Liviu Rebreanu - Ion

Ion, publicat in 1920, reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu. Ulterior, sunt publicate siRascoala si Gorila, ce vin in continuarea romanului Ion, avandu-l ca protagonist pe Titu Herdelea,considerat un alter-ego al autorului. Capodopera a prozei interbelice, romanul Ion este un romanrealist obiectiv.

Romanul este specia in proza a genului epic, ce mare intindere, cu o actiune complexa,desfasurata pe mai multe planuri narative, la care iau parte mai multe personaje. Aceasta specie aparein secolul XVII, insa se va impune ca forma dominanta in secolul XIX, in cadrul realismului, surprinzando imagine autocuprinzatoare a lumii.

Nicolae Manolescu identifica in Arca lui Noe trei varste ale romanului, clasificare realizatain functie de arhitectura Greciei. Astfel, se disting romanul ionic, doric si corintic.

Romanul doric, sau realist obiectiv, apare in contextul realismului, in Franta, la mijloculsecolululi XIX, odata cu Honore de Balzac.

La nivel estetic, este construit pe baza a trei principii: crearea iluziei vietii ( autorul dezvolta ostrategie de autentificare a universului evocat, prin prezentarea unor locuri existente), evidentierearelatiei de interdependenta dintre individ si mediu, dar si ilustrarea generalului prin particular,personajele reprezentand categorii sociale.

In ceea ce priveste nivelul narativ, naratorul romanului doric este impersonal, discursul narativse realizeaza la persoana a III-a, iar perspectiva narativa este obiectiva, sub forma omniscientei.

Tematica romanului doric este adesea consituita de problematica sociala, autorul infatisandsocietatea contemporana intr-o maniera critica. De asemenea, la nivel tematic se intalneste si temadestinului.

In cazul romanului Ion, sunt abordate doua teme principale, redate sugestiv de titlurile celordoua volume; asadar, este vorba despre tema pamantului (Glasul Pamantului), acesta fiind ocomponenta esentiala a vietii taranesti, dar si tema iubirii (Glasul Iubirii), ce se concretizeaza prinrelatia dintre Ion si Florica, prezenta pe tot parcursul romanului. Apare si tema destinului, LiviuRebreanu fiind un scriitor fatalist.

Din punct de vedere al relatiilor spatio-temporale, actiunea este plasata in satul Pripas, dar si inlocalitatile invecinate (Jidovita, Armadia, etc), creandu-se imaginea vietii in mediul rural din aceaepoca. Timpul desfasurarii actiunii poate fi dedus, luand in considerare anumite repere temporale. Seidentifica apartenenta Transilvaniei la Imperiul Austro-Ungar, facandu-se, deci, trimitere la perioadadinaintea Primul Razboi Mondial. Este evocata societatea Astra, infiintata in 1860, dar si revistaTribuna, aparuta la sfarsitul secolului XIX. In acelasi timp, tinand cont de romanul Rascoala, ceurmareste destinul lui Titu Herdelea, deducem ca actiunea romanului Ion se termina in 1907.Inceputul actiunii poate fi determinat prin sarcina Anei, cat si prin timpul de viata al copilului,conluzionand ca actiunea are loc aproximativ intre 1905-1907.

In ceea ce priveste conflictele romanului, trebuie mentionat ca exista doua planuri epice, cel allui Ion si cel al lui Zaharia Herdelea.

Evolutia lui Ion se bazeaza pe conflictul dintre componenta sociala si cea sentimentala, tipicromanului realist obiectiv. Conflictul se concretizeaza intre incercarea sa de a-si schimba statutul socialprin casatoria cu o fata bogata, Ana si iubirea ce i-o poarta Floricai. Din conflictul principal se vor nasteconflicte secundare (ex: Ion si Vasile Baciu).

La nivelul planului epic al lui Zaharia Herdelea, conflictul principal se constituie intre dorintainvatatorului de a-si pastra pozitia sociala si sentimentele sale patriotice. Conflictul va deveni evident

context

specie

realist obiectiv

tema

indici spatio temporali

conflict

odata cu redactarea memoriului pentru Ion si invatatorul, dorind sa aplaneze conflictul, va vota pentrucandidatul maghiar.

Se impune mentunea ca in ambele cazuri, conflictul se va incheia in favoarea componenteisociale, ducand la un final dramatic pentru invatator, si tragic pentru Ion.

n ceea ce privete aciunea, se deosebesc cele dou planuri epice principale (evoluia lui IonPop al Glanetasului i evoluia lui Zaharia Herdelea), precum i cteva planuri epice secundare(evoluia Laurei, evoluia lui Titu, evoluia lui Belciug).

Actiunea din planul epic al lui Ion debuteaza odata cu hora duminicala, baiatul fiind pus pentruprima data sa aleaga intre iubire si pozitie sociala. Ion este indragostit de Florica, insa aceasta nu arezestre, asa ca Ion nu se poate casatori cu ea. Ana, desi descrisa ca fiind slabuta si uratica, va fi fata cucare Ion isi va petrece timpul, aceasta provenind dintr-o familie bogata. Vasile Baciu, tatal Anei nu estede acord cu casatoria celor doi, el dorind ca fiica sa sa marite cu George Bulbuc.

Tot din dorinta arzatoare de schimbare a pozitiei sociale, concretizata prin iubirea fata depamant, Ion va fura de la Simon Lungu o bucata de pamant, sperand ca acesta nu va observa. Totusi, elva fi dat in judecata, urmand sa petreaca doua saptamani in inchisoare.

Admiratia pentru pamanturile lui Vasile Baciu il va convinge pe baiat sa se casatoreasca cu Ana,iar sugestiile lui Titu, baiatul invatatorului il vor ajuta pe Ion sa gaseasca o modalitate prin care sa ilsileasca pe parinte sa aprobe casatoria celor doi. Astfel, Ion o seudce pe Ana, aceasta ramanandinsarcinata, dar feciorul nu se grabeste cu cererea in casatorie, asteptand ca Vasile Baciu sa treacatoate pamanturile pe numele lui. Preotul Belciug il va ajuta sa negocieze, iar tinerii se vor casatori.Insa, Vasile Baciu nu va respecta partea lui de intelegere, motiv pentru care Ion il va da in judecata. Inacest timp, Ana naste, iar tatal ei, speriat de judecata, dar si sensibilizat de nasterea copilului, acceptatrecerea pamanturilor pe numele lui Ion, cu conditia ca, daca nu vor mai avea urmasi, pamanturile sarevina bisericii. Sinuciderea carciumarului satului, moartea unei rude, dar si privire aruncate de catreIon, Floricai, la nunta acestei cu George Bulbuc, o vor conduce pe Ana la ganduri sinucigase,recurgand, in final, la fapte. Ion isi va savarsi pedeapsa din inchisoare, iar la intoarcerea sa acasa,copilul sau moare. Fiind acum stapanul pamanturilor, dar si dezlegat de Ana, va incepe sa o curteze peFlorica, mascandu-si intentia printr-o prietenie aparenta cu sotul fetei, George. Cu toate acestea, celdin urma isi da seama de gandurile Glanetasului, ajungand sa-l omoare cu sapa, asumandu-siresponsabilitatea ulterior, fiind arestat..

Din punctul de vedere al invatatorulu, actiunea incepe, de asemenea, la hora dumincala, undene sunt prezentati membrii familiei sale: doamna Herdelea, Titu, Laura si Ghighi. Invatatorul ilapreciase dintotdeauna pe Ion, intrucat acesta fusese unul dintre elevii sai eminenti, si chiar ilndrumase sa isi continuie studiile. Datorita acestei relatii bune, Ion reuseste sa il convinga pe invatatorsa ii scrie plangerea catre autoritati, cu conditia ca nimeni sa nu stie cine este autorul. La inceput,necazul cel mare al familiei Herdelea este faptul ca relatiile cu preotul Belciug se degradeaza, eitemandu-se ca isi vor pierde casa, care era zidita pe terenurile bisericii. Familia invatatorului nu estefoarte bogata, motiv pentru care cererea in casatorie a Laurei fprmulata de Pintea, care nu cere zestre,I bucura pe membrii. Dupa ce Ana ramane insarcinata si Ion nu o ia de sotie, vazand chinurile prin carefata trece in fiecare zi, familia Herdelea il cearta pe Ion, iar relatiile se racesc. Din aceasta cauza, candeste chemat la judecata si intrebat cine i-a scris jalba, tanarul nu ezita si rosteste numeleinvatatorulului. Cu toate acestea, familia Herdelea il iarta pe Ion si chiar accepta sa le fie nasi lui siAnei. Cand soseste citatia pentru invatator privind plangerea facuta in numele lui Ion, acesta isi daseama ca ar putea ramane pe drumuri si, sperand ca acesta va pune o vorba buna, coteaza cucanditatul ungur la alegeri. Se inseala, insa, si primeste o pedepse cu inchisoarea, apoi facand recurscu riscul de a fi suspendat, ceea ce se si intampla. In locul sau vine Zagreanu, care mai apoi ii face

actiune

curta lui Ghighi. Familia Herdelea se muta la Armadia, Zaharia lucrand acum pentru avocatul Grofsoru.Ion ia toata raspunderea privind plangerea catre judecatorie asupra sa, astfel Zaharia fiind achitat siprimindu-si postul inapoi. Ulterior, cand inspectorul vine la scoala din Pripas si vede ca elevii nu stiu savorbeasca limba maghiara, ii sugereaza lui Herdeala sa se pensioneze. Acesta accepta, pastrandu-siinsa slujba de la Grofsoru. La sfarsitul romanului, preotul si familia Herdelea se impaca.

Ca in orice roman realist obiectiv, si in Ion se regasesc aspecte monografice. Eugen Lovinescuafirma ca obiectul romanului este viata sociala a Ardealului, in intreaga ei stratificatie, desi esteinchisa intr-un sat Astfel, unul din elementele cu caracter monografic este chiar imaginea satuluiardelenesc de la inceputul secolului XX. Satenii sunt impartiti in doua categorii sociale, si anumetaranimea (familia lui Ion) si intelectualitatea rurala (familia Herdelea). Viata taraneasca se rezuma, inmare parte, la relatia taran-pamant, acesta din urma fiind si cauza polarizarii lumii taranesti (bogati Vasile Baciu, George Bulbuc si saraci Ion, Florica). O noutate in literatura romana este faptul casaracia familiei lui Ion are o cauza, si anume faptul ca Glanetasul a vandut pamanturile pentru bani.

In ceea ce priveste componenta etnografica, satenii din Pripas au multe obiceiuri, precum horaduminicala, nunta, inmormantarea, botezul sau secerisul.

Din punct de vedere istorico-politic, un aspect monografi ar putea fi relatia dintre romani siautoritatile maghiare. Desi Pripas este un sat omogen, deci nu apar probleme de natura etnica, insatele vegine, spre exemplu Gargalau, unde Titu lucreaza ca ajutor de notar, se pot observa tensiuniledintre autoritatile maghiare si romani.

Se observa o ciclicitate a romanului, identificata pentru prima data de criticul literar EugenLovinescu. Ion debuteaza cu descrierea drumului care duce spre satul Pripas, si se va incheia cuafirmatia satul ramane mereu acelasi.

Ovidu S. Crohmalniceanua a nuantat ideea de ciclicitate, in ceea ce rpiveste ciclicitateaexistentei, care poate fi ilustrata, in primul rand prin simetria dintre incepit si final. Drumul spre satulardelenesc are o valoare simbolica, reprezentand atat o continuitate, cat si o discontinuitate intreuniversul real si fictional, intrucat drumul porneste din realitate ( toate localitatile mentionate - Cluj,Carlibaba, Armadia exista, cu exceptia Pripasului,) fapt care produce o ruptura (discontinuitate).Astfel, trecerea in universul fictional se face pe nesimtite.

De asemenea, romanul incepe si se sfarsteste semnificativ cu unul dintre momenteleimportante din viata satului, hora duminicala, de la Todosia. Aceste scene evidentiaza tehnica circularaprezenta in roman si ofera prilejul de a prezenta personajele romanului. Totusi, hora finala scoate inrelief trecerea timpului, relatiile dintre personaje fiind complet diferite.

Se remarca si titlurile primului si ultimului capitol ( Inceputul si Sfarsitul) demonstrandinclinatia catre o scriere cu o constructie ciclica, ce se sfarseste asa cum a inceput.

Ciclicitatea este ilustrata si prin faptul ca Ion reia experienta de viata a lui Vasile Baciu, care s-acasatorit cu o femeie urata, tocmai pentru avere. Spre deosebite de Ion, Vasile ajunge in cele din urmasa isi iubeasca sotia.

Personajul principal al romanului este Ion, personaj eponim. Eugen Lovinescu afirma ca Ioneste expresia instinctului de stapanire a pamantului, investind in pasiunea sa pentru pamantistetime, viclenie, dar si o vointa imensa. In cazul lui Ion, toate celelalte caracteristici decurg chiar dinputernicul instinct de stapanire. Istetimea lui Ion reiese din povestile lui Zaharia Herdelea, care,considerandu-l un elev eminent, il trimite mai departe la scoala. Ingeniozitatea sa in sustinerea uneiopinii si puterea sa de convingere sunt evidentiate, de exemplu, in cadrul episodului convingeriiinvatatorului sa ii scrie jalba. In ceea ce priveste vicleina, aceasta reiese, printre altele, si din prieteniasa cu George, al carei singur scop este intalnirea Floricai.

Ion prezinta anumite asemanari cu personajul principal al romanului Rosu si negru, scris de

Aspecte Monografice

etnografice

istorico-politice

ciclicitate

personaj

Stendhal, Julien Sorel, amandoi utlizand femeia ca mijloc de schimbare a statului social.Ion infatiseaza tipul parvenitului, fiind un tanar taran sarac, istet, harnic, cu vointa, care doreste

sa ocupe un loc de frunte in sat, putand obtine acest statut numai prin casatoria cu o fata bogata. Insufletul sau se confrunta dorinta de a avea pamant si iubirea pentru Florica, iar el este plasat pentruprima oara intre cele doua componente la hora, unde are ales intre Ana, care reprezinta pozitiasociala, si Florica, iubirea. Datorita faptului ca la Ion instinctul de stapanire a pamantului este maiputernic decat orice alt seniment, Ion isi inabuse iubirea pentru Florica, gasind un mijloc de a-l sili peVasile Baciu sa i-o dea pe Ana, la sugestia lui Titu. Vasile Baciu procedase la fel, astfel putandobserva ca acest tip uman este desul de raspandit in sat, taranii stiind ca asa se procedeaza in astfel desituatii si necondamnandu-l pe Ion. Ana, pe de alta parte, este condamnata dupa ce ramaneinsarcinata si Ion nu o cere in casatorie, desi comportamentul lui fata de femeie este unul dur, crud.

Atasamentul lui Ion fata de pamant se manifesta in doua ipostaze, dezvoltate in cele doua partiale romanului, in capitole simetrice Zvarcolirea, respectiv Sarutarea. Prima ipostaza aatasamentului il infatiseaza pe Ion sarac, inainte de a intra in posesia pamantului. Acesta se simtecoplesit vazant imensitatea terenurilor si compara sentimentele fata acestea cu dragostea filiala, deaici reiesind intensitatea dragostei pentru pamant. Tot in aceast capitol, Zvarcolirea, apar douaconversatii, intre Ion si Ana, respectiv Florica. Se remarca discrepanta in ceea ce priveste adevarultrairilor intre dialog si monolgul interior. Astfel, Ion isi manifesta atasamentul fata de Ana prin dialog,dar din monologul liric reiese faptul ca tinde spre respingerea fata de ea, dar ii va spune adevarulFloricai (Nu vezi tu cum e lumea azi, Florico?).

In cea de-a doua ipostaza a atasamentului, in capitolul Sarutarea din partea a doua aromanului, Ion este deja stapanul pamanturilor si, prin urmare, are comportament de stapan. Spredeosebire de prima ipostaza, acum Ion se simte puternic (se vedea acum mare si puternic ca un uriasdin basme care a biruit, in lupte grele, o ceata de balauri ingrozitori, si pamantul parca se inchina infata lui). Ion va saruta pamantul, gest ce ii va conferi personajului o maxima placere, sugerand, inca odata, intensitatea iubirii sale fata de acesta, transformata acum parca intr-o patima.

Dupa potolirea iubirii pentru pamant, Ion se intoarce la Florica, reactie rau vazuta decomunitatea rurala, intrucat incalca aregulile de convieturie. Astfel, putem considera moartea lui Ionmodalitatea satului de a-l pedepsi, prin intermediul lui George. Nu intamplator, el va fi ucis cu o sapa,unealta a muncii pamantului, sugerandu-se ca patima pentru pamant ce il va acapara pe baiat, intr-omaniera coplesitoare.

In urma acestui episod, Ion iese din tiparele tipului parvenitului, capatand imaginea de erou,datorita faptului ca este mai atasat de pamant decat orice alt taran. Aceasta patima va fi insapagubitoare pentru persoanele din jur, care, in relatie cu el sunt victime. De altfel, Nicolae Manolescunumeste Ion un roman al victimelor.

Dupa spusele lui George Calinescu, Ion ete o bruta, el neavand constiinta, iar intreaga saevolutie decurgand din puterea mare a instinctelor. Mai mult, la moartea sa, doctorul spune ca Ion arfi putut trai o suta de ani, avand o vitalitate extraordinar, precum si o putere iesita din comun. Astfelse transmite un mesaj din partea autorului, si anume faptul ca oamenii sunt in esenta niste animaledominate de instinct.

In privinta limbajului romanului, se identifica utilizarea registrelor lexicale diverse in limbajulpersonajelor, in functie de conditia lor sociala, fapt remarcat si de Tudor Vianu.

In acelasi timp, desi este un roman obiectiv, se poate observa prezenta a numeroase procedeeartisitice(personificari brazda culcata il privea neputincioasa, epitet fior ametitor, comparatii puternic ca un urias din basme etc.), utilizate pentru plasticizarea ideilor.

In concluzie, Ion de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv, ce surprinde lumea

Registu stilistic

Concluzie

satului ardelenesc si contureaza un personaj aparte al literaturii romane, Ion, memorabil, dar simonumental, ce va fi supus unui destin tragic, coplesit de iubirea pentru pamant.