7/22/2019 Recapitulare Pentru Simulare

http://slidepdf.com/reader/full/recapitulare-pentru-simulare 1/2

Recapitulare pentru simulare (3 martie 2014) – Varianta 1

SUBIECTUL ICitete urm!t"rul te#t$

 Amu cică împăratul acela, aproape de bătrâneţe, căzând la zăcare, a scris carte frăţâne-său craiului, să-i trimită grabnic pecel mai vrednic dintre nepoţi, ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa. Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei fecioriiînaintea sa şi le zice

- !aca ce-mi scrie frate-meu şi moşul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăţi peste o ţară aşa de mare şi bogată,ca aceea, are voie din partea mea să se ducă" ca să împlinească voinţa cea mai de pe urmă a moşului vostru.

 Atunci feciorul cel mai mare i# îndrăzneală şi zice- $ată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre fraţi" de-aceea te rog să-mi dai bani de

cheltuială, straie de primeneală, arme şi cal de călărie, ca să şi pornesc, fără zăbavă.- %ine, dragul tatei, dacă te bizuieşti că-i put# răzbate până acolo şi crezi că eşti în stare a cârmui şi pe alţii, alege-ţi un cal

din herghelie, care-i vrea tu, ie-ţi bani cât ţi-or trebui, haine care ţi-or plăc#, arme care-i crede că-ţi vin la socoteală şi mergi cu bine,fătul meu.

 Atunci feciorul craiului îşi i# cele trebuitoare, sărută mâna tătâne-său, primind carte de la dânsul către împăratul, zice rămasbun fraţilor săi şi apoi încalecă şi porneşte cu bucurie spre împărăţie.

Craiul, însă, să-l ispitească, tace molcum şi, pe înserate, se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs, apoi încalecă pe cal, ieseînaintea fecioru-său pe altă cale şi se bagă sub un pod. &i când să treacă fiu-său pe acolo, numai iaca la capătul podului îl şi

întâmpină un urs mormăind. Atunci calul fiului de craiu începe a sări în două picioare, forăind, şi cât pe ce să izbească pe stăpână-său. 'ână să a(ungă la el, craiul pe de altă parte şi a(unsese acasă, dăduse drumul calului, îndosise pielea cea de urs şi aşteptaacum să vie fecioru-său.

(Ion Creangă, 'ovestea lui )arap-Alb)1% a) Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: carte, grabnic. / vrednic, voie. / cinste, a cârmui .b) Numeşte câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: trebuitoare, bucurie.2% xplică rolul:a) cratimei !n secven"a: !aca ce-mi scrie...b) virgulei !n secven"ele:# b $: aproape de bătrâneţe, căzând la zăcare...# b #: să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoţi, ca să-l lase împărat în locul său...# b %: $ată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste...

# b &: se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale...3% Construieşte un enun" !n care să 'oloseşti o expresie/o locu"iune care să con"ină:%.$. substantivul loc:%.#. substantivul parte:%.%. verbul a veni :4% recieaă tipul de perspectivă narativă care apare !n 'ragmentul dat.&% Indică două motive literare care apar !n 'ragmentul dat.'% *electeaă două secven"e din text care contureaă dimensiunea temporală a ac"iunii.% reintă două argumente care să sus"ină apartenen"a textului la genul epic.% +ealieaă caracteriarea unuia dintre personaele care apar !n textul dat.*% Comenteaă semni'ica"ia următoarei secven"e din textul dat: Craiul, însă, să-l ispitească, tace molcum şi, pe înserate, seîmbracă pe ascuns într-o piele de urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale şi se bagă sub un pod. &i când să

treacă fiu-său pe acolo, numai iaca la capătul podului îl şi întâmpină un urs mormăind.

7/22/2019 Recapitulare Pentru Simulare

http://slidepdf.com/reader/full/recapitulare-pentru-simulare 2/2

Recapitulare pentru simulare (3 martie 2014) – Varianta 2

)arap-Alb, luând aripa cu bucurie, o strânge cu îngri(ire, apoi, mulţămind crăiesei pentru a(utorul făgăduit, porneşte, urmărindu-şicalea tot înainte.

*ai merge el cât merge, şi când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om care se pârpâlea pe lângă un foc dedouăzeci şi patru de stân(eni de lemne, şi tot atunci striga cât îl lua gura că moare de frig. &-apoi afară de aceasta omul acela eraceva de spăriet avea nişte urechi clăpăuge şi nişte buzoaie groase şi debălăzate. &i când sufla cu dânsele, cea de deasupra serăsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de dedesupt atârna în (os, de-i acoperea pântecele. &i ori pe ce se oprea suflarealui, se punea promoroaca mai groasă de o palmă. +u era chip să te apropii de dânsul, că aşa tremura de tare, de parcă-l zghihuiadracul. &i dac-ar fi tremurat numai el, ce ţi-ar fi fost ar toată suflarea şi făptura de prinpre(ur îi ţineau hangul vântul gemea ca unnebun, copacii din pădure se văicăreau, pietrele ţipau, vreascurile ţiuiau, şi chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. !ar veveriţele,găvozdite una peste alta în scorburi de copaci, suflau în unghii şi plângeau în pumni, blăstămându-şi ceasul în care s-au născut.*ă rog, foc de ger era, ce să vă spun mai mult. )arap-Alb, numai o ţâră cât a stat de s-a uitat, a făcut ţurţuri la gură şi, neputându-şi stăpâni râsul, zise cu mirare

- *ulte mai vede omul acesta cât trăieşte *ăi tartorule, nu mânca haram şi spune drept, tu eşti /erilă Aşa-i că taci... $utrebuie să fii, pentru că şi focul îngheaţă lângă tine, de arzuliu ce eşti.

- 0âzi tu râzi, )arap-Alb 1 zise atunci /erilă tremurând 1 dar unde mergi tu, fără de mine n-ai să poţi face nimic.&i mergând ei o bucată, numai iaca vede )arap-Alb altă minunăţie şi mai minunată o schimonositură de om avea în frunte

numai un ochi, mare cât o sită, şi când îl deschidea, nu vedea nimic" da chior peste ce apuca. !ar când îl ţinea închis, dar fie zi, darfie noapte, spunea că vede cu dânsul măruntaiele pământului.

- !aca 1 începu el a răcni ca un smintit 1 toate lucrurile mi se arată găurite ca sitişca şi străvezii ca apa cea limpede" deasupracapului meu văd o mulţime nenumărată de văzute şi nevăzute văd iarba cum creşte din pământ" văd cum se rostogoleşte soareledupă deal, luna şi stelele cufundate în marea, copacii cu vârful în (os, vitele cu picioarele în sus, şi oamenii umblând cu capul întreumere" văd în sfârşit ceea ce n-aş mai dori să vadă nimene, pentru a-şi osteni vederea văd nişte guri căscate uitându-se la mine şinu-mi pot da samă de ce vă miraţi aşa, mira-v-aţi de2 frumuşeţe-vă

)arap-Alb atunci se bate cu mâna peste gură şi zice- oamne fereşte de omul nebun, că tare-i de (ălit, sărmanul 'e de o parte-ţi vine a râde şi pe de alta îţi vine a-l plânge. ar se

vede că aşa l-a lăsat umnezeu. 'oate că acesta-i vestitul 3chilă, frate cu 3rbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră lui 'ândilă,din sat de la Chitilă, peste drum de +imerilă, ori din târg de la 4ă-l-caţi, megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi. *ă rog, unu-i3chilă pe faţa pământului, care vede toate şi pe toţi, altfel de cum vede lumea ceealată, numai pe sine nu se vede cât e defrumuşel. 'arcă-i un boţ chilimboţ boţit, în frunte cu un ochi, numai să nu fie de deochi

- 0âzi, tu, râzi, )arap-Alb 1 zise atunci 3chilă, uitându-se închiorchioşat 1 dar unde te duci, fără de mine rău are să-ţi cadă. 5ata

împăratului 0oş nu se capătă aşa de lesne, cum crezi tu. in gardul 3ancei ţi-a da-o împăratul, dacă n-oi fi şi eu pe acolo.- )ai şi tu cu noi, dacă vrei 1 zise )arap-Alb 1 că doar n-avem a te duce de mână ca pe un orb.- ar oare pe acesta cum mama dracului l-a mai fi chemând- 6i-i pe nume să ţi-l spun, răspunse atunci 3chilă, zâmbind pe sub musteţe.- ar te mai duce capul ca să-l botezi 4ă-i zici 'ăsărilă2 nu greşeşti" să-i zici 7ăţilă2 nici atâta" să-i zici 7ungilă2 asemenea"

să-i zici 'ăsări-7ăţi-7ungilă, mi se pare că e mai potrivit cu năravul şi cu apucăturile lui, zise )arap-Alb, înduioşat de mila bietelor paseri. 4e vede că acesta-i vestitul 'ăsări-7ăţi-7ungilă, fiul săgetătorului şi nepotul arcaşului, brâul pământului şi scara ceriului,ciuma zburătoarelor şi spaima oamenilor, că altfel nu te pricepi cum să-i mai zici

- 0âzi tu de mine, râzi, )arap-Alb 1 zise atunci 'ăsări-7ăţi-7ungilă 1 dar mai bine ar fi să râzi de tine, căci nu ştii ce păcat te paşte. Chiteşti că fata împăratului 0oş numai aşa se capătă 'oate n-ai ştiinţă ce vidmă de fată e aceea când vrea, se face pasăremăiastră, îşi arată coada, şi ie-i urma dacă poţi. e n-a fi şi unul ca mine pe acolo, degeaba vă mai bateţi picioarele ducându-vă.

(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1% Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.2% xplică rolul:a) cratimei !n secven"a: că tare-i de (ălit...b) virgulei !n secven"a: 6i-i pe nume să ţi-l spun, răspunse atunci 3chilă...c) liniilor de pauă !n secven"a: )ai şi tu cu noi, dacă vrei 1 zise )arap-Alb 1 că doar n-avem a te duce de mână ca pe un orb.3% Construieşte un enun" !n care să 'oloseşti o expresie/o locu"iune care să con"ină 'iecare dintre cuvintele: mână, ochi, gură.4% recieaă tipul de perspectivă narativă care apare !n 'ragmentul dat.&% Indică două motive literare care apar !n 'ragmentul dat.'% *electeaă două secven"e din text care contureaă dimensiunea spa"ială a ac"iunii.% reintă două argumente care să sus"ină apartenen"a textului la genul epic.% +ealieaă caracteriarea unuia dintre personaele care apar !n textul dat.*% Comenteaă semni'ica"ia următoarei secven"e din textul dat: Chiteşti că fata împăratului 0oş numai aşa se capătă 'oate n-aiştiinţă ce vidmă de fată e aceea când vrea, se face pasăre măiastră, îşi arată coada, şi ie-i urma dacă poţi. e n-a fi şi unul camine pe acolo, degeaba vă mai bateţi picioarele ducându-vă.