ÜlSF.RîCA SFÏNTUL DUMITRU DIN CRAIOVA 581

Sub această pisanie e pusă transcrierea ei ou slove latine, pe oplacă de arclezie avînd dimensiunile 6,61/0,45 m. Are 12 rînduri. Din gre-oaia anul zidirii e trecut pe ea 1652, in loc de 1651 olt, este în realitate.

A doua inscripţie a fost pusă în 1933 cînd s-a redeschis biserica. 1iaşezată în pridvor, în partea stingă a intrării. E lungă de 1,85 m. şi lată de0,85 oi. Are 18 rloduri şi următorul cuprins :

în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfintului Duh, amin.Această sfintă şi dumnezeiască biserică in care se cinsteşte şi seprâznuieşte hramul sfintului mare mucenic Dumitru izvorîtorul demir (ocrotitor al Cra- iovei), s-a ridicat din nou pe străvechi temeliiin anul 1652 (sic) de către s/ăvitul intru pomenire voevod MateiBasarab domnul Ţării Roinineşti şi Elena doamna, soţia sa, in inimaacestui oraş aşezat pe moşia strămoşească a neamului basarabescşi fiind cea mai veche şi de frunte biserică din oraşul de scaun albanilor olteni, mulţi domni şi boieri drept credincioşi i-au fostpurtători de grijă, în curgerea vremurilor. Iar după cutremurul din1838, sjint locaş ruinîndu-se, a rămas timp îndelungat in cumplităpărăsire pînâ... a hotărit să clădească iarăşi din temelii aceastăfalnică şi minunată zidire, pentru pomenirea sa... şi a urmaşilor tui.

Piatra de temelie s-a aşezai in anul 1889 şi lucrările au urmat culargul său sprijin, după planurile arhileclului André Lecomte duNouy, deşăvirşin- du-se.., de către Primăria Municipiului Craiova,primar fiind iubitorul de datină şi faptă creştină Constantin N*

Potîrcăţ Şi s-a sfinţii această biserică in ziua hramului său, la 26

oclomvrie anul 1933, sub păstorirea şi cu binecuvîntarea d.d,Vartolomei, episcop al Rlmnicului Noul Sgvmn.

Cine a zidit prima oară biserica Sf. Dumitru ? Răspunsul ce artre- bui să se dea la această întrebare este umbrit de vremuri, iar origineabisericii S'L Dumitru, ca şi a Craiovej, este învăluită în legendă. între âgeştictitori legendari sau pretinşi ctitori ai bisericii Sf. Dumitru sîn.l pomeniţi ş rfraţii Petru şi Asalt, întemeietorii statului romi nu bulgăr dur l>reisiimiisctitor este craiul ÎTOTI ăl Cumanilor,“careta" "'TraiT'pe la 1230. Dupăpărerea Iui Haşdeu craiul ioao e întemeietorul Craiovei şi poate şi 'albiserioii Sf. Dumitru20. Alţii spun ca ar fi fost făcută de Mîrcea cel Bătrîn,după bătălia ele la Rovine, ca mulţumire adusă Iui 'Dumnezeu pentrubiruinţa, asupra păgânilor. Dar nu avem documentul care să ne hotărascăpentru una din aceste păreri.

Şcoala istorică romantică a creat legende care corespund foarte bineorgoliului local, dar n-au bază documentară. Totuşi cei mat mulţi istorici

ÜlSF.RîCA SFÏNTUL DUMITRU DIN CRAIOVA 581

socotesc drept prim ctitor al acestei biserici pe banul Barbu Craioveseu,care avea în proprietate moşia şi satul Üraiöva, Înainte de anul 1500. Olegendă care ar veni hi sprijinul*acestei credinţe spune că banul BarbuCraioveseu (Mărăcine?) locuia la Craiova în curtea bisericii Sf. Dumitru.Această biserică va fi fost % început numai un paraclis al FamilieiCraioveştilcxr21.

90 G, Mii, Dcmefresott, Originile si vechimea oraşului Craiova, în Arhivele Olteniei, If 31, 1927, p. 181.

I Ion Donat, o, c.t p, ||