1. LOCALIZAREA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

Strada Nr. (se completează numai cu majuscule)

Bloc Scara Etaj Apart. Sector Telefon

Adresa de e-mail Fax

a) exploataţie agricolă individuală 1

2

a) regie autonomă 3

b) societate/ asociaţie agricolă (Legea 36/ 1991) 4

c) societate comercială cu capital majoritar privat (Legea 31/ 1990) 5

d) societate comercială cu capital majoritar de stat (Legea 31/ 1990) 6

e) institut/ staţiune de cercetare, unitate şcolară cu profil agricol (liceu) 7

f) consiliul local/ primărie 8

g) alte instituţii publice 9

h) unitate cooperatistă 10

i) alte tipuri (fundaţie, aşezământ religios, şcoală etc.) 11

În cazul în care nu există căsuţe (de ex. "Judeţul....., etc), completarea se va face pe linia trasată, numai cu litere majuscule.

Nu se admit ştersături şi/ sau corecturi, ci se completează un formular nou şi se anulează cel greşit.

Atenţie la completarea datelor şi informaţiilor în căsuţe! Încercaţi să nu depăşiţi limitele acestora, pentru a nu crea confuzii la introducerea datelor în calculator.

Convenţii de completareScrisul trebuie să fie citeţ, cu pix de culoare albastră sau neagră.În cazul căsuţelor, în funcţie de cerinţă, se completează cu "X", cu o cifră sau cu o literă.Nu se completează cu mai mult de un caracter într-o căsuţă.

Localizarea exploataţiei agricole se realizează de către recenzor, pe baza informaţiilor primite de la persoana intervievată.

Se completează cu majuscule numele complet, fără prescurtări

Se completează codul localităţii (satului), unde este localizată exploataţia agricolă, prin preluarea codului din nomenclatorul localităţilor.

Pentru unităţile cu personalitate juridică se marchează cu "X", la subpunctul 2.2., una din căsuţele corespunzătoare variantelor de la (a) la (i)

Exploataţia agricolă este localizată în locul în care se desfăşoară cea mai mare parte din producţia agricolă sau toată producţia agricolă.Localizarea exploataţiei agricole se poate stabili după:a) Parcela cea mai importantăCea mai importantă parcelă agricolă se stabileşte după următoarele criterii: • intensivitatea producţiei pe teren arabil• culturi permanente (fructe, plantaţii viticole) • păşuni şi fâneţe naturaleb) Locul în care se desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor agricole ale exploataţiei agricoleConstrucţiile agricole (adică, cea mai mare construcţie utilizată pentru efectivele de animale/ alte clădiri sau construcţii folosite pentru producţia agricolă (de exemplu: serele).c) Domiciliul capului exploataţiei agricolePoate fi considerat ca loc de referinţă numai atunci când se află la o distanţă mai mică de 5 km, în linie dreaptă, de locul în care se desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor agricole.

Se completează de către recenzor şi reprezintă numărul de ordine al exploataţiei agricole în cadrul mapei. Acest număr este format din 3 cifre, care se aliniază la dreapta şi, unde este cazul, se completează cu zero (de exemplu: 001).

Pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică se marchează cu "X", la subpunctul 2.1., una din căsuţele corespunzătoare variantelor (a) sau (b).

Conform OUG. nr. 44/ 2008, se includ:• persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică, prevăzută de lege, folosind, în principal, forţa sa de muncă;• întreprinderea individuală, care este o întreprindere economică, fără personalitate juridică, organizată de către un întreprinzător persoană fizică;• întreprindere familială, care este o întreprindere economică, fără personalitate juridică, organizată de către un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa.Acest tip de exploataţii agricole fără personalitate juridică, trebuie să deţină un Cod Unic de Identificare (CUI) sau Cod Fiscal.

2. STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

1.3. Judeţul

Se preia de către recenzor de pe eticheta mapei pe care a primit-o şi va fi acelaşi pentru toate formularele conţinute în mapă.Acest număr este format din 6 cifre, dintre care, primele 2 cifre reprezintă codul judeţului (codul SIRUTA), iar celelalte 4, numărul mapei.

Câmpurile alfa numerice, de tip caracter (nume, adresă etc.) se aliniază obligatoriu la stânga, cu spaţiere între elementele înscrise.Câmpurile numerice se aliniază obligatoriu la dreapta (de exemplu: pentru suprafeţe, efective de animale etc.)

Recensământul General Agricol 2010

Se includ: aşezăminte religioase (mânăstiri, biserici, schituri etc.) sau organisme nonguvernamentale (fundaţii, asociaţii nonprofit etc.), numai dacă desfăşoară şi activităţi agricole.

Cea mai răspândită în mediul rural care, de regulă, se compune din membrii unei familii sau asociaţii familiale, care utilizează în comun suprafeţe agricole şi/ sau cresc animale. Nu are nici o formă legală de organizare, producţia agricolă obţinută fiind destinată, în principal, consumului propriu şi, numai în unele situaţii, vânzării.

Din localitatea menţionată la punctul 1.5., indiferent de statutul juridic al exploataţiei declarat la punctul 2. Se referă la locul unde exploataţia agricolă îşi desfăşoară majoritatea activităţilor agricole, nu la sediul administrativ al exploataţiei, deşi acestea, în multe cazuri, pot coincide.

1.1. Numărul mapei

CAPITOLUL I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ

(se acceptă o singură variantă de răspuns)

1.6. Adresa exploataţiei agricole

2.2. Cu personalitate juridică:

2.1. Fără personalitate juridică:

b) persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială

GHIDUL METODOLOGIC AL RECENZORULUI

(inclusiv prefixul)

Potrivit Legii nr.226/2009 privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, care prevede: - “Prezenta lege se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice rezidente în România, precum şi celor nerezidente, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României.”- “Furnizorii de date sunt obligaţi să transmită, în mod gratuit, producătorilor de statistici oficiale date corecte, actuale şi complete, la termenele, periodicităţile, în forma şi după metoda de colectare prevăzute în Programul statistic naţional anual şi în conformitate cu normele metodologice.”Cercetare statistică realizată în conformitate cu Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1166/ 2008 privind anchetele structurale în agricultură şi ancheta privind metodele de producţie agricolă.

Cod SIRUTA

1.2. Numărul formularului în cadrul mapei(se completează numai cu majuscule)

1.4. Municipiul/ Oraşul/ Comuna

1.5. Localitatea componentă (satul)

1

3. DATE DE IDENTIFICARE

Nume Iniţiala tatălui

Prenume

3.1.1. Cod numeric personal (CNP)

3.1.2. Cod unic de identificare (CUI)/ Cod fiscal

3.2.1. Cod unic de identificare (CUI)/ Cod fiscal

Localitatea componentă (satul) Cod SIRUTA

Strada(se completează numai cu majuscule)

Bloc Scara Etaj Apart. Sector

Telefon Fax (inclusiv prefixul)

Adresa de e-mail

4. DESTINAŢIA PRODUCŢIEI AGRICOLE

5. SE ŢINE EVIDENŢĂ CONTABILĂ A ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ÎN CADRUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE?

6. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ UTILIZATĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE (anul agricol 2009 - 2010)

, ,

, ,

, ,

, ,

, ,

, ,

, ,

Suprafaţa agricolă utilizată totală a exploataţiei agricole, deţinută în anul agricol 2009 - 2010, sub toate formele.Se calculeazǎ prin însumarea punctelor (a), (b), (c), (d), (e) şi (f). Aceasta trebuie sǎ fie egalǎ cu “Suprafaţa agricolă utilizată” de la Capitolul II, punct 11., cod 76.

Se completează obligatoriu.

Se completează obligatoriu pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică de la punctul 2.1.b.

Se completează obligatoriu pentru unităţile cu personalitate juridică.

Se completează numai dacă este diferită de cea declarată la subpunctele 1.5. şi 1.6.

Evidenţa contabilă presupune existenţa unor înregistrări, efectuate în mod sistematic şi regulat, atât ale veniturilor, cât şi ale cheltuielilor curente. Nu vor fi considerate operaţiuni contabile: • notiţe ocazionale asupra diferitelor operaţii, înscrise într-o agendă;• înregistrări asupra veniturilor şi cheltuielilor (pentru a afla rentabilitatea) numai pentru o parte a activităţilor agricole ale exploataţiei agricole.

Terenul arabil total al exploataţiei agricole, deţinut în anul agricol 2009 - 2010, sub toate formele. Se calculeazǎ prin însumarea punctelor (a), (b), (c), (d), (e) şi (f). Acesta trebuie sǎ fie egal cu “Total teren arabil” de la Capitolul II, punct 7.13 ., cod 47.

Persoană fizică, în numele şi în contul căreia exploataţia agricolǎ fără personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea. Acesta răspunde, din punct de vedere juridic şi economic, de toate activităţile din cadrul exploataţiei agricole fără personalitate juridică, suportând toate riscurile economice care decurg din activitatea desfǎşuratǎ.

Se completează numai pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică, înscrise la subpunctul 2.1.

Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole se înregistrează indiferent de modul de deţinere al acesteia.

Se ia în considerare numai suprafaţa agricolă utilizată după modul de deţinere menţionat la acest punct.Nu se includ suprafeţele agricole utilizate date în arendă, date în concesiune, date în parte, date cu titlu gratuit etc. Acestea se înregistrează numai la utilizator (la cel care a primit suprafeţele agricole utilizate).

2Ari Ari

04

A

6.1. Mod de deţinere Cod

01

d) în parte

1

CAPITOLUL I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ- continuare -

4.1. Membrii exploataţiei agricole fără personalitate juridică (subpunct 2.1.)

(se completează numai cu majuscule)3.1. Capul exploataţiei agricole (utilizatorul) a) Pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică (punct 2, subpunct 2.1.)

b) Pentru exploataţiile agricole cu personalitate juridică (punct 2, subpunct 2.2.)

6.2. TOTAL (01 + … + 06) 07

b) în concesiune 02

e) utilizat cu titlu gratuit 05f) alte moduri de deţinere (schimb temporar, asociere etc.) 06

c) în arendă 03

a) în proprietate

B

3.2. Denumirea exploataţiei agricole (se completează numai cu majuscule)

NuDa

3.3. Adresa capului exploataţiei agricole fără personalitate juridică (utilizatorul) sau a sediului unităţii cu

Nr.

NuDa

(se completează numai cu majuscule)

personalitate juridicăse completează numai dacă este diferită de cea de la subpunctele 1.5. şi 1.6.

(se completează numai pentru exploataţiile agricole fără personalitate juridică, subpunctul 2.1)

Hectare Hectare

din care: Teren arabil

Suprafaţa agricolă utilizată

consumă mai mult de 50 % din producţia realizată?

2

3

7. TEREN ARABIL7.1. Cereale pentru boabe *)

a) Grâu comun şi grâu spelt 01 , a) În câmp

b) Grâu dur 02 , - Legume 28 ,

c) Secară 03 , - Pepeni verzi şi galbeni 29 ,

d) Orz şi orzoaică 04 , - Căpşuni 30 ,

e) Ovăz 05 , b) În grădini pentru comercializare

f) Porumb 06 , - Legume 31 ,

g) Sorg 07 , - Pepeni verzi şi galbeni 32 ,

h) Orez 08 , - Căpşuni 33 ,

i) Alte cereale pentru boabe 09 , c) În sere şi solarii

- Legume 34 ,

a) Mazăre boabe 10 , - Pepeni verzi şi galbeni 35 ,

b) Fasole boabe 11 , - Căpşuni 36 ,

c) Lupin dulce 12 ,d) Alte leguminoase pentru boabe (linte, bob, (nu se includ pepinierele)

năut boabe, măzăriche etc.) 13 , a) În câmp 37 ,

7.3. Plante industriale b) În sere şi solarii 38 ,a) In pentru fibră**) 14 ,

b) Cânepă pentru fibră**) 15 , a) Anuale pentru fân şi

c) Hamei**) 16 , masă verde 39 ,

d) Tutun**) 17 , b) Porumb verde 40 ,e) Plante oleaginoase*) c) Leguminoase pentru nutreţ (lucernă, trifoi,

- Floarea soarelui 18 , măzăriche şi alte perene) 41 ,

- Rapiţă 19 , d) Alte plante pentru nutreţ 42 ,

- Soia boabe 20 ,

- In pentru ulei 21 , pentru comercializare 43 ,

- Alte culturi oleaginoase 22 ,

f) Plante medicinale, aromatice şi condimente*)

23 , 7.11. Alte culturi în teren arabil 44 ,

g) Alte plante industriale**) 24 ,7.4. Cartofi*) (timpurii, semitimpurii a) fără subvenţii 45 ,

şi de toamnă) 25 ,b) cu subvenţii 46 ,

7.5. Sfeclă de zahăr**) 26 ,7.6. Rădăcinoase şi vărzoase 7.13. TOTAL TEREN ARABIL

pentru nutreţ**) 27 , (01+…+46) 47 ,

7.12. Teren arabil în repaus

7.7. Legume, pepeni şi căpşuni*)

7.8. Flori şi plante ornamentale**)

**) Nu se înregistrează suprafeţele utilizate pentru producţia de sămânţă.

*) Se înregistrează şi suprafeţele utilizate pentru producţia de sămânţă.

CAPITOLUL II. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI (anul agricol 2009 - 2010)Suprafaţa

Hectare AriCod

SuprafaţaHectare Ari C

od

7.10. Plante pentru producerea de seminţe şi seminceri

7.9. Plante de nutreţ recoltate verzi**)

7.2. Plante leguminoase pentru boabe*)

(ogor şi teren rămas neînsămânţat mai puţin de 5 ani)

(teren care face obiectul unei scheme de plăţi)

(nu se includ cereale, plante leguminoase pentru boabe, cartofi, plante oleaginoase, plante medicinale, aromatice şi condimente, legume, pepeni şi căpşuni)

Se înregistrează o singură dată o suprafaţă arabilă pe care s-au însămânţat două sau mai multe culturi. În cazul existenţei a două sau mai multe culturi, una va fi considerată principală, iar cealaltă secundară (cultură ascunsă). Completarea în formular se face numai pentru cultura principală, cea care, din punct de vedere al importanţei economice, este preponderentă.

Suprafaţa cultivată cu cerealele recoltate verzi, pentru furaje, este înregistrată la punctul 7.9., codurile: 39 "Anuale pentru fân şi masă verde" 40 "Porumb verde" 41 "Leguminoase pentru nutreţ" 42 "Alte plante pentru nutreţ"

Suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe, inclusiv suprafaţa cultivată cu porumb modificat genetic (exclusiv suprafeţele cultivate cu porumb verde care se vor înregistra la punctul 7.9, cod 40).

Se înregistrează numai suprafaţa cultivată pentru producţia de boabe pentru consum. Sorgul pentru mături se include la alte plante industriale (punct 7.3., cod 24).

Suprafaţa cultivată cu cereale, semănate în culturi pure, recoltate la maturitate pentru boabe şi care nu se înregistrează în altă parte.

Suprafaţa cultivată cu leguminoase care se recoltează verzi, pentru furaje, se înregistrează la punctul 7.9., cod 42 "Alte plante pentru nutreţ".

Nu se înregistrează suprafeţele cultivate pentru producţia de sămânţă.

Suprafeţele cultivate cu culturi oleaginoase pentru furaje se înregistrează la punctul 7.9., cod 39 sau cod 42, după caz.

Suprafaţa cultivată cu plante destinate folosirii în scop farmaceutic, parfumerie sau pentru consumul uman.

Suprafaţa cultivată cu: cicoare, sorg pentru mături etc.

Suprafaţa cultivată cu: sfecla furajeră, morcovul furajer, guliile furajere, napul furajer şi alte plante cultivate pentru rădăcinile lor pentru nutreţ, nemenţionate în altă parte, exclusiv suprafeţele cultivate pentru producţia de sămânţă.

Terenul arabil reprezintǎ suprafeţele care se ară în fiecare an sau la intervale mai mari de timp, conform unui sistem de rotaţie a culturilor, în scopul cultivării plantelor anuale sau perene. Terenul arabil include şi terenul rămas necultivat din cauza inundaţiilor, colmatărilor, a altor calamităţi cu caracter temporar sau a altor cauze.

Producţia este destinată, în special, pentru industrializare. Se înregistrează şi suprafaţa cultivată cu căpşuni în câmp.

Suprafeţe ce pot intra în asolament cu alte culturi nehorticole.

Producţia este destinată, în principal, comercializării în stare proaspătă, dar poate fi utilizată şi pentru industrializare. Se înregistrează şi suprafaţa cultivată cu căpşuni în grădini.

Dacă aceeaşi suprafaţă în seră a fost utilizată mai mult decât o dată în anul agricol 2009 - 2010, ea este raportată o singură dată.Se ia în calcul numai suprafaţa de bază a unei sere supraetajate.

Se înregistrează şi suprafaţa cultivată cu plante de nutreţ, a căror utilizare finală o reprezintă producerea de energie regenerabilă (biomasă). Nu se înregistrează şi suprafaţa cultivată pentru producţia de sămânţă.

Suprafeţele utilizate pentru producerea de seminţe, pentru necesităţile proprii ale exploataţiei agricole, se includ la culturile respective (sfeclă de zahăr, in şi cânepă fibră, mazăre, arpagic, tomate, ardei, varză, rădăcinoase, etc.)

Suprafaţa cultivată şi care nu poate fi încadrată în nici una din categoriile anterioare (de exemplu: răsadniţe, câmpuri experimentale etc.).

Ogor şi teren, rǎmas neînsǎmânţat, mai puţin de 5 ani. Nu trebuie confundat cu suprafaţa destinată culturilor succesive şi/ sau cu suprafaţa agricolă neutilizată. Caracteristicile esenţiale ale acestui teren sunt că acesta nu a mai fost utilizat, în mod normal pe întreaga perioadă a anului agricol, fiind lăsat să se refacă.

Ogorul şi terenul rămas neînsămânţat mai puţin de 5 ani - terenul în repaus pentru care nu se acordă niciun ajutor bănesc/ subvenţie.

Terenul arabil pentru care exploataţia agricolă are dreptul la subvenţii şi pentru care a depus cerere în acest sens. Se înregistrează toate suprafeţele de teren arabil lăsate în repaus care primesc subvenţii şi sunt menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu.

8. GRĂDINI FAMILIALE 48 X X X X X , 10.4. Pepinierea) Pepiniere viticole şi

9. PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE plantaţii port - altoi 70 ,b) Pepiniere pomicole

pe terenuri accidentate) 49 , (pomi fructiferi) 71 ,

c) Pepiniere forestiere 72 , accidentate 50 ,

d) Alte pepiniere 73 , producţie, eligibile pentru subvenţii 10.5. Alte culturi

(nu se includ codurile 49 şi 50) 51 , permanente 74 ,9.4. TOTAL PĂŞUNI ŞI FÂNEŢE 10.6. TOTAL CULTURI PERMANENTE

(49+50+51) 52 , (53 +…+74 ) 75 ,10. CULTURI PERMANENTE 11. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ UTILIZATĂ

10.1. Plantaţii pomicole (47+48+52+75) 76 ,

10.1.1. Pomi fructiferi 12. HELEŞTEE, IAZURI, BĂLŢI 77 ,a) Meri 53 , 13. ALTE SUPRAFEŢE

b) Peri 54 , 13.1. Suprafaţă agricolă 78 , neutilizată

c) Pruni 55 , 13.2. Suprafaţă împădurită 79 ,

d) Caişi şi zarzări 56 , din care: 13.2.1. Crânguri în sistem de rotaţie

e) Piersici şi nectarini 57 , pe termen scurt 80 ,

f) Cireşi şi vişini 58 , 13.3. Suprafeţe ocupate cu clădiri, curţi, drumuri,

g) Gutui 59 , 81 ,

h) Alţi pomi fructiferi 60 , 14. SUPRAFAŢA TOTALĂ a exploataţiei agricole(76+77+78+79+ 81) 82 ,

(comestibile)

a) Castani 61 , 15. CULTURI AGRICOLE SUCCESIVE (exclusiv culturile

b) Nuci şi aluni 62 , 83 ,

c) Alte specii de nucifere 63 , 16. CIUPERCĂRII (metri pătraţi) 84

17. POMI FRUCTIFERI RĂZLEŢI (număr) 85

18. CULTURI ENERGETICE (pentru producerea de

(inclusiv duzi pitici) 64 , biocombustibil, sau alte 86 , surse de energie regenerabilă)

b) Alte specii 65 , 19. CULTURI 10.2. Arbuşti fructiferi (zmeur, coacăz, MODIFICATE GENETIC 87 ,

alţi arbuşti fructiferi) 66 , 20. METODE DE PREGĂTIRE A SOLULUI10.3. Plantaţii viticole pentru: 20.1. Arătură convenţională 88 ,

a) Struguri de vin: (cu răsturnarea brazdei)

- Vin de calitate 67 , 20.2. Lucrare de conservare 89 ,

- Alte tipuri de vin 68 , (fără răsturnarea brazdei)

b) Struguri de masă: 69 , 20.3. Fără arătură 90 ,

Suprafaţa de teren arabil lucrată prin metoda de conservare a solului, cu lăsarea resturilor vegetale pe suprafaţa acestuia.

Suprafaţa de teren arabil pe care nu se aplică nici o arătură sau lucrare de mobilizare superficială a stratului arabil.

Suprafaţa ocupată cu viţă de vie, utilizată de către exploataţia agricolă, pentru struguri din care se obţin vinuri de calitate, care se produc, în general, în regiunile tradiţionale, vinuri ce sunt clasificate în acord cu cea mai recentă legislaţie şi reglementări naţionale şi internaţionale.

Suprafeţele de teren în pregătire pentru livezi, vii şi alte culturi permanente (de exemplu: arbuşti fructiferi).

Suprafaţa obţinută prin însumarea suprafeţelor de la codul 47, codul 48, codul 52 şi codul 75.Această suprafaţă trebuie să fie EGALĂ cu suprafaţa din Capitolul I “Informaţii generale privind exploataţia agricolă” , punctul 6 “Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole”, subpunctul 6.2., cod 07, ”Total”, coloana 1.

Suprafaţa acoperită cu arbori sau arbuşti forestieri, inclusiv plantaţiile de plopi situate în interiorul sau exteriorul pădurilor. Se înregistrează, de asemenea, amenajările forestiere (drumuri forestiere, depozite de buşteni etc.).Se înregistrează şi terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier

Suprafeţele împădurite folosite pentru creşterea plantelor lemnoase, unde perioada de rotaţie este de 20 de ani sau mai puţin. Perioada de rotaţie reprezintă timpul dintre prima plantare a copacilor şi recoltarea produsului final, unde recoltarea nu include despădurirea.

Suprafaţa agricolă utilizată (cod 76) + suprafaţa ocupată de heleştee, iazuri, bălţi (cod 77) + suprafaţa agricolă neutilizată (cod 78) + suprafaţa împădurită (cod 79) + suprafaţa ocupată cu clădiri, curţi, drumuri, cariere etc. (cod 81).

Suprafaţa pe care s-au practicat culturi succesive nu trebuie înregistrată dublu, ca suprafaţă agricolă utilizată. Suprafaţa acoperită de cultura considerată principală va fi înregistrată la Capitolul II, punctul 7, iar suprafaţa acoperită de o cultură succesivă, considerată cultură secundară va fi inclusă separat, la Capitolul II, punctul 15 “Culturi agricole succesive”.Nu se includ şi suprafeţele ocupate cu culturile succesive din sere şi din grădinile familiale.

Suprafaţa cultivată cu culturi pentru producerea de biocombustibili (de exemplu: cereale şi plante oleaginoase) sau pentru altă energie regenerabilă.

Suprafaţa cultivată cu culturi modificate genetic (CMG), aşa cum sunt definite în Articolul 2 din Directiva Consiliului 2001/18/CE, înseamnă orice cultură în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se reproduce prin recombinare naturală. Această suprafaţă se regăseşte înregistrată şi la culturile respective din suprafaţa agricolă utilizată.

Suprafaţa de teren arabil lucrată prin metode convenţionale, care implică arătura prin răsturnarea brazdei.

Se înregistrează suprafaţa ocupată de pomii din livezi, indiferent de vârsta plantaţiei.

Se înregistrează duzii, pe rod şi tineri, smochinii, corcoduşii. Duzii pitici, pentru sericicultură, se înregistrează la punctul 10.1.3., cod 64.

Această suprafaţă se înregistrează o singură dată, chiar dacă a avut mai multe cicluri de cultură în anul agricol 2009 - 2010. Suprafaţa este exprimatǎ în metri pǎtraţi şi reprezintă suma suprafeţelor special amenajate (paturi sau suprafeţe similare).În cazul sistemelor de cultivare supraetajate, suprafaţa de ciupercărie este suma suprafeţei special amenajate a etajelor.

Suprafaţa cultivată cu plantaţii de zmeur, coacăz, agriş, mur, afin, trandafiri de dulceaţă etc., care se amenajează în ogor propriu.

Suprafaţa destinatǎ obţinerii produselor agricole, în principal pentru consumul propriu al membrilor exploataţiei agricole individuale. Toate suprafeţele de pe care se obţin produse destinate, în mod regulat vânzǎrii, fac obiectul altor rubrici, chiar dacǎ o parte din produse sunt consumate de cǎtre membrii exploataţiei agricole. O grǎdinǎ familialǎ poate fi alcǎtuitǎ atât din teren arabil, cât şi din culturi permanente. Aceasta are o suprafaţǎ mai micǎ de 15 ari (1500 m2/ 0,15 ha). Dacă suprafaţa destinată grădinii familiale depăşeşte 15 ari, diferenţa de suprafaţă (surplusul de suprafaţă) se va înregistra la culturile respective.Nu se admit suprafeţe cu grădini familiale la unităţile cu personalitate juridică.

Suprafeţele cu păşuni permanente cu productivitate scăzută, de obicei aflate pe un sol slab, adică pe zone deluroase şi/ sau înalte, în pantă, nefertilizate, necultivate sau însămânţate. Aceste suprafeţe sunt folosite, în mod normal, numai pentru păşunat extins, dar nu pentru un număr mare de animale.

Suprafeţele cu păşuni şi fâneţe neutilizate în scopuri productive, care sunt ţinute în condiţii agricole şi de mediu bune şi care sunt eligibile pentru subvenţii.

Nu sunt incluse în această categorie culturile de plante ornamentale (trandafiri, arbuşti decorativi cultivaţi pentru flori sau frunze, etc.) sau plante industriale (hamei, etc.), chiar dacă sunt permanente. Acestea sunt înregistrate la subpunctele corespunzătoare ale terenului arabil.

9.3. Păşuni şi fâneţe neutilizate pentru

(nu se includ suprafeţele de la codurile 31 la 36)

9.1. Păşuni şi fâneţe (nu se includ şi cele aflate

CAPITOLUL II. MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI (anul agricol 2009 - 2010)- continuare -

SuprafaţaHectare AriC

od Suprafaţa

Hectare Ari Cod

9.2. Păşuni şi fâneţe pe terenuri

10.1.2. Castani, nuci, aluni şi alte specii înrudite

a) Plantaţii de duzi pentru sericicultură

cariere etc.

în seră şi grădinile familiale)

10.1.3. Alţi pomi

4

5

Exemple pentru a putea estima volumul de apă

21. IRIGAŢII

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

23. VOLUMUL DE APĂ CONSUMAT PENTRU IRIGAŢII (estimare)

24. METODE DE IRIGARE UTILIZATE

25. SURSA APEI PENTRU IRIGARE, UTILIZATĂ DE CĂTREEXPLOATAŢIA AGRICOLĂ

Metri cubi

(04 + ... + 17)

22.1. Cereale pentru boabe (exclusiv culturile de porumb şi orez)

22.13. Plantaţii viticole

22.11. Păşuni şi fâneţe

22.9. In şi cânepă pentru fibră

22.7. Rapiţă

22.8. Floarea soarelui

22.10. Legume, pepeni şi căpşuni - în câmp

12

22.12. Plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi

22.14. Alte culturi în teren arabil

24.3. Irigare prin picurare

17

24.1. Irigare de suprafaţă (prin inundare, brazde)

22.2. Porumb (boabe şi masă verde)

25.3. Apele de suprafaţă din afara exploataţiei agricole,

2225.1. Apele subterane ale exploataţiei agricole

22.3. Orez

22.4. Plante leguminoase pentru boabe

22.5. Cartofi (timpurii, semitimpurii şi de toamnă)

23

19

20

25

21

25.2. Apele de suprafaţă ale exploataţiei agricole

24

CAPITOLUL III. INFORMAŢII PRIVIND IRIGAŢIILE (anul agricol 2009 - 2010)

Cod

03

Suprafaţa

Hectare Ari

21.2. Suprafaţa medie efectiv irigată în ultimii 3 ani 02

22. Suprafaţa efectiv irigată cel puţin o dată în anul agricol 2009 - 2010

21.1. Suprafaţa amenajată pentru irigat 01

04

05

11

22.6. Sfeclă de zahăr

25.4. Apa din afara exploataţiei agricole, din reţelele comune de

13

10

25.5. Alte surse 26

din lacuri, râuri sau cursuri de apă

aprovizionare cu apă

14

16

15

şi anuale pentru fân şi masă verde

06

07

09

08

O estimare a volumului de apă pentru irigaţii, utilizat de către exploataţia agricolă în anul agricol 2009 - 2010, indiferent de sursa de apă şi/ sau metoda de udare folosită.Volumul de apă se exprimă în metri cubi.

Sursele de apă din subteranul teritoriului exploataţiei agricole sau din apropierea acestuia, utilizate cu ajutorul pompelor, din: pânza de apă freatică, puţuri forate, izvoare naturale. Se poate utiliza şi apa din subteran, care a fost stocată în rezervoare şi bazine, în timpul sezonului de irigat.

Apele din heleştee, lacuri naturale sau artificiale, bazine în care s-a stocat apă, aflate numai în cadrul exploataţiei agricole, sau utilizate numai de către exploataţia agricolă.Sursa de apă iniţială poate proveni fie din apa de ploaie, fie din apă din subteran colectată în rezervoare. Dacă apa din subteran este colectată în zăgazuri numai în perioada sezonului de irigare, va fi inclusă la subpunctul anterior 25.1. “apele subterane ale exploataţiei agricole”.

Maximul de suprafaţă agricolă utilizată care ar fi putut fi irigată în anul agricol 2009 - 2010, indiferent de anul în care a fost amenajată, utilizând echipamentele şi cantitatea de apă disponibile în exploataţia agricolă, cu excepţia grădinilor familiale şi culturilor în sere şi solarii. Se înregistrează numai suprafeţele agricole pentru care lucrările de amenajare sunt utilizabile.

Suprafaţa medie irigată în ultimii 3 ani, inclusiv în anul agricol 2009 - 2010, cu cel puţin o udare la nivelul întregii exploataţii agricole.

Suprafaţa cultivată care a fost efectiv irigată cel puţin o dată în anul agricol 2009 - 2010.Suprafaţa efectiv irigată poate fi mai mică sau cel mult egală cu suprafaţa amenajată pentru irigat. Suprafaţa efectiv irigată nu poate fi mai mare decât suprafaţa agricolă utilizată din Capitolul II, punctul 11, cod 76.

Suprafaţa efectiv irigată cel puţin o dată în anul agricol 2009 - 2010, înscrisă la codul 03, trebuie să fie egală cu suma suprafeţelor înscrise de la subpunctul 22.1. la subpunctul 22.14. (codurile 04 la 17).

Apele de suprafaţă din lacuri, râuri, pârâuri de ape naturale, sau acumulări (prin construirea de baraje) mai mici de 1000 metri cubi, create pe cursurile de apă pentru crearea posibilităţii de a utiliza, în bune condiţii, pompe sau motopompe pentru irigarea culturilor sau pentru alte utilizări în cadrul exploataţiei agricole.

Alte surse de apă, care nu au fost menţionate la punctele precedente. Sursa de apă pentru exploataţia agricolă o reprezintă reţeaua de aprovizionare cu apă, publică sau privată, cum sunt reţelele comunale de aprovizionare cu apă sau reţelele de conducte şi canale din cadrul sistemelor de irigaţii. Pentru accesul la aceste surse de apă, se percepe, deobicei, o taxă. Tot aici se poate înregistra şi apa adusă în tancuri în exploataţia agricolă.

Apele din Marea Neagră sau lacurile saline, care pot fi utilizate după tratarea apei în vederea reducerii salinităţii, sau ape reziduale tratate pentru a putea fi utilizate la irigare, sau alte surse de apă care nu au fost menţionate în altă parte.

Exploataţiile agricole pot utiliza mai multe surse de apă, în funcţie de: cantitatea de precipitaţii dintr-un an agricol, culturile agricole practicate, accesul la sursele de apă din sistemele de irigaţii, instalaţiile de udare de care dispun etc.Se înregistrează numai principala sursă de apă, care se utilizează într-un an normal sau secetos. (se acceptă mai multe variante de

răspuns)

(se acceptă o singură variantă de răspuns)

24.2. Irigare prin aspersiune (stropire)

18

CulturăNumăr mediu de

udări

Volumul mediu deapă utilizat la o

udare(mc/ ha)

Cereale pentru boabe 1- 2 250-500Porumb 2- 3 300-500Orez inundare 4500-8500Plante leguminoase pentruboabe

1(în mod excepţional) 250-300

Cartofi 2- 5 350-600Sfeclă de zahăr 2- 3 250-400Rapiţă 1 ( în mod excepţional) 200-300Floarea soarelui 2- 3 250-400In şi cânepă pentru fibră 1(în mod excepţional) 200-300Legume, pepeni şi căpşuni 2- 7 250-500Păşuni şi fâneţe şi anualepentru fân şi masă verde 2- 6 250-500

Plantaţii de pomi şi arbuştifructiferi

1- 5 400-500

Plantaţii viticole 1- 3 350-500Alte culturi în teren arabil 2- 6 250-500

26. CARACTERISTICILE PEISAJULUI26.1. Elemente liniare întreţinute de cel puţin 3 ani: 26.2. Elemente liniare înfiinţate în ultimii 3 ani:

a) gard viu 01 a) gard viu 01

b) aliniamente de copaci 02 b) aliniamente de copaci 02

c) ziduri (de piatră etc.) 03 c) ziduri (de piatră etc.) 03

27. CONSERVAREA SOLULUI (anul agricol 2009 - 2010)27.1. Acoperirea solului iarna:

a) cultură de toamnă 01 , c) resturi de plante de cultură 03 ,b) cultură protectoare/ (coceni, tije de floarea soarelui etc.)

cultură intermediară 02 , d) sol neacoperit 04 ,

27.2. Rotaţia culturilor: cota de teren arabil aflată în afara asolamentului planificat %

28. BOVINE (taurine şi bubaline) Cod28.1. Bovine sub 1 an

a) Masculi 01

b) Femele 02

28.2. Bovine între 1 şi 2 ani a) Masculi 03

b) Femele 04

28.3. Bovine de 2 ani şi pestea) Masculi 05

b) Femele

- vaci pentru lapte 06

- juninci*) 07

- altele 08

28.4. TOTAL BOVINE (01 +…..+ 08) 09

29. OVINE 29.1. Oi fătătoare şi mioare montate 10

29.2. Alte ovine 11

29.3. TOTAL ovine (10 + 11) 12

30. CAPRINE30.1. Capre şi tineret femel montat 13

30.2. Alte caprine 14

30.3. TOTAL caprine (13 + 14) 15

31. PORCINE 31.1. Purcei până la 20 de kg 16

31.2. Scroafe şi scrofiţe pentru reproducere, de 50 kg şi peste 17

31.3. Alte porcine 18

31.4. TOTAL PORCINE (16 +17+ 18) 19

• vierii reproducători în activitate, precum şi tineretul mascul de peste 50 kg, în perioada de testare şi de calificare pentru pepinieri;• tineretul porcin femel şi mascul între 20 kg şi 50 kg destinat îngrăşării, precum şi masculii şi femelele destinate reproducerii;• porcii la îngrăşat, cu greutatea de peste 50 kg, precum şi vierii reformaţi, castraţi, scroafele reformate pentru recondiţionare – îngrăşare;• alte porcine care nu au fost menţionate mai sus.

Elementele liniare se consideră a fi întreţinute dacă utilizatorul din exploataţia agricolă asigură un nivel minim de menţinere, evitând, astfel, deteriorarea acestora, indiferent dacă primeşte sau nu subvenţii în acest sens.

Suprafaţa de teren arabil acoperită cu resturi de plante de cultură sau mirişte, rămase pe timp de iarnă de la culturile anterioare. Culturile protectoare/ culturile intermediare sunt excluse.

Suprafaţa de teren arabil care este arată sau cultivată toamna şi nu este acoperită pe timpul iernii cu nici un fel de resturi vegetale, rămânând în această stare până la semănat în primăvara următoare.

Suprafaţa de teren arabil pe care se cultivă aceeaşi cultură timp de 3 ani sau mai mult, consecutiv, şi care nu face parte dintr-un sistem planificat de rotaţie a culturilor--------------------------------------------------------------- x 100Total teren arabil

Formula de mai sus reprezintă calculul cotei de teren arabil aflat în afara asolamentului planificat.

Femelele de 2 ani şi peste, care nu au avut nici o fătare şi femelele care, la momentul înregistrării, sunt diagnosticate ca gestante.

Tineretul ovin (tineret femel şi mascul sub 3 luni, ovine puse la îngrăşat, inclusiv batalii şi berbecii reformaţi), precum şi masculii folosiţi efectiv la montă (artificială şi naturală).

Masculii reproducători, tineretul caprin (tineret femel şi mascul sub 3 luni) şi caprinele la îngrăşat (indiferent de vârstă).

Suprafaţa de teren arabil pe care culturile sunt semănate toamna şi cresc în timpul iernii şi care sunt recoltate în sezonul următor sau destinate păşunatului.

Suprafaţa de teren arabil pe care culturile sunt semănate, în mod special, pentru reducerea pierderilor de îngrăşământ din sol, a nutrienţilor şi a pesticidelor în timpul iernii, sau în alte perioade în care suprafaţa respectivă ar putea ramâne descoperită.Atenţie! Aceste culturi nu vor fi confundate cu cele normale de iarnă sau cu păşunea.

Se înregistrează efectivele de animale domestice, aflate în proprietatea exploataţiei agricole, destinate pentru producţie, reproducţie, îngrăşare/ vânzare, de muncă, existente la momentul de referinţǎ (1 decembrie 2010). Prin animale existente se înţeleg atât animalele prezente la sediul exploataţiei agricole, cât şi cele aflate în afara localităţilor, în munţi, bălţi, sălaşuri, transhumanţă şi în orice altă situaţie de excepţie.

Rasele de vaci specializate pentru producerea de viţei pentru sacrificare timpurie, tineretul femel în vârstă de peste 2 ani, destinat creşterii şi îngrăşării în vederea sacrificării, vacile şi bivoliţele de lapte reformate, precum şi cele care se folosesc numai pentru muncă.

Şiruri de arbuşti sau tufişuri care formează un “gard viu”, uneori având un şir central de copaci.

Linii continue de vegetaţie forestieră, realizate din copaci, care formează, de regulă, graniţe în cadrul terenului agricol, sau de-a lungul drumurilor şi/ sau cursurilor de apă.

Structuri construite din cărămidă sau piatră.

Modul în care este acoperit terenul arabil (semănat/ cultivat în anul de referinţă) cu plante, resturi de plante sau lăsat neacoperit în timpul iernii.

(se acceptă mai multe variante de răspuns) (se acceptă mai multe variante de răspuns)

Hectare AriAri

(se înscriu numai numere întregi)

*) Femelele de doi ani şi peste, care nu au avut nici o fătare şi care au fost diagnosticate ca gestante.

Capete

CAPITOLUL IV. CARACTERISTICILE PEISAJULUI ŞI CONSERVAREA SOLULUI

CAPITOLUL V. EFECTIVE DE ANIMALE (la 1 decembrie 2010)

Hectare Ari Hectare Ari

Hectare

6

32. PĂSĂRI

34. MĂGARI ŞI CATÂRI

Număr36. FAMILII DE ALBINE

Da Nu

38. PĂŞUNAT (anul agricol 2009 - 2010)38.1. Pe terenuri care aparţin exploataţiei agricole

a) Suprafaţa păşunată în ultimul an ,

b) Durata păşunatului Număr de luni pe an38.2. Pe terenuri comune

a) Numărul total al animalelor din exploataţie care păşunează pe terenuri comune Capete

b) Durata păşunatului Număr de luni pe an

39. ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE (la 1 decembrie 2010)

a) Stabulaţie în sistem legat - dejecţii solide şi lichide

b) Stabulaţie în sistem legat - dejecţii semilichide

c) Stabulaţie în sistem liber - dejecţii solide şi lichide

d) Stabulaţie în sistem liber - dejecţii semilichide

e) Altele

a) Cu podele acoperite parţial cu grătare

b) Cu podele acoperite integral cu grătare

c) Cu aşternuturi de paie (litieră profundă - stabulaţie liberă)

d) Altele

a) Cu aşternuturi de paie (creştere liberă la sol)

b) Baterii (toate tipurile)

- cu centură pentru găinaţ

- cu fose

- supraetajate

c) Altele

Adăposturile amenajate pentru creşterea găinilor pentru ouă, în baterii de cuşti, având avantajul spaţiului şi al controlului bolilor.

Dejecţiile solide şi lichide sunt colectate separat.

Dejecţiile solide şi lichide sunt colectate amestecate.

Dejecţiile solide şi lichide sunt colectate separat.

Dejecţiile solide şi lichide sunt colectate amestecate.

Animalele folosite pentru muncă.

Toţi iepurii, indiferent de vârstă şi sex, din rasele pentru carne şi blană, crescuţi în exploataţia agricolă.

Se înregistrează existenţa altor animale (de exemplu: hamsteri, cobai, chinchila etc., crescute pentru reproducere şi comercializare).

Timpul (în luni) în care animalele au păşunat pe terenurile care aparţin exploataţiei agricole în anul de referinţă. Durata minimă de păşunat care se ia în considerare este de 2 ore pe zi. Dacă timpul petrecut la păşunat este diferit, se va înregistra durata cea mai mare, în funcţie de specia de animale.

Se înregistrează păsările care nu au fost menţionate în altă parte (prepeliţe, bibilici, porumbei, fazani etc.).

Cabalinele de muncă, armăsarii reproducători, tineret pânǎ la 3 ani, alte cabaline. Caii de călărie şi caii de curse, folosiţi pentru divertisment, nu sunt înregistraţi (herghelii).

Numai femelele care au avut minim o fătare.

Numărul de familii de albine, destinate producţiei de miere.

Suprafaţa totală de păşune în proprietate sau deţinută în alt mod de către exploataţia agricolă, pe care animalele au păşunat în anul agricol 2009 - 2010.

Se înregistrează capacităţile standard utilizate (număr locuri) ale adăposturilor, la momentul de referinţă.

Grajduri unde podeaua este acoperită cu un aşternut gros de paie, turbă, rumeguş etc, alte materiale care solidifică gunoiul de grajd şi care se îndepărtează la intervale regulate de timp, ce pot ajunge şi până la câteva luni.

Terenul comun reprezintă terenul care nu aparţine exploataţiei agricole, dar pe care se exercită anumite drepturi comune.În termeni generali, terenul comun este deţinut de o persoană juridică (stat, parohie, cooperative etc.) pe care pot exercita drepturi comune şi alte persoane.

16

17

18

19

12

13

14

15

39.1. Bovine

39.2. Porcine

39.3. Găini pentru ouă

05

06

07

08

09

10

11

Număr de locuriSpecii de animale Adăposturi

Ari

04

01

02

Hectare

03

Cod

25

34

26

3

32.5. Gâşte

32.7. Alte păsări (prepeliţe, bibilici, porumbei, fazani etc.)

32.6. Struţi

33.1. Femele şi masculi de 3 ani şi peste

32.8. TOTAL PĂSĂRI (20 + … + 26)

32.3. Curci

32.1. Pui, găini şi cocoşi pentru carne

32.2. Găini pentru ouă

32.4. Raţe

24

33

37. ALTE ANIMALE (hamsteri, cobai, chinchila etc.)

27

30

20

21

22

23

CAPITOLUL V. EFECTIVE DE ANIMALE (la 1 decembrie 2010) - continuareCapeteCod

CAPITOLUL VI. PĂŞUNAT, ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE ŞI GUNOI DE GRAJD

33. TOTAL CABALINE, din care:

31

32

28

29

35.1. Femele pentru reproducere

35. TOTAL IEPURI DE CASĂ, din care:

7

40. FERTILIZAREA CU GUNOI DE GRAJD 40.1. Pondere din suprafaţa agricolă utilizată

pe care se aplică dejecţii solide, din care:

40.2. Pondere din suprafaţa agricolă utilizată pe care se aplică dejecţii lichide, din care:

41. DEPOZITAREA GUNOIULUI DE GRAJD ŞI FERMENTAREA ACESTUIA (se acceptă mai multe variante de răspuns)

41.1. Unităţi de depozitare pentru: 41.2. Unităţile de depozitare sunt acoperite?a) Dejecţii solide 01 a) Pentru dejecţii solide 01

b) Dejecţii lichide 02 b) Pentru dejecţii lichide 02

c) Dejecţii semilichide în bazin 03 c) Pentru dejecţii semilichide în bazin 03

d) Dejecţii semilichide în rezervor 04 d) Pentru dejecţii semilichide în rezervor 04

42.1. Tractoare

42.2. Motocultoare

42.3. Pluguri pentru tractoare

42.4. Cultivatoare mecanice

42.5. Combinatoare

42.6. Grape mecanice

42.7. Semănători cu tracţiune mecanică

42.8. Maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte

42.9. Maşini pentru erbicidat şi executat tratamente42.10. Combine autopropulsate pentru recoltat cereale,

culturi oleaginoase, seminceri

42.11. Combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi

42.12. Motocositoare

42.13. Alte maşini şi echipamente agricole

42.14. Maşini agricole utilizate de mai multe exploataţii agricolea) Tractoare

b) Cultivatoare, combinatoare, grape mecanice

c) Combine autopropulsate pentru recoltat cereale, culturi oleaginoase, seminceri

d) Combine autopropulsate pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi42.15. Echipamente folosite pentru producţia de energie regenerabilă, în funcţie de tipul de sursă de energie:

a) Energie eoliană

b) Biomasă, din care:

- Biometan

c) Energie solară

d) Hidroenergie

e) Alte tipuri de surse de energie regenerabilă

Rezervoare, realizate, de obicei, din material impermeabil, utilizate pentru depozitarea amestecului de dejecţii.

Se înregistrează echipamentele utilizate de către exploataţia agricolă pentru producerea energiei regenerabile, în anul agricol 2009 - 2010, fie pentru piaţă, fie pentru consumul propriu.Echipamentele situate pe terenul care aparţine exploataţiei agricole sunt excluse dacă fermierul nu este implicat în producerea energiei regenerabile, fie prin participarea sa activă la acest proces, fie prin investiţii.Pentru orice fermier care utilizează astfel de echipamente, răspunsul pozitiv va fi înregistrat, chiar dacă utilizează echipamentele în comun cu alţi fermieri. Nu se înregistrează panourile solare pentru furnizarea apei calde sau sisteme de încălzire a casei, utilizând lemnul tăiat.

Formula prin care se determină ponderea este următoarea:

Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricolepe care au fost aplicate dejecţii solide,cu încorporare imediată (în 4 ore)----------------------------------------------------------------------- x 100Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole

Formula prin care se determină ponderea este următoarea:

Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricolepe care au fost aplicate dejecţii lichide,cu încorporare imediată (în 4 ore)----------------------------------------------------------------------- x 100Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole

Formula prin care se determină ponderea este următoarea:

Cantitatea de gunoi de grajd vândută sau îndepărtată din exploataţia agricolă, prin alt mod decât vânzare-------------------------------------------------------------------------- x 100Cantitatea de gunoi de grajd produsă în exploataţia agricolă

Nu poate fi marcat „X” la subpunctul 41.2., dacă nu există marcat „X” şi la subpunctul 41.1., la căsuţa corespunzătoare.

Se înregistrează totalul maşinilor şi echipamentelor agricole utilizate, din care cele aflate în proprietatea exploataţiei agricole.Vehiculele motorizate sunt vehiculele puse în mişcare prin puterea motorului, de exemplu, auto-propulsate.Nu se înregistrează vehiculele motorizate utilizate pentru transportul persoanelor sau pentru activităţi care nu fac parte din procesul agricol, generatoare mobile pentru energie etc.

Se completează dacă exploataţia agricolă recenzată a utilizat maşini şi echipamente agricole, în cursul perioadei de referinţă, de la terţi, în coproprietate, de la o unitate prestatoare de servicii etc.

Rezervoare impermeabile, deschise sau acoperite, pentru depozitarea dejecţiilor în stare semilichidă (amestecate).

Suprafaţa fertilizată se înregistrează o singură dată, chiar dacă dejecţiile solide (gunoiul de grajd) au fost împrăştiate de mai multe ori în anul de referinţă.

Formula prin care se determină ponderea este următoarea:

Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricolepe care au fost aplicate dejecţii solide----------------------------------------------------------------------- x 100Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole

Suprafaţa fertilizată se înregistrează o singură dată, chiar dacă dejecţiile lichide au fost împrăştiate de mai multe ori în anul de referinţă.

Formula prin care se determină ponderea este următoarea:

Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricolepe care au fost aplicate dejecţii lichide----------------------------------------------------------------------- x 100Suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei agricole

Facilităţi de depozitare, cu podea impermeabilă şi şanţ de scurgere, acoperite sau nu, pentru depozitarea bălegarului şi/ sau dejecţiilor în stare solidă.

Rezervoare impermeabile, deschise sau acoperite, pentru depozitarea dejecţiilor lichide.

42. MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE AGRICOLE

40.3. Ponderea gunoiului de grajd scos din exploataţia agricolă din total gunoi produs

09

08

06

07

04

05

Cod Pondere (%)(se înscriu numai numere întregi)

23

17

21

20

22

B

01

Cod

A

40.2.1. Cu încorporare imediată (prin procedeu mecanic)

23

Utilizate (număr)

02

21

14

15

03

21

CAPITOLUL VII. MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE AGRICOLE (anul agricol 2009 - 2010) din care:

în proprietate(număr)

CAPITOLUL VI. PĂŞUNAT, ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE ŞI GUNOI DE GRAJD - continuare -

24

40.1.1. Cu încorporare imediată (prin procedeu mecanic)

22

10

11

12

13

20

18

(se acceptă mai multe variante de răspuns)

16

19

8

Cod

01 ,

02 ,

03 ,

04 ,

05 ,

06 ,

07 ,

08 ,

09 ,

10 ,

11 ,

12 ,

13

14

15

16

17 Da Nu

01

a produselor agricole şi forestiere (Măsura 123 în PNDR) 02

03

04

05

A fost implementată începând din luna martie 2008. În cadrul acestei măsuri au fost sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole.

A fost implementată începând din luna martie 2008. Măsura vizează creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie.

Partea din suprafaţa agricolă utilizată de către exploataţia agricolăpe care se practică metode de producţie agricolă ecologice, dar, pentru care, este necesară o perioadă de tranziţie. Se înregistrează numai acea suprafaţă agricolă utilizată care nu a trecut prin toată perioada de conversie.

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi ecologice, adică suma codurilor de la 03 la 12, trebuie să fie egală cu suprafaţa agricolă utilizată certificată ecologic şi suprafaţa agricolă utilizată în conversie, adică suma codurilor 01 şi 02.Suprafaţă cultivată cu culturi ecologice se regăseşte înregistrată şi la culturile respective din Capitolul II "Modul de utilizare a terenului".

Aceste specii de animale se regăsesc înregistrate şi la speciile respective din Capitolul V “Efective de animale”.

A fost implementată începând cu anul 2008.Plăţile de agro-mediu sunt acordate fermierilor care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agro-mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului.Această măsură urmăreşte dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.

A fost implementată începând cu luna septembrie 2008.Măsura vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

A fost implementată începând cu luna septembrie 2008.Măsura vizează dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural.

Întregul proces de obţinere a unui produs ecologic este controlat de un organism de inspecţie şi certificare, pe baza contractului semnat anual, care eliberează şi certificatul de produs ecologic.

Partea din suprafaţa agricolă utilizată de către exploataţia agricolăcare este deplin convertită, certificată de către un organism de certificare, pe baza contractului semnat anual şi care a epuizat perioada de conversie (perioadă de 2 – 3 ani, în funcţie de destinaţia care i se va aloca pe parcursul exploatării pentru producţia ecologică) spre agricultura ecologică, a cărei producţie este certificată, fiind în concordanţă cu principiile agriculturii ecologice.

Numărul de animale care sunt crescute în cadrul unei exploataţii agricole, în care toate metodele de producţie agricolă sau cea mai mare parte a acestora se desfăşoară conform principiilor agriculturii ecologice, dupa cum au fost stabilite în Regulamentul Consiliului Nr 834/ 2007, sau conform regulilor naţionale corespondente pentru certificarea producţiei ecologice, defalcate pe categorii de animale.

Se vor colecta informaţii în cazul în care exploataţia agricolă a beneficiat, în ultimii 3 ani (2008 – 2010), de sprijin financiar în cadrul măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).Se înregistrează numai acele măsuri prin care exploataţia agricolă a beneficiat, în mod direct, de sprijin financiar, adică subvenţia a fost plătită direct către exploataţia agricolă. Nu sunt înregistrate subvenţiile plătite la nivelul unei localităti sau regional, chiar dacă exploataţia a beneficiat de acest sprijin.

b) Porcine

h) Plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi

i) Plantaţii viticole

43.3. Sector animalier (la 1 decembrie 2010)

j) Alte culturi în teren arabil

a) Bovine

c) Ovine şi caprine

d) Păsări

e) Alte specii de animale

CAPITOLUL IX. DEZVOLTARE RURALĂ

44.3. Plăţi de agromediu (Măsura 214 în PNDR)

44.2. Creşterea valorii adăugate

Cod

44.1. Modernizarea exploataţiei agricole (Măsura 121 în PNDR)

(se acceptă mai multe variante de răspuns)

a) Cereale pentru boabe

g) Păşuni şi fâneţe (exclusiv cele de pe terenuri accidentate)

e) Plante oleaginoase

b) Plante leguminoase pentru boabe

c) Cartofi

d) Sfeclă de zahăr

CAPITOLUL VIII. AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ

f) Legume, pepeni şi căpşuni

Specia de animale crescute ecologic Capete

43. METODE DE PRODUCŢIE ECOLOGICĂ43.1. Sector vegetal (anul agricol 2009 - 2010) Ari

a) Suprafaţa agricolă utilizată certificată ecologic

b) Suprafaţa agricolă utilizată aflată în conversie

Hectare

Suprafaţă cultivată ecologicHectare Ari

43.2. Culturi ecologice (03 +...+ 12 = 01 + 02) (suprafaţa certificată + suprafaţa aflată în conversie)

de dezvoltare rurală, în ultimii 3 ani: Exploataţia agricolă a beneficiat de una din următoarele măsuri

44. SPRIJIN PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

spre activităţi neagricole (Măsura 312 în PNDR)44.4. Diversificarea activităţilor exploataţiei agricole

44.5. Promovarea activităţilor turistice (Măsura 313 în PNDR)

9

A B

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

45.2. TOTAL NUMĂR DE ZILE LUCRATE

Coloana 2 se completează obligatoriu cu codul format din cele 2 cifre.

Suma numǎrului de zile lucrate de către toţi membrii exploataţiei agricole fără personalitate juridică, care a fost înregistrată în coloana 5.

Numărul de zile lucrate de fiecare membru al exploataţiei agricole, în anul agricol 2009 - 2010, în cadrul exploataţiei agricole proprii, atât pentru activităţi agricole, cât şi pentru activităţi neagricole (conexe) neseparabile. Se completează cu numărul de zile lucrate în echivalent 8 ore/ zi. O zi lucratǎ în cadrul exploataţiei agricole, în echivalent 8 ore/ zi, reprezintǎ munca prestatǎ pentru o perioadǎ de minim 8 ore. Numărul zilelor lucrate în agricultură reprezintă transformarea în echivalent minim 8 ore/ zi. Dacǎ ziua de lucru, în exploataţia agricolă, este mai micǎ de 8 ore, se face transformarea în zi lucratǎ în echivalent 8 ore/ zi. Dacǎ ziua lucratǎ este mai mare de 8 ore, nu se face nici o transformare.

Activitatea aducătoare de venituri căreia i se dedică un interval de timp mai mare decât activităţii agricole din cadrul exploataţiei.

Activitatea aducătoare de venituri căreia i se dedică un interval de timp mai mic decât activităţii agricole din cadrul exploataţiei.

Activităţile sunt cele menţionate la Capitolul XI „Alte activităţi aducătoare de venituri”, subpunct 48.1. la subpunct 48.16. Dacă există o căsuţă marcată în această coloană, atunci, în mod obligatoriu, la Capitolul XI „Alte activităţi aducătoare de venituri”, trebuie să fie marcată cu „X” cel puţin o activitate.

Activităţile desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole sau în afara acesteia, altele decât activitatea agricolă şi alte activităţi direct legate de exploataţia agricolă (menţionate mai sus).

Nu pot fi marcate simultan coloanele 6 şi 7; la fel pentru coloanele 8 şi 9.

Se înregistrează informaţii necesare evaluǎrii volumului de muncǎ aferent activitǎţilor agricole desfǎşurate în cadrul exploataţiei agricole.

Se completează cu date privind capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică (cele de la subpunctele 2.1.a şi 2.1.b) şi se continuă completarea cu ceilalţi membri ai exploataţiei, în ordinea gradului de rudenie faţă de capul exploataţiei.

Capul exploataţiei agricole este un membru al exploataţiei, în numele căruia exploataţia agricolă este condusă şi care este răspunzător din punct de vedere legal şi economic, pentru exploataţia agricolă adică îşi asumă riscul economic pentru exploataţia respectivă. Se completează cu “01”, în coloana 2.

Datele referitoare la soţul/ soţia capului exploataţiei agricole fără personalitate juridică se completează la poziţia cu Nr. crt. 2, dacă a desfăşurat muncǎ agricolǎ în cadrul exploataţiei agricole.

Se înregistrează toţi membrii exploataţiei care au avut minim 15 ani împliniţi la momentul înregistrǎrii şi au desfǎşurat activitate agricolǎ, în anul agricol 2009 - 2010 (fiu/ fiicǎ, ginere/ norǎ, nepot/ nepoatǎ, tatǎ/ mamǎ, socru/ soacră, frate/ soră, cumnat/ cumnatǎ, bunic/ bunică, alte rude, persoane neînrudite).

1) Se înscrie cifra “1”, o singură dată, în dreptul persoanei care este declarată “şeful exploataţiei”. 2) 01 = capul exploataţiei agricole; 02 = soţ/ soţie; 03 = fiu/ fiicǎ; 04 = ginere/ norǎ; 05 = nepot/ nepoatǎ; 06 = tatǎ/ mamǎ;

3) Numărul zilelor lucrate în agricultură reprezintă transformarea în echivalent minim de 8 ore/ zi.

07 = socru/ soacră; 08 = frate/ soră; 09 = cumnat/ cumnatǎ; 10 = bunic/ bunică; 11 = alte rude; 12 = persoane neînrudite.

4) Se înscrie litera "X" în căsuţa corespunzătoare.

Sunt

lega

te d

irect

de

expl

oataţia

ag

ricolă

Nu

sunt

lega

te d

irect

de

expl

oataţia

agr

icolă

Num

ăr d

e zi

le lu

crat

e în

agr

icul

tură

3), î

n ca

drul

exp

loat

aţie

i agr

icol

e pr

oprii

(în

ech

ival

ent 8

ore

/ zi)

Alte activităţi aducătoare de venituri4)

Ca

ocup

aţie

prin

cipa

lă

CAPITOLUL X. PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN AGRICULTURĂ (anul agricol 2009 - 2010)

Nr.

crt. 45.1. Membrii exploataţiei agricole fără

personalitate juridică

Şefu

l exp

loat

aţie

i agr

icol

e1)

Cap

ul e

xplo

ataţ

iei a

gric

ole şi

mem

brii

aces

teia

, du

pă g

radu

l de

rude

nie

faţă

de

capu

l exp

loat

aţie

i ag

ricol

e2)

Sex

(m

ascu

lin =

1

/ f

emin

in =

2)

Vârs

ta

(în a

ni îm

plin

iţi)

9

45. MEMBRII EXPLOATAŢIEI AGRICOLE FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ (persoanele cu vârsta de 15 ani şi peste)

(se completează numai pentru exploataţii agricole fără personalitate juridică, Capitolul I, punct 2, subpunct 2.1.)

1 2 3 4 5 6

Ca

ocup

aţie

sec

unda

ră

7 8

Se înscrie cifra 1 în coloana 1 numai în dreptul membrului exploataţiei agricole fără personalitate juridică, care a îndeplinit aceastǎ funcţie.

Activităţi care s-au desfăşurat în schimbul acordării unei remuneraţii (salariu, câstig banesc, profit sau alt tip de plată, inclusiv plata în bunuri, conform activităţii prestate), altele decât activităţile agricole care au fost desfăşurate în cadrul exploataţiei agricole.Se includ şi activităţile agricole care au fost desfăşurate de o persoană a unei exploataţii agricole în beneficiul altei exploataţii agricole.Activităţile neagricole secundare şi neseparabile aducătoare de venituri sunt excluse, acestea fiind incluse în activitatea agricolă (de exemplu: producerea untului).Toate activităţile aducătoare de venituri, altele decât cele agricole,desfăşurate de către capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică şi membrii familiei acestuia, ca ocupaţie a sa principală sau secundară, sunt înregistrate aici.

10

Persoanele angajate pe o perioadă determinată, nu au lucrat în fiecare sǎptǎmânǎ în cadrul exploataţiei agricole, în anul agricol 2009 - 2010. La acest subpunct se înregistrează şi persoanele care au fost angajate ca zilieri.

Persoanele care lucrează, în general, pe cont propriu, care au desfăşurat o activitate agricolă în cadrul exploataţiei agricole, persoanele angajate prin intermediul unor societăţi prestatoare de sevicii, de exemplu terţii.Numărul de zile lucrate de această categorie de personal nu se include în "Total număr zile lucrate".

Cod tip angajat în cadrul exploataţiei agricole:- cod 01 - şeful exploataţiei agricole;- cod 02 - salariaţi şi alte categorii de personal care au lucrat permanent în exploataţia agricolă;- cod 04 - salariaţi şi alte categorii de personal, de sex masculin, care au lucrat temporar în exploataţia agricolă;- cod 05 - salariaţi şi alte categorii de personal, de sex feminin, care au lucrat temporar în exploataţia agricolă;- cod 06 - alte categorii de personal (angajaţi de la terţi, etc.) care au lucrat temporar în exploataţia agricolă.

Activităţile sunt cele menţionate la Capitolul XI „Alte activităţi aducătoare de venituri”, subpunct 48.1. la subpunct 48.16. Dacă există o căsuţă marcată în această coloană, atunci, în mod obligatoriu, la Capitolul XI „Alte activităţi aducătoare de venituri”, trebuie să fie marcată cu „X” cel puţin o activitate.

Activitatea, ca ocupaţie principală, căreia i se dedică un interval de timp mai mare decât cel dedicat activităţii agricole din exploataţie.

Activitatea, ca ocupaţie secundară, căreia i se dedică un interval de timp mai mic decât cel dedicat activităţii agricole din exploataţie.

Numărul total de zile lucrate, pentru toţi angajaţii permanent ai exploataţiei agricole. În situaţia în care s-au completat una sau mai multe foi adiţionale, pentru subpunctul 46.2. "Permanenţi", la calcularea numărului total de zile lucrate se cumulează şi subtotalurile calculate în foile adiţionale. Totalul general este înscris o singură dată pe pagina principală din formularul de recensământ, la acest subpunct. Numărul de zile lucrate în agricultură reprezintă transformarea în echivalent minim a 8 ore/ zi.

În acest total nu se include şi numărul de zile lucrate de şeful exploataţiei agricole, de la subpunctul 46.1., coloana 3.

Persoanele care au lucrat şi au fost retribuite, fie în exploataţia agricolǎ fără personalitate juridică, fie într-o unitate cu personalitate juridicǎ care a desfăşurat activităţi agricole.Unităţile cu personalitate juridică, a căror activitate principală nu este agricultura, includ numai persoanele care au desfăşurat activităţi agricole.

Persoana fizicǎ care are responsabilitatea de a conduce activitatea zilnicǎ financiarǎ şi de producţie a exploataţiei agricole.

Persoanele ocupate pe o perioadă nedeterminată, angajate cu contract de muncă. Acestea primesc, în schimbul activităţii prestate, retribuiri sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc. Se înregistrează, de asemenea şi persoanele care au lucrat, în mod regulat, doar o parte din anul agricol 2009 - 2010.Se înregistrează toate persoanele ocupate permanent, indiferent de funcţia lor în cadrul exploataţiei agricole, cu excepţia şefului exploataţiei agricole, care a fost înregistrat la subpunctul 46.1.Se înregistrează şi persoanele din primării, şcoli şi toate celelalte unităţi care nu au specific activităţi agricole, ca activitate principală, dar care au desfăşurat activitate agricolă.Crescătorii de oi înregistrează date şi pentru ciobanii care au îngrijit oile permanent. Cei care au fost angajaţi numai pe perioada păşunatului, se consideră sezonieri şi se înregistrează la subpunctul 46.4. „Temporari”.

Dacǎ pentru înregistrarea persoanelor angajate permanent nu sunt suficiente poziţiile de la 1 până la 15, se completează o foaie adiţionalǎ, în care se va continua înregistrarea începând cu Nr. crt. “16”.

3 4 5

9

10

11

12

13

14

A B 1 2

Număr de zile lucrate (în echivalent 8 ore/ zi)

a) Bărbaţi

b) Femei

04

3) Se înscrie litera "X" în căsuţa corespunzătoare.

Numărul de zile lucrate în agricultură reprezintă transformarea în echivalent minim 8 ore/ zi.

15

(în echivalent 8 ore/ zi)

05

46.3. TOTAL NUMĂR ZILE LUCRATE DE

Numărpersoane

03

46.4. Temporari

SALARIAŢII ANGAJAŢI PERMANENT2)

CAPITOLUL X. PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN AGRICULTURĂ (anul agricol 2009 - 2010) - continuare

Cod tip angajat

Sexmasculin = 1feminin = 2

Vârsta (în ani

împliniţi)

Număr de zile lucrate

(în echivalent 8 ore/ zi)

46. SALARIAŢI ŞI ALTE CATEGORII DE PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ

Alte activităţi aducătoare de venituri,

legate direct de exploataţia agricolă3)

Ca ocupaţie principală

Ca ocupaţie secundară

02

02

02

02

02

02

2

3

4

02

02

02

02

Nr. crt.

1 02

46.1. Şeful exploataţiei 01

46.2. Permanenţi1)

(Pentru fiecare persoană din cadrul acestei categorii se completează câte un rând)

02

02

02

02

5

6

7

8

xxxxxxx0646.5. Alte categorii de persoane (angajaţi de la terţi etc.)1) Dacă numărul de salariaţi angajaţi permanent (cod 02) depăşeşte spaţiul alocat pe acest formular (15 persoane) , se continuă completarea pe o pagină adiţională, pe care se începe cu Nr. crt. "16".2) În situaţia în care s-au completat una sau mai multe pagini adiţionale, pentru subpunctul 46.2 "Permanenţi", la calcularea "Total număr zile lucrate" (Cap. X, punct 46, subpunct 46.3., cod 03) se cumulează şi subtotalurile calculate în paginile adiţionale. Totalul general este înscris o singură dată pe pagina principală din formularul de înregistrare (Capitol X, subpunct 46.3.,cod 03) .

11

47.1. Nivelul de instruire în domeniul agricol (se acceptă o singură variantă de răspuns)

a) numai cu experienţă practică agricolă (fără studii în domeniul agricol) 01

b) pregătire agricolă de bază (absolvent de şcoală profesională, liceu în domeniul agricol) 02

c) pregătire agricolă completă (absolvent de colegiu, facultate în domeniul agricol) 03

47.2. Instruire profesională (perfecţionare) în ultimele 12 luni 01

48.1. Procesarea cărnii

48.2. Procesarea laptelui

48.3. Prelucrarea fructelor şi legumelor

48.4. Prelucrarea strugurilor

48.5. Amestecarea furajelor

48.6. Tocarea furajelor

48.7. Morărit (pentru făină şi mălai)

48.8. Prelucrarea lemnului (tăiere etc.)

48.9. Alte prelucrări

48.10. Agro-turism 48.11. Prestări servicii (cu mijloacele de producţie ale exploataţiei agricole)

a) Servicii agricole (pentru alte exploataţii agricole)

b) Servicii neagricole

48.12. Producerea de energie regenerabilă

48.13. Meşteşugărie (împletituri, artizanat etc.)

48.14. Acvacultură

48.15. Silvicultură

48.16. Alte activităţi (menţionaţi....................................................................................................)

(procentajul lor în venitul total al exploataţiei agricole) % (se înscriu numai numere întregi)

Activităţile de turism, servicii de cazare, vizitarea exploataţiei agricole de către turişti sau alte grupuri organizate, activităţi recreative, sport etc., unde terenul, clădirile sau alte resurse ale exploataţiei agricole sunt utilizate.

Producerea energiei regenerabile pentru piaţă incluzând biogaz, biocombustibili sau electricitate, obţinute prin morile de vânt, alte echipamente sau prin materiile prime agricole.Închirierea terenului doar pentru realizarea morilor de vânt este exclusă.

Activitatea de silvicultură utilizând împreună forţa de muncă agricolă şi maşinile şi echipamentele exploataţiei, folosite, de regulă, în scopuri agricole.

Studii în agronomie, horticultură, viticultură, silvicultură, piscicultură, activităţi veterinare, tehnologii agricole şi alte activităţi asociate.

Transformarea produselor primare în produse secundare, indiferent dacă materia primă a fost produsă în cadrul exploataţiei agricole sau a fost cumpărată din afară. Procesarea produselor agricole se include aici, cu excepţia cazului în care aceasta este considerată ca făcând parte din agricultură.Procesarea vinului este, prin urmare, exclusă, în afară de situaţia în care o parte semnificativă din producţia de vin a fost realizată cu produse cumpărate.

Activitate desfăşurată în cadrul exploataţiei agricole pentru piaţă (tăierea cherestelei etc). Prelucrarea ulterioară, cum ar fi producerea mobilei din cherestea, se înregistrează ca meşteşugărie (subpunct 48.13.)

Artizanatul realizat în incinta exploataţiei agricole de către capul exploataţiei/ membrii familiei sale, sau de către forţa de muncă non-familială, în cazul în care ei întreprind şi muncă agricolă, indiferent de modul în care sunt vândute produsele.

Producţia de peşte, raci etc. din cadrul exploataţiei agricole. Nu se includ activităţile care ţin numai de pescuit.

Partea din cifra de afaceri a altor activităţi aducătoare de venituri, direct legate de exploataţia agricolă, din total cifră de afaceri a exploataţiei (inclusiv subvenţiile).Nu se includ subvenţiile pentru investiţii.

cifra de afaceri a altor activităţi aducătoare de venituri, direct legate de exploataţia agricolă% = ------------------------------------------------------------------------------ total cifră de afaceri a exploataţiei (activităţi agricole şi alte activităţi aducătoare de venituri, direct legate de exploataţie) + subvenţii

Recenzorul va aprecia valoarea acestui procent.Alte activităţi aducătoare de venituri, nelegate de exploataţia agricolă (venituri salariale din alte activităţi, dobânzi etc.) nu sunt incluse.

Se completează obligatoriu pentru şeful exploataţiei agricole înregistrat fie la subpunctul 45.1., fie la subpunctul 46.1., reprezentând cel mai înalt nivel de pregǎtire profesionalǎ pentru fiecare persoanǎ cu această funcţie.

Dacă o persoană are studii, chiar superioare, în alte domenii decât cel agricol, aceasta se include la acest punct.

Dacă şeful exploataţiei a absolvit un curs de pregătire, organizat de către o instituţie de profil, în scopul dobândirii de noi competenţe asociate cu activităţile agricole sau cu activităţile legate direct de exploataţie agricolă, sau legate de dezvoltarea şi îmbunătăţirea celor existente. Instruirea profesională se desfăşoară în locuri special amenajate (centre de formare profesională etc) şi presupun un grad ridicat de organizare (timp, spaţiu şi conţinut).

Toate activităţile, în afară de activitatea agricolă, direct legate de exploataţia agricolă şi care au avut un impact economic asupra acesteia. Activităţile direct legate de exploataţia agricolă sunt acelea în care se utilizează atât resursele exploataţiei agricole (suprafaţă, clădiri, maşini şi echipamente, produse agricole etc.), cât şi produsele acesteia.În cazul în care a fost utilizată numai forţa de muncă a exploataţiei agricole (familială sau din afara acesteia) nu se consideră ca activitate direct legată de exploataţia agricolă.Se exclude activitatea de închiriere a terenului pentru diverse scopuri, dacă exploataţia agricolă nu este implicată în activităţile desfăşurate pe acest teren. O activitate comercială fără nici o legătură cu o activitate agricolă, dar desfăşurată în cadrul exploataţiei agricole, nu reprezintă altă activitate aducătoare de venituri. (de exemplu : coafor, companie de asigurări, închirierea maşinilor şi echipamentelor agricole neutilizate în cadrul exploataţiei agricole proprii, magazin în care nu se vând produse proprii etc.)

47. NIVELUL DE INSTRUIRE AL ŞEFULUI EXPLOATAŢIEI

11

03

04

02

17

48.17. Importanţa activităţilor aducătoare de venituri, direct legate de exploataţia agricolă, menţionate mai sus

15

CAPITOLUL X. PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN AGRICULTURĂ (anul agricol 2009 - 2010) - continuare

16

12

Pentru subpunctul 47.1. completarea este obligatorie. Şeful exploataţiei este o persoană care a fost înregistrată la punctul 45 “Membrii exploataţiei agricole fără personalitate juridică”, sau la punctul 46 “Salariaţi şi alte categorii de persoane care au lucrat în agricultură"

48. ALTE ACTIVITĂŢI ALE EXPLOATAŢIEI AGRICOLE, DIRECT LEGATE DE ACEASTA, ADUCĂTOARE DE VENITURI

14

13

07

10

09

Activitate desfăşurată( se acceptă mai multe variante

de răspuns)

CAPITOLUL XI. ALTE ACTIVITĂŢI ADUCĂTOARE DE VENITURI (anul agricol 2009 - 2010)

01

Cod

08

06

05

12

13

B C

kg 01

kg 02

kg 03

kg 04

kg 05

kg 06

kg 07

kg 08

kg 09

kg 10

kg 11

kg 12

kg 13

kg 14

kg 15

kg 16

kg 17

litri 18

litri 19

buc. 20

kg 21

kg 22

litri 23

kg 24

Datele care se vor înscrie trebuie să fie cifre întregi, fără zecimale. Pot exista două situaţii:

- Suma procentelor din coloanele 2, 3, 4 şi 5 = 100

- Suma procentelor din coloanele 2, 3, 4 şi 5 < 100 – atunci când există vânzări şi pe alte segmente de piaţă (de exemplu export).

Se exprimă în procente (%), acestea reprezentând cantităţile vândute pe un anumit segment de piaţă (piaţă agroalimentară, târg sau obor – coloana 2, comercianţi – coloana 3, procesatori – coloana 4, societăţi agricole – coloana 5) în total cantitate vândută

CAPITOLUL XII. ALTE INFORMAŢII PRIVIND ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE (anul agricol 2009 - 2010)

d) Fasole boabe

Cantitate vândută49. VÂNZĂRI DIN PRODUCŢIA PROPRIE UM Cod

b) Orz şi orzoaică

Se culeg informaţii privind vânzările principalelor produse agricole obţinute din producţia agricolă proprie a exploataţiei agricole.

Se exprimă în unitatea de măsură specificată în coloana B şi include cantitatea vândută în anul agricol 2009 - 2010, din producţia agricolă a anului agricol 2009 - 2010 şi/ sau din stoc.

c) Porumb boabe

A

49.1. Produse vegetalea) Grâu

i) Lână

49.2. Produse animalierem) Plante furajere - fân

a) Carne de bovine - în viu

b) Carne de porcine - în viu

l) Plante furajere - masă verde

1

g) Rapiţă

h) Cartofi

e) Floarea soarelui

f) Soia

i) Legume proaspete

j) Fructe proaspete

k) Struguri

e) Lapte de vacă şi bivoliţă

h) Miere de albine

c) Carne de ovine şi caprine - în viu

d) Carne de pasăre - în viu

f) Lapte de oaie şi capră

g) Ouă pentru consum

49.3. Produse prelucratea) Vin

b) Produse lactate

% din cantitatea vândută

2

Societăţi agricoleProcesatori4 5

Comercianţi

La operatori economici

3

La piaţă, târg sau obor

A

ALBA 0 1 , ,

ARAD 0 2 , ,

ARGEŞ 0 3 , ,

BACĂU 0 4 , ,

BIHOR 0 5 , ,

BISTRIŢA-NĂSĂUD 0 6 , ,

BOTOŞANI 0 7 , ,

BRAŞOV 0 8 , ,

BRĂILA 0 9 , ,

BUZĂU 1 0 , ,

CARAŞ-SEVERIN 1 1 , ,

CĂLĂRAŞI 5 1 , ,

CLUJ 1 2 , ,

CONSTANŢA 1 3 , ,

COVASNA 1 4 , ,

DÂMBOVIŢA 1 5 , ,

DOLJ 1 6 , ,

GALAŢI 1 7 , ,

GIURGIU 5 2 , ,

GORJ 1 8 , ,

HARGHITA 1 9 , ,

HUNEDOARA 2 0 , ,

IALOMIŢA 2 1 , ,

IAŞI 2 2 , ,

ILFOV 2 3 , ,

MARAMUREŞ 2 4 , ,

MEHEDINŢI 2 5 , ,

MUREŞ 2 6 , ,

NEAMŢ 2 7 , ,

OLT 2 8 , ,

PRAHOVA 2 9 , ,

SATU MARE 3 0 , ,

SĂLAJ 3 1 , ,

SIBIU 3 2 , ,

SUCEAVA 3 3 , ,

TELEORMAN 3 4 , ,

TIMIŞ 3 5 , ,

TULCEA 3 6 , ,

VASLUI 3 7 , ,

VÂLCEA 3 8 , ,

VRANCEA 3 9 , ,

MUNICIPIUL BUCUREŞTI 4 0 , ,

50.1. TOTAL X X , ,

În acest capitol se evidenţiază distribuţia suprafeţei agricole a exploataţiei în judeţele unde aceasta este divizată şi localizată.

În coloana A se regăsesc denumirile judeţelor, iar în coloana B, codurile SIRUTA ale acestora.În coloana 1 se înregistrează suprafaţa agricolă utilizată, iar în coloana 2, terenul arabil.În cazul în care exploataţia agricolă are suprafaţă agricolă utilizată divizată în mai multe judeţe, se procedează astfel:Se înregistrează suprafaţa agricolă utilizată (coloana 1) şi terenul arabil (coloana 2) la nivelul corespunzător judeţului de reşedinţă (unde are loc recenzarea);Se înregistrează suprafaţa agricolă utilizată (coloana 1) şi terenul arabil (coloana 2) la rândurile corespunzătoare judeţelor unde sunt localizate aceste suprafeţe.În cazul în care exploataţia agricolă nu are suprafeţe agricole în alte judeţe, acestea se înregistrează în totalitate la rândul corespunzător judeţului de reşedinţă (suprafaţa agricolă utilizată în coloana 1 şi terenul arabil în coloana 2).

Suma suprafeţelor pe cele 2 coloane. Totalurile obţinute reprezintă suprafaţa agricolă utilizată (subpunctul 50.1., coloana 1) şi terenul arabil al exploataţiei agricole (subpunctul 50.1., coloana 2)şi sunt egale cu suprafeţele înregistrate la Capitolul II, punct 11 (pentru suprafaţa agricolă utilizată) şi subpunctul 7.13. pentru terenul arabil.

Teren arabilSuprafaţa agricolă utilizată Hectare Ari Hectare

CAPITOLUL XIII. DISTRIBUŢIA SUPRAFEŢEI AGRICOLE A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE

B 1 2Ari

Cod SIRUTA50. JUDEŢ

14

51. INFORMAŢIILE FURNIZATE AU FOST OBŢINUTE PRIN INTERVIEVAREA

(se acceptă o singură variantă de răspuns)

a) şefului exploataţiei agricole 1

b) capului exploataţiei agricole 2

c) soţului/ soţiei capului exploataţiei agricole 3

d) altui membru al familiei 4

e) unei rude 5

f) părinţilor 6

g) altei persoane 7

52. NUMELE ŞI PRENUMELE PERSOANEI INTERVIEVATE

Semnătura Data completării

Semnătura

Unităţile de măsură neconvenţionale, transformate în unităţi convenţionale, pentru a facilita completarea datelor referitoare la suprafeţe.

Se completează în clar numele şi prenumele persoanei intervievate, cu obligativitatea ca aceasta să şi semneze.

Este obligatorie înscrierea numelui, prenumelui şi semnăturii recenzorului.

În situaţia în care capul exploataţiei agricole fără personalitate juridică este şi şeful exploataţiei, se completează cu "X" numai în dreptul şefului exploataţiei.

Se completează obligatoriu.

anulziua

1 stânjen = 3,60 mp

CAPITOLUL XIV. ALTE INFORMAŢII

1 pogon = 0,5 ha =5.000 mp 1 prăjină fălcească = 1,8 ari = 180 mp

Completat,Numele şi prenumele recenzorului (se completează numai cu majuscule)

Unitǎţi convenţionale:

1 ha = 100 ari = 10.000 mp

(se completează numai cu majuscule)

1 ar = 100 mp

luna

1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp 1 stânjen pǎtrat moldovenesc = 4,97 mp

1 lanţ = 5.800 mp 1 acru = 50 ari = 5.000 mp

15

Se calculează pentru fiecare pagină adiţională şi se adaugă la totalul final, calculat pe formularul de înregistrare al recensământului, la Capitolul X, punct 46, subpunct 46.3.

Se completează în acelaşi mod ca şi punctul 46, subpunctul 46.2. de la Capitolul X din formular. Subtotalurile paginilor adiţionale (în cazul în care sunt mai multe) se cumulează la totalul de la punctul 46.3. din formularul de înregistrare al recensământului.

Se continuă completarea din formular, Capitolul X, punctul 46, subpunctul 46.2., cod 02, începând cu Nr. crt „16”.

Pagina adiţională se completează numai în situaţia în care au fost completate toate rândurile de la subpunctul 46.2. "Permanenţi", din formularul de înregistrare al recensământului, respectiv 15 rânduri, continuându-se completarea începând cu Nr.Crt. 16.

Se preiau de pe prima pagină a formularului, de la Capitolul I, punct 1, subpunctele 1.1. şi 1.2.

1) Pe prima pagină adiţională se continuă completarea din formular, Capitolul X, punctul 46, subpunctul 46.2., cod 02, începând cu Nr. crt „16”. În situaţia în care există mai mult de 42 salariaţi angajaţi permanent, se adaugă altă pagină adiţională şi se continuă de la Nr. crt „43”, cu numărul de pagini adiţionale necesare.

SUBTOTAL NUMĂR ZILE LUCRATE DE CĂTRE SALARIAŢII ANGAJAŢI PERMANENT

02

02

46. SALARIAŢI ŞI ALTE CATEGORII DE PERSOANE CARE AU LUCRAT ÎN EXPLOATAŢIAAGRICOLĂ

Cod tip angajat

02

02

Ca ocupaţie principală

02

02

02

02

02

02

02

02

02

A B 1

Nr. crt.

02

02

02

02

02

02

02

02

02

02

02

02

Alte activităţi aducătoare de venituri, legate direct de exploataţia agricolă3)

Ca ocupaţie secundară

5

46.2. Permanenţi1)

(Pentru fiecare persoană din cadrul acestei categorii se completează câte un rând)

3 42

Sexmasculin = 1feminin = 2

Vârsta (în ani

împliniţi)

Număr de zile lucrate

(în echivalent 8 ore/ zi)

02

02

1. Numărul mapei

2. Numărul formularului în cadrul mapei

3. Numărul paginii adiţionale

PAGINĂ ADIŢIONALĂ Pentru persoane care au lucrat permanent

în agricultură, Capitolul X, punctul 46, subpunctul 46.2, cod 02

4. Număr total de pagini adiţionale

16