Realismul Clasic Si Moara Cu Noroc

8/19/2019 Realismul Clasic Si Moara Cu Noroc

1/15


2/15

* - determinarea sociala a personajelor )tema de inspiratie fiind viata sociala*

care isi fauresc propriul destin+

". Indrumatori ai #enomenului cultural$literar

vandu-l ca inaintas pe 4icolae 5ilimon )Ciocoii vechi si noi*, Slavici este unul

dintre stralucitii repre!entanti ai relismului oiectiv in literatura noastra, un precursor

al pro!ei lui $iviu Rereanu ) Ion*, prin vocatia de a picta mediul social si de a crea

tipolo%ii comple(e, pătimaşe#

Scriitor realist, Slavici oserva viata cu oiectivitate, atat inele cat si raul

inevitail e(istent in ea, nota lui distincta #iind cea etic$educativa, morali!atoare#

Spre deoseire de scriitorii dinaintea lui, Slavici nu impune personajelor o comportare

ri%ida, dictata de prejudecati, ci le ofera liertatea de a se manifesta conform propriilor

indemnuri, relevandu-ne, astfel, modul in care ajun% oamenii sa involue!e, sa se

de!umani!e!e# crea personaje prin care sa arati ca societatea in care traiesc si

ale%erile %resite din viata lor e(ercita influente ce le transforma caracterul repre!enta,

pentru vremea lui Slavici, o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii

metodei realiste in arta literara#

Slavici nu infrumusetea!a cu nimic viata personajelor sale, considerand ca

fiecare personaj are propriul destin, care oricum se va implini si ca literatura nu

reprezinta altceva decat o oglinda fireasca a realitatii# &e aceea, el nu se simte in

niciun fel oli%at sa e(plice nimic, este oiectiv si realist, descriind cat mai fidel

intamplarile ce il impin% pe fiecare personaj pe drumul destinului#

6alentul sau e(ceptional se vede in descrierea si evocarea lumii taranesti a

rdealului, fiind cel care introduce o realitate populara inaintea lui Creanga in

literatura romana )6udor 7ianu*#

NUVELA REALISTA DE FACTURA PSIHOLOGICA

MOARA CU NOROC

(Ioan Slavici)

1. Incadrare in context

Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela realista de #actura psi%olo!ica,

pulicata in 1881, in volumul Novele din popor , aceasta devenind una dintre scrierile

repre!entative pentru vi!iunea lui Slavici asupra vietii in %eneral si asupra lumii satului


3/15

in particular# In scrierile sale se reflecta mai ales lumea satului transilvanean, dominat

de norme patriar.ale, in care ec.ilirul este asi%urat de elementele de traditie# Iesirea

din norma produce de!ec.iliru si atra%e dupa sine sanctiunea# Morala reli!ioasa este

convertita intr-o etica a raporturilor interumane si devine principiul de #unctionare a

acestei lumi.

. Incadrare in specie si curent literar

pera literara Moara cu noroc este incadrata ca nuvela deoarece este o specie

epica in pro!a, de dimensiuni medii, cu o constructie ri%uroasa, avand un sin%ur fir

narativ central# Remarcam, de asemenea, conci!ia intri%ii, tendinta de oiectivare a

perspectivei narative si verosimilitatea faptelor pre!entate# 9ersonajele sunt relativ

putine, caracteri!ate succint, insa %ravitea!a in jurul personajului principal#

:onform opiniei lui ;eor%e :alinescu, Moara cu noroc este o nuvela cu

subiect de roman& prin ri%uro!itatea conflictului si prin felul in care autorul reliefea!a

personajele centrale' ;.ita, $ica, na sunt caractere puternice, cu predispo!itii

sufletesti innascute, care evoluea!a in functie de imprejurari si, mai ales, de destin#

pera studiata este o nuvela psi%olo!ica prin tematica, prin conflict interior,

prin modalitatile de caracteri!are a personajului si de investi%are psi.olo%ica,

introspectie# In nuvela psi.olo%ica, accentul cade asupra comple(itatii personajului,

asupra transformarilor interioare ale constiintei sale )deci asupra conflictului interior*

si asupra tensiunilor sufletesti traite de acesta# 4aratorul surprinde %andurile

personajelor, dovedindu-se un un cunoscator atat al psi.olo%iei masculine cat si al

celei feminine, conturand astfel un personaj feminin memorail )na*#

;.ita, personajul principal al nuvelei, decide sa renunte la statutul de ci!mar in

favoarea celui de carciumar# &orinta sa de imo%atire rapida, indiferent de mijloace, il

va transforma intr-o victima a propriilor sale aspiratii ) fortuna labilis < soarta capata o

alta turnura fata de cea dorita de ;.ita*# :aracteri!area personajului se reali!ea!a prin

tehnica analizei/ investigatiei psihologice. utoanali!a, monolo%ul interior de factura

traditionala si acela reali!at in stilul indirect-lier, scenele dialo%ate, insotite de notatia

%esticii, a mimicii si a tonului vocii sunt principalele modalitati de caracteri!are prin

care se urmareste evolutia personajului in planul constiintei#

". 'i(iune despre lume

3


4/15

7i!iunea despre lume in nuvela lui Slavici este confi%urata conform principiilor

scriitorului ardelean, care isi construieste suiectele si personajele pornind de la te(e

morale si principii etice #erme& a#late la )a(a societatilor traditionale #

6e!a de la care porneste Slavici este formulata in cuvintele atranei )alter ego-

ul autorului* din incipitul nuvelei si se refera la raportul dintre o%atie si fericire#

9otrivit acesteia, fericirea nu treuie cautata in unastarea materiala otinuta cu orice

pret' Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea

colibei tale te face fericit. 5ra!a concentrea!a astfel te!a morala care validea!a

constructia rotunda a suiectului# Saracia aici este asociata cu fericirea, in timp ce

o%atia poate deveni o posiila sursa de nefericire, daca omul doreste cu orice pret sa

provoace modificari in destinul sau# =entionam ca, desi s-ar parea ca atrana e(clude

asocierea dintre o%atie si fericire, fra!a treuie citita nuantat' cele doua valori nu se

e(clud, dar nici nu se suprapun decat in masura in care sunt insotite de liniste

)inteleasa ca pace sufleteasca* si de munca cinstita#

*. +erspectiva narativa

Intamplarile din naratiunea realista sunt relatate la persoana a III-a )focali!area

!ero, vi!iune dindarat*, din perspectiva unui narator omniscient, omnipre!ent, soru,

detasat# Interferenta dintre planurile naratorului si cel al personajelor se reali!ea!a prin

folosirea stilului indirect lier ) Ana isi calca pe inima si se dete la oc !...". #a urma

urmelor, de ce sa nu oace$*

4uvela are un ritm epic neomo!en& prin modi#icari ale timpului povestirii,

relatarea evenimentelor nu se reali(ea(a linear& cronolo!ic& insa inlantuirea dintre

capitole se face prin te.nici epice diverse% dialogul )la inceputul nuvelei*, descrierea la

timpul pre!ent ) capitolele al II-lea si al III-lea*, semnalarea unei relatii temporale de

anterioritate fata de cele povestite inainte )capitolul al X7I-lea*# sadar, inlantuite

temporal si cau!al, #aptele sunt credi)ile& verosimile#

9e lan%a perspectiva oiectiva a naratorului, intervine te%nica punctului de

vedere in interventiile simetrice ale atranei, din incipitul si finalul nuvelei# In

cuvintele acesteia se ascunde insa vocea auctoriala, iar intentia morali!atoare este

astfel pusa su masca oiectivitatii#

,. Tema

0


5/15

Tema #amiliei este una dintre cele mai prolifice din literatura, deoarece permite

surprinderea unui proces comple( de interrelationari umane, care presupune ilustrarea

acestuia prin impune desfasurari epice ample# 4uvela, ca specie medie, mi!ea!a in

reali!area temei pe ri%uro!itate compo!itionala, pe o intri%a si un conflict concentrat#

4uvela Moara cu noroc aordea!a tema #amiliei traditionale, pe care o suordonea!a

temei destinului si o pune su semnul dramei comunicarii#

6ema operei poate fi privita din mai multe perspective'

- din perspectiva sociala, nuvela pre!inta incercarea lui ;.ita de a-si sc.ima

statutul social )din ci!mar vrea sa devina .an%iu* si de a asi%ura familiei sale un trai

indestulat, lucru posiil de atins si deloc condamnail+

$ din perspectiva morali(atoare, nuvela pre!inta consecintele nefaste ale

dorintei lui ;.ita de inavutire prin orice mijloace, lucru cate%oric reprosail+

- din perspectiva psi%olo!ica, nuvela pre!inta conflictul interior trait de ;.ita,

care, dornic de prosperitate economica, isi pierde pe rand increderea in sine si in

familie, osciland in permanenta intre ,,a se rupe> de nele%iuirile lui $ica si intre a se

ucura in continuare de ,,anii murdari>, proveniniti de la acesta#

6ema nuvelei susţine caracterul realist )o%lindirea vieţii sociale - conflictul

e(terior, intre ;.ita si familie si intre ;.ita si societate, care nu-i ofera posiilitatea

imo%atirii rapide*, dar şi pe cel psi.olo%ic al nuvelei )conflictul interior*' efectele

ne%ative ale dorinţei de îmo%ă ire cu orice pret, incalcand orice norma morala, etica#ț

4uvela sustine astfel un mesaj morali!ator, su%er"nd că %oana după avere distru%e

liniştea sufletească şi are consecinţe dramatice#

-. Elemente de structura si compo(itie

Raportul dintre incipit si #inal ilustrea!a conceptia despre constructia

suiectului' frumos e numai ceea ce e pe deplin format, desavarsit, perfect, rotunit,

intreg , afirma Ioan Slavici# stfel, scriitorul porneste intotdeauna de la o te!a morala,

pe care uneori o formulea!a prin intermediul unui personaj, pentru ca desfasurarea

epica sa confirme aceasta te!a, iar finalul sa aduca pedeapsa ori rasplata cuvenita

personajului principal, in functie de modul in care acesta se raportea!a la te!a

anuntata# sadar, incipitul si #inalul sunt construite in c.ip simetric, atrana, personaj

episodic )si cate%oric un alter ego al autorului*, rosteste cele doua replici )in prolo% siepilo%* < te!e ale nuvelei, privitoare la sensul fericirii si la forta destinului# ?atrana


6/15

este %arantul ordinii morale, ea tine le%atura cu divinitatea si asi%ura ocrotirea familiei,

atata timp cat familia respecta normele moralitatii' avea un ginere harnic, o fata

norocoasa, doi nepoti sprinteni, iara sporul era dat de la &umnezeu, dintr-un castig

facut cu bine. 9rin intentia morali!atoare, dar si prin constructia simetrica, circulara

)cuvintele atranei, descrierea drumului*, nuvela este realist$clasica#

Incipitul nuvelei surprinde relatiile din familia lui ;.ita, personajul principal#

cesta este casatorit cu na, impreuna cu care are un copil, si locuieste cu soacra sa#

:ei trei au un trai modest, caci ;.ita, ci!mar fiind, nu are suficienti clienti in sat

pentru a-si imunatati starea financiara a familiei# :a atare, planuieste sa arende!e o

carciuma, numita Moara cu noroc, loc in care in trecut isi duceau oamenii ucatele la

macinat# ;.ita si soacra sa sunt surprinsi in aceasta scena de dialo%, sfatuindu-se cu

privire la oportunitatea acestei afaceri# 9rin cuvintele sale, soacra formulea!a te!a

morala a nuvelei, cu rol premonitor, privitoare la sensul fericirii' omul sa fie multumit

cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit #

5ra!a concentrea!a vi!iunea despre lume, traditionala si conservatoare, care asocia!a

fericirea cu saracia si cu linistea# Raspunsul lui ;.ita, de pe o po!itie opusa, ii creea!a

ima%inea unei persoane active, dinamice, .otarata si desc.isa catre sc.imare# In plus,

;.ita isi descopera acum spiritul practic, puterea de initiativa# Replica soacrei indica

rolul ei de sfatuitor, care insa nu trece peste deci!iile aratului' voi faceti dupa

gandul vostru, si stiti prea bine ca, daca voi va duceti la moara, nici vorba nu poate fi

ca eu sa raman aici#

inalul o readuce in prim-plan pe atrana# ceasta inc.eie simetric nuvela,

printr-o replica privitoare la destinul implacail, formuland te!a morala a nuvelei, cu

privire la destin' asa le-a fost data' vertismentul initial isi confirma astfel valoarea de

adevar universal, implacail in ordinea unei lumi ordonate conform unor principii

morale solide# :ei doi soti mor in conditii dramatice, na ucisa de ;.ita, iar ;.ita ucis

de Răuţ, din ordinul lui $ica# @anul de la Moara cu noroc arde in intre%ime, iar

intrea%a a%oniseala, casti%ata atat prin munca, cat si prin mijloace necinstite, se

risipeste# &estinul nu iarta, cum nu iarta nici moralistul Slavici# Se salvea!a doar cei

inocenti < copiii celor doi soti < si cei virtuosi < atrana#

A


7/15

:onstruita prin continue acumulari si i!ucniri ale tensiunii epice, nuvela are un

ritm epic neomo%en, timpul povestirii modificandu-se, momentele de naratiune

retrospectiva re!umate alternand cu cele de situare in pre!entul desfasurarii actiunii#

catuita din 1/ capitole, nuvela are un suiect concentrat, actiunea

desfasurandu-se de la Sf# ;.eor%.e pana de 9asti# In expo(itiune, ;.ita, ci!mar sarac,

dar onest, .arnic si muncitor, .otaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc,

pentru a casti%a rapid ani# :arciuma este ase!ata la rascruce de drumuri, i!olata de

restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase# vreme, afacerile ii mer% ine lui

;.ita, iar carciuma devine un loc umani!at de cand ;.ita este acolo cu familia#

amenii nu mai spun ca vor opri la .an, ci ca se vor opri la (hita, semn al

sociailitatii lui# Relatiile de familie sunt infloritoare, familia este prospera si cunoaste

pacea sufleteasca' )ambata de cu seara locul se de*erta, si (hita, aungand sa mai

rasufle, se punea cu Ana si cu batrana sa numere banii, si atunci el privea la Ana, Ana

privea la el, amandoi priveau la cei doi copilasi, caci doi erau acum, iara batrana

privea la catesipatru si se simtea intinerita...

Intri!a o constituie aparitia lui $ica Samadaul la Moara cu noroc, seful

porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, personaj ne%ativ, autoritar,

recunoscut ca fiind stapan al locurilor# 7estimentatia )iciul purtat la rau-semn de

putere* si mai ales monolo%ul )mai de%raa decat dialo%ul* pe care Samadaul il are cu

;.ita, spunandu-i ca el doreste sa stie tot ce misca, declansea!a in sufletul lui ;.ita

conflictul interior si tulura ec.ilirul familiei# cum, pentru prima oara, ;.ita este

nesincer cu sotia sa, na, evitand sa-si destainuie sentimentele de neliniste#

0es#asurarea actiunii ilustrea!a procesul treptat al instrainarii carciumarului

fata de familie, care, dornic sa faca avere, se indepartea!a treptat de na si devine

complicele lui $ica la diverse nele%iuiri, primind de la $ica anii otinuti din jafuri si

crime# Initial, ;.ita nu face nimic decat sa tainuiasca informatii si sa te!auri!e!e ani

pentru $ica, dar noul statut de aliat al Samadaului il oli%a sa se ascunda de sotia sa# In

timp, tensiunea dintre el si $ica se amplifica, iar $ica preia controlul asupra lui ;.ita,

care, orit de patima anului, isi pierde luciditatea# Bste anc.etat in doua randuri, fiind

acu!at de complicitate in jefuirea arendasului si c.iar in uciderea unei femei si a unui

copil, dar nu se poate dovedi nimic# =ustrarile de constiinta alternea!a cu momentelede sinceritate in care isi cere iertare fata de sotie, isi cumpara arma, doi caini si o slu%a

C


8/15

credincioasa, pe =arti, un ungur inalt ca un brad , insa setea de inavutire rapida il

determina sa ia parte la nele%iuirile lui $ica#

+unctul culminant al nuvelei ilustrea!a de!umani!area lui ;.ita# :arciumarul

se alia!a cu jandarmul 9intea, fost .ot de codru si tovaras al lui $ica, pentru a-l da in

vilea% pe Samadau, insa nu joaca cinstit, caci doreste sa isi pastre!e o parte din anii

otinuti din afaceri necurate# $a saratorile 9astelui, ;.ita isi arunca sotia in ratele

lui $ica, lasand-o sin%ura la carciuma, in timp ce el mer%e sa-l anunte pe jandarm ca

$ica are asupra lui anii furati# &e!%ustata de lasitatea sotului, na i se daruieste lui

Samadau# :and se intoarce si isi da seama de acest lucru, ;.ita o ucide pe na, iar

acesta este la randul lui omorat de catre Raut, din ordinul lui $ica#

0e(nodamantul este, ineinteles, tra%ic' un incendiu provocat de oamenii lui

$ica mistuie carciuma Moara cu noroc# 9entru a nu fi prins si a nu ii face pe plac

jandarmului 9intea, $ica se sinucide, lovindu-se cu capul de un salcam# Sin%urele

personaje care supravietuiesc sunt atrana si copiii, virtuosii si inocentii, nuvela avand

astfel un final morali!ator#

/. Con#lictul

5iind o nuvela psi.olo%ica, in Moara cu noroc conflictul principal este cel

moral-psi.olo%ic# 9ersonajul principal, ;.ita, traieste un puternic con#lict interior,

osciland intre dorinte puternice, dar contradictorii' dorinta de a ramane om cinstit, pe

de-o parte, si dorinta de a se imo%ati alaturi de $ica, pe de alta parte#

In constiinta personajului principal, conflictul interior duce la pierderea

increderii in sine, fapt care, in planul e(terior, afectea!a %rav relatiile sale de familie,

producandu-se un conflict secundar, con#lictul exterior, prin opo!itia dintre

perceptiile sale si ale familiei, dar mai ales prin confruntarea sa cu $ica Samadaul#

9ersonaj puternic, ;.ita crede initial ca ii poate tine piept lui $ica# ccepta

intrarea in afaceri necurate, cre!and ca a se pune rau cu Samadaul inseamna a-si

periclita viitorul# &esi constienti!ea!a ca se afla pe o cale a pier!aniei, desi vede cum i

se destrama familia, desi ar vrea sa-l dea pe mana politiei pe $ica, nu este dispus sa

renunte la casti%urile sale# &e aici si neputinta, si esecul sau#

. Relatii temporale si spatiale

8


9/15

ctiunea nuvelei se desfasoara intr-un spatiu real, transilvanean, fapt indicat de

secventele descriptive de la inceputul capitolului al II-lea' de la Ineu, drumul de tara o

ia printre paduri si peste +arini...

6impul desfasurarii actiunii este a doua jumatate a secolului al XIX-lea,

moment al aparitiei si de!voltarii relatiilor capitaliste la sat, iar indicii temporali de

ordin reli%ios indica derularea actiunii in interval de un an, de la Sfantul ;.eor%.e,

cand ;.ita ia in arenda carciuma, pana la 9aste, cand locul arde, iar prota%onistii mor#

&aca initial privirea este panoramica, surprin!and %eneralul de la nivelul

drumului, ea se focali!ea!a apoi asupra locului unde e situata carciuma, in vale, intr-un

loc ce poate aduce atat primejdie, cat si ocrotire# :arciuma este situata la o raspantie

de drumuri si, din acest punct de rascruce a destinului, potentialitatile sunt diverse,

c.iar anta%onice, orice fiind posiil, in functie de calea pe care ale%e personajul sa

mear%a# 9entru a ajun%e la carciuma, familia lui ;.ita parcur%e un drum, simolic

similar unei cai a destinului, un drum cu urcusuri si coorasuri, cam greu, drumul unei

vieti oisnuite pana acum, cu ucurii si %reutati# In descrierea drumului predomina

ima%inile vi!uale, care confera taloului caracter static, fi%urile de stil fiind putine,

majoritatea epitete simple, care asi%ura caracterul oiectiv al descrierii# 9eisajul este

pustiu, de!olant' nu zareai decat iarba si maracini, ramasitele...unei paduri% cioate,

radacini iesite din pamant, copacul pe umatate ars# &escrierea are functia de a

prevesti evolutia nefasta a intamplarilor' departe de a fi un loc norocos si enefic,

.anul de la Moara cu noroc se dovedeste a fi un spatiu al %.inionului si al raului#

2. Constructia persona3elor

dept al realismului, Slavici impune in nuvela sa o perspectiva oiectiva de

reflectare a realitatii# :a atare, personajele sale isi de!valuie caracterul prin ele insele

si prin raporturile pe care le stailesc unele cu altele, fara ca vocea naratorului sa

intervina cu judecati de valoare#

:aracteri!area directa reali!ata de catre narator este pre!enta in descrierea

aspectului fi!ic al personajelor, cum este ca!ul lui $ica# Blementele de portret e(terior

capata semnificatii si pentru ceea ce inseamna psi.olo%ia personajului, respectiv

statutul sau social, insa acestea sunt intuite de lector, fara a fi e(plicit formulate de

vocea auctoriala#

D


10/15

=ijloacele de caracteri!are indirecta sunt predominante si diversificate'

naratorul notea!a %esturile, replicile, reactiile personajelor, surprinde relatiile dintre ele

si cur%erea %andirilor acestora# &ialo%ul este repre!entativ pentru ilustrarea unor

trasaturi de caracter, de e(emplu scena din incipitul nuvelei, in care ;.ita si soacra sa,

aflati pe po!itii opuse, isi reliefea!a sc.emele mentale si comportamentele# 9rin

intermediul unor secvente de monolo% interior sunt redate %andurile si framantarile

personajelor, reali!andu-se investi%atia psi.olo%ica, introspectia# Ilustrativ in acest

sens este monolo%ul interior al lui ;.ita' i' Ce sa-mi fac$... Asa m-a lasat

&umnezeu' Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea$ Nici

cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare#

:aracteri!area personajelor se reali!ea!a si din perspectiva altor personaje, cum

este, de e(emplu, ca!ul nei, care oserva modificarile comportamentale ale sotului

sau' smtea c de catva timp barbatul ei s-a schimbat #

+ersona3ul principal din nuvela, 4%ita, este unul rotund, comple(, in jurul lui

polari!andu-se intrea%a actiune# Bl intra in relatie cu toate celelalte personaje, care ii

nuantea!a evolutia# 5ramantarile si transformarile sale interioare sunt urmarite cu

atentie si sunt redate fie direct de catre narator, fie prin stil indirect lier, fie direct de

catre alte personaje sau de catre el insusi# Statutul initial al personajului este reliefat la

inceputul nuvelei#

Referitor la relatia dintre 4%ita si soacra sa, dialo%ul de la inceputul nuvelei

este repre!entativ pentru ilustrarea unor trasaturi de caracter, fiind aici un mijloc de

caracteri!are a personajelor# 6ot acum se staileste si statutul initial al lui ;.ita, un

meserias, .arnic, om land si cumsecade, care doreste sa in arenda carciuma pentru a-i

oferi familiei sale, al carei cap este, un trai indestulator# spiratia lui e fireasca si nu-i

depaseste puterile# Soacra sa insa formulea!a te!a morala a nuvelei, conform careia

saracia aduce fericire, in timp ce o%atia poate fi o posiila sursa de nefericire#

Raspunsul lui ;.ita < autoritar < su%erea!a statutul personajului intr-o familie de tip

traditional' aratul este capul familiei# r%umentele sale sunt pertinente' avand o

profesie lipsita de cautare intr-un sat in care oamenii, saraci fiind, nu prea au nevoie de

ci!mar, unastarea lui si a familiei lui nu este reali!aila# Raspunsul dat soacrei il

situea!a pe o po!itie opusa acesteia, ca persoana activa, dinamica, .otarata si desc.isala sc.imare# In plus, ;.ita isi descopera acum spiritul practic, puterea de initiativa#

1


11/15

In scena primei aparitii a lui $ica Samadaul, cand acesta intreaa de carciumar,

atrana, care se afla alaturi de na, raspunde' Noi suntem# $ica vrea sa il cunoasca insa

pe ;.ita si se arata interesat de trecerea a trei oameni, care mancasera la .an fara sa

plateasca# ;.ita ii raspunse precaut, c.i!uit si c.iar .otarat, incercand sa-si impuna

punctul de vedere' &e carciumar sa nu intrebi niciodata, caci el vede si aude atat de

multe, incat trebuie sa uite degraba si sa nu mai tie nimica minte # 6ensiunea e

provocata de replica atranei, care clatina autoritatea lui ;.ita' Cum nu'$ )triga

batrana cu nerabdare. Cei trei porcari ce au baut atat de mult si n-au platit # $ica il

aordea!a acum dintr-o perspectiva autoritara si nu ii mai lasa dreptul la replica#

9lecarea lui $ica ii provoaca framantari interioare si primul moment de nesinceritate

din partea lui ;.ita dorind sa ascunda inaintea nevestei gandurile grele ce-l

cuprinsera#

:u privire la relatia dintre 4%ita si Ana, cei doi erau casatoriti si aveau doi

copii# $a inceput, aceasta relatie pare sa fie pusa su semnul iuirii sincere, dar si al

autoritatii masculine, intr-o familie de tip patriar.al# In dialo%ul dintre ;.ita si soacra

lui, na nu intervine, parand sa accepte fara re!erve deci!ia sotului ei#

Ima%inea raporturilor dintre cei doi soti este una tipic traditonala, in care

autoritatea aratului este recunoscuta, el fiind cel care ia deci!iile pentru familie#

5emeia se lasa in %rija sotului ei, care afisea!a mereu un spirit protector# ;.ita

aprecia!a calitatile sotiei sale si se ucura de atentia ei' inima ii rade cand Ana cea

inteleapta si asezata deodata isi pierde cumpatul si se arunca rasfatata asupra lui,

caci Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtirica, Ana era sprintena si

mladioasa... 5ra%mentul citat surprinde flu(ul %andirilor aratului, fapt su%erat de

seria de repetitii si enumeratii, si fi(ea!a relatile dintre soti su semnul afectivului

)rasfatata, tanara si frumoasa, frageda si subtirica, sprintena si mladioasa* si al

spiritualului )inteleapta si asezata*#

Relevanta pentru ilustrarea evolutiei )sau mai de%raa a involutiei* raporturilor

familiale este perspectiva nei, care oserva in timp modificarile comportamentale si

afective ale sotului sau' smtea ca de catva timp barbatul ei s-a schimbat # ;.ita

devine ursu! si impulsiv, iar nei incepe sa ii provoace teama' iti venea sa te sperii de

el, !...", isi pierdea lesne cumpatul si-i lasa urme vinete pe brate. !..."Nu maiindraznea sa-i vorbeasca desghetat ca mai nainte, caci se temea ca nu cumva el sa se

11


12/15

mnie si pe dnsa. cest citat reflecta faptul ca a intervenit raceala intre cei doi,

justificata prin vicierea relatiei de comunicare dupa intalnirea cu $ica Samadaul ) sa-i

vorbeasca desghetat ca mai nainte versus nu mai indraznea sa-i vorbeasca*# &in

perspectiva lui ;.ita, punctul sau sla este dependenţa fata de familie' avea insa

nevasta si copii si nu putea sa faca ce-i placea.

na oserva transformarile sotului, dar nu doreste sa renunte usor la dra%ostea

ei# $a inceput, incearca sa-i %aseasca scu!e lui ;.ita# Eneori, oserva in%andurarea

lui, dar nu indra!neste sa-l tulure' ea nu indraznea sa-l supere, ci se intreba mereu ce

o fi avand sotul ei. In repetate randuri insa, incearca sa restaileasca comunicarea,

increderea si transparenta, incearca de asemenea sa-l averti!e!e pe ;.ita asupra

pericolului' (hita' grai nevasta asezat. Nu vorbi cu mine ca si cand ai avea un copil

inaintea ta. u esti barbat si trebuie sa stii ce faci. e intreb numai0 nu vreau sa te

descos % tu iti da seama daca ai ori nu ai ceva sa-mi spui. 1a cum stii, dar eu iti spun,

si nu ma las inima sa nu-ti spun... na nu e doar diplomata, incercand sa nu raneasca

or%oliul unui arat autoritar, ci si e(trem de lucida# 5ramantarile sunt urmarite si din

perspectiva lui ;.ita' ar fi voit sa mearga la ea, sa-i ceara iertare si sa o impace, dar

nu putea0 era in el ceva ce nu-l lsa #

In timp, ;.ita, care vedea inainte in na femeia inteleapta si ase!ata, da dovada

de otu!itate si nu reali!ea!a ca alaturi de el se afla o femeie care l-ar putea ajuta' iara

tu esti buna, Ano, si blanda, dar esti usoara la minte si nu intelegi nimic% sunt cu tine

ca fara tine...# Refu!and comunicarea, ;.ita isi plan%e de mila pentru ca na se

indepartea!a de el' el era singur si parasit. Ana, pe care o privea cu atata drag mai

nainte, incetul cu incetul se instrainase de dansul si nu mai era vesela ca mai nainte...

:onflictul din interiorul cuplului se acuti!ea!a si su presiunea codului moral al

societatii# na traieste ea insasi un conflict interior' dra%ostea pentru sotul ei, pusa la

incercare pe masura ce ;.ita se inc.ide in sine, dorinta de a-si salva casnicia, dar si

rusinea de a avea un sot tal.ar# :omportamentul ei fata de $ica se modifica dupa ce

;.ita este judecat, aceasta cre!and ca $ica i-a salvat sotul de la e(ecutarea pedeapsei#

:and vede ca ;.ita continua sa aia un comportament ciudat fara sa-i e(plice cau!a,

na isi pierde de tot increderea in el# :omparandu-i pe cei doi, ;.ita i se pare un

fricos )o muiere imbacata in straie barbatesti* si ajun%e sa-i cede!e lui $ica# Bsecul

1


13/15

familiei lui ;.ita este in una masura un esec al comunicarii, cau!at, in parte cel putin,

de vanitatea masculina#

In ceea ce priveste relatia dintre 4%ita si Lica, remarcam faptul ca aparitia lui

$ica are loc printr-o scena relevanta pentru modul in care se construieste raportul

dintre forte dintre cei doi arati# $ica apare ca un stapan al locurilor si se impune prin

pre!enta sa autoritara# &ialo%ul cu ;.ita are initial aparenta unui intero%atoriu condus

de $ica# Samadaul il aordea!a dintr- perspectiva superioara, si nu ii mai lasa dreptul

la replica' u voiesc sa stiu todeauna cine umbla pe drum, cine trece pe aici, cine ce

zice si ce face, si voiesc ca nimeni in afara de mine sa nu stie. Cred ca ne-am inteles'

5actor estential in de!voltarea conflictului, lui $ica i se conturea!a acum

portretul fi!ic si moral, prin descriere si naratiune# :onfi%urarea ima%inii porneste

dinspre e(terior si vi!ea!a varsta si aspectul %eneral al trupului < inalt si slab, apoi se

fi(ea!a asupra feţei pentru a su%era caracterul personajului' un om dur, rece, cinic, dar

de o frumusete malefica# Statutul social este su%erat printr-o propo!itie simpla,

enuntiativa' #ica era porcar , pentru ca urmatorul enunt sa plase!e personajul in sfera

e(ceptionalului, prin conjunctia adversativa insa# Statutul lui $ica este confi%urat

printr-un set de enumeratii' dintre cei ce poarta camasa subtire si alba ca floricelele,

pieptar cu bumbi de argint si bici de carmain, cu codori*tea de os impodobit cu flori

taiate si cu ghintule+e de aur. Bnumeratiile vi!ea!a, asadar, sfera e(teriorului


14/15


15/15

sustinut prin e(presii si provere populare sau prin replicile-sentinte rostite de atrana

la inceputul si sfarsitul nuvelei#

11. Semni#icatia titlului

6itlul nuvelei are valoare simolica, fiind, in acelasi timp, si ironic# 4orocul

asteptat se dovedeste a fi de fapt nenoroc, datorita aordarii %resite a destinului#

Sustantivul moara capata o semnificatie ascunsa# In locul morii care macina

ucatele, oferind cele necesare traiului indestulat se afla de fapt o carciuma# =oara cea

vec.e a ca!ut in para%ina, semn ca nu mai este de folos intr-o lume centrata pe valori

ilu!orii# &aca moara macina ucatele, carciuma, loc al pier!aniei si al destraalarii,

macina destinele umane#

1. Conclu(ii

Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psi.olo%ica, pentru ca urmareste

modul in care conflictul e(terior se reflecta in planul constiintei personajelor#

servarea este minutioasa, detaliata si serveste reali!arii unor psi.olo%ii comple(e

);.ita si na*# 9lanul anali!ei psi.olo%ice si al introspectiei este pus in sluja unei

te!e morale' %oana dupa inavutire cu orice pret distru%e ec.ilirul interior si provoaca

inevitail catastrofe la nivelul relatiilor interumane#

1

Realismul Clasic Si Moara Cu Noroc

Documents

Transcript of Realismul Clasic Si Moara Cu Noroc