TNVNU REBREANU

Adam $i Eva

ri : rr

' ,C ,ril

,3t., r | . :

t.,

'n'' .,1'1.{,1:l , l; "

I ,dl't{$'r} ir

rrl

',Pry{1it{r', i': ,l!,1 . ,ti,,

,'1t$i,r);;,,

' r;iitf:" flrl rrlj:'l ,, ' .j

iiii'r":.'.,;,''*Tr i'r11"'

,,. r.,]. ' ",1, . .,

.l 1;i rqlr;,1 .:ii,

l, j'ii*".1,lillf/i,iiriii "*i,l,;!i;i r:

,'l : l: ,'11'r'r ilir,

CUPRINS

ixcneurul / 5

Capitolui INAVAMALIKA / z5

Capitolul IIISIT / 60

Capitolul IIIHAMMA / 94

Capttolul IVSERVXLIA I tgz

Capitolul VMARIA I t6g

Capitolul VIYVONNE / zo+

Capitolul VIIILEANA / z+S

SFAR$ITUL I 279

289

Conqtiin{a ii era totuqi mai treazd Ei mai cuprinzd-toare. Plutea deasupra spaliului qi in afara timpului.

Golul infinit il inconjura, monoton. imprejur, innesfArEit, pAlpAiau raze albe,palide, din altd lume, ca niq-te ispite nlscitoare de amintiri ale unei existen{e divine.Sufletul inlelegea qi se indoia intre regrete qi speranle.Singurltatea il imbrlliEa qi imbrlliqarea ei il tortura...

-Capitolul I

NAVAMALIKA

Apoi chinul se limuri intr-o aqteptare ca presim-(irea unei schimbiri inevitabile. Sufletul se zbuciuma inlrrlburarea viitorului prezent. ConEtiinta iqi pierdea trep-liLt limpezimea atotcuprinzitoare, parcl s-ar fi scufundatintr-un nour alburiu qi nlbuEitor. Sferele lumii noi ap5-sau fiinta sufletului qi il mdrgineau din ce in ce. Era o fAl-llire plipAndi in spaliul flrd inceput qi f5r[ sfArqit, inI rirtaia timpului transparent.

tncepu senzalia unei coborAri prin planuri tot mairlcse in care conEtiinla se sublia ca un fir de argint rdsucitliir5 crulare.

$i deodatl ins[qi conqtiinla parcl se frAnse in dou5,ilr sufletul se inchise intr-un zid nepltruns.

1

- Fii frumos ca cei doi Asvini, fii nobil ca regele Ya-yati. fii darnic ca Rantiveda, fii cucernic qi drept ca Siva,l'iul lui Usinar, iar numele tIu sd fie Mahavira!

AEa binecuvAnti pistorul Kaurava pe noul nlscut,rrrliiliqAndu-l soarelui ce-qi sulila lumina rlcoroasl in za-rrra r[slritului. in mdinile noduroase qi arse de vAnturileI'icrbinti ale Indiei, copilaEul ro$covan gAngurea speriat,srrrbind lacom razele viorii ale diminetii.

- Mahavira! suspin5 Radha, femeia p5storului, cu

1il:rs plAng[tor de fericire, din culcuEul de zdren{e,rriltnclu-qi durerile in mAndria de-a fi d[ruit lumii un om.

25

Kaurava o privi cu recunogtin{I. Era intAiul lor copilEi i se p[rea c[ a dobdndit o comoard" Inima lui slfrvea peatotputernicul Vishnu.

- Radha, murmuri pdstorul cu blAndele, sunt ornulcel mai fericit din lume!

Aqezd odrasla la s0nul mamei. Radha era in ochiiblrbatului mai frumoasl ca o floare roqie de lotus.Acuma insX, cu copilul in brale, ii apirea asemeneacopacului sfAnt mango, alcdtuind o singurl fiin{I cunevinovata floare albi navamalika. ii imbi[1iqn din ochipe amdndoi qi zise:

- MA duc sI cer binct:rrvAntarea inleleptului rishi.Porni. DupX cf,{iv:r paq;i sc intoarse.

- Radha, sii-i <luc 5i t:olrilul!Ochii ferneii sc rrnrlllrrr.:i dc lacrimi. Marele rishi si

binecuvantczu rnrlrrl piinr..trlrri ci! pustnicur vestit, pen-tru in{ckrpt:iunc:r 6i t'rrr:clrrir,i;r lrri, in tot linutul pane UHasti'. prr r', r'irqirr l'.gtrl rr i. i r liigrr'ir crpilaqur inti-o hai-nir 6i-l siil'trtir r:rr lirc:

- Du-tc, lQrurava!Soarele se ridica dintre dealurile line, acoperite cu

cedri bdtrAni. Fala lui purpurie surAdea aspru ca obrajiiviteazului in vAltoarea luptei. Spre miazlnoapte, in fun_dul zlrilor, sfAnta Himalaya, cu coamele u"qni. cirunte,l5caqul puternicului Indra, se inilla ca un zid ocrotitor.$iraguri de munli coborau in caturi tot mai joase, in cu-lori tot mai inchise pAni la codrul de kesaia cu poianasfAntil unde piosul rishi iqi petrecea viala in posturi qi ru-g[c_iuni: in dep5rtare, sp.e up,ts, brAul de argint al rhuluiMalini licfirea bldnd inainte de-a se pierde in valurile tul-buri ale sfAntului Ganga care curge de vale, la miazizi,cale de doud zile de-aci. Satul Ram, cAteva colibe siracede lemn-necioplit, era risfirat pe coasta ugoar[. Cdsulelerare, cu loc de pdqune printre ele, pireau niqte movile ce-nuqii in verdele moale al cAmpului.

P[storul, cu copilul in brale, urca voios pe clrareab.ltdtorit[ de paqii credincioqilor, spre codrul de kesara.

z6

o gazell, cu ochii mari qi curioqi, il intAmpind la margi-nea pidurii. Kaurava se bucur[; era semn bun, printrecrengile cedrilor razele soarelui leseau pdienjeniq de aur.ln vXzduh, mirosul florilor roqii de paiala se imbina cugAlceava cetelor de maimule care se avAntau speriate dincopac in copac. f,ipetele lor rdsunau asculite ca niqte td-iquri de pumnale, spintecAnd val-vArtej liniqtea codrului.

Kaurava ajunse gAfAind in poiana sfAnti, str5bXtutdtlc un pArAu st[vilit, in care inleleptul cu ucenicii s[i iqilliceau blile de poc5in{fl. Coliba sfdntului era proptit[ detrunchiul unui copac prdvllit de furtuni. primprejur, veE-nrinte de scoar[5, ag5late de crengi, se uscau la soare.lrraintea colibei, la rnarginea pArAului, bdtrdnul cu barba;rlbd pAn5-n brAu se inchina, cu ochii pierdu{i in luminasoarelui, nemiqcat ca un stAlp de piatri.

imbdtat de fericirea copilului, pistorul porni siIrcac5 prin pArdu, din sus de locul de scald5. inainte insirlc-a atinge apa cu picioarele-i necurate, auzi ca un tunetrrrinios:

- Num!Se opri spdimAntat. Era avertismentul pustnicului,

srrpdrat c5-i tulbura rugiciunea. Se ghemui pe iarbX, larnal, cu odorul in poal5. Pe fa{a-i dogorAti de arqile,lrrrcuria alungi indat[ teama. De peste pArAu soseau, carriEte indemnuri, ruglciunile citre Surya, st5pAnul soare-lrri. Buzele moEneagului parc[ nici nu se mipcau qi totuqicrrvintele pluteau in v5zduhul imbfllsimat ca niEte florisf'inte nevdzute:

- Ca tAlharii se ascund stelele qi noaptea dinaintealir, Surya, atotv[zXtorule! inalld-te peste mullimea de zei.ri oameni, deasupra marelui nesfArEit, sd cercetezi cerullrri Indra!

$apte armlsari roqii poart[ carul tXu, Surya cu plete{lc raze, Lumindtorule! UrcAndu-te in cerul-cerurilor,rrrirrlrrieEte-m5 de gtoazaintunericului, Mirinimosule, qi;rlirri rlurerile inimii mele, Bineflc[torule! Surya, Surya!

t.7

CAnd isprdvi inchiniciuniie, inleleptul fdcu semn luiKaurava si se apropie, dar din jos de locul scaldei. pis-torul se supuse qi trecu prin apd pAn5-n genunchi, sfiosparc-ar fi luat o baie de curd[irea plcatelor.

Marele rishi il agtepta, aqezat pe o bland de antilopi,avAnd alSturi toiagul cu Eapte noduri. in dosul colibei,trei ucenici bitrAni se clzneau sX aprindX focul dejertf[,frecdnd o usciturd de lemn sami pe o buturugi de rn5s-lin. Kaurava se arunci la picioarele sfAntului qi-i sirutlhaina de scoarli asprir, uclii de baia diminelii.

- St[pAne prea milostive, uite copilul meu! bAlbAidAnsul.

BinecuvAnteazil-l!in{eleptul lu5 copilaqul in mAinile-i cu pielea zbdrci-

ti ca qi scoar{a hainelor, il privi lung Ei rosti:

- Fii frumos ca cei doi Asvini, fii nobil ca regele ya-yati, fii darnic ca Rantiveda, fii cucernic qi drept ca Siva,fiul lui Usinar!

Kaurava se avAnti iar la picioarele moqneagului qi ile imbrdliqX cu mai mare izbucnire evlavioasd. DacX ma-rele intelept a binecuvintat copilaqul cu aceleagi cuvinte,inseamnd negreEit c:"r clipa naEterii a fost pe placul zeiloreterni. Apoi, luAndu-Ei odorul, adiugi intrebdtor:

- E intAiul niscut din siingele meu, milostive rishi,qi l-am numit Mahavira!

- Mahavira! oft5 bltriinul crrr or:hii in <lepirtare qirepetl inglduitor: Mahavira...

Aprobarea in{eleptului des[vArq; i fb lit: i I'ca plstoruluicare iqi zise in sine:

- Marele erou inseamnl numele Mahavira, mareleVishnu sd-l ocroteasc5!

z8

-q,

Kaurava era toatd ziua cu vitele gi cu grijile vielii.l{ldha, tffn[rd Ei copil5roas5, rXmAnea cu copilaEul. Curllagostea ei s-a ficut Mahavira de qapte ani. Era bl6ndr';r maicX-sa, avea ochii ei negri qi sufletul ei visdtor. As-t'trlta mai bucuros povegtile ei cu regi, viteji, cu brahmaniliit:irtori de minuni, cu lupte nesfhrqite intre neamuri decrrri, decAt sd se joace cu copiii din sat.

Pe urml insd Mahavira trebui sI treac[ al5turi de ta-lril s[u, s[ pizeascX vitele. Povestirile minunate il urm[-r'citu mereu.

Era harnic qi alergXtor, incAt Kaurava putea fi liniqtitrrr privinla viitorului bogdliilor sale. Dar in ochii copilului;rrdea un foc inlbugit care-l umplea de griji.

CAnd ajunse de dou5 ori gapte ani, Mahavira in-lr'(]cea in cumintenie chiar pe tatll sdu Kaurava, c[ruia:ro:rrta nu-i mai d[ruise altd odrasld. inlelepciunea copi-lrrlui acuma il infricoqa.

Se sfdtuia deseori cu Radha qi femeia, r[masd tot ne-r;ocotit5., dorea sd vad[ pe Mahavira lupt[tor in oastea re-1lt.ltri Arjuna.

Kaurava cl[tina din cap, uluit. in mintea lui de vaisyarrrr puteau prinde r[ddcini asemenea gAnduri. El multe nuirliir qi nici mlcar nu blnuia din tainele lumii. Avea in-rlripuirea de altar in fata colibei, pe care flcea zilnic jert-lclc obiqnuite, cerAnd marelui Vishnu, in vorbe simple,l,t.l6ug in prdsila vitelor, iarbd grasl qi weme bunX, ori ru-1q;irrrlu-l umil sd-l fereasc[ de fiarele sdlbatice pe el qicirtrircla sa. Pentru dAnsul Vishnu qi Siva erau tot. Alte nu-rrrt, cle zei qi regi, cuprinse in ruglciuni inv[1ate din co-

l,iliirie, aveau in inima lui rlsunet misterios. il spdimAntaurltxrr ca duhurile rele Rakshas. iqi simlea totuqi neqtiinfa,';r o povar5. qi de aceea se frdmdnta pentru Mahavira.

intr'-un amurg apoi Iu[ copilul de mAnd qi porniri:r1rn,poiana sfAnt[.

29

- StdpAne, primeqte pe Mahavira s[ te slujeascd qisd se lumineze din rdmlqilele inlelepciunii tale! zise Kau_rava inchindndu-se. S[ afle din gura ta sfAnt5 ceea cemintea mea proastd nu e in stare s[-l invele!

inleleptul tdcu indelung. Se uitl de doui ori in ochiicopilului, luminogi qi cumin{i. Rispunsul era greu. Brah-manul se murdireqte chiar numai vorbind cu oameniinecurali. $i totuqi vorbi: SX vie dimineala si seara, ina_inte de ruglciune, s[ usuce hainele ucenicilor.

Mahavira mergea voios in poiana sfAnt5 de cdte do_ui ori pe zi. SArguinla lui pldcu ucenicilor care intAi, defrici sI nu se murdireascd, nici nu se uitard la dAnsul.incepurd s[-i vorbeasci qi in cele din urml il indrdgir[,spre mul{umirea brahmanului insuqi.

Multe luni de zile se duse Mahavira in poiana sfAntd,in mijlocul ucenicilor marelui in{elept, qi mintea i se des-chise ca o floare sub sdrutarea soarelui. incepea si in{e-leagd lucruri despre care nici nu visase, dar care zd.celuamortite in inima lui. Cerul qi pdmAntul iqi deschideautainele qi se populau cu fiin{e vii, cArmuitoare de lumi.Sufletul nu scr nrri sinr[ca singur nicXieri.

Era insl de notrirslll.()zccc ani Ei inima lui avea tresd_riri ciudate. Se temca clc ylrrrit,.iurlct:irtonrl din impirdliamorlilor, se inchina in fnfa Iui Vishlrrr, nrarele st5pAn alzeilor, iubea pe Siva, domnul pirmlintulrri, q;i pe Lakshmi,so{ia mult iubitl a lui Vishnu, qi pe Indra, stlpAnitorulcerului albastru, Ei pe Surya, soarele bincf?icitor care-qipoartd prin vdzduh carul cu qapte armiserri roqii mAnalide regina zorilor Aruna, Ei pe toli cei treizeci r;i trei de zeidin Brahman. Dar in sufletul lui mai viu trlia Kama, co_pilul frumos, cilare pe papagal, cu arcul de trestie imple_tit cu flori gi in tolb[ cu cinci sdgeli de siriqa.

In weme ce brahmanii iqi implineau poclinla zilni_c5, scufunda! i in contemplarea sufletului lor, Mahaviraprivea, cu inima dornicd, desiqul codrului, aqteptAnd par-cd si se iveascd o fecioarl cereascd Apsara, s5-l mengaie

3o

;;i sir-i qopteascX vorbe frumoase. incet-incet dorul i serrrl'iripd in ochii sufletului: o fecioard sublire, mlddioasd,rrrvclitS intr-o hain5 strdvezie care-i alintl formele, cuochii verzi ca pajiqtea spilat[ de rou[ inainte de ar[tareaIr';rndafiriei Aruna. O vedea rAzAnd: gura ei era rogie calolrrsul cel mai scump.

in vremea aceea brahmanii ii vorbeau deseori des-lrrrr taina tainelor:

- Numai Unul este f5r[ Al Doilea Ei aceastX singurlrcrrlitate este Atman. Cel ce se coboar[ in adAncimea su-lh'tului sdu gdseqte acolo pe Atman, lumea cea adeviratdrrrrtle nu e deosebire intre ce a fost qi ce va fi, intre ce ester,;i ce pare a fi, cdci numai mintea omeneasc5, neputin-lioasS. de a cuprinde tot, a niscocit imp[rfirile care suntlrricina tuturor neintelegerilor. Inima omului dezleagXrr6or toate tainele. Inima e cheia in{elepciunii.

Mahavira se simlea aievea pe calea adev[rului. Ini-rrr;r lui inlelegea qi rAvnea scAnteia care si aprindl focul,'r.l rnare.

- Trebuie sil vie fecioara, iqi zicea ddnsul, pituldn-r lr r se mereu in acelaqi loc, nemiEcat, cu ochii spre acelaqirolI al poienei sfinte.

$i, socotind cI numai acolo, sub scutul mareluilrrrrlrman, poate si se apropie de el fecioara cereasct"r, ho-l;u'i si r[mAie in slujba sfAntului toatd via{a. Tilmlci ta-l;rlrri s[u gAndul ce-l poart5, dar Kaurava se splimAntd.

- inlelepciunea indepirteazd pe om de cuminlenie,r',;i zise Kaurava, incercAnd sI se impotriveascl cu vorbaI r, rt i ririi feciorului.

Mahavira ins[ avea mai mult[ putere in cuvinte.iillrsc ci marele inlelept ar fi mai binevoitor dac[ l-ar ve-rL,rr g:rta si-qi d[ruiascl intreaga fiinld pentru mAntuirealtiirric[. Numai la oraEe, unde se adunX toatd striciciu-u,'ir orrleneascd qi unde chiar brahmanii se tlvilesc in tic[-l,rsic, omul p[cdtos e osAndit sI rImAnI in vecii vecilor in;rr'{.oilgi varna. Iar de nu l-ar primi in{eleptul sI tr5iasc[

31

mereu in poiana sfinti, el e in stare sI se ascundd in sin-gurltatea codrului, sI se hrlneascl numai cu iarba mustaca porcii, qi totugi si aEtepte ivirea fecioarei ceregti Ap-sara, care-i va aduce mAntuirea cea mare.

Auzindu-l Kaurava vorbind aqa, se sp[imAntI mairdu, incAt nici nu indrlzni s[ intrebe ce are si se aleaglmai tArziu de vitele lor, dac[ Mahavira, singurul siu vlds-tar, va p[r[si pentru totdeauna vatra pirinteascd. Se sfdtuicu Radha: ce-i de ficut? gi, dup[ Eapte zile de sfat, hoti-rArI sd-l insoare. inainte de a-i spune gdndul lor, trebu-iau sI-i gdseasc[ o fati bun5, harnic[ Ei cu avere. Radhase ins[rcind s-o dibuiasc[. Ea cunoEtea mai bine pe tolioamenii din sat, pAn[ qi copiii. Totuqi ceru qi povelele ci-torva bltrAne iscusite in asemenea treburi. Se oprird asu-pra fetei Anuya a lui Durga. Se duse insuqi Kaurava sI setocmeasci. Durga avea multe vaci qi oi, un cAmp de orezgi robi fdri numlr care prindeau peqtele din rAul Malini,il cirau la oraq qi aduceau in schimb cAte trebuiau gos-pod[riei. Dupi ce se in{eleser5 din pre!, Kaurava chemipe Radha qi cerur[ si vadi pe Anuya. Le pldcu. Era o fatdvoinic5, cu picioarele mari, cu mAini mari, cu sAnii mariqi cu nasul mic. Era bund de muncl qi de mam5.

Mahavira se intristii cAnd afl5 porunca plrinlilor.Trebuia sd se supun[, circi Kaurava era stdpAnul gi tatllsdu. Inima lui insd plAngea. lnc[ nu cunoscuse femeie. Seduse la marele rishi gi-i implorX, oftAnd, binecuvAntarea.igi luI rlmas bun de la brahmanii ucenici qi de la fecioa-ra cereascd pe care o agteptase in zadar.

3

Mahavira se mai ducea din cAnd in cAnd in poianasfAnt5, acuma insX ca un strdin de viala in[eleplilor.

Era primit acolo ca qi ceilalli nevoiaEi de primprejurcare veneau si se inchine marelui rishi qi s[-qi pocliascl

ooJ1

rrstfel sufletele. intr-o zi un brahman din poiana sfAnt5r:riut[ acas5 pe Mahavira. inleleptul inleleplilor, mAnattlc o poruncl cereasc[, vrea sd plece de indatl la Has-linapur, cetatea sfAntd a regilor. N-a spus nim[nui de ce,

rlar ucenicii blnuiau cI vrea s[ dojeneasc[ pe regele Ar-.jrrna. inleleptul are aproape o suti de ani qi e sllbit latrup de posturi qi ruglciuni, incAt nu poate porni la druml5a de lung, singur. Ucenicilor le-n pomncit sI rdmAie inlroiand si urmeze neintrerupt poclin{a.

Pe Mahavira l-a ales sd-l insoteasc5. Deci s[ se pre-giiteascd.

Se flcu fierbere in satul Ram pentru cinstea nemai-pomenit[ ce dobAndise Mahavira din senin. Se zicea cX

l'iul lui Kaurava are sI ajungl dvija, de vreme ce intelep-Iul l-a ales so{ in cildtoria cea mare. Kaurava era mAndru6ijertfi un vilel alb lui Vishnu, in semn de bucurie, iarAnuya Ei Radha se apucar[, plAngAnd, s5-i glteascl me-rinde bogat[. Mahavira insI, ascultAnd sfatul ucenicilor,rlirrui merindea slracilor qi nu lui de-acasi decAt blanakropardului pe care-l ucisese cu doi ani in urm[. Femeilesc bocir[ mai tare, iar Kaurava ii flg5dui sd aibl grij[ dencpolei qi s5-i creasc5., orice s-ar intAmpla.

Satul intrerg, cu mic qi mare, i-a petrecut pAni la {[r-rnul rAului Malini. Marele intelept, fiul lui Vasishta, purtaobiqnuitul veErnrint de scoarfd incins cu brAul de brah-nriln, era descull qi avea in dreapta toiagul cu qapte no-rlrrli. Barba-i albd flutura in adierea vAntului, cu sclipirirlt, argint vechi, intocmai ca Ei coamele sfintei Himalayarrr rniezul zilelor de vari. Cu mAna stAng[ se sprijinea pe

lrratul puternic al lui Mahavira care, inalt, chipeg, lat inrrrneri, cu pletele negre Ei cu blana de leopard strAns[ pe('oilpse, avea in ochii cuminti luciri de bucurie tainic[ gi

rkr umilin{[ pioas6. Nu se uitarl deloc inapoi, nici mlcarln despX4ire, spre mullimea care-i binecuvAnta urAndu-lesilniitate qi noroc la drum.

33

Merserl Eapte luni de zile, trecurl prin qapte oraqeqi de Eapte ori Eapte sate qi peste nenumirate pArduri qiape mari.

CAnd oboseau, poposeau unde se nimerea. MAncaupoame qi rldlcini glsite in cale. Pretutindeni lume mult[ii privea trecAnd, cici inaintea lor alerga vestea c[ mareleinlelept, fiul lui Vasishta, merge s[ dojeneasc[ pe regeleArjuna. $i norodul se temea parc[ s-ar fi cobor6t insuqiatotputernicul Vishnu pe p[mAnt.

Urcar[ munti qi coborAr[ vdi multe, strdbltur[ codrisllbatici gi cAmpii m[noase pAnI ce ajunserd la apelesfAntului Ganga, cel cu ostroave multe qi cu tufiquri nepl-trunse de trestia vetasa.

Zdbovird qapte zile in Doab, pe urm[ merserl maideparte, acuma mereu prin cAmpuri nesfArqite de orez.Sosir[ la inima sf0ntului Ganga, trecurd dincolo, inainta-r[ pdnX la sfAnta Djamuna cu apele limpezi a]bastre-ver-zui Ei iar[ venir[ in Doab,luAnd-o spre r[s5rit. Apoi intr-odimineaf[ Mahavira vizu, in fundul zdrii, zidurile cet5liiregale qi murmuri:

- I{astinapur...Brahmanul insi"r nu liclicir ochii, parcd i-ar fi fost

scArbi.Vestea se ingroqa cu ciit sc arpropia cle cetate. Un ne-

gustor viclean dldu de qtire tuturor cI insuqi Durvisa,cel mai straqnic dintre sfintii brahmani, s-a coborAt dinHimalaya cu blestemele zeilor. Un pescar pios spunea,dirnpotrivX, cd blAndul qi infeleptul NarAda, fiul lui Bra-hma, vestitorul zeilor, vine cu o solie de binecuvAntare dela Siva. Cei mai mulli credeau totuEi ci cel ce soseqte tre-buie s[ fie chiar Vasishta, brahmanul sfAnt ucis odinioarXde cXtre regele Kansa dupd indemnul frumoasei Nisum-ba, adXugAnd c[ mai poart5 in piept sdgeata otrlvit[ caun sernn al rlutdtilor regeqti de totdeauna.

Oraqul sfAnt Hastinapur cregtea mereu in fala dru-melilor, pe o spinare de deal, inchizAnd zarea. in mijloc,pe colina turtitd, deasupra zidurilor inconjurdtoare inalte

34 35

tlc zece co!i, se ridicau peretii de marmur5 roqie ai pala-trrlui regal cu qapte rAnduri de coperiquri piramidale, intretrrroanele verzi ale platanilor seculari ca niqte evantaierrriaqe. imprejurul cet51ii, din trei p[{i, se oploqea ora-;ul, cuprinzind, in peste zece mii de case, mai muit de osut[ de mii de suflete.

O sutl de trepte de piatrl albi Ei apoi o alee de pla-lani, prunduiti cu mult[ grijl, coborzru din cetate, la mia-zitnoapte, spre Ganga, la scildltoarea regelui.

in Hastinapur, cetatea cu qapte porfi, era frdmAn-lare ca intrun furnicar. Oamenii ieEeau in fala caselor, se

slirtuiau, se adunau in pAlcuri pe ulicioarele flrl numdr

;ii se uitau mereu spre Doab, si zdreasc[ pe marele rishi.l)in cAnd in cAnd cAte un indrlznet se repezea cu veEti la

lroarta apuseani a cetdtii, pdzill. de soldali mulli cu spetescurte qi l[nci cu vArfuri de aramd, aqezali pe doui rAn-rlrrri; fruntagul, umblAnd de ici-colo seme!, nici nu voias;i aud5. De-abia cAnd un bItrAn c[runt spuse cd fiu] luiVasishta a sosit la marginea oraqului sfAnt, mai-mareleoqrtilor qovii. Trimise qapte oameni s[ cerceteze dacd-iirrlcvS.rat, iar el intr[ grabnic in cetate s[ vesteasc[ pe re-gclc Arjuna care se intorsese de curAnd, impreun[ cu

lrlictenii sli, de la o mare vdn[toare de gazele.

inleleptul in{eleplilor, proptindu-se pe umirul luiMirhavira, urca greu ulilele spre cetate. Aripile porlii derrrirrrrS. erau larg deschise. OstaEii cilzurd in genunchi qi-llRsirr[ s[ treac5, copleEili de spaim[. Mullimea rlmase lalroiutl ca in preajma unei mari nenorociri.

Allturi de inleleptul care mergea cu pleoapele strAnserir sir nu mai vad[ z[ddrnicii]e lumegti pierzitoare de su-I'k'lc qi care totuqi inainta drept spre lint5 parc[ ar fi cu-rrosr:nt locurile ;i c[ririle mai bine ca paznicii ori chiarrrrsrr6i regele, Mahavira se uita imprejur uimit Ei ferme-r'rrl. l)agoda, cu numeroasele cintri suslinute de stAlpi de

;r,r'rrnit, cu bazinurile pentru scaldele zilnice ale brahmani-lur', t:rr copacii pentru uscarea hainelor lor, cu purohitarii