar însem-na organizarea unui asemenea festival unde sãparticipe formaþiile bine instruite. O asemeneaacþiune ar trebui organizatã pe þarã într-una dinzonele cele mai populate de ucraineni.

Ivan LIBER

Caransebeç - leagånulFestivalului coral pentru copiiçi tineret „Timotei Popovici“

3Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN16

La începutul lunii iunie a.c., a avut loc înCrimeea ºedinþa Consiliului Regiunilor, prilejcu care preºedintele Ucrainei a vorbit desprenecesitatea eliminãrii diferenþelor în ceea cepriveºte dezvoltarea regiunilor.

„Înþeleg foarte bine cã disproporþiile careexistã în dezvoltarea regionalã reprezintã oproblemã esenþialã pentru noi. Trebuie sã negândim cum sã le nivelãm, pe seama cãruifapt“, a spus Viktor Ianukovyci. În acest con-text, preºedintele a cerut guvernului ºi condu -cerilor regiunilor sã elaboreze un program deeliminare treptatã a disproporþiilor.

„Este inadmisibil ca salariul sã difere atâtde substanþial între regiunile dezvoltate ºi celemai puþin dezvoltate“, a mai spus ºeful statu-lui.

Preºedintele ºi-a exprimat, totodatã, con vin -gerea cã capacitatea financiarã ºi inves ti þio na lãde care dispun organele de autoadministrarelocalã în rezolvarea pro blemelor trebuie sãcreascã de la an la an.

„Trebuie sã luptãm cu sistemul învechit alorganizãrii administrativ-teritoriale ºi aºteptiniþiative din partea voastrã“, a menþionatViktor Ianukovyci. Potrivit afirmaþiilor sale,nivelul scãzut al colaborãrii ºi cooperãriiregionale este o problemã asupra cãreia trebuiesã ne concentrãm“.

ªeful statului a atras atenþia participanþilorla ºedinþã asupra faptului cã nivelul salariuluidiferã în mod substanþial de la o regiune laalta. Conform datelor din 2010, aceastã dife -renþã era de aproape 1,5 ori.

Potrivit preºedintelui, producþia industrialãse concentreazã tot mai mult în regiunile dez-voltate. Anul trecut, aceastã concentrare era deaproape 55%, iar în prezent depãºeºte 60%.„Aceastã tendinþã este ºi ea periculoasã. Deaceea, trebuie sã ne gândim cum sã evitãm ase -menea disproporþii“, a spus Viktor Ianu kovyci.

„Noi nu avem dreptul sã permitem ca dis-proporþiile regionale sã se transforme într-unpericol la adresa dezvoltãrii durabile ºi echili-brate a Ucrainei“, a subliniat preºedintele.

Viktor Ianukovyci a menþionat cã noulmodel de conducere a statului trebuie sã core-spundã principiilor politicii regionale a Uniu -nii Europene. Tocmai de aceea, noua abordarea problemei politicii regionale a Ucrainei, pro-pusã de el, se bazeazã pe unele aspecte impor-tante, cum ar fi acordarea pute rilor locale ºicomunitãþilor regionale a dreptului ºi posibi -litãþii de a realiza reforme la nivel regional.

„Trebuie realizatã o strategie clarã a refor -me lor în regiunile, raioanele, localitãþile con cre -te care sã corespundã obiectivelor ºi prio ri tã þilornaþionale, s-a arãtat convins pre ºe din te le,adãugând cã avem nevoie de cooperare interre -gio nalã ºi de creare a unor programe eco no miceadecvate „pe orizontalã“ între regiu nile înveci-nate, între oraºele care au pro ble me comuneprivind teritoriile.

ªeful statului s-a arãtat convins cã aceastaeste o cale pentru rezolvarea problemelorprivind egalizarea dezvoltãrii regiunilor,crearea unor complexe de producþie noi.

„Acesta este, de asemenea, un mecanismeficient de rezolvare a problemelor legate dealimentarea cu apã, de ecologie, inclusiv deprotejarea unor bogãþii naturale, cum ar fi:pãdurile, râurile ºi lacurile, þãrmul mãrii“, aspus Viktor Ianukovyci. O astfel de abordareva permite, în opinia sa, sã se rezolve în modoperativ ºi unele probleme sezoniere strin-gente, cum ar fi incendiile care apar în timpulverii.

* **

Parlamentul trebuie sã adoptepânã la sfârºitul anului proiectulnoului Cod de procedurã penalã

Preºedintel Ucrainei, Viktor Ianukovyci, aapreciat pozitiv proiectul noului Cod de proce-durã penalã, elaborat de Grupul de lucru carese ocupã de reformarea legislaþiei penale.„Aceastã muncã trebuie finalizatã cât mairepede. Consider cã Rada Supremã a Ucraineitrebuie sã dezbatã ºi sã adopte proiectulCodului încã în acest an. Sunt convins cãadoptarea noului Cod de procedurã penalã vaasigura funcþionarea statului de drept înUcraina ºi va constitui una dintre cele maiimportante garanþii a respectãrii drepturiloromului în þara noastrã“, a spus Ianukovyci îndeschiderea ºedinþei Grupului de lucru.

În opinia ºefului statului, proiectul Coduluiprevede un sistem calitativ nou de mijloacelegale de protecþie a omului, societãþii ºi a sta -tu lui de infracþiuni penale ºi asigurã judecarearapidã, completã ºi imparþialã a dosa relorpenale. Preºedintele a subliniat în mod deo -sebit faptul cã proiectul Codului asi gu rã egali-tate ºi competiþie între acuzare ºi apãrareînainte de proces pe parcursul argumentãriipoziþiei lor juridice. Codul prevede lãrgireadrepturilor avocatului care va putea aduna ºiprezenta instanþei probe la fel ca ºi procurorul.

„Vom schimba practica existentã în Ucrainacând instanþele judecãtoreºti manifestã maimultã înþelegere faþã de una dintre pãrþileaflate în proces, ºi anume faþã de acuzare“, aspus preºedintele. În acest context el a menþio -nat cã, în 2011, instanþele au pronunþat doar0,2% hotãrâri de achitare în timp ce în þãrileeuropene aceastã cifrã este de zeci de ori maimare.

„Unul dintre principalele avantaje aleCodului este includerea în el a principiuluiumanismului ºi al respectului pentru demni-tatea umanã“, a spus preºedintele, adâugând cãeste vorba despre interzicerea admiterii în

instanþã drept dovezi a unor date obþinute prinforþã sau ameninþare la adresa suspectului.

Viktor Ianukovyci a mai menþionat cãproiectul Codului prevede posibilitatea ca întreprocuror ºi învinuit, între persoana vãtãmatã ºiînvinuit sã intervinã o înþelegere, iar aceasta vaduce la scurtarea substanþialã a termenelor deexaminare a infracþiunilor penale.

Preºedintele apreciazã cã proiectul Coduluide procedurã penalã trebuie sã fie înaintat pen-tru expertizã Consiliului Europei ºi Comisieide la Veneþia.

* **

ªtiinþa trebuie sã fie instrumentul-cheie în

modernizarea statului nostru

Preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovyci,s-a întâlnit cu preºedintele Academiei Naþio -nale de ªtiinþe a Ucrainei, Borys Paton.

Tema principalã a întâlnirii a fost moder ni -zarea Ucrainei ºi participarea ºtiinþei naþio nalela acest proces.

„Aceastã temã este, în momentul de faþã, decea mai mare actualitate pentru statul nostru.Iar, dupã pãrerea mea, ºtiinþa trebuie sã fieinstrumentul-cheie în ceea ce priveºte mo -derni zarea statului nostru, în consolidareacompetitivitãþii lui. Cert este faptul cã, împre-unã cu dumneavoastrã trebuie sã creãm me ca -nisme moderne de participare a ºtiinþei la acestproces“, a spus preºedintele, adresându-se luiBorys Paton.

„A sosit timpul sã începem sã lucrãm înforþã împreunã“, a subliniat ºeful statului.

„Dumneavoastrã aþi pus în mod foartecorect accentul pe dezvoltarea economiei.Acest lucru trebuie fãcut ºi, slavã Domnului,încã mai avem potenþial“, a spus Borys Paton.Pe de altã parte, el a menþionat cã ºtiinþa arenevoie urgentã de sprijin din partea statului“.„Dacã vom continua aºa cum stau lucrurile înprezent, situaþia va fi extrem de dificilã“, aopinat preºedintele Academiei Naþionale deªtiinþe a Ucrainei. El s-a oprit asupra impor-tanþei ºtiinþei aplicate. „ªtiinþa trebuie în modobligatoriu asociatã cu educaþia ºi cu pro-ducþia“, a subliniat Borys Paton.

Viktor Ianukovyci ºi Borys Paton au discu-tat, de asemenea, problema înnoirii bazei decer cetare. „Cea mai mare pierdere pentru ºtiin þanoastrã sunt bazele experimentale de pro-ducþie, uzinele de cercetare, birourile de con-strucþii. Ele au dat ceea ce numim astãziproiecte de inovaþii. Asta trebuie sã dez-voltãm“, considerã Borys Paton.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Viktor Ianukovyci: Noul model de conducerea statului trebuie så corespundå principiilor

politicii regionale a Uniunii Europene

Curierul UCRAINEAN 7

De câte ori ascult corul „Zadunaiska Sici“din Tulcea (coordonat de profesorii MariaCarabin, Dan Mironov ºi col. Dumitru Cer nen -cu) mã în treb câte forme poate lua vraja muziciiºi cum de izbuteºte aceastã vrajã sã le întreacãpe toate, atin gând - ca în cazul amintitului cor- vârfuri ameþitoare la care înalþã ºi inimile pu -bli cului spectator?

Sunt foarte rare ocaziile în care pot sã ascultacest cor, cu bogatul sãu repertoriu de cântececãzãceºti, aduse pe grindurile Deltei Dunãrii ºipe întinsul Dobrogei, de strãbunii cazaci zapo -rojeni ºi perpetuate, din generaþie în gene raþie,cu bucurie ºi sfinþenie. Când se iveºte aceaocazie, pentru mine ea constituie sãrbãtoareaanului (Dar acesta rãmâne secretul absolut alunei inimi în surghiun etanºeizant, discret, ºi el,desigur.) ... Cum a fost ºi în ziua de 28 mai a.c.,când, aflând de la fostul meu coleg de liceuMihai Sidorencu (membru al ansamblului,împreunã cu soþia sa), cã urmeazã sã prezinteun spectacol la Bucureºti, la Muzeul Naþionalde Istorie (fostul Palat al Poºtei, de pe CaleaVictoriei), m-am dus într-un suflet sã-i revãd pecazacii ºi pe cãzãciþele despre care ºtiam cã aucucerit demult publicul din þarã, dar ºi pe celdin þãrile în care au fost invitaþi, mai demult, sãcânte. Participarea corului ºi a formaþiei dedansuri „Zadunaiska Sici“ în cadrul Zilelor„Etnorustica“, ediþia a V-a (26-29 mai), fuseseprogramatã într-o sâmbãtã, la ora 14, o zi fier -binte ºi o orã... a siestei, din pãcate. Calea Vic -toriei, pãrea pustie la ora la care grãbeam pasulsã nu întârzii. Pe treptele Palatului, 2-3 silueteiar în interior... aproape nimeni, exceptând per-

soanele care se plictiseau din lipsã de vizitatori,în despãrþãmintele fiecãrui judeþ participant cufelurite specificitãþi locale la acest „Etno...“.

Ucrainenii tulceni sosiserã, ºi ei, la timp. Laora anunþatã, costumaþi în port naþionalucrainean (întotdeauna strãlucitor ºi echilibratîn complementaritatea culorilor, cu motive flo-rale stilizate, cu fermecãtoarele coroniþe cu„lente“ ale fetelor ºi ciuboþelele roºii, din pielemoale, ale dansatorilor), impresionanta for-maþie coralã compusã din persoane de toatevârstele, alãturi de care au intrat tinerii dansa -tori, s-a prezentat într-o þinutã impecabilã, pro-prie unor artiºti adevãraþi, care celebreazã cusolemnitate actul artistic în sine, precum ºitezaurul inestimabil cu care au venit; ºi progra-mul a început. De la primele piese, muzica lor,revãrsatã pe uºile larg deschise ale Palatului, aavut un efect magic; o spun cu toatã rãspun-derea. Realitatea, cu martorii ei, o poate confir-ma. De unde nu fusese aproape nimeni la aceaorã neinspirat aleasã, dintr-o datã, holul s-aumplut de lume (Nu de ucrainenii din Bucu -reºti; pe aceºtia, se pare cã nu-i anunþase nimenisau dacã da, nu au venit; cu excepþia dneiIaroslava Colo telo, consilier în Ministerul Cul -

turii ºi preºedinta filialei Bucureºti a UUR). Olume care s-a electrizat ºi a participat cu o însu-fleþire indescriptibilã la ritmurile, armoniile pe2,3,4 voci ale cântecelor, ale dansatorilor tinericare parcã pluteau în graþia piruetelor, a „roþiipurtate“ - fete purtate pe braþele înlãnþuite alebãieþilor prinºi în cerc, a cazaciocului ºi a hopa -kului. Era publicul de pe stradã, oprit din mersde o vrajã ºi care a urcat atras de magnificainter pretare a cântecului ucrai nean de demult,atras ca fluturele de luminã...

Nu ºtim cine ºi dacã i-a întrebat de sãnãtatepe aceºti oameni care au venit de la o depãrtarede 300 km ºi care, dupã spectacol, s-au înapoiatnumaidecât, dar ºtim cã, pentru aproape 2 oream asistat la un act de mare demnitate artisticãºi umanã, de dãruire totalã în interpretarea unorpiese de excepþie.

Un amãnunt: l-am întrebat, în final, pe dlcolonel Dumitru Cernencu, preºedintele filialeijudeþului Tulcea a UUR, care este numele in -struc torului coregraf al acestor tineri dan sa tori.„Este numele fiecãruia dintre ei“, mi-a rãspunsDomnia Sa.

Silvia ZABARCENCO

Ansamblul „zadunaiska Sici“al ucrainenilor tulceni, la Palat

În armatã tare mi-a plãcut cântecul „Pui delei“, de aceea am dat articolului acest titlu.

Duminicã, 7 noiembrie 1999, în satulMãriþei, comuna Dãrmãneºti, judeþul Sucea -va, a avut loc sfinþirea monumentului eroilor,cãzuþi în cele douã rãzboaie mondiale. Orga -nizare grandioasã, invitaþi de marcã din parteaveteranilor, Parlamentului României, Consi -liului Judeþean Suceava. Un sobor de preoþi,în frunte cu ÎPS Pimen, a sfinþit monumentuleroilor. Os ta ºii, deoa rece se mai fãcea pe atu-nic ar matã în Ro mânia, au fost ºi ei pre zenþila ceremonie.

Pe placamemorialã - 8nume de eroicãzuþi în Pri -mul RãzboiMondial ºi 39în cel de-alDoilea Rãz -boi Mon dial.Prin tre parti -ci panþi ºimulþi urmaºiai celor cãzuþipe câmpurilede luptã.Mul þi dintreei au promiscã în fiecarean, de Ziua Eroilor, îi vor pomeni. Un an saudoi, s-au þinut de cu vânt, apoi au fost ºi ani încare de ziua de Is pas n-a venit nimeni la mo -nument.

În ultimii ani, doar ºcoala se mai implicãîn cinstirea memoriei eroilor din comunã,prin grija directorilor Gheorghi Iacoban ºiVasile Perpeliuc.

Anul acesta, am vrut sã-i aduc la mani-festare ºi pe cei 7 veterani de rãzboi, care maisunt în Mãriþei. Am vorbit cu ei ºi cu rudelelor ºi, din pãcate, numai patru au rãspuns

prezent. Unul este bolnav, altul nu a vrut sãvinã, iar pe unul n-a avut cine sã-l aducã...

Iatã ºi numele celor prezenþi: Vasile Cate -ren ciuc, Dumitru Divisievici, Vasile Divi -sievici ºi Victor Zmeu. Am invitat ºi foartemulþi cunoscuþi, dar numai unii au rãspunsinvitaþiei.

Sã revenim la Ispasul de anul acesta. Ungrup de elevi de la ºcoala din localitate,însoþiþi de doamnele profesoare Dana Barbirºi Eugenia Iencean a de pus flori ºi a interpre-tat cântece patriotice, în tre care „Tre ceþi ba ta -

lioane ro -mâ ne Car -pa þii“, „Pre - sãraþi pe-alor mor min -te“ ºi se în -þelege cãce re monia aînceput cuImnul deStat „Deº - teap tã-te ro -mâ ne“.

P r e o þ i iparohi Ni -colae Pai cuºi Gheor -ghe Fili -mon au sã -

vâr ºit o sluj bã de pomenire a celor cãzuþi pen-tru apãrarea patriei.

ªi aºa cum e tradiþia la noi, de sufletulcelor plecaþi, trebuiau bãute câteva pahare ºigustat ceva. Profesorii Vasile Perpeliuc,Gheorghi Iacoban ºi cu voia cititorilor, ulti -mul pe listã, subsemnatul, am pus mânã de lamânã ºi totul s-a terminat cu bine.

Mã încearcã un gând amar: care Mãrãºti,Mãrãºeºti ºi Oituz? De ce ne uitãm eroii?

Kolea KURELIUK

„Eroi au fost, eroi sunt încå“

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Gheorghe Andraçciuc

Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIzATION SRL“

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile ex pri mate

în paginile Curierului ucrainean revine în

exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu mã

obligaþiile legate de conþinutul materia lelor ºi

nu returneazã articolele nepublicate.

Curierul UCRAINEAN 13

(Urmaredin numãrul

191/192)

Acest toposse reflectã înoglinda unuisuflet ce nu s-aputut des prin -de de „spec -tacolul“ an cestral perpetuat încadrul satului natal. În „Satul caalegorie“, universul rural este pri -vit dintr-o dublã perspectivã, dinperspectiva umanului ºi din per-spectiva naturii, putând reprezentao alegorie a existenþei cu toatecomponentele ei. În monologulliric, simbolul patriarhal reprezintãtraiectoria vieþii ce duce pânã laurmã spre trecerea inexorabilã. Înacelaºi timp, satul reprezintã doaro etapã existenþialã, o parte a pro-cesului devenirii. În discursul poe -tic evocator, spaþiul þãrãnesc estedesacralizat: „Nu era paradisul,nici o lume de mit / ce mi s-ar finãzãrit dintr-odatã. / Puteai alergaprin el nestingherit: / era satul, opropoziþie neterminatã“. Vrajaacestuia era resimþitã chiar înperioadele pãrãsirii sale, deseori înmomentele de cumpãnã, când poe-tul se simþea „luminat“ de far -mecul acestuia. Lãsând locurileoriginare în urmã, eul empiricdescoperã omni pre zenþa armonieimeleagurilor propriei copilãrii, înstructurile fiinþei sale.

În derularea „destinului“ înafara lumii protectoare a tradiþiei,poetul se confeseazã: „Vã spunfãrã patos, dureros de senin: / miesatul mi-i þarã natalã“, punctândimportanþa acestui spaþiu în proce-sul propriei ei deveniri.

Recunoscând influenþa primor-dialã a spiritului satului asupra per-sonalitãþii sale ºi dupã „izgonireadin paradis“, în „Mulþumesc“, eulrostitor mulþumeºte pentru toatesatisfacþiile oferite de spaþiul sim-bolic al satului, reprezentat de„pragul casei din sat“ ºi de „strea -ºina-i latã“. În evocarea liricã aautorului, acest topos constituieizvorul speranþei într-o lume maibunã, un spaþiu al comuniunii, alsinceritãþii ºi al puritãþii sufleteºtidusã pânã la graniþa sacralitãþii ºi aamintirii: „Mulþumesc pentru cãam ºtiut totdeauna / în satul meu sãn-ajung de pripas / pentru cã maistrãluceºte luna / pentru cã în soarenimeni n-a tras“. Pornind de laconºtientizarea acestei surse nese-cate a revitalizãrii fiinþei, în „Undenu mã întorc“, apare reflectat dorulde locurile natale, „cãci neostenitãe patima sfântã / dupã meleaguldin care rãsari“. Autorul sesizeazãperpetua metamorfozã a lucrurilorcare obligã de cele mai multe ori laînchistare ºi la reþinere în faþa uneimundaneitãþi construite incompati-bil cu principiile dobândite înlumea primordialã. În acest amal-gam al cãutãrii propriei identitãþi,poetul simte cã satul îi oferã per-spectivele unei regãsiri a interio -ritãþii atomizate de lumea din afaragraniþei protectoare: „Dorul mã

cheamã, iarãºi mã cheamã / sin-gurãtãþii glasul sã-i ascult...“. Toatãnatura îl întâmpinã cu o atitudinepaternã, ocrotitoare. În faþa aces-teia, poetul se aruncã „în ge -nunchi“. Din aceastã perspectivã,creatorul adoptã o atitudine tra -diþionalistã prin încercarea de aatribui satului virtuþile unei forþeregeneratoare ºi morale „La voi, o,sãteni, mã întorc de oriunde /rãnilor mele cãutându-le leac“. Cutoate cã eul empiric este într-o con-tinuã cãutare a soluþiilor care sã-lscoatã din impasul ontologic, el nugãseºte rezolvarea potrivitã pentrua „vindeca“ „rãnile“ generate de„furtuna“ vieþii. În acest spaþiupro tector, timpul se opreºte în loc:„Nu ºtiu cum, dar aici sufletulnu-mi mai îngheaþã / aici nu mi separe bizar / când vãd dimineaþa ºidis-de-dimineaþã / toamna lune -când pe trotuar". Poetul se întoarceîn satul natal cu toate sentimenteleambigue: „Vã aduc depãrtãrilemele - senine sunt numai puþine - /ºi doruri nespuse vã aduc. / Un bul-gãr ºi o floare purta-voi cu mine /în lumea de piatrã în care mã duc“.Personificarea vântului redã o sen-zaþie de dinamism provocatã derolul sãu de mesager al „luminãrii“pãmântului, de aceea poetul seîntreabã: „Ce plânset, ce dezamã-gire / poartã în inimã vântul?“.Fiind în ipostaza unui cãutãtor alpropriei identitãþi ºi luptândîmpotriva alienãrii, vocea liricã îºiaduce aminte de perioada copi -lãriei: „Iatã, zãrile-s de purpurã iarpeste creste / ºi iar mã las seninademenit / în eterna, imposibilapoveste / ce copilãrie s-a numit“.Memoria afectivã care a conservatimaginea „paradisului pierdut“deplâns în multe poeme, constatãdincolo de perisabilitatea proprieicondiþii umane, omni prezenþa„ede nului“ nealterat: „O, sat, deoriunde chemãrile tale mã furã. /Aici eu nu mai trebuie sã mã-ntorc,aici sunt. / Satul mi-e liman ºiînvãþãturã / ºi leagãn de cânt“. Înaceastã temã omniprezentã se dis-tinge figura efervescentã a mamei(„Mamã“) capabilã prin simpla saprezenþã sã stârneascã întreaganaturã.

Dincolo de evocarea reperelorformatoare, poetul insereazã câte-va secvenþe ce fac parte din ritualultrecerii omului prin cele trei etapeexistenþiale. De exemplu, în „Plã -cere albastrã“ poetul rememoreazãimaginea vãduvei satului aplecatã„peste mormântul surd, asurzitor“,în care dominã „bocetul ei, tristbalsam“. În aceastã poezie esteprezentã lumea durerii asociatã cuviaþa. Cele douã ipostaze antino-mice constituie componente princare trebuie sã treacã omul ca un

„cãlãtor“ prin macrocosmos. Ace -laºi itinerar al devenirii se regã -seºte ºi în poemul „Uºa“, undesatul se dezvãluie în toatã comple -xitatea sa. „Uºa“ e un simbol caredelimiteazã spaþiul modernitãþii decel al tradiþiei ancestrale. Dincolode aceastã „poartã“ a tradiþiei, se

deruleazã viaþa cu toate ritualurileºi obiceiurile ei, de la simplelemomente sociale, pânã la succe -darea celor trei etape existenþiale,cum ar fi: naºterea, nunta ºi moar -tea. În faþa acestui „prag“ al lumii,„înfloreºte neliniºtea“ dato ratãconºtientizãrii existenþei rãdãci -nilor cu trecutul existenþial.

În cadrul temei satului, poetulsurprinde universul specific þãra -nilor, („Cosaºii“) construit încomuniune cu natura ºi proiectat încentrul muncilor agricole. În afarasurprinderii principalei îndeletni-ciri a locuitorilor este conturatãatmosfera satului dominatã devitalitatea copiilor ºi a animalelor,(„Schiþã matinalã“) prezentatã încadrul unei dinamici a naturii. Într-unalt poem, „În basm“, poetul vor -beºte de universul paradisiac alcopilãriei, situat undeva între reali-tate ºi tãrâmul basmului „În tristgalop / ºi eroic / armãsarii mei albi/ reintrã în basm. / Nãrile lor /varsã flãcãri albastre. / Mã tem - /cât mã tem ! - / cã se vor rãtãci înbasm / cãutându-mi / copilãria“.

În exprimarea memoriei trecu-tului, retorica poetului se distingeprintr-o atitudine optimistã ºi con-structivã. De exemplu, în poezia„Zbor“, creatorul vorbeºte despreînãlþarea fiinþei, prin dezvãluireaspaþialitãþii în care este prezentatãîndreptarea spre esenþa lucrului,spre punctul originar al ideii, chiardacã este vorba de antinomia trãiriisituatã undeva între „iubire“ ºi

„plânset“. „Zbo -rul“ fiinþei se în -dreap tã spre spa -þiul „unde visulnu-þi îngãduie/sã mori“, spre olume „unde pia-tra / varsã lacrimide sânge / undepasãrea / e sãlaºpentru zori“. În

cadrul liricii aple cate spre ima gineatre cutu lui rãzbate sentimentuldezrãdãcinãrii. De exemplu, în„Bumerang“, poetul pãs treazã „ur -mele“ vremii din timpul copilãriei,privite din perspectiva prezentului,accentuând astfel sentimentul demelancolie datorat desprinderii devalorile reprezentate de pãrinþi:„Îngrãdina umblatã a tatei / pânã laglezne m-afundam în lut... / Azimã întorc la urmele acelea / îndu -rerat mã întorc ºi stingher“. Întot-deauna întoarcerea în locurilenatale oferã un sentiment de re -încãrcare a energiilor sufleteºti:„Mã întorc precum se întorceauoºtenii / cu baioneta-n inimã ºilumâ narea în mâini / mã întorcacolo unde sângele / dã în spic pevârful unui bumerang“. Toposulsatului rãmâ ne un simbol al revi-talizãrii fiinþei ce se opune cuobstinaþie pro vo cãrilor apãrutedincolo de graniþa protectoare auniversului rural.

Tema morþii reprezintã o altãcomponentã a retoricii autorului.În poezia „Zãpada, visând“, do -minã o stare de dezolare creatã desenzaþia unei treceri inexorabile înspaþiul cosmic, în lumea originarã.Se constatã dezintegrarea lumii desub impulsul zãpezii împovãrã-toare.

O altã temã prezentã în poeziilecuprinse în volumul FrunteaSingurãtãþii este cea a iubirii. Deexemplu, în poezia „Târziu“, subforma unei interogaþii, se vorbeºtedespre transcenderea erosului din-colo de temporalitatea istoricã.Omniprezenþa ºi imprevizibilitatealui definesc fiinþa aflatã într-o per-petuã cãutare a împlinirii. Iubireanu þine de un anumit context alvârstei, ea favorizeazã o multitu-dine de trãiri plasate undeva între„a muri“ ºi „a învia“. Viaþa ºi stã -rile omului sunt într-o perpetuã im -pre vizibilitate, încadrate undevaîntre decãdere ºi progres, întresperanþã ºi resemnare, între iubireºi împietrire, între adoptarea uneiatitudini iconoclaste ºi promovareaunei poziþii conformiste în raportcu pricipiile condiþiei umane. Ur -mãrind transfigurãrile interioritãþiisub impulsul iubirii, poetul punc -teazã fluxul memoriei ºi al trãiriloroscilatorii („Târziu“) ce a cuprinsfiinþa aflatã sub „hipnoza“ acesteistãri. De asemenea, pentru a puteaatinge forma supremã a împlinirii,în poezia „Echinoc þiul“, poetulvorbeºte de contopirea contrariilorîntr-un tot unitar.

(Continuare în numãrulurmãtor)

Gheorghe ANDRAªCIUC

SS cc rr ii ii tt oo rr ii uu cc rr aa ii nn ee nn ii dd ii nn RR oo mm ââ nn ii aa

Ivan Covaci: Fruntea Singurã tãþ i i Fruntea Singurã tãþ i i

FF RR UU NN TT EE AA SS II NN GG UU RR ÃÃ TT ÃÃ TT II II

Kriterion

Curierul UCRAINEAN14

Cu aceste cuvinte mi-aº intitula articolul,dacã aº fi literat. Sau dacã aº fi fost contempo-ran cu un poet cum a fost Nichita Stãnescu, acãrui operã a revoluþionat literatura românã,dându-i valenþe inedite. Acestor valenþe noi, ceinãscuþi dupã Revoluþie, încercãm sã le desluºimsensurile pe bãncile liceelor ºi ale facultãþilor.

A fi contemporan cu un geniu - este o întâm-plare fericitã, dar sã cunoºti un geniu în timpulvieþii, al activitãþii sale, este mai mult decât oîntâmplare fericitã. „Intâmplarea“ aceasta de -vine model în formarea gândirii. Apro fundãmformele ºi ideile care, cu tim-pul, devin, la rândul lor o va -loare din atâtea valori, formândo etapã a existenþei dintr-unîntreg valoric al culturii univer-sale.

Fiind student la Univer si -tatea din Bucureºti, secþia limbistrãine, între anii 1975-1979,tata a avut ocazia de a-l cunoaºte îndeaproapepe marele poet Nichita Stãnescu. Scriind ºipublicând poezii în limba ucraineanã, în ziarulucrainean „Novyi vik“ ºi la Editura „Kriterion“din Bucureºti, a încercat sã traducã, pe lângãcreaþiile poeþilor contemporani lui, ºi dinpoezia lui Nichita Stãnescu. La vremea respec-tivã, în epoca cenzurii ºi a totalitarismului,aceastã poezie aducea un suflu nou în rânduriletinerilor creatori, ale liceenilor, studenþilor ºiin telectualilor. A culminat cu primirea premiu-lui Herder pentru literaturã, în 1975. La casapoe tu lui era un continuu aflux de tineri creatori.Într-o searã, împreunã cu tânãrul poet ºi critic,Viorel Abãlaru, cãruia, mai târziu, i-a dedicat,în „Epica Magna“, o poezie, au bãtut la uºapoetului. Nichita Stãnescu locuia pe atunci într-ogarsonierã din Piaþa Amzei, iar tata þinea lasubsuoarã un dosar cu traducerea integralã avolumului „11 Elegii“. Traducerea fusese reali -zatã la maºina de scris a redacþiei ziarului...Bineînþeles, dupã primele clipe de tensiune -Nichita s-a supãrat pentru deranjul prea nocturn- întâlnirea a decurs în cel mai cordial mod,pânã dimineaþa. Prezentându-se ºi arãtând sco -pul vizitei, a fost primit în casã. Poetul i-a spus:„De azi esti fratele meu!..“. L-a sãrutat pe obraji,cerându-i sã ia loc la celebra masã ro tundã acamerei, spaþiu în care, mai mulþi ani dupãaceea, se vor derula mai multe întâlniri de neui-tat. Ca sã poatã crea netulburat, poetul stabileaanumite reguli pentru vizitatori. Semnul tatei de

a i se deschide era sã batã în uºã în ritmul dan-sului din Oaº - „Hop, þurai ºi þura!...“ ªi uºa sedeschidea, discuþiile începeau de niciunde - purºi simplu se legau, creând atmosferã priete-neascã, uneori tulburãtoare, ca atunci, când îlpunea pe tata sã stea în picioare pe scaun ºi sãcompunã în ucraineanã. În acest timp Nichitacompunea în românã. Pãrea cã înþelege totul,dupã care o striga pe Dora sau pe nepoata ei,Myrei sã noteze într-un caiet. Astfel s-a nãscutpoemul „Cãtre Pablo“. Originalul a rãmas lacriticul Aureliu Gogi, de la Muzeul Literaturii

Române, care a ºi publicat poezia în cadrul unuiarticol literar mai larg, intitulat „NichitaStãnescu în «Dulcele stil clasic» sau despredicta-texte“. Acest articol a apãrut în „Contem -poranul“, 23 august, 1985.

Cãtre Pablo

Eram ºi de faþã cândfulgi se smulgeau din îngerii murind

eram de faþã jupuindcuvântul de cuvântmureau leºinãturile angeliceca niºte gâºte îngerii mureaueu stam tãcut ca o elicedoar mãdularul verbului ºi alverbelor mã mai dureau!reumatism sau romantism de ceruriîmi spuse cel care smulgeapana cea lungã, albã, foarte greadin lebãdoiul mort de îngerde din faþa mea.

Atunci când la „Cenaclul de vineri“ seanunþa prezenþa lui Nichita, sala era arhiplinã.Cuvintele lui rãscoleau pãtrunzãtor tãcerea,vocea lui sacadatã, uneori uºor cântatã, rãmâ -nea, se încrusta în memoria tinerilor.

Apropierea lui Nichita de tata a rãmas ºi îndedicaþiile cãrþilor lui, pe care inegalabilul poet

i le-a dãruit de-a lungul anilor, de exemplu:„Opere imperfecte“: „Lui Pablo Romaniuc,inima lui Nichita Stãnescu“, 1979, sau „ThePablo Nichita's heart- Tr- day“, pe pagina cãrþii,traduse în limba englezã „Unfinished work“,1979, sau pe cartea „Carte de citire, carte deiubire“, 1979.

Dupã terminarea facultãþii, tata s-a întors înNordul sãu, dar îl vizita deseori pe Nichita. ...de ziua Dorei, de ziua lui, când, din lipsã despaþiu, în vestita garsonierã, prietenii stãteau ºipe niºte saltele improvizate, îi ascultau cuvin-

tele curgând... S-a întâmplat capenultima întâlnire sã nu se fiîntâmplat, fiindcã... era o iarnãgeroasã, un decembrie plin cuzãpadã. Tata lucra ca profesor laPoienile de sub Munte. Îi scriseseCarmen, prietena ºi colega debancã a Dorei, profesoarã într-unsat din Vrancea. La Nerejul Mare.

Carmen l-a invitat pe tatãl meu sã sãrbãtoreascãCrãciunul în Vrancea, alãturi de Nichita, Doraºi Gheorghe Tomozei. Dintre toþi cei invitaþi laNerejul Mare, dupã mari peripeþii, a ajuns doartata. Nichita ºi-a rupt piciorul, Carmen s-aîmbolnãvit subit, ajungând ºi ea pe masa deoperaþie... ªi a urmat o întâlnire tristã, cândNichita era cãzut la pat, cu piciorul în ghips...Nimeni nu ar dori sã-ºi aminteascã ultima„întâlnire“: cea de lângã mormântul lui, îndecembrie 1983, cu o cruce de lemn de Mara -mureº la cãpãtâi, adusã de prietenii din Nord,pe care Nichita i-a iubit atât de mult…

Sporadic, poeziile traduse în limbaucraineanã de tata au apãrut în revisteleucrainene din þarã ºi SUA. Dupã douãzeci ºicinci de ani, în 2008, Editura „Echim“ a publi-cat traducerea „11 Elegii ºi alte poeme“, 188 depagini. Cartea s-a bucurat de succes în cercurileliterare ucrainene, atât în Ucraina, cât ºi în dias-pora ucraineanã din America ºi Canada. Suntfericit ºi sunt mândru cã tatãlui meu destinuli-a oferit aceastã „întâmplare a fiinþei“. Nichitaa fost unic!

Mi-aº dori ca, dupã terminarea liceului, sãam parte ºi eu de o experienþã similarã, saumãcar sã-l înþeleg mai bine pe Nichita, desprecare ºtim cã vegheazã de acolo, de sus, asuprafamiliei noastre.

Bogdan Alexandru ROMANIUC,elev în clasa a XII-a

Amintiri din prezent

Cuvine-se acelei zile*Sã nu apunã-n calendar,S-arate lumii, printre file, Sosirea marelui Cobzar.

Bine-ai venit, în Negostina,Nemuritorule Taras!Aflat-ai oare: cât, din... TINE,În consãteni a mai rãmas?

Iar monumentu-þi de iubire,Din câte inimi s-a clãdit,Spre ne-ntrerupta-þi preamãrireªi-nveºnicirea într-un mit?

N-ai plâns, când limba ta natalã -Icoanã vie, templu sfânt -E, doar în Ziua Mondialã,Rostitã-n slovã ºi în cânt?

O, unde-a veºniciei cale,I-ai dus pe cei, ce-odat-au fost

Ucraineni, ca unchiul Malek**,ªtiind COBZARUL pe de rost?...

Întoarce-te, iubite barde,Ca sã salvezi ce-a mai rãmasDin focul, care veºnic arde,În Testamentul tãu, Taras!

* În ziua de 12 martie 2011, laNegostina a avut loc manifestareaculturalã, dedicatã poetuluiucrainean Taras ªevcenko, cu par-ticiparea unor oaspeþi de seamãdin Ucraina, a oficialitã þilorlocale ºi centrale româneºti, înorganizarea filialei sucevene aUUR.

** Vasile Hrehorciuc, tatãl pro-fesorului Victor HREHOR CIUCdin oraºul Siret.

PAUL ªOUCALIUC

Ce-a mai råmas?Descifrare

Dacã vrei sã afli cheia De fund prinzi sticla ºi femeia,Dacã nu-i de-ajuns atâtCând e cazul ºi de gât.

ModestieCã sunt prost, nu e firescªi n-am niciun avantaj,Dar la alþii când privescSã ºtiþi cã prind destul curaj.

ConsumaþieSe bea într-o veselieVodcã, vin, de toate celeLa necaz, la bucurieªi temeinic între ele.

ConvieþuireViolenþa sãlbaticãEste între animale,Cea zisã domesticãÎntre soþi, care sunt...fiare.

Cobori în...

În lumea plinã de marasm„Cobori în jos“ nu-i pleonasm,Este dorinþa cam arzândãA blondei care e... flãmândã.

Unui pompierDup-o veghe permanentãStinge focul nu se lasãDacã soaþa-i cam ardentãGreu e frontul ºi acasã.

IVAN hALAS

Epigrame

Curierul UCRAINEAN10

Curierul UCRAINEAN 13

Curierul UCRAINEAN 11

Curierul UCRAINEAN14

Curierul UCRAINEAN14