Realizarea Unui Magazin Online

8/9/2019 Realizarea Unui Magazin Online

1/34

Realizarea unui magazin online in PHP

Capitolul 1. Introducere

1.1.Comerţul electronic

În ultimele două decenii dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaţionaledeterminate de necesitatea stocării şi a transmiterii rapide a informaţiilor cu costuri ct mai

mici! a revoluţionat comerţul glo"al! redefinind principiile clasice ale mar#etingului. În

prezent noţiunea de $comerţ electronic% a devenit sinonim cu creşterea profitului.

Potrivit &rganizaţiei 'conomice de Cooperare şi (ezvoltare )&'(C*! comerţul

electronic reprezintă $desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei Internet! vnzarea de

"unuri şi servicii avnd loc on+line sau off+line%.

$Comerţul electronic constă ,n derularea unei afaceri! ca activitate generatoare de

valoare! avnd ca suport reţeaua Internet şi utilizarea unor pachete de programe soft-are

specifice.%

Într+o accepţiune $tradiţională%! comerţul electronic presupune $utilizarea ,n reţele cu

valoare adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente )'(I*! a

comunicaţiilor fa! a codurilor de "are! a transferului de fişiere şi a poştei electronice%.

(ezvoltarea tot mai accentuată a interconectivităţii calculatoarelor ,n reţeaua Internet a avut

ca efect utilizarea! tot mai evidentă! de către companii a acestei reţele ,n cadrul unui nou tip de

comerţ şi anume comerţul electronic care apelează pe lngă vechile servicii amintite şi altele

noi. /n eemplu de astfel de servicii ,l reprezintă posi"ilitatea de a se efectua cumpărături

prin reţea! consultnd cataloagele electronice $on% pe 0e" sau cataloagele $off% pe C(+R&

şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice.

Comerţul electronic cunoaşte pe lngă definiţiile prezentate mai sus şi altele. 2stfel!

comerţul electronic reprezintă $relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea ,ntre furnizori şi

clienţi! ca o alternativă la variantele de comunicaţii $tradiţionale% prin fa! linii de comunicaţii

dedicate sau '(I pe reţele cu valoare adăugată. & altă formă a comerţului Internet implică


2/34

transferul de documente! de la contracte sau comenzi pro forma! pnă la imagini sau

,nregistrări vocale.%

& altă definiţie dată comerţului electronic este următoarea3 $comerţul electronic )e+

commerce! pe scurt '+C* este acea manieră de a conduce activităţile de comerţ care foloseşte

echipamente electronice pentru a mări aria de acoperire )locul ,n care se află potenţialii

clienţi* şi viteza cu care este livrată informaţia.%

$Comerţul electronic poate fi considerat un schim" electronic de informaţii ,ntre o

afacere şi clienţii săi. 2ceasta se poate face prin fa! telefon! voice+mail! email! etranet sau

Internet! pentru a enumera doar cteva dintre mi4loace.%

Parte a 'lectronic 5usiness )'+5usiness*! comerţul electronic a fost proiectat ,n mod

special pentru a realiza schim"ul de informaţii ,ntre clienţi şi furnizori.

În era informaţională! cheia competitivităţii ,ntreprinderilor o constituie comerţul

electronic! acesta asigurnd3

acces la noi segmente de piaţă sau la noi clienţi6 creşte viteza de derulare a afacerilor6 oferă o flei"ilitate ridicată a politicilor comerciale6 reduce costurile cu aprovizionarea ! cu desfacerea! cu pu"licitatea6 asigură simplificarea procedurilor.

Comerţul electronic poate lua o multitudine de forme! influenţnd profund activitatea

de afaceri. 2plicaţiile potenţiale care sunt vizate de comerţul electronic sunt următoarele3

oferirea de produse şi servicii precum şi efectuarea de servicii cum ar fi

comanda de cărţi sau a"onamente la pu"licaţiile on+line6 regăsirea şi schim"ul de informaţie cum ar fi3 detalii legate de produse şi

servicii! cataloage! instrucţiuni de folosire şi "riefinguri financiare6 creşterea eficienţei activităţii de afaceri prin3 promovarea utilizării poştei

electronice şi furnizarea de acces la "azele de date 6 realizarea de tranzacţii financiare cum ar fi3 tele"an#ing şi digicash.

Prin eliminarea "arierelor geografice dintre furnizori şi clienţi! comerţul electronic

oferă posi"ilitatea comercializării de produse ,n ,ntreaga lume sporind astfel numărul

potenţialilor clienţi.

În ultimii ani dezvoltarea Internet+ului a oferit posi"ilitatea ca oamenii de afaceri să+şi

etindă domeniul de activitate pătrunznd pe noi pieţe şi să+şi prezinte paginile 0e"

indiferent de dimensiunea sau amplasarea geografică a firmei. 2cest lucru a permis

,ntreprinderilor mici şi mi4locii să concureze acum giganţii industriei. ulte dintre firme

consideră Internet+ul locul potrivit pentru a oferi clienţilor lor anumite servicii ,nsă tot mai


3/34

multe dintre paginile de Internet urmăresc să evolueze de la o"iectivele de mar#eting la

vnzarea directă.

În forma lui simplă! comerţul electronic necesită prezenţa ,ntr+o reţea de "ază!

promovarea firmei! furnizarea de servicii premergătoare vnzării şi servicii post+vnzare!

condiţii minime care pot fi asigurate fără dificultate şi cu costuri reduse.

Contrar acestuia! comerţul electronic ,n forma sa compleă ridică pro"leme de ordin

legal! cultural şi tehnologic! firma fiind o"ligată să ,şi creeze un sistem propriu de comandă.

(atorită costurilor mari pe care le impune! acest tip de comerţ este permis numai firmelor

mari care dispun de resursele financiare necesare.

/tilizarea Internet+ului are ca efect reducerea duratei de vnzare a unui produs!

scăderea costurilor de comunicare! permite livrarea datelor ,n formă digitală! scade costurile

de transport şi distri"uţie şi permite formarea unor parteneriate integrate şi puternice.

'voluţia comerţului electronic are un impact ma4or asupra economiei eistnd

premisele creării de noi ,ntreprinderi! diversificarea celor eistente şi! ,n special! asupra

potenţialului pieţei forţei de muncă şi a gradului de ocupare a acesteia ,n viitor.

Industria comerţului electronic face distincţie ,ntre tranzacţiile 5usiness+to+5usiness

)5+7+5 sau 585* şi tranzacţiile 5usiness+to+Consumer )5+7+C sau 58C*3

5usiness+to+Consumer se referă la relaţiile dintre comerciant şi consumatorul

final! fiind considerat comerţ electronic cu amănuntul6 5usiness+to+5usiness cuprinde toate tranzacţiile ce se efectuează ,ntre doi sau

mai mulţi parteneri de afaceri. 2cest tip de tranzacţii se "azează! de regulă! pe

sisteme etranet adică partenerii de afacerii acţionează pe Internet prin

utilizarea de nume şi parole pentru paginile 0e" proprii.

& noua opţiune ,n cadrul comerţului electronic este tranzacţia 5usiness+to+'mplo9ee

)5+7+'* care se referă la tranzacţiile din interiorul unei firme! destinate personalului anga4at al

firmei şi efectuate prin sistemul intranet propriu.2tt 5usiness+to+Consumer ct şi 5usiness+to+5usiness va a4unge ,n anul 7::; la cca.

. ?a scară mondială comerţul electronic are o dinamică ascendentă pe măsură ce tot

mai mulţi oameni de afaceri şi consumatori se conectează pe 0e".

@tatele /nite se delimitează de restul regiunilor lumii prin valoarea tranzacţiilor

electronice3 ;1: miliarde de dolari ,n 7::: şi A.B; miliarde de dolari ,n 7::;! dinamica fiind

mai mică faţă de alte regiuni. În @tatele /nite comerţul electronic s+a dezvoltat datorită micro+

,ntreprinderilor inovative. În prezent @/2 deţine rolul de leader situndu+se mult ,n faţa


4/34

'uropei! att ,n domeniul instrumentelor şi tehnologiilor informatice! ct şi ,n utilizarea

comerţului electronic.

În 'uropa de Dest comerţul electronic va atinge pnă ,n 7::; 7.;:: miliarde de dolari

ca urmare a eforturilor depuse de giganţii din industrie şi a afacerilor on+line. Comerţul

european de tip 5usiness+to+5usiness creşte rapid ,nsă doar o mică parte din europeni

cumpără on+line.

&dată cu apariţia primilor operatori privaţi ,n telecomunicaţii şi a unor investitori

străini ca operatori şi furnizori de servicii ,n Romnia şi+a făcut apariţia Internetul. ?a noi ,n

ţară Internetul este utilizat ,n principal ca un mi4loc de comunicare prin e+mail! ca mi4loc de

informare prin 0e" site+uri şi ca mi4loc de promovare a ,ntreprinderilor prin intermediul

paginilor 0e".

?ipsa cadrului legal privind securitatea tranzacţiilor! numărul redus de persoane care

sunt conectate la Internet! accesul limitat la condiţiile hard-are şi soft-are de "ază precum şi

valoarea ridicată a investiţiilor pentru deschiderea unui magazin virtual sunt numai cteva din

cauzele pentru care ,n Romnia comerţul electronic de tip 5usiness+to+5usiness se află ,ncă la

,nceput de drum.

8otuşi se o"servă că ,n ultimii ani comerţul electronic a cunoscut o dinamică

ascendentă datorită creării unui mediu favora"il promovării şi utilizării comerţului electronic

prin sensi"ilizarea şi conştientizarea ,ntreprinzătorilor.

1.2.Beneficiile E-commerce (comerţul electronic)

'ste convena"il! siturile fiind operaţionale 7B ore pe zi! E zile pe săptămnă6

Costuri interne mici! comerţul electronic eliminnd interacţiunea dintre cumpărător şi

intermediarii tranzacţiei6 costuri scăzute de procesare a tranzacţiilor! metoda de plată

electronică fiind mai puţin costisitoare dect modul de plată prin monetar6 o creştere

su"stanţială a vitezei procesului de vnzare. Companiile de e+commerce recepţionează

veniturile mai rapid dect ,n sistemul tradiţional6 reducerea erorilor! procesarea automată

producnd mai puţine erori dect procesul de vnzare tradiţional6 spaţiul nelimitat + siturile de

e+commerce putnd afişaFindea un număr nelimitat de "unuri şi servicii6 prezenţa glo"ală

crescută! compania putnd fi accesată )teoretic* de posi"ilii clienţi din orice colţ al lumii6

disponi"ilitatea informaţiilor despre clienţi! eistnd astfel posi"ilitatea de a studia

preferinţele unui client individual sau ale unui grup specific de clienţi! de a modela afacerea


5/34

după dorinţele clientului sau de a schim"a rapoarte analitice privind clientela + cea mai "ună

interacţiune cu clientul.

(eci! comerţul electronic este o categorie de e+"usiness. 'istă posi"ilitatea

comercializării de servicii! de eemplu e+turism )---."izravel.com! ---.opentravel.org!

---.rotravel.com*! e+leasing! e+consulting.

Avantaje

Promovarea produsului + se poate realiza printr+un contact direct şi interactiv cu

clienţii! primul avanta4 fiind posi"ilitatea de a oferi informaţii recente şi ample despre produs.

8otuşi! nu despre toate )parfumuri! etc.*.

Goi canale de vnzare + produsele eistente pot fi livrate pe o arie largă fără a mai fi

nevoie de ,ntreţinut un magazin cu eistentă fizică. ai mult! limitele geografice dispar ,n

toate zonele unde eistă Internet! o afacere poate fi desfăşurată ,n toată lumea la un singur

centru de comandă dotat cu mi4loace computerizate.

'conomii la vnzareaFcumpărarea produsului + generate de suprimarea costului

deplasării pnă la vnzător! eliminarea cheltuielilor necesare pentru a ,ntreţine un magazin

clasic! reducerea timpului afectat tranzacţiei! etc.

8impul redus de acces la produs + este un avanta4 pentru servicii cu un ciclu de viaţă

scurt )ştirile*.@ervice mai "un pentru clienţi+ consultanţa poate fi disponi"ilă non+stop!

relaţiile interumane fiind mai strnse6 marca şi imaginea corporaţiei pot fi mai uşor modelate +

acestea sunt importante mai ales cnd clienţii folosesc tehnologii avansate )"7"*6 adaptarea la

shim"ări poate fi mai rapid şi mai facil efectuată atunci cnd firma este de4a la curent şi

utilizează cele mai noi tehnologii ale comerţului electronic6

Îm"unătăţirea relaţiilor cu clienţii + fiecare client tre"uie sa se simtă apreciat! remarcat

dezvoltndu+se relaţii 1+la+16 dezvoltarea de noi produse se poate realiza ,n concordanţă cu

cerinţele consumatorului + clienţii pot afecta direct designul unui nou produs! vizualizndu+l

cu a4utorul computerului. onitoriznd atitudinile clienţilor! firma poate o"ţine informaţii

preţioase despre proiectarea noilor produse sau ,m"unătăţirea celor vechi. Goi modele de

afaceri + pot fi considerate vnzarea de informaţii pentru eperţii ,n finanţe ori alte domenii.

Probleme

2sistenţă + gradul de informaţii referitoare la un produs poate fi insuficient6

ia"ilitate şi credi"ilitate + punctul cheie este ca multitudinea de date pe -e"! pe care

le poate oricine accesa! să se transforme ,n informaţii ce vor deveni ulterior cunoaştere. (in


6/34

cauza timpului scurt de eistenţă sau a dinamicităţii ridicate! datele se ,nvechesc foarte rapid!

lipsind mecanismele necesare unei analize de termen lung.

1.3. Modele de afaceri

Maa!in electronic (e-"#o$)

inimal! un e+shop conţine un catalog de produse sau servicii cu descrieri tehnice şi

comerciale pentru fiecare poziţie din catalog! gestionate de un sistem de gestiune a "azelor de

date care se va ocupa cu stocarea şi manipularea datelor şi oferirea posi"ilităţilor de acces la

informaţiile dorite de client. Darianta medie a unui e+shop oferă posi"ilităţi pentru preluarea

comenzilor )prin poşta electronică sau prin formulare interactive completate direct de pe situl

-e" al vnzătorului*! iar varianta etinsă adaugă posi"ilitatea efectuării on+line a plăţii prin

diverse mi4loace de plată plus diferite alte activităţi. În ansam"lu! funcţiile unui sit -e" de

comerţ electronic includ prezenţa unui catalog on+line! o metodă pentru procesarea plăţilor

electronice! realizarea facturării! transportului! promovarea şi realizarea altor servicii pentru

client.

agazin electronic universal )e+mall* reprezintă o colecţie de magazine electronice

reunite ,ntr+un site. 2cceptă de o"icei aceleaşi metode de plată şi oferă anumite facilităţi.

)---.eli"ris.ro! ---.anticariatonline.com *

2provizionarea electronică )e+procurement* + pentru procurarea "unurilor şi

serviciilor! marile companii şi autorităţi pu"lice organizează licitaţii. Prin pu"licarea pe -e" a

specificaţiilor ofertei! scad att timpul! ct şi costul de transmisie! mărindu+se numărul de

firme ce pot lua parte la licitaţie. 2stfel! creşte concurenta şi scade preţul

Piaţa unui terţ )third part mar#etplace* + se apelează la un site -e" pentru a avea acces

la catalogul de produse al unei companii. 2cest site aparţine unui terţ )un furnizor de servicii

Internet! un furnizor de aplicaţii sau o "ancă*. 2vanta4ul este că intersecţia cu posi"ilii clienţi

este unică pentru mai mulţi producători.

Comunităţi virtuale + )virtual comunities*. iecare mem"ru poate oferi spre vnzare

produse sau servicii sau poate adresa cereri de cumpărare a unor produseFservicii. Calitatea de

mem"ru a unei comunităţi virtuale presupune plata unei tae sau să fie compusă din clienţi

fideli ai unui produs sau grup de produse.

urnizori de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerţ electronic )value

chain service provider* furnizorii de astfel de servicii sunt specializaţi pe funcţii specifice!


7/34

precum asigurarea logisticii! rezolvarea tranzacţiilor financiare sau epertiză ,n managementul

producţiei şi al stocurilor. Plata acestor servicii se realizează pe "aza unor tarife sau cote

procentuale.

Platforme de cola"orare )colla"orative environments* cuprind un set de instrumente

soft-are şi un mediu informaţional pentru cola"orarea ,ntre companii )via etranet*! ce pot

,ndeplini funcţia de proiectare sau concepţie ,n cola"orare. Cştigurile provin din taa de

mem"ru sau taa de utilizare şi din vnzări de instrumente specializate )destinate proiectării!

organizării fluului de documente )-or#flo- şi gestiunii concurente a datelor.

5ro#era4ul de informaţii + eemplele cuprind cataloage de clienţi clasificaţi pe profil!

vnzarea de oportunităţi de afaceri! consultanţă ,n domenii specializate.

Capitolul 7.Rolul şi importanţa internetului şi a paginilor -e"

enomen de amploare mondiala! Internetul cunoaste o evolutie incompara"ila cu cea a

altor instrumente media! la dezvoltarea sa continua participind intreg mapamondul. 'l se

etinde cu o viteza fantastica! tot mai multi utilizatori se conecteaza zilnic la Internet avizi de

informatie. (aca la inceputurile acestui fenomen a4uns acum la scara planetara! lumea nu.si

punea pro"leme in legatura cu modul de utilizare! intre timp lucrurile s.au schim"at. (upa

citiva ani de educatie Internet! si o zestre de pagini 0e" a4unsa la un numar impresionant de

citeva zeci de milioane utilizatorii nu mai cauta pur si simplu ci doresc ca aceste cautari sa

ai"a o logica! sa fie rapide si sa se finalizeze cu gasirea documentelor cautate. iind o retea a

retelelor Get.ul este! de fapt o resursa comuna fiecarui utilizator! la formarea si eploatarea

careia participa intreaga lume! singurul numitor comun fiind setea de informatie.

In prezent toate domeniile de activitate ale omenirii sunt din ce in ce mai legate de

reteaua mondiala. &ricine tre"uie sa stie sa manipuleze resursele retelei si! chiar mai mult sa

fie o parte activa a acesteia. 0orld 0ide 0e".ul a aparut ca o necesitate de a aduce Internetul

in casa si la intelegerea oricui! fiind datorita interfetei grafice prietenoase adeseori identificat

cu Internetul.

@iteurile sau paginile 0e" sunt in continua dezvoltare! fapt care atrage dupa sine o

evolutie a lim"a4elor si a editoarelor!insotita de cea a navigatoarelor.


8/34

2.1. %C&' %*'C

2 localiza in timp momentul crearii retelei Internet este practic imposi"il deoarece

sunt prea multe sisteme de retele direct accesi"ile! fiecare dintre acestea avindu+si propriaorigine si fiecare in parte a4uta la definirea scopului si dimensiunii Internetului.Internetul a

fost inainte de toate un sistem gindit si realizat de si pentru comunitatea academica. Internet a

luat nastere ca 2RP2net )reteaua 2gentiei de cercetari avansate* retea militara proiectata

acum 7: de ani in scopul de a supravietui functional in cazul unei conflagratii. ?a mi4locul

anilor :! cercetatorii incepeau sa eperimenteze ideea de retele de calculatoare care erau atit

rapide cit si demne de incredere desi "azate pe medii de coneiune o"isnuite cum ar fi liniile

telefonice. In linii mari era un sistem asemanator celui utilizat in coneiunile telefonice la

distante mari prin centrale si intermediari pe care "eneficiarii nici nu le o"serva.

(in framintarea cercetatorilor s.a nascut ideea retelelor cu comutare de pachete.

Informatiile care circula prin acest tip de retea sunt fragmentate intr.un anumit numar de

"ucati numite pachete 2ceste pachete sunt trimise prin retea la destinatiile dorite unde sunt

reasam"late. ulti ani doar functionarii guvernamentali si cercetatorii au avut acces la aceasta

retea care ulterior a devenit Internet. 8reptat! dezvoltarea tehnologica si etinderea retelelor

locale)?2G* au condus la ideea interconectarii retelelor. (aca la inceput au fost

interconectate! prin intermediul unui "lac#"one )supercalculatoare aflate la distanta*! retele

locale mici si calculatoare individuale! mai tirziu s.a decis realizarea unor retele medii

intermediare. 2cest lucru a permis dezvoltarea unor companii si organizatii care creaza si

mentin aceste retele. irme precum I5! CI si altele au dezvoltat propriile nuclee "ac#"one

rapide asigurind accesul a milioane de utilizatori din toata lumea. In prezent reteaua Internet

creste cu o viteza pe care creatorii ei nici nu au visat.o. Goi companii se conecteaza cu o

frecventa de necrezut! si multe persoane particulare acceseaza Internet.ul prin intermediul

distri"uitorilor sau prin servicii familiare. Rata de crestere este imposi"il de determinat din

cauza modului descentralizat in care este gestionata reteaua! dar citeva estimari informale

apreciaza cresterea la peste un milion de noi utilizatori in fiecare luna.

2.2. P'E+E,A'E

Internetul a fost descris ca o colectie larga de retele sau ca o retea de retele. (esi

am"ele defintii sunt corecte! nici una nu surprinde Internetul in totalitatea sa. Pe linga


9/34

instrumentul care este aceasta imensa coneiune! Internetul inseamna si multimea

comunitatilor celor ce il folosesc! fiecare in scopuri diferite 3

Comunitatea academica utilizeaza Internetul ca pe cel mai mare! complet si totodata

comple instrument de invatare )educational*! deoarece pe Internet se pot gasi cunostiinte ce

permit studierea practic a oricarei discipline imagina"ile si in plus se poate comunica rapid si

eficient cu alte persoane interesate de aceiasi disciplina6

Comunitateaa stiintifica utilizeaza Internetul ca pe un instrument de cercetare si

cola"orare pentru ca Internetul ofera acces la cele mai avansate facilitati de cercetare din

lume6

Comunitatea economica utilizeaza Internetul ca pe un mediu de derulare al afacerilor.

Internetul nu este o organizatie monolitica! avand o conducere si un grup de control

unice3 Internetul este o societate de retele de calculatoare interconectate! independente dar

care se supun unor protocoale glo"ale.

In concluzie Internetul este o retea de retele! ceea ce inseamna ca multe retele

diferite conduse de mai multe organizatii sunt conectate impreuna pentru a forma Internet.

Internetul permite oamenilor sa comunice! sa imparta informatii intre ei! dar cel mai mare

avanta4 este ca reprezinta un instrument ce ofera acces la cantitati vaste de informatii din

intreaga lume.

0orld 0ide 0e" )000 sau 0A* este o retea de resurse informationale de o

etraordinar de mare diversitate in ceea ce priveste continutul. 'ste un sistem interactiv

hipermedia )adica un sistem ce contine si suporta patru categorii importante de tipuri de

informatie3 tet! imagini! sunete si imagini animate* construit pe Internet. Pentru a face aceste

resurse disponi"ile unei audiente cit mai largi! 0e".ul se spri4ina pe trei mecanisme

fundamentale3

& schema uniforma de denumire pentru a localiza resursele in 0e"6

Protocoale pentru accesarea resurselor astfel denumite in 0e"6 H9pertetul pentru navigarea comoda de la o resursa la alta. 0e"6

0e"+ul reprezinta totalitatea paginilor care pot fi cautate si accesate printr+un protocol

special intitulat H88P )Hiper8et 8ransfer Protocol*.

0e"+ul este un spatiu virtual de informatie. In Internet gasiti calculatoare + in 0e"

gasiti documente! sunete! imagini! animatii... intr+un cuvint informatie. In Internet!

coneiunile sunt ca"luri ce leaga calculatoarele + in 0e" coneiunile sunt legaturile hipertet

dintre documente )lin#+urile*.


10/34

0e"+ul eista datorita programelor care asigura comunicarea intre computerele

conectate la Internet. 0e"+ul nu poate eista independent de Get. 0e"+ul a facut Internetul

accesi"il deoarece oamenii sunt interesati de informatie si nu prea vor sa stie de calculatoarele

si ca"lurile din spatele acesteia.

000+ul este cel mai vizi"il instrument Internet! transformindu+l! prin capacitatea sa

de a prezenta informatia! in cel mai important instrument al zilelor noastre si intr+o sursa de

informatii fara egal.

Pe 0e" se pot face in esenta patru lucruri si anume3

Primul ar fi simpla pu"licare! cam ceea ce fac


11/34

permite inglo"area si altortipuri de informatii )imagini! sunete etc*. 8oate acestea indica

modul de afisare )prezentare* pentru programele capa"ile sa inteleaga aceste informatii. Ceea

ce il deose"este de toate celelalte formate ale procesoarelor de tete este faptul ca un

document H8? este un document ce contine informatie in format tet+pur )numai caractere

2@CII* in timp ce procesoarele de tete folosesc formate particulare. 2stfel! un document

H8? pote fi afisat )prezentat* de un numar mare de programe de navigare )"ro-sere 0e"*

care ruleaza pe un mare numar de platforme.

(ocumentele H8? pot fi create cu un editor de tete sau cu editoare H8? care

permit crearea vizuala )0K@I0KL* rezultind insa tot documente in format tet+pur .

?im"a4ul H8? da autorilor posi"ilitatea 3

@ă pu"lice documente cu headere! tete! ta"ele! liste! fotografii etc6 @ă regaseasca on+line informatii prin intermediul hiperlin#+urilor accesate

printr+un simplu clic# de mouse6 @ă proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la

distanta pentru cautari de informatie sau pentru activitati specifice comertului6 @ă includa foi de calcul ta"elar! clipuri video! sunete si alte aplicatii direct in

documente.

?im"a4ul H8? are patru caracteristici principale3

oloseste un marca4 descriptiv pentru a indica diversele actiuni ce tre"uie eecutate.

2ceasta inseamna ca parti ale documentului descris de H8? sunt marcate cu nume

descriptive! ca de eemplu MCH2P8'RN sau M8I8?'N care sunt aplica"ile oricarei portiuni

de date corespunzatoare din document.

(efineste structuri de documente ierarhice si legaturi intra+ si inter+documente. &

legatura este o relatie unara intre doua elemente ale unui document. @tructura unui document

este insotita de astfel deee legaturi intre elementele sale.

?im"a4ul H8? este guvernat de o descriere formala. H8? are o descriere a tipului

documentului )(ocument 89pe (efinition (8(* care sta"ileste specificatiile formale ale

lim"a4ului. (8( sta"ileste sintaa lim"a4ului! descrie fiecare element individual al unui

document scris in lim"a4ul H8?! defineste atri"utele permise pentru fiecare element si

descrie modelul datelor continute in fiecare element. In corelatie cu informatiile despre

elemente! (8( ofera definitii pentru entitatile eterne ce pot fi referite in H8?.

2tit specificatiile lim"a4ului cit si lim"a4ul insusi pot fi citite si de om dar si de

computer. (atorita faptului ca elementele de marcare sunt separate de tet prin siruri de

delimitare alcatuite din caractere tipari"ile! tetul si marca4ele pot coeista. H8? este un


12/34

lim"a4 "azat pe @L? )@tandard Leneralized ar#up ?anguage*. @L? este un standard

international )I@&+==E


13/34

formei documentului! avanta4ul faptului ca documentele pot fi transferate si vazute oriunde pe

Get! independent de platforma si de programul de navigare folosit! a condus la raspindirea sa

foarte rapida.

&rice versiune a H8? include elemente cum ar fi 3 tet centrat sau aliniat drreapta!

ta"ele! formule matematice! aliniere imagine si tet. 'tensiile! care au aparut in numar mare

in ultima vreme! sunt seturi de etichete H8? introduse de diverse companii )in general cele

producatoare de navigatoare* care permit autorilor de documente H8? sa evite o parte din

constingerile standardului. Cele mai raspindite sunt etensiile Getscape si Internet 'plorer.

@e pune insa intre"area3 (e ce a fost preferat H8? pentru pu"licatii pe 0e"! cind

pentru realizarea pu"licatiilor electronice eista mai multe tehnologii Primul motiv este

simplitatea. 2l doilea ar fi acela ca permite formatarea tetului 2@CII cu etichete in format

2@CII. Rezulta de aici o compresie "una! suport pentru legaturi h9pertet si usurinta in a scrie

programe de navigare pentru vizualizarea documentelor.

2./. MBA0E E %C'PA'E

5aza comunicarii intre serverele si clientii 0e"! la nivel de aplicatie este asigurata de

protocolul H88P)H9per8et 8ransfer Protocol*. Protocolul H88P este folosit in special

pentru hipertet! dar este un protocol generic! putind sustine un sistem distri"uit pentru

managementul o"iectelor de date. & caracteristica importanta a protocolului este independenta

de platforma! diferitele calculatoare care comunica prin H88P putind folosi diverse sisteme

de operare si aplicatii hipertet.

Principalele concepte cu care lucreaza protocolul sunt cererea si raspunsul3 un client

0e" trimite un mesa4)cererea* la un server. esa4ul contine identificatorul resursei dorite! dat

su" forma unui /RI)/niform Resource Identifier*! metoda de acces folosita! precum si o serie

de meta+informatii care pot fi utile serverului. Raspunsul serverului cuprinde un cod indicind

starea serverului dupa interpretarea cererii! un mesa4 eplicativ pentru codul de stare transmis!

meta+informatiile care vor fi procesate de catre client si! eventual! un continut)resursa

solicitata*.

@tandard de facto pentru interactiunea clientilor 0e" cu serverele 0e"! Common

Late-a9 Interface se afla in prezent la versiunea 1.1. /n program CLI! denumit in mod uzual

script! se eecuta pe serverul 000 fie in mod eplicit! apelat din cadrul paginii printr+o

directiva speciala! fie la preluarea informatiilor aflate in cadrul cimpurilor unui formularinteractiv sau coordonatelor unei zone senzitive. CLI confera interactivitate paginilor 0e"!


14/34

documentele H8? putind sa+si modifice in mod dinamic continutul si sa permita prelucrari

sofisticate de date. Programele CLI pot oferi suport si la autentificarea utilizatorilor pe partea

de server.

Programele CLI pot fi scrise in orice lim"a4! fiind interpretate in cazul lim"a4elor PHP!

Perl! P9thon! 8C? sau compilate cum se intimpla pentru lim"a4ul C si (elphi.

In conceperea unui script CLI tre"uie respectate anumite reguli de "aza3

programul scrie datele spre a fi transmise navigatorului 0e" la iesirea standard programul genereaza anteturi care permit serverului 0e" sa interpreteze corect

iesirea scriptului

Cele mai multe scripturi CLI sunt concepute pentru a procesa datele introduse in

formulare. /n formular se defineste in QH8? folosindu+se marcatori specifici pentru

afisarea continutului si introducerea datelor catre clienti! iar scriptul invocat si eecutat de

serverul de 0e"! va prelua continutul acelui formular si+l va prelucra! returnind eventual

rezultatele catre navigator.

2./.1 PP . P'E+E,A'E

PHP )PHP3 H9pertet Prepocessor*! cunoscut ,n versiunile mai vechi şi su" numele de

PHPFI )Personal HomepageForm Interpreter*! iniţial a fost gindit a fi o simplă aplicaţieCLI pentru interpretarea formularelor definte prin H8? şi procesate de un program scris

,ntr+un lim"a4 Perl! script shell! eecutat pe server. În cazul interfeţei CLI era necesară

permisiunea de a rula programe pe server! ceea ce ducea la lacune ,n securitate şi ,n plus la

disocierea de documentul H8? a programului care procesa datele.

PHP ),n versiunea curentă PHP B.:* reprezintă un pachet puternic care oferă un lim"a4

de programare accesi"il din cadrul fişierelor H8?! lim"a4 asemănător cu Perl sau C! plus

suport pentru manipularea "azelor de date ,ntr+un dialect @? )d5ase! Informi! 9@?!m@?! &racle! Postgre@?! @olid! @9"ase! &(5C etc.* şi acces la sisteme hipermedia

precum H9per-ave. (e asemeni! PHP suportă incărcarea fişierelor de pe calculatorul client3

upload )standard propus de '. Ge"el şi ?. asinter de la Qero! descris ,n RC 1=E* şi oferă

suport pentru coo#ies )mecanism de stocare a datelor ,n navigatorul client pentru identificarea

utilizatorilor! propus de Getscape*.

2ceastă aplicaţie este disponi"ilă gratuit pe Internet! pentru medii /ni şi mai nou

pentru medii 0indo-s )inclusiv sursele*! integrindu+se ,n popularul server 2pache.


15/34

Istoria PHP+ului ,ncepe la sfrşitul anului 1


16/34

scripturi CLI! să colecteze date şi să genereze dinamic pagini -e" sau să trimită şi să

primească coo#ies.

area calitate şi cel mai mare avanta4 al lim"a4ului PHP este suportul cu un număr

mare de "aze de date. 2 realiza o pagină -e" dinamic cu o "aza de date este etrem de

simplu. /rmătoarele "aze de date sunt suportate de către PHP3

2da"as ( Inter5ase Postgre@?d5ase ront5ase @esam'mpress m@? @olidilePro (irect @+@? @9"aseH9per-ave 9@? DelocisI5 (57 &(5C /ni d"mInformi &racleIngres &vrimos

?im"a4ul PHP are deasemenea suport pentru diverse servicii server utilizind

protocoale precum I2P! @GP! GG8P! P&PA şi H88P.

iecare program PHP include doua linii speciale! care indica serverului PHP ca tetul

cuprins intre cele doua linii este alcatuit din instructiuni PHP.

Mphp

NPractic aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti! care pastreaza unitatea

programului PHP.

Programele PHP eecuta trei categorii de operatii elementare3

o"tin date de la un utilizator eecuta prelucrari ale datelor! respectiv o"tin accesul la datele stocate in fisiere

si "aze de date si le manipuleaza afiseaza date astfel incit un utilizator sa le poata vizualiza.

Pentru eecutarea unui script tre"uie mai intii incarcat scriptul intr+un server unde este

instalat PHP. 2ccesul la distanta la un server ?inu sau /ni se poate face prin intermediul

protocoalelor 8elnet sau @@H! daca in preala"il se primeste autorizare de folosire a acestor

protocoale de la administatorul de sistem pentru un anumit utilizator. (aca se foloseste un

server icrosoft 0indo-s situat in aceeasi retea locala ca si statia de lucru atunci este

posi"ila alocarea de catre adimistratorul de retea a unei partitii de fisiere in acest scop.

In vederea incarcarii scriptului prin intermediul protocolului 8P adimistratorul desistem tre"uie sa furnizeze utilizatorilor autorizati urmatoarele informatii3


17/34

numele serverului gazda numele de utilizator si parola pentru deschiderea sesiunii de lucru prin

intermediul protocolului 8P catalogul in care tre"uie sa se gaseasca scripturile PHP

localizatorul uniform de resurse)/R?*! pe care tre"uie sa+l folositi pentru ao"tine acces la scripturile PHP

(upa ce incarcarea scriptului PHP a fost realizata cu succes acesta se lanseaza in

eecutie prin dechiderea unui navigator 0e")client* cu adresa /R? asociata scriptului PHP.

2./.2. %E'E'& EB APACE

@erverul de 0e" 2pache sta la "aza a peste :J din domenii! potrivit unui studiu Getcraft 0e" @erver. Providerii de Internet si companiile de gazduire de aplicatii pe 0e"

apeleaza deseori la 2pache din cauza suportului sau pentru numeroase platforme!

capa"ilitatilor de gazduire virtuala usor de implementat si modulelor sale care ii etind

capa"ilitatile.

Caracteristica 2pache Porta"le Routine)2PR* optimizeaza capa"ilitatile precum

administrarea proceselor pentru fiecare sistem de operare! dar permite serverului propriu+zis

sa ignore distinctiile specifice fiecarei platforme. 2cest lucru a im"unatatit performanta si

sta"ilitatea implementarilor 0indo-s! prin eliminarea emulatorului. ai mult 2PR este

accesi"il si dezvoltatorilor 0e" care scriu programe multi+platforme in C! care este mai rapid

decit lim"a4ele interpretative! precum PHP si Perl! folosite de o"icei pentru dezvoltare 0e".

?a acest lucru se adauga faptul ca serverul propriu+zis este independent de protocoale.

Cu toate ca este in principal un server H88P)0e"*! este proiectat sa suporte alternative cum

ar fi 8P. & astfel de structura simplifica administrarea si reduce riscurile de securitate. &

parte insemnata din atractivitatea 2pache o constituie versa"ilitatea sa. 2PI+ul sau deschis a

permis dezvoltatorilor sa scrie diferite module care i+au schim"at comportamentul. (aca

serverului ii lipseste o functie de care are nevoie un sit! sunt mari sanse ca undeva sa fie

disponi"il un modul plug+in.

@erverele de 0e" au ca functionalitate de "aza receptionarea de cereri anonime de la

clienti si furnizarea de informatii intr+o maniera dorita a fi eficienta si rapida. (e fapt un

server 0e" este un daemon care accepta coneiuni conforme protocolului H88P! raspunzind

cererilor receptionate de la clienti. Pentru a asigura servicii H88P! serverul 2pache tre"uie sa

fie instalat in sistem)in mod uzual! fiind vor"a de un pachet RP in ?inu sau de un program


18/34

eecuta"il .ee in 0indo-s*! iar daemon+ul httpd pornit. 2pache este un sistem modular!

alcatuit dintr+un server de "aza si mai multe module care sunt incarcate dinamic intr+un mod

similar cu functionarea modulelor din nucleul ?inu.

2pache poate fi configurat cu a4utorul interfetei grafice apacheconf)2pache

Configuration 8ool*. isierul de configurare principal este http+conf si este de o"icei localizat

in directorul FetcFhttpd )in versiunile de ?inu sau /ni*.

In anumite cazuri! este necesar sa se restrictioneze accesul la anumite documente! prin

intermediul autentificarii prin nume de utilizator si parola sau in functie de adresa

calculatorului clientului 0e".

Pentru autentificarea utilizatorilor! vom parcurge doi pasi3

se creeaza un fisier continind numele si parolele utilizatorilor care vor avea

acces la anumite date de pe serverul 0e")in particular 2pache* se configureaza serverul pentru a seta care resurse vor fi prote4ate si care sunt

utilizatorii avind permisiunea accesarii lor! dupa introducerea unei parole

valide

Configurarea serverului se poate realiza fie prin fisierul httpd+conf! fie prin .htacces!

indicind o zona prote4ata! de o"icei in functie de directoarele dorite a fi accesate pe "aza de

autentificare. isierul .htaccess va fi stocat in directorul asupra caruia dorim sa modificam

comportamentul implicit al serverului 0e". Inainte de a modifica maniera de autentificare dinfisierul .htaccess! administratorul serverului 2pache va specifica in httpd.conf ca

autentificarile sa se realizeze via .htaccess.

(e asemenea! 2pache ofera posi"ilitatea de a servi mai multe situri 0e" simultan!

altfel spus! gazduire virtuala)virtual hosting*. 'ista doua metode de implementare a gazduirii

virtuale3 prima "azata pe nume si a doua "azata pe adrese IP. asinile virtuale "azate pe

adresa utilizeaza adresa IP a coneiunii pentru a determina masina virtuala corecta. 2stfel

pentru fiecare gazduire virtuala "azata pe nume! determinarea masinii virtuale se face pe "azanumelui acestuia.

Lazduirea virtuala "azata pe nume este mai simplu de implementat! si este

recomandata utilizarea acesteia. Pentru a utiliza serviciul de gazduire virtuala! tre"uie mai

intii sta"ilite adresa IP si portul pentru serverul care va accepta cereri pentru respectiva

masina virtuala.

2./.3 AM,%'A'EA BA+E*' E AE C& M4%5


19/34

(ezvoltat de firma suedeza 9@? 25! 9@? este un server de "aze de date

disponi"il gratuit! cu sursa deschisa)open+source* care ofera fia"ilitate si avanta4e reale.

rumusetea serverului 9@? este simplitatea sa fundamentala. 2dministrarea "azei

de date se face folosind peste o duzina de utilitare in linia de comanda! cel mai important fiind

m9sUl! un shell interactiv pentru controlul si interogarea "azei de date. /tilitarele ruleaza cel

mai "ine pe sistemul ?inu! platforma pe care 9@? a fost dezvoltat initial. 2lte doua

utilitare cu sursa deschisa! oferite pe platforma 0indo-s! care ofera un set de comenzi de

administrare sunt 9@Ulanager! un utilitar de interogare in mod grafic similar cu m9sUl si

0in9@? admin! o consola pentru administrarea detaliilor configurarii lui 9@?.

9@? realizeaza cu usurinta importarea diverselor "aze de date si eportarea su"

forma fisierelor sUl. 8ranzactiile nu sunt parte a ta"elelor implicite)I@2* ale lui 9@?! dar

sunt incluse doua tipuri noi de ta"ele . 5er#le9 (5)5(5* si Inno(5 . care au fost dezvoltate

de alte firme.

2dministratorii de firme si dezvoltatorii de "aze de date au a4uns la concluzia ca

9@? are o dezvoltare energica si loiala! ca sa nu mai mentionam reputatia cistigata cu

truda! de "aza de date sigura.

9@? opereaza in "aza unui model clientFserver. &rice masina care doreste sa

proceseze interogari asupra unei "aze de date 9@? tre"uie sa ruleze 9@?

server)m9sUld*! care este responsa"il de tot traficul de tip intrariFiesiri)incomingFoutgoing* cu

"aza de date. Ca orice server! m9sUld asculta pe un port particular )AA:* eventualele cereri

de coneiune ale unui client + orice aplicatie care trimite cereri catre o "aza de date via

m9sUld. 2cest client poate fi un simplu script PHP care poate trimite o cerere catre "aza de

date prin intermediul serverului 9@? sau chiar clientului m9sUl. Clientul m9sUl este o

interfata interactiva pentru transmiterea de comenzi catre server.

odelul de securitate folosit de 9@? se "azeaza pe nume de utilizator! parola!nume server)hostname* sau adresa de IP si privilegii! fiind similar celui generic folosit de

sistemele /ni. Prin privilegii se inteleg in cazul 9@? operatiunile ce vor fi permise

asupra "azeiF"azelor de date! ta"elelor sau indecsilor! cum sunt de eemplu @'?'C8!

IG@'R8! /P(28'! ('?'8'! CR'28'! (R&P.

(atele sunt o"iectul celor mai multe operatii de prelucrare! iar sistemele de gestiune a

"azelor de date furnizeaza cele mai complee si puternice facilitati pentru lucrul cu datele.

PHP include o "i"lioteca de functii care furnizeaza o interfata cu sistemul 9@? de gestiune


20/34

a "azelor de date. olosind aceste functii! un program PHP poate o"tine accesul la datele

rezidente intr+o "aza de date 9@? si le poate modifica.

a4oritatea interactiunilor cu o "aza de date 9@? se poate desfasura dupa un

model secvential simplu3

se deschide o coneiune cu serverul 9@? se specifica "aza de date la care se o"tine accesul se emit interogari @?! se o"tine accesul la rezultatele interogarii si se eecuta

operatii non+@? se inchide coneiunea cu serverul 9@?

(in punct de vedere al lim"a4ului PHP! eista doua categorii de interogari @?3

interogarile @'?'C8! care returneaza rinduri ale unui ta"el interogarile /P(28'! IG@'R8 si ('?'8'! care nu returneaza rinduri ale

unui ta"el

2m"ele categorii de interogari sunt emise folosind functia m9sUlVUuer9)*! dar

verificarea si prelucrarea celor doua categorii de rezultate ale interogarilor sunt procesate

destul de diferit.

Capitolul A

Proiectarea generală a unui magazin virtual3.1 *biectivele noului "i"tem

Proiectarea generală are ca o"iectiv ela"orarea concepţiei logice a sistemului

informatic! definirea acestuia din punct de vedere structural şi funcţional.

Proiectarea generală presupune sta"ilirea componentelor sistemului informatic.

8otodată proiectarea generala presupune analiza datelor de ieşire! a "azei informaţionale deintrare! a documentelor pe care sunt consemnate datele de intrare! a legăturilor dintre ele şi a

funcţionalităţii sistemului astfel ,nct toate elementele sale să formeze un ,ntreg.

@tructura generală a sistemului informatic cuprinde un ansam"lu de intrări! prelucrări

şi ieşiri definite ,n funcţie de o"iectivele noului sistem.

'istă mai multe variante de a"ordare a proiectării unui sistem informatic 3 fie se

poate pleca de la intrări! fie de la ieşiri! fie se poate realiza o variantă mită.

2naliznd modul de o"ţinere a fiecărei informaţii se determină "aza informaţională de

intrare! apoi se realizează celelalte faze ale proiectării.


21/34

azele proiectării se parcurg in ordinea 3

sta"ilirea o"iectivelor6 proiectarea ieşirilor6 proiectarea "azei informaţionale de intrare6

codificarea6 proiectarea documentelor de intrare6 proiectarea structurală şi funcţională6 ela"orarea documentului. 2ceastă variantă prezintă avanta4ul furnizării unui conţinut complet al "azei informaţionale de intrare pentru o"ţinerea ieşirilor solicitate.

3.2 Proiectarea unui maa!in virtual

3.2.1 Paina eb

?ansarea unui magazin virtual nu este o chestiune simplă! ci necesită multă muncă şi

studiu aprofundat al situaţiilor eistente si al posi"ilităţilor viitoare. Ca şi comerţul clasic!

vnzările on+line constituie un proces care tre"uie ,m"unătăţit ,n mod continuu! iar la "aza sa

tre"uie să se afle un plan de afaceri "ine pus la punct.

oarte important este dacă magazinul virtual reprezintă o etindere pe internet a unui

magazin de4a eistent sau dacă va efectua eclusiv comerţ electronic. In primul caz! eistă

de4a eperienţa vnzării. ai mult! eistă un spri4in solid pentru dezvoltarea reţelei de

distri"uţie a vnzărilor efectuate on+line. In fapt! ma4oritatea magazinelor virtuale din spaţiul

Internet romnesc sunt etensii ale unor magazine sau reţele de magazine clasice.

2şa cum un magazin clasic este situat ,ntr+o construcţie! la fel şi pagina -e"!

respectiva magazinul virtual! va tre"ui găzduit pe un server 0e". 2cesta va constitui spaţiul

comercial virtual! punctul de legătură dintre vnzător şi clienţii potenţiali. @e poate apela la

serviciile unei firme specializate ,n acest sens. In cazul ,n care vnzătorul nu posedă

cunoştinţe! varianta a doua este cu siguranţă mai adecvată şi va da rezultate cu mult mai "une.

2r fi "ine ca firma respectivă să asigure şi găzduirea -e" )şi eventual ,nregistrarea

domeniului*. Dor tre"ui sta"ilite tehnologiile. &rice magazin virtual tre"uie să dispună de un

sistem comple de administrare a conţinutului care să permită adăugarea! modificarea şi

ştergerea produselor din "aza de date )tet şi imagini*. (e asemenea! ,nregistrarea comenzilor

şi a datelor despre clienţi ,ntr+o "ază de date este a"solut necesară. 2diţional poate fi creat şi

un sistem care să semnaleze prin e+mail lansarea unei comenzi.

8ot acum este momentul oportun pentru a decide cine va ,ndeplini aceste sarcini şicine şi cum se vor prelua şi onora comenzile de pe site 2nga4area unui -e"master va constitui


22/34

desigur un avanta4. Produsele tre"uie organizate pe categorii )şi eventual su"categorii* astfel

,nct clienţii să poată găsi cu cea mai mare uşurinţă ceea ce caută. & atenţie sporită tre"uie

acordată prezentării produselor6 mai ales imaginile tre"uie să fie de calitate ecepţională!

altfel şansele ca vizitatorii să cumpere scad considera"il.

Gu ,n ultimul rnd va tre"ui să fie realizat un sistem de a4utor )Whelp! ,ntre"ări

frecvente* ,n cadrul site+ului. Gu tre"uie pornit de la premisa că vizitatorii magazinului sunt

navigatori eperimentaţi şi au mai efectuat cumpărături online. (e asemenea! tre"uie puse la

dispoziţie informaţii detaliate despre livrarea produselor! garanţie şi post+garanţie )dacă este

cazul* etc şi tre"uie sa ai"ă posi"ilitatea de a contacta firma ,n cazul ,n care mai au alte

,ntre"ări despre produse )alături de o adresă de e+mail! un formular de contact este o opţiune

foarte "ună*.

3.2.2 Pl6ţi

/n factor deose"it de important ,n cadrul comerţului electronic ,l constituie plata. Pe

-e". @e poate vinde 7B de ore pe zi. E zile pe săptămnă! peste tot ,n lume. In plus.

Cumpărătorii şi potenţialii clienţi vor avea acces la informaţii de ultimă oră referitoare la

produse! servicii! preţuri sau disponi"ilitatea acestora. Pentru ca acest scenariu să devină cu

adevărat realitate! va tre"ui ca sistemul informatic implementat să fie disponi"il non+stop şi ,n

tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor! facturarea! procesarea plăţilor şi remiterea

"anilor.

Cu ecepţia cazului ,n care activitatea se "azează pe principiul Wplata ,n avans sau

alte metode de plată off+line! o"ţinerea "anilor rezultaţi ,n urma unei vnzări online presupune

o serie de procese de interacţiune cu "ănci sau alte instituţii financiare. Plăţile cu a4utorul

cărţilor de credit )credit card*! "anilor electronici )e+cash! cecurilor electronice sau al

cardurilor inteligente )smart card* sunt principalele modalităţi de plată folosite ,n comerţul

electronic 2cestea pot fi integrate ,n sistemul dumneavoastră informatic! sau oferite ,n regim

outsource de un furnizor de servicii de comerţ )C@P + Commerce @ervice Provider* care va

intermedia plăţile de la terţi.

Cea mai răspndită metodă de plată ,n comerţul electronic este cea cu carte de credit

2ceste tranzacţii sunt prote4ate criptografic! iar modalitatea concretă de criptare face ca numai

"anca sau furnizorul de servicii pentru carduri de credit să poată vedea numărul cărţii de

credit nu şi comerciantul. 2cest proces implică ,ncheierea unor contracte cu instituţii


23/34

financiare! iar din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de

criptare şi autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise prin internet /nul din primii paşi

care tre"uie făcuţi! este deschiderea unui cont la o instituţie "ancară care oferă servicii de

tranzacţionare online "azate pe carduri care vor tre"ui W,nchiriate% pe o sumă fiă!

reprezentată de costul achiziţionării sau ,nchirierii echipamentelor şi softului aferent necesare

realizării comunicării securizate cu "anca! precum şi costuri varia"ile rezultate ,n urma

comisioanelor percepute de "ancă la fiecare tranzacţie. (e regulă instituţia financiară va

impune un volum minim de tranzacţii lunare! percepnd o sumă minimă plătită indiferent de

volumul vnzărilor.

Ca alternativă la implementarea unui sistem propriu! se poate apela la furnizori de

servicii de plată )P@P* sau la furnizori de servicii de comerţ. P@P+ul acţionează ca intermediar

,ntre comerciant şi posesorii de carduri oferind servicii de autorizare şi plată online. 'l

"eneficiază de coneiuni integrate online cu "ăncile care autorizează plăţile şi realizează

automat transferul "anilor. Poate conferi clienţilor statutul de comercianţi -e" şi! de regulă!

furnizează tot ceea ce este necesar pentru integrarea uşoară a funcţiilor de procesare a

cardurilor de credit ,n propriul site -e". Pe lngă o calitate mai "ună a serviciilor oferite

clienţilor! cum ar fi suport tehnic permanent sau eliminarea unei părţi semnificative a "irocra+

ţiei specifice sectorului "ancar! P@P+ii mai au şi alte avanta4e! cum ar fi3 credi"ilitate

financiară dovedită ,n faţa "ăncilor ca urmare a unei relaţii de mai lungă durată cu acestea

)aspect etrem de important care lipseşte de regulă societăţilor comerciale mai tinere*! au

contracte cu mai mulţi furnizori de carduri! operează cu mai multe "ănci! pot realiza conversia

automată ,ntre monedele diverselor ţări şi! nu ,n ultimul rnd! practică un comision mult mai

mic dect instituţiile "ancare.

Cumpărătorul este pus ,n legătură online cu P@P+ul care+i va cere informaţiile necesare pentru

procesarea plăţii3 tipul cardului! numărul acestuia! numele proprietarului şi data epirării

cardului. 2ceste informaţii sunt transmise mai departe agenţiei de carduri! ,mpreună cu sumatotala de plată! comisionul! numărul de cont al magazinului şi tipul tranzacţiei dorite. (in

acest moment tranzacţia urmează calea o"işnuită a oricărei tranzacţii cu card de credit.

Informaţia este criptată şi trimisă de către procesorul de plăţi )PP* prin intermediul

unei linii securizate de comunicaţie către un sistem de facilităţi integrate numit IGP

)interchange net-or# processor*! fiecare marcă de card de credit urmnd a fi procesată de un

IGP distinct. 2poi se comunică pe o linie securizată cu "anca! aceasta la rndul ei contactnd

"anca cumpărătorului )cea care a emis card+ul folosit de client* pentru a verifica dacă fon+durile sunt disponi"ile! ,n caz afirmativ! tranzacţia se finalizează şi "anca trimite un Wcod


24/34

rezultat! su" forma unui număr de verificare către P@P. P@P trimite mai departe acest cod

către softul care mi4loceşte cumpărăturile şi care procesează datele! anunţnd apoi clientul că

tranzacţia s+a efectuat cu succes sau a fost refuzată. 8otul se ,ntmplă ,n interval de cteva

secunde.

(in păcate! ,n Romnia astfel de sisteme sunt implementate de foarte puţine magazine

virtuale. @oluţiile alese de ma4oritatea comercianţilor pe internetul romnesc sunt plata

ram"urs! la livrare! prin mandat poştal sau ordin de plată. otivele sunt lesne de ,nţeles! ,n

consecinţă! aceste magazine virtuale nu pot fi considerate comerţ electronic ,n toată puterea

cuvntului! ci mai degra"ă cataloage de produse cu opţiune de comandă online.

3.2.3 Promovare

@pre deose"ire de un magazin clasic! ,n care potenţialii clienţi mai intră şi din

,ntmplare sau din curiozitate! pe -e" şansa ca cineva să acceseze direct pagina este etrem

de mică )pornind de la premisa că nu a auzit niciodată de ea*. Pentru a avea vizitatori! site+ul

tre"uie ,nscris la motoare de căutare şi directoare -e". @e poate apela şi la pu"licitatea pe

internet + "annere pu"licitare afişate pe diverse portaluri sau la mar#etingul prin e+mail.

5ine,nţeles că mai sunt si modalităţile clasice de promovare3 spoturi 8D sau radio! inserări ,n

diverse pu"licaţii! etc.

3.2./ Actuali!are

Informaţiile nu tre"uie lăsate să se W,nvechească%. Dizitatorii tre"uie să vadă că au ,n

faţă un site dinamic! cu conţinut mereu proaspăt! secţiuni cu noutăţi! oferte speciale!

concursuri sau alte facilităţi asemănătoare ,i va determina pe mulţi să se ,ntoarcă cu plăcere la

magazinul virtual astfel proiectat.

3.2.7 Mecani"me de $lat6 electronic6

Comerţul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci cnd

consumatorii o"işnuiţi vor percepe un mecanism de plată electronic la fel de sigur ca cel

o"işnuit.


25/34

Plata prin Internet + de ,ndată ce a fost pus ,n funcţiune un sistem de vnzări on+line!

comerciantul va putea vinde 7B ore pe zi! E zile pe săptămnă! peste tot ,n lume pe unde a

a4uns Internetul. ai mult! cumpărătorii şi clienţii potenţiali vor avea acces la informaţii de

ultimă oră referitoare la produse! servicii! preţuri şi disponi"ilitatea acestora. (ar

comerciantul va tre"ui să se asigure ca sistemul informatic să fie disponi"il non+stop şi ,n tot

acest timp el va opera gestiunea comenzilor! facturarea! procesarea plaţilor şi remiterea

"anilor6

@oluţiile de plată ,n timp real + cu ecepţia cazurilor off+line! o"ţinerea "anilor

rezultaţi ,n urma unei vnzări de tip on+line presupune o serie de procese de interacţiune cu

"ănci sau alte instituţii financiare. În prezent achitarea unei facturi se realizează cu a4utorul

cărţilor de credit )credit card*! "anilor electronici )e+cash*! cecurilor electronice sau al

cardurilor inteligente )smart card* care sunt principalele metode de plată folosite ,n comerţul

electronic. etodele de plată pot fi integrate fie la nivelul comerciantului! ,n sistemul

informatic al acestuia! fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comerţ )C@P +

Commerce @ervice Provider* care va gestionaFintermedia plăţile de la terţi6

Cartea de credit + reprezintă cea mai utilizată formă de plată prin Internet. /tilizarea

acesteia este simplă3 clienţii care navighează ,n cadrul unui sit -e" şi decid să achiziţioneze

un produs sau serviciu tre"uie să introducă informaţiile despre cartea de credit prin

intermediul unui formular H8?. Conţinutul completat )tipul cardului! numărul acestuia!

numele proprietarului şi data epirării cardului* este trimis sitului -e"! unde informaţia este

colectată şi trimisă la "ancă. (aca situl comerciantului are sta"ilită o legătură directă cu

"anca! atunci este posi"ilă plata pe loc ,n cazul ,n care eistă credit suficient pentru a plăti

"unurile comandate. 8ranzacţiile on+line care folosesc plata cu carduri sunt prote4ate

criptografic! iar modalitatea concretă de criptare asigură faptul că numai "anca sau furnizorul

de servicii pentru cărţi de credit vor putea avea acces la numărul cărţii de credit! nu şi

comerciantul. & primă fază implica ,ncheierea unor alianţe Fcontracte cu instituţii financiare!utiliznd tehnologii avansate de criptare şi autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise

prin Internet. Comerciantul tre"uie sa+şi deschidă un cont la o "ancă oferind servicii de

tranzacţionare on+line "azata pe carduri. 8ehnologia de criptare folosită ,n mod curent este

@@? )@ecure @oc#et ?a9er* elimină cu succes posi"ilitatea ca un intrus să o"ţină numărul

cardului! presupunnd că el interceptează datele astfel criptate. (ezavanta4ul consta ,n faptul

ca @@? nu permite comerciantului să se asigure că persoana care foloseşte cardul ,ntr+o

tranzacţie este chiar deţinătorul acestuia.


26/34

(e asemenea! @@? nu oferă nici o cale prin care clientul să afle dacă situl

comerciantului este cu adevărat autorizat să accepte plata cu cărţi de credit şi că nu este doar

un sit pirat! proiectat cu scopul de a colecţiona datele despre astfel de carduri )crac#ers*.

Pro"lema a fost rezolvata prin apariţia unor noi tehnologii denumite @'8 )@ecurit9 'lectronic

8ransaction*! dezvoltata de asterCard şi Disa. @et rezolvă pro"lema autentificării prin

asignarea unor certificate digitale att clientului! căt şi comerciantului. @et oferă o securitate

sporită faţă de cea tradiţională. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numărul de card al

clientului! @'8 ,l criptează de o manieră care asigură faptul că doar consumatorul şi

instituţiile financiare a"ilitate au acces la el. iecare dintre actorii implicaţi ,ntr+o tranzacţie

)comerciant! client sau instituţie financiară* foloseşte certificatul @'8 privat! care 4oacă şi rol

de autentificare! ,n con4uncţie cu cheile pu"lice asociate certificatelor care identifică pe

ceilalţi actori. În practică! o companie terţă )Derisign* oferă serviciul de a furniza certificate

digitale clienţilor săi! deţinătorii de cărţi de credit.

Ct priveşte comerciantul! procesul este similar3 ,n momentul efectuării unei

cumpărături on+line! ,nainte de a se realiza vreun schim" de date ,n vederea demarării

tranzacţiei! soft-are+ul care integrează tehnologia @'8 validează identitatea comerciantului şi

a deţinătorului cărţii de credit! procesul de validare constă ,n verificarea certificatelor emise

de furnizori autorizaţi de astfel de servicii6

acturile de plată )e+invoice* + cărţile de credit reprezintă cea mai comună soluţie ,n

modelul 57C şi 575. Dolumul tranzacţiilor ,n sectorul 575 este mult mai mare faţă de

volumul tranzacţiilor efectuate prin intermediul cărţii de credit. /n alt motiv este că

ma4oritatea companiilor au utilizat de4a acest instrument ,n forma sa clasică şi schim"area

modalităţii de plată ar impune o reorganizare a proceselor economice! care ar necesita costuri

prea mari. Procedura de plată prin e+invoice este următoarea + valoarea tranzacţiei necesare

este transmisă automat la furnizori printr+un sistem informatic! acestea răspund printr+o

factură care urmează a fi plătită prin diferite mi4loace. @unt necesare metode securizate pentrufiltrarea accesului la "azele de date interne ale companiei. @tandardul '(I )'lectronic (ata

Interchange* oferă o infrastructură ,n acest scop. Pro"lema ma4oră o constituie legislaţia

comercială a fiecărei ţări care ar tre"ui să recunoască vala"ilitatea facturilor electronice.

2vanta4ele facturii electronice ţin de reducerea costurilor pentru transmitere şi de micşorarea

posi"ilităţilor de apariţie a erorilor6

Cecurile electronice )Internet cheUues* + GetCheUue + un sistem dezvoltat la

Information @ciences Institute of the /niversit9 of @outhern California + ---.usc.edu .Cumpărătorul şi vnzătorul tre"uie să ai"ă un cont deschis pe situl GetCheUue. Pentru


27/34

asigurarea securităţii este folosită identificarea prin protocolul Xer"eros şi parolă. Pentru a

plăti prin cec! tre"uie instalată la client un soft-are special care lucrează asemenea unui

carnet de cecuri. /n client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui soft-are.

Comerciantul poate ridica "anii de la "ancă sau poate folosi cecul digital pentru o tranzacţie

cu alt furnizor. /n cont special din reţea verifică validitatea cecului şi ,n caz afirmativ trimite

un mesa4 de accept comerciantului care va livra apoi "unurile. 'emple3 Pa9Go-! serviciu

dezvoltat de Ci"erCash + ---.ci"ercash.com sau echech + www.echeck.org

Cărţile de de"it )de"it cards* necesită introducerea unui număr personal de identificare

)PIG* şi utilizarea unui dispozitiv hard-are care sa citească informaţia pe "andă magnetică a

cărţilor de credit. + nu este posi"ila pe Internet. Posi"il să fie ,nlocuite "enzile magnetice cu

cipurile electronice folosite pentru smart card+uri! ce vor ,nlocui cărţile de credit.

5anii electronici )e+cash* + utilizează un soft-are pentru a salva pe disc magnetic

echivalentul "anilor lichizi ,ntr+o formă digitală. 2vanta4ul acestui sistem ,l reprezintă costul

transferului de "ani care este aproape nul )costul coneiunii la Internet*. Pentru a primi "ani

este necesară accesarea unei casierii automate )virtuale* disponi"ile pe -e" sau deplasarea la

un automat "ancar! de unde pot fi ridicaţi "anii electronici direct din contul "ăncii sau prin

sistemul de plata cu carte de credit. (ificultatea folosirii e+cash reprezintă implementarea unei

securităţi care să garanteze că acestea nu pot fi alteraţi. /tilizarea tehnologiilor de criptare! a

semnăturilor digitale! şi a semnăturilor electronice a4ută la reducerea posi"ilităţilor de fraudă

care să facă imposi"il de utilizat mai mult de o singura dată. & altă condiţie este ca "anii

electronici nu tre"uie să dezvăluie identitatea persoanei care a plătit cu ei! tre"uie să fie

anonimi. @istemul de plată nu tre"uie sa ai"ă ca intermediar o "ancă! doar ,ntre cei doi

parteneri implicaţi. 'emple3

---.digicash.com ---.c9"ercash.com ---.milicent.digital.com

Cardul inteligent )smart card* este popular ,n 'uropa &ccidentală. Permite stocarea

informaţiilor suplimentare despre clienţi ,n afară de păstrarea "anilor pe cipul cardului. 5anii

de pe card sunt salvaţi ,ntr+o formă criptată şi sunt prote4aţi printr+o parolă. Pentru a plăti este

necesară introducerea acestuia ,ntr+un terminal hard-are. (ispozitivul necesită o cheie

specială emisă de "ancă pentru a se transfera "anii ,n altă direcţie. Putem merge la "ancă!

,ncărca cardul şi să plătim prin Internet. 2vanta4e3 securitate! simplitatea utilizării! efectuarea

directă fără intermediari! costul scăzut al tranzacţiilor. onde + area 5ritanie! Leld+Xarte +

Lermania.

http://www.echeck.org/http://www.digicash.com/http://www.cybercash.com/http://www.digicash.com/http://www.cybercash.com/http://www.echeck.org/


28/34

3.2.8 Momentul efectu6rii $l6ţii electronice

Plata ,nainte de tranzacţie + un sistem de acest gen funcţionează prin salvarea "anilor

digitali pe un disc sau pe un smart card + care poate fi considerat ca o formă digitală a "anilor

o"işnuiţi. /n fişier care conţine "anii digitali este numit portofel virtual )virtual -allet* şi pot

fi folosiţi oricnd pentru a plăti on+line produse şi servicii. 2vanta4ul portofelului virtual

constă ,n faptul că este anonim. (ezavanta4 + daca este pierdut! "anii sunt pierduţi.

Plata pe loc necesită accesul direct la "aza de date internă a "ăncii şi a ofertantului de

plată electronică! iar securitatea tre"uie sa fie implementată mai strict )cărţile de de"it*6

Plata după tranzacţie. @istemul cărţilor de credit este cea mai comună formă de

asemenea plată.

3.3. E-commerce-ul rom9ne"c la "f9r:itul anului 2;;/

Conform Disa International3 ,n trimestrul II 7::B! s+au efectuat circa E;:: de tranzacţii

comerciale online unde romanii au cheltuit aproimativ 1 milion > dintre care3 BBJ din sumă

s+a cheltuit ,n @/2! 7:J ,n Italia! 1;J in 2nglia! iar restul in magazine din alte ţări. Daloarea

medie a unei tranzacţii a fost de circa >1AA.

8ot conform Disa International3 În aceeaşi perioadă! ,n magazinele virtuale romneşti!

s+au cheltuit circa. =.:::>! cu o medie de 7 tranzacţii F zi. Cei care au cheltuit cel mai mult au

fost cetăţenii americani )A1J* urmaţi de "ritanici )A:J*.

Conform RomCard3 E::.::: deţinători de carduri! A: comercianţi configuraţi pentru

tranzacţii online şi B "ănci oferă suport ,n Romnia pentru tranzacţii online )2lpha 5an#!

5CR! 5CI8 şi Raiffeisen* prin programele Derified "9 Disa şi A( @ecure.

Capitolul BProiectarea şi programarea ,n PHP a magazinului virtual

B.1 &"iective


29/34

B.7 @tructura magazinului şi "aza de date

@tructural! magazinul este compus din trei ...

@ecţiunea de prezentare6

@ecţiunea de client6

@ecţiunea de administrare.

B.7.1. @ecţiunea de prezentare se adresează vizitatorului o"işnuit! ne,nregistrat! care

poate afla informaţii despre magazin! poate avea acces la catalogul de produse şi poate afla

mai multe detalii despre firmă! magazin sau un anume produs prin completarea unui formular.

Răspunsul va fi trimis prin e+mail utilizatorului. Principalele pagini care sunt accesi"ile

acestui tip de utilizator )guest* sunt3 inde.php! magazine.php! produse.php şi contact.php.

Pentru a avea acces la comenzi! un oaspete al magazinului virtual va tre"ui să se ,nregistreze!

folosind pagina usernou.php.

B.7.7. @ecţiunea de client este disponi"ilă utilizatorilor ,nregistraţi. 2ceştia au

posi"ilitatea! pe lngă facilităţile o"işnuite oferite unui oaspete! să comande produse. Pentru

aceasta ei au la dispoziţie un coş de cumpărături ,n care pot adăuga sau din care pot scoate

produse pe parcursul navigării. ?a sfrşit pot trimite comanda printr+un singur clic#. Paginile

principale aflate la dispoziţia unui client sunt comanda.php şi modVuser.php! unde clienţii au

acces la datele personale! pe care le pot modifica după dorinţă! inclusiv parola de acces.

B.7.A. @ecţiunea de administrare este accesi"ilă administratorului magazinului virtual!

care poate fi un anga4at cu acces la produsele magazinului! nu neapărat programatorul

magazinului. /n administrator are acces la toate paginile magazinului! ,n plus el putnd

adăuga sau modifica produse! vizualiza comenzi şi formulare de contact ale utilizatorilor!

modifica date! niveluri de acces ale utilizatorilor ori ştergere utilizatori! răspunde la mesa4e

sau ştergerea lor! prelucrare comenzi sau ştergere manuală a acestora ,n cazul ,n care nu suntconfirmate. (e asemenea! un administrator nu are acces la parola unui utilizator! el

neputndu+se loga ca şi client folosind numele şi parola acestuia. 'ste o procedură normală ,n

e+commerce! toate parolele fiind stocate criptat ,n "aza de date! dndu+i clientului impresia de

siguranţă. &ricum! un administrator are acces la ,ntreaga "ază de date! putnd manipula

informaţia după dorinţă.

B.7.B. 5aza de date folosită este cea aparţinnd serverului 9@? şi conţine E ta"ele3

useri! dateuseri! categorii! produse! cart! comanda! contact.8a"ela useri este de tip 9I@2 şi are următoarele cmpuri3


30/34

Camp 8ip Proprietati Gul @etare de "aza 'traid "igint)B* Gu autoVincrementnume varchar)1* Gu

parola varchar)1* Gulevel tin9int)1* Gu 1

id Y id+ul unic al utilizatorului! fiind şi inde primar

nume Y numele utilizatorului! aşa cum va fi el recunoscut de sistem. @criptul de

,nregistrare va o"liga acest cmp să ai"ă o dimensiune ,ntre şi 1 caractere.

parola Y parola criptată a utilizatorului. Zi ,n acest caz! scriptul va condiţiona

dimensiunea parolei ,ntre şi 1 caractere.

level3 nivelul de acces3 : Y administrator! 1 Y client

8a"ela dateuseri este de tip 9I@2 şi are următoarele cmpuri3

Camp 8ip Proprietati Gul @etare de "aza 'traid "igint)7:* Gu autoVincrementnume varchar)E:* Gufirma varchar)1::* Gulocalitate varchar);:* Guemail varchar)1::* Gutelefon varchar)7:* Gumo"il varchar)7:* Gufa varchar)7:* Guuser varchar)7:* Gudata date Gu ::::+::+::

id Y indeul primar al ta"elei6

nume Y numele complet al clientului6

firma Y cmp facultativ! reprezintă firma căreia ,i aparţine clientul6

localitate Y localitatea de reşedinţă6

email Y adresa de e+mail a clientului6

telefon Y cmp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului fi al clientului!

pentru contactare6

mo"ilY cmp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului mo"il al clientului!

pentru contactare6

fa Y cmp facultativ! destinat pentru memorarea faului clientului! pentru contactare6

user Y numele de utilizator! identic cu cmpul nume din ta"ela useri6

data Y data ,nregistrării clientului.

8a"ela categorii este de tip 9I@2 şi are următoarele cmpuri3


31/34

Camp 8ip Proprietati Gul @etare de "aza 'traid "igint)7:* Gu autoVincrementnumecat tet Gu

id Y indeul primar al ta"elei6numecat Y numele categoriei.

8a"ela produse este de tip 9I@2 şi are următoarele cmpuri3

Camp 8ip Proprietati Gul @etare de "aza 'traid "igint)7:* Gu autoVincrementcategorie tet Gunume tet Gucod varchar)1;* Gu

pret varchar)7:* Guum varchar)1:* Guculoare tet Gumarime varchar)7:* Gufisier tet Gufisierm tet Gutag varchar)7:* Gudescriere tet Guvitrina tin9int)7* Gu :unicat tin9int)7* Gu :


categorie Y categoria ,n care se află produsul! avnd corespondent ,n cmpul numecat

al ta"elei categorii6

cod Y codul produsului6

pret Y preţul produsului6

um Y valuta6

culoare Y culoarea produsului6

marime Y mărimea produsului6

fişier Y numele fişierului care stochează imaginea produsului6

fişierm Y numele fişierului de dimensiune redusă care stochează imaginea produsului6

tag Y eticheta produsului Y aceasta poate avea una din următoarele valori3 de vnzare!

indisponi"il! oferta şi special! valori implementate prin program6

descriere Y cmp de tip tet! care memorează caracteristici distincte ale produsului6

vitrina Y cmp cu două valori! care sta"ileşte dacă produsul va fi afişat ca primul pe

coperta catalogului! ,n dreptul categoriei corespunzătoare6


32/34

unicat Y cmp care sta"ileşte dacă produsul este unicat sau nu.

8a"ela cart este de tip 9I@2 şi are următoarele cmpuri3

Camp 8ip Proprietati Gul @etare de "aza 'traid "igint)7:* Gu autoVincrementuser varchar)7:* Gudata date Gu ::::+::+::idVprod "igint)7:* Gu :numeprod tet Gu

"uc int)B* Gu :nrVcart "igint)7:* Gu :


user Y numele de utilizator! identic cu cmpul nume din ta"ela useri6data Y data comenzii6

idVprod Y id+ul produsului comandat6

numeprod Y numele produsului comandat! lăsat aici pentru o mai rapidă folosire a

ta"elei6

"uc Y numărul de produse comandate6

nrVcart Y numărul de ordine al coşului de cumpărături.

8a"ela comanda este de tip 9I@2 şi are următoarele cmpuri3

Camp 8ip Proprietati Gul @etare de "aza 'traid "igint)7:* Gu autoVincrementnrVcart "igint)7:* Gu :data date Gu ::::+::+::valoare varchar)7:* Guconfirmat varchar)B* Gustare varchar)1::* Guo"servatii tet Gu

vazut varchar)B* Gu


nrVcart + numărul de ordine al coşului de cumpărături! corespondent cu cmpul cu

acelaşi nume din ta"ela cart.

data Y data comenzii6

valoare Y valoarea totală a comenzii6


33/34

confirmat Y cmp disponi"il pentru confirmare. (acă clientul trimite un e+mail de

confirmare! acest cmp va fi setat la valoarea da prin cod! altfel! comanda nu va putea fi

confirmată şi nu va fi luată ,n considerare

stare Y starea onorării comenzii + aceasta poate avea una din următoarele valori3

aplicată! confirmată! ,n procesare şi confirmată! valori implementate prin program6

o"servaţii Y cmp aflat la dispoziţia administratorului! pentru adnotări6

văzut Y cmp cu două valori! indicnd dacă această comandă a fost sau nu vizualizată

de către administrator! foarte util ,n cazul unui număr mare de comenzi! pentru că se poate

realiza foarte uşor un filtru al vizualizării.

8a"ela contact este de tip 9I@2 şi are următoarele cmpuri3

Camp 8ip Proprietati Gul @etare de "aza 'traid "igint)7:* Gu autoVincrementnume varchar)E:* Gufirma varchar)1::* Gulocalitate varchar);:* Guemail varchar)1::* Gutelefon varchar)A:* Gumo"il varchar)A:* Gufa varchar)A:* Guo"servatii tet Gu

data varchar)7:* Guora varchar)7:* Guvazut char)A* Gu


nume Y numele vizitatorului din formularul Contact6

firma Y firma vizitatorului! dacă eistă! din formularul Contact6

localitate Y localitatea vizitatorului din formularul Contact6

email Y adresa de e+mail6telefon Y telefonul fi de contact al vizitatorului din formularul Contact6

mo"il + telefonul mo"il de contact al vizitatorului din formularul Contact6

fa Y numărul de fa de contact al vizitatorului din formularul Contact6

o"servaţii Y tetul de contact6

data Y data trimiterii formularului6

ora Y ora trimiterii formularului6

vazut Y cmp pentru filtrarea formularelor văzute de către administrator.


34/34

8a"ela contact poate deveni foarte importantă ca instrument al strategiei de mar#eting

al magazinului virtual. Chiar dacă se putea opta foarte uşor pentru trimiterea formularului prin

e+mail! a fost aleasă stocarea acestora ,n "aza de date pentru a putea avea mai uşor acces la

pro"lemele clienţilor. Ztiind că o căsuţă de mail poate deveni foarte aglomerată de e+mailuri

nesolicitate! pro"lema ar fi ca! ,n cazul unui număr foarte mare de mesa4e! unele din ele să

devină potenţial pierdute. @tocarea acestora ,ntr+o ta"elă provoacă att atenţionarea

administratorului! ct şi necesitatea ca acesta să le citească! ele fiind marcate ca necitite iniţial!

starea acestora schim"ndu+se numai după acesta le deschide.

B.A uncţionare

@ite+ul este structurat su" formă de ta"el! fiind ,mpărţit ,n trei părţi3 header! conţinut şi

footer. Header+ul şi footer+ul se vor repeta ,n fiecare pagină! funcţia

include)%numeVfisier.php%* permiţnd scrierea codului doar o singură dată! includerea

acestuia făcndu+se foarte uşor.

Realizarea Unui Magazin Online

Documents

Transcript of Realizarea Unui Magazin Online