REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN · PDF fileAtelier de Proiectare-cercetare SC....

Atelier de Proiectare-cercetare SC. RESTITUTOR PROIECT SRL.410210 Oradea Str. Episcop Mihai Pavel Nr. 13. Ap. 5.Tel. 0359-427325 / 0745-311387RO29 BTRL 0050 1202 P801 91XX

Beneficiar: MUNICIPIUL ORADEA Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala

P roiect-pilot de turism cultural-religios "LOCUS FESTI SACRI VARADINI" REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA

IN VEDEREA INTRODUCERII IN CIRCUITUL TURISTICDOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA ÎN VEDEREA

INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC

FAZADOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

APRILIE 2010





VOLUM 1. D.A.L.I. PIESE SCRISE

BORDEROU

PIESE SCRISE

FISA CU RESPONSABILITATI / PAGINA DE SEMNATURICERTIFICAT DE URBANISMACTE DE PROPRIETATEAVIZEMEMORIU TEHNC FAZA D.A.L.I.DEVIZ GENERALDETALIEREA CHELTUIELILOR CUPRINSE IN CAP3 AL DEVIZULUI GENERALDEVIZ PE OBIECT NR 1GRAFIC DE ESALONARE A INVESTITIEIDEVIZE :

DEVIZ CONSTRUCTII ARHITECTURADEVIZ INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINATDEVIZ INSTALATII DE UTILIZARE DEVIZ INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRAZNETULUI

ANTEMASURATORI :ANTEMASURATOARE ARHITECTURAANTEMASURATOARE INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINATANTEMASURATOARE INSTALATII ELECTRICE DE INCALZIREANTEMASURATOARE INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRAZNETULUI

SEF PROIECT

ARH. EMŐDI TAMÁS





Fişă cu responsabilităţi

PROIECTANT

S.C. RESTITUTOR PROIECT SRL, ORADEA

Şef proiect:arh. Emődi Tamás

Expertiză tehnică:ing. Ioan Haiduc

Studiu geotehnic:ing. geol. Vasile Bălaş

Instalaţii electrice şi de iluminat:ing. Ritter Ferencing. Ciprian Vaida

Analiza cost-beneficiu:ec. Monica Moţoc

Studiu de marketing:ec. Monica Moţoc





CUPRINS

Certificatul de urbanism nr. 1573 din 06.05.2010Extras de carte funciară nr. 151323 şi 5587 NDF din 04.05.2010Plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietateFişa corpului de proprietate

1.Date generale

1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII1.2.AMPLASMENT1.3.TITULARUL INVESTIŢIEI1.4.BENEFICIARUL INVESTIŢIEI1.5.ELABORATORUL STUDIULUI

2.DESCRIEREA INVESTIŢIEI

2.1. Situaţia existentă a obiectivului de investiţii

2.1.1. Caracteristicile principale ale construcţiei din cadrul obiectivului de investiţii.2.1.1.a. Zona şi amplasamentul 2.1.1.b. Statutul juridic al terenului 2.1.1.c. Situaţia ocupărilor de teren 2.1.2.Descrierea clădirii şi concluziile privind starea tehnică actuală a clădirii. 2.1.2.1.Generalităţi2.1.2.2.Descrierea clădirii şi a sistemului constructiv2.1.2.3.Degradările arhitecturale ale clădirii2.1.3. Situaţia existentă a utilităţilor2.1.4. Studii de teren

2.2.Concluziile raportului de expertiză tehnică şi de audit energetic

2.2.1.Concluziile raportului de expertiză tehnică2.2.2.Concluziile raportului de audit energetic2.2.3.Prezentarea scenariilor tehnico-economice, prin care pot fi atinse obiectivele proiectului2.2.3.1. Varianta A2.2.3.2. Varianta B





2.2.4.1.Scenariul tehnico-economic recomandat de către elaboratorul expertizei tehnice şi de către elaboratorul auditului energetic

3. DATELE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

3.1.Descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază.3.1.1.Propuneri de revizuire a elementelor structurale de lemn 3.1.2.Propuneri pentru eliminarea umidităţii şi infiltraţiei apelor pluviale3.1.3.Propuneri pentru restaurarea faţadelor şi spaţiilor interioare3.1.4. Propuneri privind reabilitarea tâmplăriilor3.1.5.Propuneri privind instalaţiile electrice de utilizare şi de protecţie3.2.Descrierea lucrărilor de modernizare efectuate în spaţiile consolidate şi reabilitate3.3.Consumuri de utilităţi3.3.a).Necesarul de utilităţi rezultate în situaţia executării lucrărilor de modernizare3.3.b).Estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi

4.Durata de realizare şi etapele principale

4.1.Graficul de realizare a investiţiei

5.Costurile estimative ale investiţiei

5.1.Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general5.2.Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei

6.Indicatori de apreciere a eficienţei economice

6.1.Analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenţii faţă de valoarea de inventar a construcţiei

7.Sursele de finanţare a investiţiei

8.Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

9.1.Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)





9.2.Eşalonarea investiţiei (INV, C+M)9.2.1.Anul I.9.3.Durata de realizare (luni)9.4.Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)

10.Avize şi acorduri de principiu

10.1.Certificatul de urbanism nr. 1573 din 06.05.201010.2.Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor – nu este cazul10.3.Acordul de mediu10.4.Alte avize10.4.1.Aviz Ministerul Culturii şi Cultelor prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional NR. 58/M/07.05.2010





1.DATE GENERALE

1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII:

REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN CETATEA ORADEA ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC

1.2.AMPLASMENT:

Adresa obiectivului este: JUD. BIHOR, municipiul ORADEA, Piaţa Independenţei nr. 41.

1.3.TITULARUL INVESTIŢIEI:

Municipiul Oradea, Piaţa Unirii nr. 1

1.4.BENEFICIARUL INVESTIŢIEI:


1.5.ELABORATORUL STUDIULUI:

PROIECTANT:

S.C. RESTITUTOR PROIECT Srl., Oradea, str. Episcop Pavel nr. 13/5

NR. PROIECT: 6/2010


Implementarea unui proiect-pilot de dezvoltare a unei reţele policentrice de turism cultural-religios "LOCUS FESTI SACRI VARADINI"

Proiectul – pilot are în vedere promovarea turismului cultural-religios, legat de spaţiile multifuncţionale din oraş, care pot găzdui programe culturale specifice, aparţinând unor culte, adaptabile la implicarea în dezvoltarea circuitelor turistice locale sau internaţionale.

Pilonii proiectului vor fi două spaţii de biserici – biserica reformată din Oradea – Oraşul Nou şi biserica romano catolică din Cetatea Oradea - , capabile să furnizeze o gamă





diversificată de oferte vizând desfăşurarea unor evenimente şi implicarea unui număr mai ridicat de vizitatori sau participanţi (concerte, colocvii, întruniri) într-un mediu ce poate accepta coexistenţa sacralului şi a profanului, respectiv centrul de informare turistică amplasat în pasajul Madách, loc de promovare şi distribuţie a materialelor de promoţie legate de aceste evenimente.

Cele două spaţii, cu o capacitate de 300 (biserica romano catolică) respectiv 500/700 de locuri (biserica reformată) pot servi la organizarea unor evenimente culturale, ecumenice, conferinţe, expoziţii temporare, concerte camerale sau corale, (ambele dispun de câte o orgă istorică) având în vedere că prescripţiile şi condiţiile liturgice (în cazul bisericii reformate) respectiv configuraţia spaţială (în cazul bisericii romano catolice din cetate) nu îngrădesc o asemenea folosire a bisericii. Cele două spaţii oferă un cadru multifuncţional ideal pentru diferitele moduri de utilizare a lor pe făgaşul turismului cultural, îmbinând sacrul cu profanul.


Clădirea bisericii romano catolice din Cetatea Oradea se află printre cele mai vechi lăcaşe de cult din Oradea, fiind construită în jurul anului 1776, în stilul barocului provincial. Biserica a servit ca şi capelă romano catolică, pentru personalul militar şi cel auxiliar din cetate, dar şi pentru enoriaşi – în special de limbă germană - din oraş. În prezent ea serveşte ca Biserică parohială romano catolică pentru credincioşii romano catolici slovaci din Oradea, forul tutelar al ei fiind Episcopia romano catolică din Oradea.

Biserica romano catolică şi Cetatea din Oradea au fost în decursul ultimului mileniu două instituţii respectiv două ansambluri arhitecturale care şi-au legat strâns soarta încă de la începuturile evului mediu orădean. Cetatea a fost construită tocmai pentru necesităţile de apărare a mănăstirii capitlului întemeiat aici de regele Ladislau I. Ulterior el a ridicat acest aşezământ la rangul de episcopie, în jurul anului 1091. Ladislau a murit în vara anului 1095, fiind înmormântat într-o abaţie bendictină ctitorită de el, iar ulterior – după anul 1113 – trupul lui a fost transferat în catedrala episcopală din Oradea. Astfel, cetatea din Oradea a găzduit cel mai vechi şi mai important lăcaş de cult medieval din oraş, care s-a aflat în imediata vecinătate a bisericii baroce, având însă axul orientat est-vest. După canonizarea lui de către papa Celestin al III-lea din anul 1192, cultul Sfântului Ladislau s-a răspândit rapid, a fost venerat atât ca şi rege-cavaler, protectorul ţării, cât şi ca sfânt al bisericii catolice.

Catedrala din Oradea a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din Europa Centrală şi de Est, de-a lungul evului mediu mormântul regelui sfânt fiind vizitat de clerici, laici şi nu în ultimul rând de membrii ai caselor regale europene. Regele Ludovic de Anjou (1342-1382) şi regele-împărat Sigismund de Luxemburg (1387-1437) au promovat în mod consecvent cultul Sfântului Ladislau.

Catedrala a fost distrusă treptat, în a doua jumătate a secolului al 16-lea, în urma răspândirii Reformei, desfiinţării episcopiei romano catolice şi transformării cetăţii episcopale în cetate de graniţă. După recucerirea cetăţii de sub ocupaţia otomană, intenţia primului episcop romano catolic reînscăunat la Oradea după un secol şi jumătate de exilat a fost de a-şi





reamenaja reşedinţa şi a ridica aici noua biserică episcopală în incinta cetăţii, pe locul vechii catedrale. Proiectul însă a eşuat şi un nou spaţiu destinat cultului romano catolic s-a materializat prin capele improvizate în spaţii ale palatului princiar transformat în cazarmă, iar apoi prin ridicarea bisericii baroce.

În ceea ce priveşte istoricul acestei biserici romano catolice baroce, ştim că amplele lucrări efectuate în anii 1775-76 la cetate s-au soldat printre altele cu desfiinţarea capelei aflate în bastionul sud-vestic al palatului. Inginerul Lodovico Marini a întocmit în aceşti ani o serie de proiecte, în care apare pentru prima oară ideea ridicării unei biserici de garnizoană. La punctul 10. al memoriului de arhitectură apar descrieri privitoare la „neu angefangenen Guiarnisons Kirchen”. În planurile anexate memoriului figurează o secţiune transversală a bisericii ce urma să fie construită pe latura estică a palatului. În planurile etajelor la poziţia 49 apare din nou biserica: „Neu angetragener und schon gnadigst resolvirt gewester Kirchen, Uhr und Glocken Thurn”. Din datele arhivistice nu rezultă cu claritate acest lucru, însă putem presupune că arhitectul bisericii a fost tocmai Lodovico Marini.

Datele menţionate sunt singurele care se referă în mod concret la ridicarea bisericii garnizoanei, care a avut loc deci curând după 1776. În 1836 biserica a fost afectată de incendiul devastator care a distrus o mare parte din clădirile oraşului. Lucrările de restaurare din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost finanţate de episcopul romano catolic Francisc Lajcsak.

După o perioadă de aproape 50 de ani de comunism, în care biserica nu a mai servit ca lăcaş de cult, după 1989 spaţiul a fost reamenajat şi dotat cu mobilier liturgic, respectiv o orgă-monument barocă iar faţadele ei au fost renovate de către Episcopia romano catolică din Oradea.

*De la ultima renovare a clădirii bisericii, s-au constatat degradări semnificative ale

elementelor de finisaj ale faţadei, în special datorită igrasiei şi a infiltraţiilor de ape pluviale, urmare a deficienţelor jgheaburilor şi burlanelor. Deasemenea în urma unor intervenţii necorespunzătoare asupra finisajelor din interior, au apărut degradări ale tencuielii şi zugrăvelii, în special în zona soclului. Ca urmare a devenit necesară iniţierea unor lucrări de reabilitare a faţadelor şi de punere în valoare a valenţelor arhitecturale.

Prezentul proiect serveşte la definirea şi detalierea modalităţilor de restaurare a faţadelor şi a spaţiilor interioare, faza D.A.L.I.

*Intenţia de reabilitare a clădirii monument în vederea introducerii în circuitul turistic

local, naţional şi internaţional se justifică printr-o serie de aspecte legate în primul rând de tradiţiile cultural-religioase privind instituţia episcopală romano catolică ce rezidea în cetate - care a jucat un rol important în plan cultural-artistic al Evului Mediu - respectiv catedrala gotică devenind unul dintre cele mai vestite locuri de pelerinaj din Europa medievală, iar apoi a funcţionat în sec. XV. ca un centru regional al umanismului, protorenaşterii şi Renaşterii.

Înalţii prelaţi ai bisericii romano catolice, şi ceilalţi membri ai corpului clerical din capitlu – printre care figuri marcante ai istoriei culturii: Andrei Báthori, Andrea Scolari, Ioan





Vitéz de Zredna, Janus Pannonius, Paul Ivanich, Sigismund Thurzó sau Nicolaus Olahus – respectiv umanişti recunoscuţi, care au activat în curtea episcopală, ca Pier Paolo Vergerio, Filippo Podocatharo, Gregorius Sanocki, Nicolaus Machinensis sau astronomul Georg Peuerbach constituie repere ale culturii central- şi est-europene, în jurul cărora se cuvine a se clădi itinerarii muzeale, cuprinzând alături de spaţiile Muzeului Cetăţii şi Oraşului proiectate în cadrul cetăţii şi singurul spaţiu sacral din cetate, cel al bisericii romano catolice, cu multiple posibilităţi de utilizare în scop turistic şi cultural.

Acest spaţiu sacral, cu o capacitate de cca. 300 locuri poate servi alături de oficierea slujbei, la organizarea unor evenimente cultural-religioase, conferinţe ori concerte camerale, de orgă - fiind înzestrat şi cu o orgă barocă - sau corale, respectiv expoziţii temporare, completând în mod organic oferta turistică proiectată în viitor în spaţiile aripii vestice (corpul A) a fostului palat princiar, aflat în curs de reabilitare.

Dealtfel prin reabilitarea bisericii se completează demersul privind reabilitarea întregului ansamblu unitar, pentagonal al palatului princiar - din care lipsea doar biserica - în cadrul Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană, după ce corpul A beneficiează deja de finanţare prin POR. Axa prioritară 5.

În acest context, legat şi oferta turistică a palatului princiar, investiţiile propuse în acest important monument se justifică şi din alte motive ce vizează:

• includerea obiectivului Biserica Romano Catolică din cetatea Oradea în circuitele turistice locale, naţionale şi internaţionale ale oraşului oferite de operatorii de turism;• includerea obiectivului Biserica Romano Catolică din cetatea Oradea în traseele de pelerinaj ce vizează localităţile europene încărcate de semnificaţii cultice, istorice sau cultural-religioase;• creşterea numărului de vizitatori în cetatea Oradea, motivaţi de vizitarea spaţiului sacral marcat de tradiţii istorice seculare;• crearea de locuri de muncă în faza de operare, legat de ofertele turistice din cetate: persoane implicate în managementul ofertelor turistice şi culturale în care va fi implicat spaţiul bisericii (ca spaţiu destinat expoziţiilor, organizării de simpozioane sau concerte);• promovarea imaginii oraşului Oradea ca centru cultural cu tradiţii legate de Evul Mediu, Umanism şi Renaştere;• creşterea gradului de interculturalitate europeană;

2.1.1. Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii.

CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIEI:





Clasa de importanţă II., conf. Normativ P 100-92 Categoria de importanţă B, conf. HG. nr. 261-94 Zona seizmică - acceleraţia terenului pentru proiectare pentru cutremur având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani este ag = 0,12 g- perioada de colţ a spectrului de răspuns seismic este Tc = 0,7 sec- clasa de importanţă după P100/1-06 este clasa III (1 = 1,0)- zona climatică: So,k = 1,5 kN/mp- zona eoliană: qref = 0,7 kPa

Obiectivul este înregistrat ca monument de arhitectură având codul BH-II.-a-A-01052.

2.1.1.a. Zona şi amplasamentul

Obiectivul se află în zona protejată Ansamblul Urban Oradea, având codul BH – II – a – A – 01037.

Terenul în cauză este situat în interiorul cetăţii din Oradea, fiind mărginită înspre vest de curtea palatului, având nr. cadastral 6358, înspre est de curtea exterioară a palatului iar înspre nord şi sud de aripa estică respectiv sudică a palatului princiar.

Terenul are accese pietonale de-alungul perimetrului vestic şi estic şi este accesibil pentru vehicole de teren dinspre vest şi est.

2.1.1.b. Statutul juridic al terenului

Terenul este înscris în C.F. nr. 5587 NDF, având nr. Cadastral 6357 şi este proprietatea Municipiului Oradea. Beneficiarul de folosinţă este Biserica romano catolică.

2.1.1.c. Situaţia ocupărilor de teren

Terenul înscris în C.F. nr. 5587 NDF având nr. Cadastral 6357 are conform Foii de proprietate o suprafaţă de 571 mp, din care 467 mp suprafaţa construită a imobilului. Terenul se află în intravilan.

2.1.2.Descrierea clădirii şi concluzii privind starea tehnică actuală. Degradările arhitecturale ale clădirii

2.1.2.1.Generalităţi





Conform evaluărilor şi expertizelor efectuate în perioada aprilie 2010 – evaluarea arhitectural-funcţională, expertiza tehnică, şi studiul geotehnic -, clădirea se află într-o stare fizică şi funcţională, care reclamă intervenţii necesare în ceea ce priveşte finisajele şi utilităţile.

Necesităţile funcţionale legate de introducerea monumentului arhitectural în circuitul turistic local şi naţional, reclamă reabilitarea bisericii, dar şi realizarea unei instalaţii de încălzit al spaţiului interior, care să nu prejudicieze caracterul de monument al clădirii. Ca urmare a devenit necesară iniţierea unor lucrări de reabilitare fizică a faţadelor şi spaţiilor interioare.

Prezentul studiu serveşte la definirea şi detalierea modalităţilor de intervenţie de restaurare şi reabilitare a clădirii, ţinând cont de prevederile specifice clădirilor monument.

2.1.2.2.Descrierea clădirii şi a sistemului constructiv

Suprafaţa construită a clădirii: 461 mp Suprafaţa desfăşurată a clădirii: 611 mpAria utilă parter: 317 mpAria utilă tribune: 42 mpCota cornişei principale: 12,82 mÎnălţime coamă: 20,20 m Înălţime turn: 31,42 m

Clădirea ocupă segmentul sudic al aripii nord-estice a ansamblului palatului, fiind prevăzut cu un gang cu o boltă cilindrică, sub turnul clopotniţă, ce asigură accesul în curtea interioară dinspre poarta estică a cetăţii.

Turnul de plan pătratic se-nalţă peste capătul nordic al segmentului în cauză, şi are o cornişă profilată deasupra coamei acoperişului navei. Sub cornişa profilată sunt prevăzute ferestre dreptunghiulare cu chenare iar deasupra ei sunt dispuse patru ferestre identice mari, cu terminaţii semicirculare.

Colţurile sunt marcate de pilaştri iar întregul turn este încoronat de o cornişă puternică profilată, arcuită deasupra ceasurilor. Acoperişul scund al turnului este piramidal, în patru ape, însă înainte de incendiul din 1836 coiful era unul cu o structură barocă mai complexă, cu coif sub forma unui bulb de ceapă.

Acoperişul navei se înalţă peste coamele clădirilor învecinate. Câte trei ferestre mari, cu terminaţii semicirculare penetrează zidurile laterale. Faţadele sunt ritmate de lesene, ferestrele fiind dispuse în axele panourilor delimitate de lesene. Un soclu simplu, neprofilat înconjoară întregul perimetru iar o cornişă puternic profilată delimitează partea superioară a faţadelor.

Deasupra arcadei gangului sunt dispuse câte două ferestre dreptunghiulare la etajele superioare iar alte două perechi penetrează cele două extremităţi ale navei. Accesul principal





în navă se face prin gang, în axul longitudinal, iar un acces secundar există pe latura vestică, având un chenar simplu, din piatră.

În interior nava este divizată în patru travei, dintre care cea nordică este ocupată de tribună şi de scara de acces. Traveile sunt despărţite de arce dublou semicirculare, care se sprijină prin intermediul unor cornişe profilate pe pile de zidărie adosate zidurilor laterale.

Pilele de zidărie adosate se racordează la pereţi cu segmente de zidărie de secţiune curblinie. Între arcele dublou boltirea este de tip calotă boemă. Nava se termină printr-o absidă semicirculară, în spatele căruia se află sacristia. Accesul în sacristie se face prin două portaluri identice cu timpane triunghiulare aflate pe de o parte şi alta a altarului. Muchia liberă a semicalotei sferice a absidei coincide cu arcada arcului triuimfal.

Pardoseala este realizată din plăcuţe mozaicate aşezate în şapă de ciment, ceea ce împiedică aerisirea solului umed.

Mobilierul şi altarul bisericii sunt de factură modernă, ele fiind realizate după 1991.Majoritatea tâmplăriilor ferestrelor (metalice până în 2009) au fost înlocuite recent cu

tâmplării de lemn stratificat, cu geamuri termopan.*

Din punct de vedere constructiv clădirea se compune din următoarele subansambluri structurale: fundaţii din cărămidă respectiv zidărie mixtă, diafragme din cărămidă plină, arce dublou în mâner de coş din cărămidă, bolţi cu secţiune în segment de arc din cărămidă şi bolţi boeme, planşee din lemn, şarpantă din lemn.

Biserica propriu-zisă este alcătuită din nava bisericii (axele 1-6/A-D) de formă dreptunghiulară cu dimensiunile în plan de 16,50×27,00 m, şi respectiv din zona altarului (axele 6-7). Zona altarului prezintă o retragere faţă de peretele lateral din axa D de 3,60 m, astfel că acesta are o lăţime de 10,70 m. Ca atare zona altaraului are în plan formă semicirculară dezvoltată pe o coardă cu lăţimea de 10,70 m şi lungimea de 4,00 m.

Pe zona situată între axele 2-3 biserica are prevăzut un antreu cuprins între peretele de capăt al navei situat în axa 2 şi cei doi pilaştri situaţi în axa 3. Pe această zonă la cota +4,50 este prevăzută o tribună prin care se accede din încăperile situate sub turn (axele 1-2) şi respectiv de la etajul I al corpului D.

La nivelul parterului între peretele de capăt al navei bisericii situat în axa 2 şi peretele de capăt situat în partea dreaptă a corpului D (axa 1) este prevăzut accesul în curtea interioară a palatului. La nivelul etajului pe această zonă sunt situate încăperi la care accesul este asigurat de la nivelul etajului corpului D, iar din aceste încăperi este asigurat accesul la nivelul balconului bisericii situat între axele 2-3.

Zona situată între axele 1-2 continuă pe verticală şi la nivelul etajului II pe toată lăţimea bisericii (16,50 m) până la înălţimea navei (12,80 m). Accesul la etajul II al acestei zone se realizează din podul corpului D. De la nivelul cotei +12,80 m în sus pe această zonă se dezvoltă turnul bisericii de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 5,80×5,80 m. Înălţimea turnului considerată de la nivelul superior al navei (cota +12,80 m) este de 16,30 m





iar faţă de nivelul cotei ±0,00 este de 29,10 m (fără acoperiş). Turnul are prevăzut un acoperiş tip şarpantă cu scurgerea în 4 ape cu înălţimea de 2,30 m.

Peste nava bisericii este prevăzut la cota +12,80 un acoperiş tip şarpantă din lemn cu scurgerea în două ape cu învelitoare din ţiglă presată pe astereală din lemn.

Şarpanta de tip baroc se compune din ferme principale şi câte patru ferme secundare între acestea. Fermele principale sunt compuse din corzi, căpriori, arbaletrieri, antretoază, contrafişă, o bară de agăţare în ax şi moază iar fermele secundare au în componenţă corzi, căpriori, antretoază. Rigidizarea pe direcţie longitudinală este rezolvată prin panele de streaşină, panele intermediare şi de muchie (cu secţiune pentagonală), de talpa superioară respectiv de arbaletrierii aşezaţi în planul acoperişului, rezemaţi pe pana de streaşină de secţiune pentagonală.

2.1.2.3.Degradările arhitecturale ale clădirii

Din punctul de vedere al rezistenţei, conform Expertizei Tehnice, la construcţie nu s-au sesizat degradări sau avarii cauzate de acţiuni seismice. Fisurile şi microfisurile întâlnite la pereţii portanţi ai construcţiei se încadrează la „avarii nesemnificative” (Av = 70%).

- la elementele de planşeu s-au observat următoarele degradări:- la arce şi bolţi: fisuri vizibile până la 1 mm deschidere- la elementele de şarpantă nu s-au observat degradări majore care să pericliteze

rezistenţa şi stabilitatea şarpantei. S-au observat unele infiltraţii ale apei pe zoele marginale cauzate de degradări locale ale învelitorii cât şi de întreţinerea necorespunzătoare a jgheaburilor şi burlanelor

Degradările elementelor orizontale se pot încadra la „avarii nesemnificative” (Ah = 30%)Construcţia are în plan regularitate structurală întrucât sunt îndeplinite următoarele

criterii:- este simetrică în raport cu axa longitudinală şi aproximativ simetrică în raport cu

axa transversală, cu excepţia zonei turnului care este separată spaţial de biserica propriu-zisă- este compactă, cu contur regulat, fără colţuri „intrânde”- cei doi pereţi portanţi longitudinali deşi simetrici ca poziţie în plan faţă de axa

longitudinală, nu sunt simetrici sub aspectul secţiunii acestora, întrucât aceştia sunt de grosimi diferite

- distribuţia în plan a pereţilor structurali nu conduce la disimetrii importante ale rigidităţii laterale, ale capacităţii de rezistenţă sau ale încărcărilor permanente în raport cu direcţiile principale ale clădirii

- distanţa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte pe fiecare direcţie 10% din lungimea laturii pe direcţia respectivă (pe direcţia transversală acestea coincid).

Construcţia nu are asigurată regularitate structurală în elevaţie din următoarele considerente:





- turnurile bisericii se consideră ca o „neregularitate” în elevaţie a structurii întrucât din punct de vedere structural aceasta reprezintă o continuitate pe verticală a pereţilor structurali care pe zona respectivă sunt mai înalţi cu 10,30 m decât restul construcţiei. Deasemenea zona aferentă turnului (axele 1-2) are pe înălţimea construcţiei de bază (12,80 m), trei nivele (S+P+E), zona fiind compartimentată şi în plan.

*Din punct de vedere arhitectural, actualul finisaj exterior a suferit de la ultima

renovare degradări în principal din cauza ascensiunii capilare şi a infiltraţiilor apelor pluviale de la burlane şi jgheaburi. Tencuiala pereţilor prezintă pe-alocuri desprinderi şi exfolieri. Exfolierile şi desprinderile – în general nu foarte semnificative ci mai degrabă locale - sunt cele ale soclului, ale zonelor de sub cornişa superioară, la contactul dintre profilul de tencuială şi burlane.

Zugrăveala actuală este una pe bază de var, de culoare brun-gălbuie la pereţi, galben deschis la lesenele navei şi la traveea nordică a navei respectiv albă în cazul pilaştrilor, cornişelor, decoraţiilor baroce şi chenarelor ferestrelor.

La partea inferioară faţadele au fost acoperite cu o tencuială de ciment, ce prezenta desprinderi locale şi urme de igrasie şi umezeală, pe suprafeţe mai mari în zona soclului laturii vestice. Cu ocazia efectuării unor intervenţii mai vechi la soclu s-au folosit tencuieli de ciment pentru reparaţii, acolo unde s-au constatat degradări mai importante.

Finisajele moderne – tencuielile de ciment – ce acopereau zonele inferioare, respectiv soclurile bisericii nu permiteau aerisirea naturală a zidăriei, şi acest lucru constituia un risc potenţial, principala cauză a umezelii, ce afecta şi zugrăveala pereţilor interiori. Acest fapt a condus la efectuarea unor intervenţii de înlăturare a tencuielilor de la partea inferioară a faţadelor, până la o cotă de cca. 1,2–2,1 m, însă retencuirea în 2007 a zonei atât în interiorul navei, cât şi pe faţadă s-a făcut fără respectarea prevederilor din proiectul anterior, fără respectarea tehnologiei specifice şi cu consecinţe total nefaste, ceea ce a dus la necesitatea revenirii la intervenţia respectivă.

Învelitoarea din ţiglă presată a navei a fost realizată recent, aflându-se în stare bună, însă tipul de învelitoare care ar corespunde caracterului de clădire istorică a lăcaşului de cult baroc, ar fi cel cu ţiglă solzi.

În momentul de faţă există câteva elemente parazitare, care prejudiciează imaginea monumentului, şi anume antenele montate pe coama acoperişului şi scara metalică de incendiu de pe faţada dinspre curte.

Turnul bisericii se află într-o stare mai bună de conservare, decât restul faţadelor.Şarpanta se află în stare satisfăcătoare, atât din punct de vedere fizic, cât şi biologic,

nu s-au identificat nici probleme locale. Jgheaburile şi burlanele prezintă deficienţe, probleme de etanşeitate, dislocări de

elemente. Probleme de infiltraţie au apărut în toate zonele de cotituri ale burlanelor peste cornişa superioară, iar în colţul interior de racordare a corpului C (sud-estic) la nava bisericii jumătatea inferioară a burlanului lipseşte.





Datorită faptului că pardoseala spaţiului interior este realizată din plăcuţe mozaicate aşezate în şapă de ciment, este împiedicată aerisirea solului umed.

Aceste neajunsuri nu au fost remediate cu ocaziile diferitelor reparaţii efectuate în timp.

Câteva din elementele de tâmplărie ale turnului necesită reparaţii şi recondiţionări locale, deasemenea structurile dulghereşti ale scărilor de acces din turnuri şi podestele aferente.

Valoarea de inventar a constructiei:

Situatia valorii de intrare in patrimoniu este in curs de elaborare.

Actul doveditor al fortei majore, dupa caz;Nu e cazul

2.1.3. Situaţia existentă a utilităţilor

2.1.3.1.Instalaţia de incălzire

În momentul de faţă nu există în spaţiul interior al clădirii nici o instalaţie de incalzire, ceea ce limitează posibilităţile folosirii spaţiului pe timp friguros, practic face imposibilă utilizarea lui între lunile octombrie – martie atât pentru scopuri religioase, cât şi pentru utilizarea în scop turistic cultural, ori pentru organizarea unor evenimente culturale (simpozioane, colocvii, întruniri, concerte etc.) 2.1.3.2.Instalaţia sanitară

Având în vedere caracterul spaţiului sacral, nu există vreo instalaţie sanitară, grupurile sanitare existente, cât şi cele prevăzute prin proiectul aflat în execuţie şi finanţat prin Programul Operaţional Regional de la corpurile D şi C ale palatului princiar, aflate în imediata vecinătate a bisericii putând să deservească enoriaşii respectiv turiştii.

2.1.3.3.Instalaţia electrică

În prezent Biserica este alimentată cu energie electrică din reţeaua furnizorului, SC Electrica SA Oradea, din firida de branşament “FB - Biserică” amplasat în peretele exterir a consrucţiei, printr-un branşament electric format din conductor 4xAFY 10 protejat în tub IPY- PVC 25, montat sub tencuială.

Branşamentul electric existent permite un consum maxim absorbit estimat de: Pa max. = 15,00kW





Contorul electric tip T-2CA43 3x230/400V, pentru măsurea energiei electrice consumate este amplasat în interiorul bisericii lângă intrare, în dreptul firidei de branşament.

Instalaţia electrică interioară existentă este compusă din circuite pentru iluminat şi prize de utilizare generală, alimentate dintr- un tablou general amplasat lângă contor şi un tablou secundar. amplasat într- o încăpere anexă. Tablourile electrice sunt echipate cu siguranţe fuzibile tip LFI montate în cutii de tablă, neetanşe (fără uşi), prezentând un grad de uzură fizica şi morală, precum şi pericol de incendiu.

Circuitele electrice sunt formate din conductoare de aluminiu AFY, de cupru tip FY protejate în tuburi PVC montate sub tencuială şi cabluri MYY montate aparent. Corpurile de iluminat utilizate sunt prepoderent cu surse (becuri) incandescente, neasigurând nivelul de iluminare recomandate de normative.

Se propune reproiectarea sistemului de iluminat interior, suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală, realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante, înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante şi montarea circuitelor noi pentru situaţia finală.

2.1.3.4.Instalaţia de ventilaţie

Ventilarea spatiilor se face pe cale naturala, prin deschiderea ferestrelor.Nu există aparate consumatoare de energie utilizate in scop de ventilare.

2.1.4. Studii de teren

S-au utilizat datele din studiul geotehnic elaborat de către S.C. Proiect Bihor S.A. în cadrul contractului nr. 15778/2009 la lucrarea: „Reabilitarea şi refuncţionalizarea corpurilor B, C, D şi E din Cetatea Oradea în vederea introducerii în circuit turistic - et. II.” În cadrul acestui studiu geotehnic s-au efectuat două sondaje geotehnice la zona de legătură a bisericii cu corpul D (S19) şi respectiv cu corpul C (S9) prin care s-au stabilit următoarele date cu privire la fundaţii şi terenul de fundare:

- dimensiunile geometrice ale fundaţiilor- materialele din care sunt realizate şi starea tehnică a acestora- natura terenului de fundare

− stratificaţia terenului de fundare şi caracteristicile geotehnice ale acestora.Conform sondajului geotehnic realizat la peretele portant transversal comun cu

corpul D (axa 1) zona turnului (axele 1-2) este fundată pe stratul alcătuit din „pietriş mare şi





mic nisipos” având valoarea de bază a presiunii convenţionale de calcul de 450 kPa. Talpa inferioară a fundaţiei este alcătuită din zidărie de piatră.

− Conform sondajului geotehnic realizat la zona de legătură cu corpul C (la fundaţia peretelui din axa A), pe această zonă fundaţiile construcţiei s-au oprit în stratul de umplutură istorică alcătuită din amestec de pietriş, argilă şi bucăţi de cărămidă şi piatră, stratul de umplutură istorică bine compactată interpus între talpa fundaţiei şi stratul de fundare alcătuit din „pietriş mare şi mic”, are grosimea de 80-90 cm.


2.2.1.Concluziile raportului de expertiză tehnică

Având în vedere rezultatele obţinute prin evaluarea calitativă a construcţiei precum şi încadrarea acesteia în clasa de risc seismic III, se consideră că sub aspect structural aceasta îndeplineşte criteriul minimal de conformare a structurii în vederea preluării sarcinilor seismice nefiind necesară efectuarea unor lucrări de intervenţie în vederea preluării sarcinilor seismice.

Referitor la preluarea eventualelor solicitări cauzate de tasări diferenţiate ale fundaţiilor se consideră că datorită vechimii mari a construcţiei tasările fundaţiilor au fost consumate şi terenul de sub talpa fundaţiilor consolidat prin comprimare naturală. Ca atare în condiţiile menţinerii terenului de sub talpa fundaţiei în parametri hidrostatici normali (fără infiltraţii de apă), tasările diferenţiate accentuate ale fundaţiilor sunt excluse. Ca atare nu sunt necesare intervenţii la fundaţiile construcţiei.

În vederea exploatării corespunzătoare a construcţiei şi a unei bune comportări în timp a structurii de rezistenţă a acestuia se propun intervenţii vizând repararea elementelor nestructurale, dintre care cele mai importante ar fi următoarele:

- asigurarea colectării corespunzătoare a apelor pluviale de la jgheaburi şi burlane şi legarea acestora la sistemul de canalizare pluvială

- coborârea nivelului terenului amenajat din jurul construcţiei- repararea învelitorii construcţiei- reparaţii la elemente interioare şi exterioare de finisaj (tencuieli, zugrăveli,

pardoseli, etc.)Prin prevederea acestor măsuri constructive la elementele nestructurale se asigură în

timp o bună comportare a structurii de rezistenţă a construcţiei şi exploatarea acesteia în condiţi normale.

2.2.2.Concluziile raportului de audit energetic





Având în vedere că pe de o parte conform Art. 8. din Legea 372/2005 privind Auditul Energetic, cerinţele stabilite în metodologia aferentă nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios; iar pe de altă parte performanţele termoenergetice ale anvelopei clădirii – datorită

grosimilor peretilor exteriori (0,95 – 2,10 m), care au rezistentele termice peste valorile rezistentelor termice necesare din conditiile igienico-sanitare, respectiv înlocuirea recentă a tâmplăriilor vechi cu tâmplării din lemn stratificat cu geamuri termopan - nu impun în principiu măsuri specifice de reabilitare termică, nu s-a efectuat Auditul energetic pentru clădirea monument.

2.2.3.Prezentarea scenariilor tehnico-economice, prin care pot fi atinse obiectivele proiectului

Conform concluziilor studiilor şi expertizelor efectuate pot exista mai multe paliere ale intervenţiilor de reabilitare, în funcţie de priorităţile generate de starea de conformare tehnică şi funcţională a clădirii cu normele impuse de legislaţia şi reglementările în vigoare referitoare la monumentele istorice.

Atât evaluarea arhitectural-funcţională, cât şi expertiza tehnică prevăd soluţii tehnice, prin care se pot atinge obiectivele de reabilitare dorite, în funcţie de resursele financiare care pot fi implicate.

În principiu, avansăm două scenarii, cu complexităţi diferite a abordării temelor de reabilitare:

2.2.3.1. Varianta A

Varianta A constituie varianta zero, adică varianta fără investiţie (Scenariul “fără proiect : V0”). În această variantă, municipalitatea locală nu investeşte în crearea obiectivului propus. Scenariul inerţial implică renunţarea la orice tip de investiţii de capital, constând în reabilitarea Bisericii romano catolice.

2.2.3.2. Varianta B

Varianta B constituie o soluţie definitorie în strategia de reabilitare a clădirii şi introducerii ei în circuitul turistic local, naţional şi internaţional, şi are în vedere o serie de soluţii propuse de expertiza arhitecturală în varianta recomandată, astfel încât să fie satisfăcute exigenţele principale privind normele bunei funcţionări a lăcaşului de cult şi a spaţiului cu





posibilităţi multifuncţionale, precum şi criteriile de reabilitare a clădirilor care fac parte din patrimoniul construit naţional. Costurile acestei variante pot fi integral acoperite prin finanţarea din resursele Programului Operaţional Regional 2007-2013.

Rezultatele obţinute prin aplicarea acestei variante de scenariu ar fi următoarele:

− reabilitarea clădirii bisericii, constând în repararea finisajelor faţadelor şi a pereţilor interiori, reproiectarea sistemului de iluminat interior, suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală, realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante, înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante şi montarea circuitelor noi, realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet

Pentru a atinge scopurile enunţate, se propun următoarele intervenţii:

− revizuirea şi verificarea stării tehnice a elementelor şarpantei− repararea şi înlocuirea jgheaburilor şi burlanelor− realizarea unei hidroizolaţii cu folii de polietilenă extrudată de-alungul perimetrului

clădirii− refacerea pavajului perimetral− reabilitarea finisajelor interioare şi exterioare de tencuieli cu tencuieli poroase de renovare

pentru permiterea aerisirii zidăriilor − rezugrăvirea tuturor faţadelor− înlocuirea pavajului spaţiului interior cu incastrarea unor prize multifuncţionale− realizarea sistemului de iluminat interior− suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală− realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante− înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante− realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural pentru turn− realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet

2.2.4.1.Scenariul tehnico-economic recomandat de către elaboratorii expertizei tehnice şi de umiditate

Având în vedere exigenţele impuse de condiţiile funcţionale şi de protecţie patrimonială necesare bunei desfăşurări a activităţilor legate de funcţionarea de lăcaş de cult şi de obiectiv al turismului cultural local, naţional şi internaţional, recomandăm implementarea scenariului tehnico-economic B.

Reabilitarea integrală arhitecturală, termică precum şi a instalaţiilor electrice ale clădirii necesită o intervenţie cu implicaţii financiare şi tehnice bine conturate. Considerăm, că scenariul tehnico-economic în varianta B, care se bazează pe efectuarea intervenţiilor





recomandate de expertize, impuse de starea fizică a clădirii şi de condiţionările privind funcţionalitatea, ce pot fi susţinute de finanţarea prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană,, cu efecte direct estimabile, cu soluţii tehnice care oferă condiţiile unei eventuale completări ulterioare a măsurilor de reabilitare din surse proprii, este cea mai sustenabilă în condiţiile actuale.


3.1.Descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază

Propunerile de intervenţii au în vedere următoarele: – renovarea faţadelor (retencuiri locale, rezugrăvire, înlocuirea şorţurilor de tablă

zincată după caz, remedierea problemelor de etanşeitate şi racordare, înlocuirea segmentelor de burlane şi jgheaburi deteriorate, reabilitarea tâmplăriei ferestrelor de la turn

– consolidarea tuturor podestelor şi planşeelor de lemn respectiv a scărilor turnului– înlocuirea pavajului spaţiului interior cu plăci de piatră, similipiatră sau gresie

pozate în nisip sau şapă de ciment cu excepţia unei fâşii perimetrale de aerisire– realizarea unei hidroizolaţii cu folii de polietilenă extrudată de-alungul

perimetrului clădirii– refacerea pavajului perimetral– reabilitarea finisajelor de tencuieli la soclu şi pe porţiunile inferioare cu tencuieli

poroase de renovare pentru permiterea aerisirii zidăriilor – refacerea zugrăvelii tuturor faţadelor şi pereţilor interiori– realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural al turnului– realizarea sistemului de iluminat interior– suplimentarea circuitelor de prize de utilizare generală– realizarea unui sistem de încălzire cu panouri radiante– înlocuirea tablourilor electrice cu echipamente performante– realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural pentru turn– realizarea instalaţiei noi de paratrăsnet

3.1.1.Propuneri de revizuire a elementelor structurale de lemn

3.1.1.1.Intervenţii de consolidări locale la şarpante:





- se va verifica starea tehnică a structurii şarpantei navei şi turnului (căpriori, pane, antretoaze, noduri, platbenzi de agăţare metalice etc.) procedându-se la înlocuirea elementelor care prezintă degradări sau după caz la consolidarea acestora

3.1.1.2.Consolidarea scărilor de lemn ale turnurilor

La podestele şi scările de lemn se propune:− revizuirea tuturor elementelor de lemn – grinzi, dulapi, scânduri - ce constituie structura

podestelor, a nodurilor şi îmbinărilor, treptelor de scară şi consolidarea respectiv înlocuirea lor după caz

3.1.2.Propuneri pentru eliminarea umidităţii şi infiltraţiei apelor pluviale

3.1.2.1.Realizarea unei hidroizolaţii perimetrale verticale:

− de-alungul faţadelor – acolo, unde umezeala şi degradarea pereţilor este mai accentuată – pe suprafaţa zidăriei fundaţiei se vor aşeza membrane de polietilenă extrudată, pentru a nu permite pătrunderea apelor pluviale şi a apelor subterane provenite din scurgeri de canal şi din alte surse – se va reface pavajul perimetral

3.1.2.2.Reparaţii ale învelitorii:

3.1.2.3.Învelitorile din tablă zincată:

- se vor înlocui şorţurile din tablă zincată degradată cu şorţuri din tablă nouă - se va inspecta starea învelitorii din tablă zincată a turnului şi se vor remedia problemele de

neetanşeitate; se va curăţa întreaga suprafaţă a tablei zincate de petele de rugină sau alte impurităţi, se va curăţa cu degresant

- se va verifica modul de prindere şi racordare a învelitorii în zonele de contact dintre şarpante şi zidăriile calcanelor astfel încât să nu permită infiltrarea apelor pluviale înspre zidărie sau pe suprafeţele elementelor şarpantei

3.1.2.4.Reparaţii ale jgheaburilor şi burlanelor

– se va inspecta starea jgheaburilor şi burlanelor pe toată lungimea perimetrului acoperişului, în special la racordarea cu învelitorile şi se vor remedia problemele de neetanşeitate; se va curăţa întreaga suprafaţă a jgheaburilor de petele de rugină sau alte impurităţi, se va curăţa cu degresant





– se va verifica modul de prindere şi starea elementelor de prindere a jgheaburilor şi se vor înlocui elementele lipsă sau distruse

3.1.3.Propuneri pentru restaurarea faţadelor şi spaţiilor interioare

Aplicarea de tencuieli poroase pentru reparaţii

– se vor înlătura porţiunile degradate ale tencuielilor respectiv tencuielile de ciment pe toate suprafeţele parietale

– se vor retencui porţiunile decopertate ale faţadelor respectiv zonele din spaţiile din interior, afectate de igrasie, cu sisteme de tencuieli poroase realizate din mortare gata preparate clasificate conform WTA ca mortare poroase sau de asanare

– propunem ca toate suprafeţele nedecopertate ale faţadelor stradale să fie periate cu peria de rădăcină astfel încât să se realizeze condiţiile unei aderenţe optime a straturilor ce vor fi aplicate peste ele

Tencuielile poroase sunt realizate din mortare gata preparate şi au în compoziţie în principal var, ciment, nisipuri, perlită şi adaosuri. În principiu propunem aplicarea unui şpriţ de amorsaj şi a tencuielii de bază.

Tencuielile poroase permit aerisirea zidăriei prin natura şi caracteristicile structurii tencuielilor aplicate. Sistemele destinate asanărilor şi restaurărilor cuprind de regulă mai multe straturi succesive în funcţie de caracteristicile şi degradările pereţilor peste care se aplică, în componenţa sistemului intrând amorsele pentru tencuieli şi reparaţii, tencuielile pentru reparaţii, tencuiala fină de reparaţii, tencuiala poroasă pentru reparaţii, amorsa hidroizolatoare sau amorsa hidroizolatoare antisulfat.

Zugrăveli:

Întreaga suprafaţă parietală precum şi suprafeţele parietale interioare supuse reabilitării se vor curăţa prin periere şi se vor rezugrăvi cu vopsele pe bază de dispersie silicatică pentru acoperiri ale faţadelor, rezistente la elementele poluante cu caracter acid din mediu, care corespund criteriilor WTA pentru protecţia monumentelor.

Cromatica ce se va aplica faţadelor şi spaţiilor interioare este determinată de nuanţele şi codurile de culoare menţionate în planşele de arhitectură, făcându-se diferenţierile pe elementele arhitectonice

Propuneri privind obiectele parazitare de pe faţadă:Se vor demonta toate acele elemente (antene, scara metalică de incendiu de pe faţada

dinspre curte), care prejudiciează imaginea faţadelor.





3.1.4. Propuneri privind reabilitarea tâmplăriilor:

Propunem inspectarea canatelor, balamalelor şi cadrelor ferestrelor turnului şi ale spaţiilor de la etajele inferioare ale acestuia şi recondiţionarea lor dacă va fi cazul prin înlocuiri de elemente sau consolidări ale colţurilor. După curăţirea lor, suprafeţele vor fi vopsite cu vopsea din răşini alchidice de culoare brună, nuanţa castanie.

Tâmplăriile din lemn care prezintă un grad de degradare ce nu mai permite o recondiţionare eficientă, vor fi înlocuite cu tâmplării noi din lemn, realizate după modelul celor existente, păstrând toate caracteristicile acestora (dimensiuni, proporţii, textură, decoraţii, mod de închidere etc.).

3.1.5.Propuneri privind instalaţiile electrice de utilizare şi de protecţie

În cadrul lucrărilor de reabilitare generală, se vor executa următoarele lucrări de reabilitare a instalaţiei electrice de utilizare şi de protecţie:• instalatii electrice de iluminat general şi iluminat de siguranţă• instalaţii electrice de prize monofazice de uz general• instalaţii electrice de forţă pentru încălzire cu panouri radiante, acţionare

clopot etc.• instalatii electrice de iluminat arhitectural turn• instalaţie de protecţie împotriva şocurilor electrice • instalaţie de protecţie împotriva trăsnetelor

Având în vedere caracterul deosebit al construcţiei, de monument istoric arhitectural, se va acorda o atenţie deosebită în timpul execuţiei instalaţiilor electrice interioare şi exterioare, iar toate fazele de execuţie vor fi corelate cu cele de construcţii, avizate de şeful de proiect.

Alimentarea cu energie electrică a construcţiei din reţeaua furnizorului, nu face obiectul prezentei documentaţii. Soluţia de branşare, precum şi amplasare a echipamentelor de măsurare a energiei electrice, se va realiza conform proiect nr. 231/E – CS/2006 ”Reţele electrice”, elaborat de SC Pieme SRL Cluj - Napoca.

Puterea instalată, aproximată în receptoarele electrice ale obiectivului, însumează cca. 28,30 kW, iar cea simultan absorbită este estimată la valoarea de 22,00 kW, preconizând un factor de putere de 0,92.

În instalaţia electrică interioară, de utilizare, se va realiza o schemă de alimentare şi de legare la pământ tip TN-S, în care un conductor de protecţie distinct este utilizat pentru întreaga schemă.





Distribuţia energiei electrice în instalaţia electrică de utilizare a clădirii, se va realiza din tabloul electric general de distribuşie TGD, amplasat în interior, la intrare ( conf. Pl. nr. E02 ); din tabloul secundar TIT ( tablou pentru iluminat arhitectural turn ) precum şi din cutia de comandă pentru iluminatul interior şi încălzire CC-II.

Echiparea tablourilor electrice se va face ţinând cont de numărul şi tipul circuitelor în funcţie de puterea instalată a receptoarelor alimentate, având în vedere destinaţia şi mobilarea propusă, ale încăperilor, respectând prescripţiile normativului I 7- 02 , GP 052 – 2000 şi SR EN 60439- 1.Cofretele vor fi din policarbonat, material izolant ignifugat, incasabil, pentru montaj incastrat.Tablourile electrice vor fi echipate cu disjunctoare magneto-termice, iar pentru protecţia împotriva atingerilor directe, precum şi pentru diminuarea riscului de incendiu, se vor utilizat disjunctoare magneto-termice cu dispozitive diferenţiale, conform cap. 4, din normativul I7- 02.Toate materialele, aparatura de protecţie şi comutaţie, precum şi tablourile vor respecta standardele impuse de CEI.

Instalaţiile electrice interioare de iluminat şi prize, se execută în montaj îngropat sub tencuială iar circuitele electrice vor fi formate din conductoare de Cu tip FY protejate în tuburi PVC tip IPEY sau metalice.

Toate porţiunile circuitelor care intră în contact cu materiale combustibile vor fi protejate în tuburi metalice în condiţiile prevăzute de normativul I 7- 02, GP 052- 2000 şi I 18- 01.

Circuitele electrice de încălzire cu panouri radiante vor fi formate din cabluri de Cu cu întârziere la propagarea flăcării protejate în tuburi şi ţevi metalice.

Întrerupătoarele, comutatoarele şi prizele monofazice, vor fi pentru montaj subtencuială, iar toate prizele vor fi prevăzute cu contacte de protecţie şi protecţie mecanică.

Încălzirea bisericii se va realiza cu un sistem de încălzire special, utilizând panouri radiante, alimentate la tensiunea de 230V cu o putere nominală de 180W / panou, montate local sub “şezutul” băncilor.

Câteva avantaje ale acestui sistem de încălzire cu panouri radiante− montaj simplu, dimensiuni mici ale panourilor− durată de viaţă nelimitată a panourilor− consum redus de energie electrică− randament 95 – 97 %





− nu usucă aerul şi nu provoacă condens − asigură un comfort termic local− nu necesită întreţinere− se pot monta pe suprafeţe combustibile partea pasivă a panourilor fiind acoperite cu folie de aluminiu− temperatură de suprafaţă scăzută

Panourile vor fi împărţite pe patru circuite trifazice, iar fiecare circuit este grupat pe faze diferite (încărcare uniformă) astfel încât să se poată comanda (porni/opri) sectorizat sistemul de încălzire, în funcţie de gradul de ocupare a bisericii. Aparatura de protecţie şi comandă a panourilor de încălzire sunt grupate şi montate în tabloul TGD şi în cofretul de comandă CC-II.Proiectarea sistemelor de iluminat interior general, se va realiza conf. normativului NP 061 – 02, ţinându- se seama de valorile recomandate ale nivelurilor de iluminare.La conceperea iluminatului decorativ interior s- a urmărit realizarea uniui sistem de iluminat combinat: direct, indirect şi de accent; crearea unui confort vizual în întreaga biserică, în corelare cu arhitectura bisericii.

La amplasarea sistemului de iluminat (aparate, conductori, întrerupătoare) s- a căutat minimizarea modificărilor, sau deteriorărilor suprafeţelor interioare.

Aparatele de iluminat utilizate vor avea caracteristici:- optice şi luminotehnice performante, speciale, adecvate pentru biserici, monumente istorice- evitatarea orbiri fiziologice a persoanelor- flexibilitate ridicată- posibilitate de reglare a intensităţii luminoase- consum de energie redus- durata de viaţa medie ale surselor ≥ 9000 ore

Sursele de iluminat (lămpile) alese, vor asigura o temperatură de culoare de 3000 – 3500 grade Kelvin, asigurând o lumină caldă /neutru, care crează o ambianţă confortabilă şi primitoare, cu un indice bun de redare a culorii.

Alimentarea şi comanda iluminatului interior se va realiza din latabloul TGD, cu întrerupătoare modulare grupate şi montate în cofretul de comandă pentru iluminat şi încălzire.

Documentaţia cuprinde un sistem de iluminat arhitectural exterior al turnului bisericii.





Solutia propusă pentru iluminatul arhitectural exterior al turnului este cu LED-uri de mare putere, RGB = Posibilitatea de interschimbare a culorilor luminii, dar şi posibilitatea de programare a diferitelor scenarii de iluminare.Considerente pentru conceperea sistemului de iluminat arhitectural exterior pentru turn:

- turnul bisericii va trebui să reprezinte o componenta accentuată a ansamblului cetăţii fiind cel mai înalt obiectiv al cetăţii, - se va urmări ca mentenanţa pentru sistemul de iluminat să fie cât mai simplă- se va respecta considerentul unanim acceptat pe plan internaţional că pentru iluminatul arhitectural exterior se utilizează aparate cu optică performantă, grad de protecţie minim IP66, ceea ce înseamnă că sunt totalmente protejate acţiunii factorilor externi (praf, umezeală), echipate cu surse de lumină eficiente energetic şi cu durată de viaţă ridicată, cum sunt LED-urile.

Se propune iluminarea tunului bisericii cu 4 aparate de iluminat, de 100 W – tip A - cu LED-uri RGB, montate pe suporţi metalici vopsiţi, pentru a se confunda cu locul de montaj, având posibilităţi de ataşare accesorii antiorbire şi de modelare razei de lumina, controlate de 1 dispozitiv de comandă si control.

Puterea totală instalată a iluminatului arhitectural exterior al turnului bisericii va fi de max. 500W.

Durata minimă de viată pentru LED-uri este în medie 50.000 de ore. Aparatele de iluminat cu LED-uri vor ave posibilitatea ca în cazul defectării plăcilor cu LED-uri, acestea să poată fi înlocuite.Alimentarea sistemului de iluminat poate fi dintr-un circuit electric existent al bisericii sau din reţaua de iluminat public existent. Acţionarea se va putea face în două moduri: local, precum şi central împreună cu iluminatul public.

Clădirea va fi prevăzută cu un iluminat de siguranţă de tipul 4 (conf. Normativ I 7 – 02), de evacuare. Aparatele de iluminat de siguranţă vor fi de tip monobloc, alimentate printr- un circuit separat, racordat la tabloul general de distribuţie, înaintea întrerupătorului general, iar ca şi sursă de rezervă aparatele vor fi dotate cu acumulatori proprii cu autonomie de 1,5 ore şi cu dispozitive de comutare locale automate.

Ca mijloc de protecţie împotriva şocurilor electrice, în instalaţia electrică interioară s- a folosit legarea la nulul de protecţie. Instalaţia de protecţie va fi realizată în întregime din conductoare de cupru distincte cu secţiune corespunzătoare, pozate în aceleaşi tuburi de protecţie a circuitelor de alimentare a prizelor cu contact de protecţie şi a tablourilor electrice.Instalaţia interioară de protecţie împotriva electrocutării va fi legată la priza de pământare exterioară. Toate legăturile la centura exterioară de pământare se va executa prin intermediul unor piese de separaţie.Priză de pământ va fi comună pentru instalaţia de utilizare şi va deservi şi instalaţia de paratrăsnet, conform art. 2.3.81. din normativ I20-2000, iar rezistenţa de dispersie a prizei de pământ, Rp nu poate fi mai mare de 1Ω.





Se va acorda o atenţie sporită la efectuarea legăturilor de de echipotenţializare (racordarea la priza generală de pământare) între taote elementele metalice simultan accesibile (masele aparatelor fixe, elementele conductoare, conductele metalice, conductoarele de protecţie ale tuturor aparatelor).

Obiectivul va fi prevăzut cu un sistem de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet.Sistemul de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet va fi conceput conform normativului I 20-2000 (Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului), şi va fi prevăzut cu un paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare ( tip PDA ), montat pe acoperişul clădirii la înălţimea de hm = 35,50 m, cu ajutorul unui catarg telescopic, cu o lungime totală de l = 3.75m, din oţel galvanizat. Acest paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare va asigura un nivel de protecţie “I (întărit) “, funcţie de eficacitatea E, cu o rază de protecţie R = 42 m şi un avans de amorsare ΔT = 25μs.

Caracteristici PDA:− dispozitiv electronic de amorsare− construicţie din cupru, design special pentru monumente istorice− funcţionare total autonomă, pentru toate tipurile posibile de lovituri de trăsnet− continuitate electrică permanentă de la vârf până la pământ− diametru D = 100 mm− înălţime H = 300 mm− echipat cu 2 electrozi inferiori şi 2 electrozi superiori− legătură între captator şi conductorul de coborâre se face la baza captatorului cu ajutorul unui

adaptor, din furnitura captatorului. Catargul nu se va folosi cu rol de conductor de coborâre− calitate asigurată prin sistemul ISO 9001–2000 (certificat BVQI nr.186086)− termenul de garanţie va fi de min. 24 luni, iar durata de viaţă de 25 ani

PDA va fi legat, cu ajutorul pieselor de separaţie la câte o priză locală, iar acestea vor fi legate la priza comunã ( generală ), iar valoarea rezistenţei de dispersie va fi sub 1 ohm.Lucrările de instalaţii electrice, vor fi executate de personal calificat şi autorizat.În timpul execuţiei şi exploatării instalaţiilor electrice vor fi respectate prescripţiile normativelor I 7-02, GP 052-2000, PE 107-95, I 18-02, NP 061-02 şi P 118-99, precum şi prevederile normelor de securitatea muncii şi a prevenirii şi stingerii incendiilor

Standarde de referinta

Normativ I 7-02.Proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare cu tensiunea sub 1000V;Normativ GP 052-00.Ghid pentru instlaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.Normativ NP 061-02Proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri





Normativ I 18-02.Proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii şi semnalizare din construcţii;Normativ P 118-99.Norme tehnice de proiectarea şi realizarea construcţiilor privind protecţia împotriva focului;Normativ PE 107-95.Proiectarea şi executarea; reţelelor de cabluri electriceNormativ PE 116-94.Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice.Normativ PE 134-96.Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţele electrice.Normativ PE 155-92.Normativ pentru proiectarea şi execuţia branşamentelor pentru clădiri civileNSSMUEE 111-02.Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale.Normativ C 56-00.Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.Ordinul MI nr.775/98.Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.NSPM 65-01.Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţiaenergiei electrice.Legea 10/ 95Privind calitatea în construcţiiLegea 90/ 96Norme Generale de Protecţie a MunciiSTAS 6119.Instalaţii de legare la pământ de protecţie;

3.3.Consumuri de utilităţi

3.3.a).Necesarul de utilităţi rezultate în situaţia executării lucrărilor de reabilitare electrică maximă absorbită

Puterea instalată, aproximată în receptoarele electrice ale obiectivului, după executarea lucrărilor de reabilitare, însumează cca. 28,30 kW, iar cea simultan absorbită este estimată la valoarea de 22,00 kW, preconizând un factor de putere de 0,92, de unde rezultă un spor de putere electrică aproximativ de 7,00KW, faţă de situaţia actuală.

3.3.b).Estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi

Dat fiind faptul că există un proiect elaborat pentru sistematizarea şi modernizarea reţelelor electrice de alimentare cu energie electrică, pentru toate corpurile de clădire ale Cetăţii din Oradea, inclusiv pentru Biserica Romano Catolică, sporul de putere rezultat va fi asigurat prin branşamentul nou proiectat, cuprins în documentaţia sus amintită.





În proiectul de ”Reţele electrice”, este prevăzută o putere totală, maxim absorbită de 27, 00 kW, pentru consumul electric a bisericii.

Soluţia tehnică de branşare (trasee de pozare, secţiune şi tip cablu), precum şi amplasarea echipamentelor de măsurare a energiei electrice, se va realiza conform proiect nr. 231/E – CS/2006 , elaborat de SC Pieme SRL Cluj - Napoca.



Lucrarea/ faza de execuţie Anul O Anul I.

I II III IV

1. Proiectare, cetcetare, expertize X

2 Hidroizolare perimetrală, Realizare instalaţii electrice de utilizare

X X

3 Reabilitare faţade şi spaţii interioareRecondiţionare învelitori, tâmplării,înlocuire pardoseală

X X X

4 Reabilitare scări de acces în turnurile bisericiiRealizare sistem de iluminat arhitectural exterior

X X

5 Realizare instalaţii electrice de încălzire sub bănciile mobilierului

X

Durata de realizare a investiţiei este de 12 de luni.


5.1.Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului generalSe anexează:

- devizul general- devizele pe obiectEvaluarea s-a făcut pe bază de:- antemăsurători- devize pe categorii de lucrări, - evaluari

5.2.Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţieiDurata de realizare a investiţiei: 12 luni. Se anexează graficul de realizare a investiţiei.







Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat / bugetul local , credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

La stabilirea contribuţiei naţionale s-a avut în vedere cuantumul cheltuielilor eligibile şi finanţarea TVA de la bugetul naţional.Astfel :

• 19 % din costurile totale ale proiectului, reprezintă TVA, vor reprezenta cheltuieli neeligibile în sumă de 105,585 mii lei;

• 80.35 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 450,649 mii lei din fonduri structurale;

• 17.65 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 98,991 mii lei din fonduri de la bugetul de stat;

• 2% din totalul costurilor eligibile, respectiv 11,218 mii lei din fonduri de la bugetul local, contribuţia municipiului Oradea.

După cum se poate remarca sursele de finanţare şi cuantumul finanţării pe surse sunt fezabile, în deplină concordanţă cu Programul multianual “ Asistenta tehnica pentru sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale in pregatirea tehnica a proiectelor de investitii publice finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013” si Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană.


8.1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie- nu e cazul

8.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare- 1 persoană







la cursul de 04.05.2010 - 1 € = 4,1275 lei 666,443 mii leidin care:

− construcţii - montaj C+M 470,856 mii lei−

9.2.Eşalonarea investiţiei (INV, C+M)

Anul I 666,443 mii mii lei/ 470,856 mii lei

9.3.Durata de realizare: 12 luni

9.4.Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)

Indicii de suprafaţă ai imobilului sunt:

Suprafaţa construită a clădirii: 461 mp Suprafaţa desfăşurată a clădirii: 611 mpAria utilă parter: 317 mp


10.1.Certificatul de urbanism nr. 1503 din 30.04.201010.2.Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor10.3.Acordul de mediu10.4.Alte avize10.4.1.Aviz Ministerul Culturii şi Cultelor prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional nr. 58 / M / 07.05.2010

Întocmit:arh. EMŐDI Tamás

S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR:MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA :„REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI VOLUM 1: PIESE SCRISE ==================================================================== S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR:MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA :„REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI VOLUM 2: PIESE DESENATE ====================================================================

S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR:MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA :„REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI VOLUM 3: EXPERTIZA TEHNICA, STUDIU GEOTEHNIC ==================================================================== S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR:MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA :„REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI VOLUM 4: PLANUL DE MARKETING ====================================================================

S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR : MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA ” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI ====================================================================

BORDEROU DE VOLUME VOLUM 1. D.A.L.I. PIESE SCRISE VOLUM 2. D.A.L.I. PIESE DESENATE VOLUM 3. EXPERTIZA TEHNICA, STUDIU GEOTEHNIC VOLUM 4. PLANUL DE MARKETING SEF PROIECT ARH. PAFKA ERNEST

S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR : MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA ” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI ==================================================================== VOLUM 2. D.A.L.I. PIESE DESENATE

BORDEROU PIESE DESENATE 1/U PLAN INCADRARE IN LOCALITATE SC.1/10.000 1/A PLAN DE SITUATIE SC. 1/1.000 2/A RELEVEU PLAN SUBSOL SC. 1/100 3/A RELEVEU PLAN PARTER SC. 1/100 4/A SECTIUNEA 1-1 SC. 1/100 5/A RELEVEU FATADA, SECTIUNEA 2-2 SC. 1/100 6/A ANEXA FOTO1 7/A ANEXA FOTO2 8/A PROPUNERE PLAN SUBSOL SC.1/100 9/A PROPUNERE PLAN PARTER SC. 1/100 10/A SECTIUNEA 1-1 PROPUNERE SC. 1/100 11/A FATADA PROPUSA, SECTIUNEA 2-2. SC. 1/100 1/I PLAN SUBSOL INSTALATII DE INCALZIRE INTERIOARA SC. 1/50 2/I PLAN PARTER INSTALATII DE INCALZIRE INTERIOARA SC. 1/50 1/S PLAN SUBSOL INSTALATII SANITARE SC. 1/50 1/E PLAN PARTER INSTALATII ELECTRICE ILUMINAT SC. 1/100 2/E PLAN COTA +6,50 m, INSTALATII ELECTRICE ILUMINAT SC. 1/100 3/E PLAN PARTER INSTALATII ELECTRICE ILUMINAT SC. 1/100 4/E PLAN SUBSOL INSTALATII ELECTRICE SC. 1/100 5/E PLAN INSTALATII CABLARE STRUCTURATA SC. 1/100

SEF PROIECT ARH. PAFKA ERNEST S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR : MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA ” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI ==================================================================== VOLUM 3: EXPERTIZA TEHNICA, STUDIU GEOTEHNIC

EXPERTIZA TEHNICA SI STUDIU GEOTEHNIC

„ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA,

IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII

TURISTICE DIN CETATEA

S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C.ACTUAL LEX CONSULTING S.R.L. =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR : MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA ” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI ==================================================================== VOLUM 4. PLANUL DE MARKETING

PLAN DE MARKETING

„ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA,

IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII

TURISTICE DIN CETATEA ORADEA ”

S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR : MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA ” Cod CPV 71322000-1 FAZA : DALI ==================================================================== VOLUM 1. D.A.L.I. PIESE SCRISE

BORDEROU PIESE SCRISE CERTIFICAT DE URBANISM PAGINA DE SEMNATURI TEMA DE PROIECTARE ACTE DE PROPRIETATE AVIZE MEMORIU TEHNC FAZA D.A.L.I. DEVIZ GENERAL DETALIEREA CHELTUIELILOR CUPRINSE IN CAP3 AL DEVIZULUI GENERAL DEVIZ PE OBIECT NR 1 LISTA DE DOTARI SI MOBILIER GRAFIC DE ESALONARE A INVESTITIEI DEVIZE : DEVIZ BB8891- REZISTENTA DEVIZ BB8890- ARHITECTURA DEVIZ BB8896- INSTALATII ELECTRICE DEVIZ BB8892- INSTALATII SANITARE DEVIZ BB8893- PROCURARE MATERIALE INST. SANITARE DEVIZ BB8894- INSTALATII DE INCALZIREANTEMASURATORI : ANTEMASURATORI :

ANTEMASURATOARE BB8891- REZISTENTA ANTEMASURATOARE BB8890- ARHITECTURA EVALUARE RAPARATII FATADA SI ACOPERIS ANTEMASURATOARE BB8896- INSTALATII ELECTRICE ANTEMASURATOARE BB8892- INSTALATII SANITARE ANTEMASURATOARE BB8893- PROCURARE MATERIALE INST. SANITARE ANTEMASURATOARE BB8894- INSTALATII DE INCALZIRE

SEF PROIECT ARH. PAFKA ERNEST S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR : MUNICIPIUL ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA ” FAZA : DALI ==================================================================== VOLUM 1. D.A.L.I. PIESE SCRISE

PAGINA DE SEMNATURI DIRECTOR : ARH. CARMEN PAFKA … ………………………………. SEF PROIECT : ARH . PAFKA ERNEST …………………………………… COLECTIV DE ELABORARE : ARHITECTURA : ARH. PAFKA ERNEST…………………………….. ARH. KIRALY ANIKO…………………………….. REZISTENTA ; ING. ELIZA GLIGOR ……………………………… EXPERTIZA TEHNICA : ING. ELIZA GLIGOR………………………………. INSTALATII ELECTRICE : ING. SORIN FUMURESCU ……………………….. INSTALATII SANITARE : ING. MIRCEA MALAI …………………………….. INSTALATII SANITARE : ING. MIRCEA MALAI …………………………….. STUDIU GEOTEHNIC : ING. VASILE BALAJ………………………………. ANALIZA COST BENEFICIU : EC. MONICA MOTOC…………………………….. STUDIU DE MARKETING : EC. MONICA MOTOC …………………………….

S.C. PRO-ARH S.R.L. 410058 ORADEA str. B. St. Delavrancea nr.17 tel. 411.012 =================================================================== PR. NR. 485/2009 BENEFICIAR : MUNICIPIULUI ORADEA, Directia Mangement Proiecte cu Finantare Internationala LUCRAREA : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA ORADEA”Cod CPV 71322000-1

FAZA : DALI

DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII

„ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATEA

ORADEA ” Cod CPV 71322000-1

(1) DATE GENERALE :

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii : „ REABILITAREA PASAJULUI MADACH DIN CLADIREA BAZARULUI - ORADEA, IN VEDEREA RELOCARII CENTRULUI MUNICIPAL DE INFORMATII TURISTICE DIN CETATE ORADEA ” Cod CPV 71322000-1

1.2. Amplasamentul : Obiectivul este situat în judetul Bihor municipiul Oradea, strada Madacs Imre nr 1-5 1.3. Titularul investiţiei : Municipiul Oradea, Piaţa Unirii nr. 1 1.4. Beneficiarul investiţiei : Municipiul Oradea, Piaţa Unirii nr. 1.5. Elaboratorului documentatiei :

Proiectant general: S.C. PRO-ARH S.R.L. Oradea, str. B. Şt. Delavrancea, nr. 17 Sef proiect : arh. Pafka Ernest

(2) DESCRIEREA INVESTITIEI :

2.1. Situatia existenta a obiectivului de investitii :

Clădirea care face obiectul prezentei lucrări, este Cladirea Bazarului, str.Madach nr 1-5, Oradea. Cladirea Bazarului este compusa din doua corpuri de cladire avind un regim de inaltime de subsol(partial), parter comercial si un etaj cu functiunea de locuinte. Intre cele doua corpuri de cladire simetrice se gaseste Pasajul Madach , cu acces atat din str. Republicii cat si din str. Madach Imre . Scurt istoric

Clădirea Bazarului este amplasată între str. Republicii , Moscovei, Madách Imre si Piata Regele Ferdinand. La sfarsitul secolului al -XIX –lea pe acest amplasament se aflau o serie de cladiri mici, insalubre, cu functiuni comerciale ieftine de tip bazaar. O data cu inceperea constructiei teatrului oradean din 1899, s-a luat decizia demolarii maghernitelor aflate intre acest obiectiv si actuala strada Republicii. Pe locul lor s-a construit in anul 1900 cladirea Bazarului. Cladirea Bazarului este formata din doua corpuri de cladiri independente dar sub acelasi acoperis, intre ele aflandu-se un pasaj pietonal. Functional Pasajul Madach este un pasaj acoperit ce face posibila o legatura pietonala intre strada Republicii si Madach Imre . Construcţia proiectata si executata de catre arhitectul Rimánoczy Kálmán senior în stil eclectic a fost inceputa si finalizata in anul 1900 , o data cu terminarea cladirii teatrului. O clădire masivă, dominată de simetrie şi de un impozant frontispiciu ce marchează trecerea pietonală situată în partea sa mediana.

Cladire bazarului este o constructie valoroasa din punct de vedere istoric si arhitectural , integrat perfect in situl dominat de cladirea impunatoare a teatrului, si o serie de alte cladiri monumente istoric din jur. Cladirea se se gaseste amplasat in interiorul Ansamblului Urban Centrul Istoric Oradea ( Cod LMI 2004 BH-II-a-A-01037 în Lista Monumentelor Istorice) si este o valoroasa cladire eclectica.

- Starea tehnica, din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii ;

Din punct de vedere juridic Pasajul Madach apartine Municipiului Oradea. Actele de proprietate sunt dovedite de extrasele CF anexate documentatiei . Pasajul Madacs are urmatorii indici de suprafata si volum : - Aria utila a pasajului este de 99,10 mp. - Latimea pasajului = 5,10 m - Lungimea pasajului = 18,95 m - Inaltimea maxima = 10,55 m - Volumul interior = 10010,00 mc Pasajul Madách, fiind situat în localitatea Oradea, se află în zona seismică "E", pentru

care acceleraţia seismică de proiectare a terenului este ag=0,12 g şi perioada de colţ Tc = 0,7 sec.

În baza Normativului P 100/92 clasa de importanţă a clădirii este III. În baza Codului de proiectare NP 082-04 valoarea caracteristică a presiunii vântului q

ref. = 50 daN/mp. În baza Codului de proiectare CR1/1/3/2005 valoarea caracteristică a încărcării din

zăpadă So;k = 150 daN/mp. Adâncimea de îngheţ se află la 0,80 m faţă de cota terenului (STAS 6054/77). Categoria de importanţă a clădirii este "C". Proiectul de reabilitare in faza DALI cuprinde urmatoarele lucrari : releveu, expertiza

tehnica, studiu geotehnic , documentetii pentru obtinerea avizelor , proiectul propriu zis, analiza cost beneficiu si plan marketing.

Releveul s-a executat datorita faptului ca beneficiarul nu a putut pune la dispozitia

proiectantului un releveu tehnic al situatiei existente. Prin expertiza tehnică s-a verificat starea tehnică a clădirii, s-au depistat defectele şi

degradările apărute în decursul timpului la aceasta, precum şi cauzele care au generat aceste defecte şi degradări.

Studiul geotehnic , respectiv cercetarea terenului de fundare s-a făcut prin 7 sondaje deschise cu dezvelirea fundaţiilor . Sondajele au fost continuate (unde au fost posibilităţi) cu foraj cu diametru mic (RKS), pentru a pune în evidenţă stratificaţia până la stratul de pietriş.

Stratificaţia terenului Pe baza observaţiilor directe asupra materialului extras şi a caracteristicilor geotehnice

obţinute în urma analizelor şi încercărilor de laborator efectuate, s-au delimitat următoarele strate distincte, după cum urmează :

- stratul de umplutură ( pământ artificial Mg )- cu grosime de 1,05m, alcătuit din moloz şi fragmente ceramice, în masă prăfoasă argiloasă, cu resturi vegetale, cu o vechime mai mare de 10-12ani şi necompactate iniţial. Stratul nu constituie terenul de fundare.

- stratul I - este alcătuit din nisip mare prăfos, cu pietriş ( grsiCSa ), cafeniu, cu îndesare medie. Statul nu are continuitate în zonă şi constitue obiectul terenului de fundare;

- stratul II - este alcătuit din pietriş mare nisipos ( siCGr ), cafeniu, cu îndesare medie. Rezultatele încercărilor în laborator Având în vedere granulozitatea stratului de umplutură se specifică faptul că pe acest

tip de material nu se pot executa încercări şi analize de laborator. Prin observaţie directă s-a constatat că în masa umpluturilor nu sunt prezente materii organice.

- Stratul ( I ), este alcătuit din pietriş mare nisipos ( siCGr ), cafeniu, cu îndesare medie.

Principalii indici geotehnici pentru pământurile granulare necoezive aluviale sunt: - greutatea volumică γ = 20,5 KN/m3 - modulul de deformaţie liniară E = 25.000kPa - unghiul de frecare internă φ = 350 - coeziunea c = 0 kPa Acest strat are continuitate pe întreg amplasamentul. Stratul de pietriş cantonează apele subterane. Acest strat are un coeficient de permeabilitate K = ( 3-5 ) x 10 -2. Hidrogeologia Pe amplasamentul studiat, apa subterană este cantonată în pietriş mare nisipos ( siCGr

), cafeniu, cu îndesare medie. Pe amplasament, apele subterane, sunt sub slabă presiune. Nivelul apelor subterane sunt în strânsă legătură şi cu nivelul apei din Crişul Repede. Pe baza cercetările efectuate pe teren, prin sondaje geotehnice, a analizelor şi

încercărilor de laborator pentru stabilirea caracteristicilor geotehnice normate şi de calcul se pot face precizări privind stratificaţia, aspectele litologice şi stabilirea caracteristicilor geotehnice de calcul.În urma cercetărilor efectuate pe teren şi în laborator rezultă că terenul de fundare, prin caracteristicile geotehnice pe care le posedă, are asigurată stabilitatea generală şi locală.

Structura pasajului Madach este aşezată pe fundaţii continue. Adâncimile de fundare şi lăţimile fundaţiilor precum şi caracteristicile acestora rezultă

din planşele cu detaliile de fundaţie. Nu se constată degradări la talpa şi elevaţia fundaţiilor. Pe baza observaţiilor directe şi în urma executării lucrărilor geotehnice s-au constatat

următoarele : - în zona sondajului S1 executat la axul 2/A (planşa 1/SG)

- în secţiunea 1 – 1’ (şirul A) Adâncimea de fundare (faţă de cota teren/călcare) Df = 1,75m. La adâncimea de -0,80m faţă de nivelul terenului există o evazare de 0,24m. Lăţimea B

= 0,52m. Fundaţia este din cărămidă. Natura teren de fundare: pietriş mare nisipos ( siCGr ), cafeniu, cu îndesare medie. - în zona sondajului S2 executat în subsolul pasajului Madach la axul 6/A-B (planşa

2/SG) - în secţiunea 1 – 1’ ( paralelă cu ax 6 ) Adâncimea de fundare (faţă de cota pardoseală) Df = 0,00m. Lăţimea fundaţiei este B = 0,30m. Fundaţia este din cărămidă. - în secţiunea 2 – 2’ ( paralelă cu şir A/B ) Adâncimea de fundare (faţă de cota pardoseală) Df = 0,40m. Lăţimea fundaţiei este B = 0,64m. Fundaţia este din cărămidă. Natura teren de fundare: pietriş mare nisipos ( siCGr ), cafeniu, cu îndesare medie. - în zona sondajului S3 executat în subsolul pasajului Madach la axul 5/B (planşa

2/SG) - în secţiunea 1 – 1’ ( ax 5 ) Adâncimea de fundare (faţă de cota pardoseală) Df = 0,40m. Lăţimea fundaţiei este B = 0,67m. Fundaţia este din cărămidă. Natura teren de fundare: pietriş mare nisipos ( siCGr ), cafeniu, cu îndesare medie. Evaluarea presiunii convenţionale de bază şi a capacităţii portante ( în cazul fundării

directe ) pe acest strat, pentru predimensionarea fundaţiilor având lăţimea tălpii B = 1,00m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat Df = 2,00m, conform STAS 3300/2-85, Anexa B, tabelul 15 şi NP 074-2007 este pconv. = 400,00 kPa.

Structura constructivă a clădirii:

Structura de rezistenţă a clădirii este realizată din pereţi portanţi din zidărie de cărămidă de tip vechi, având grosimea de 30-60 cm, iar la parter pereţi portanţi, pilaştri din zidărie, cât şi stâlpi metalici chesonaţi, realizaţi din profile laminate tip I, U sau L, solidarizate între ele cu plăcuţe şi zăbreluţe metalice.

Fundaţiile şi elevaţia sunt din zidărie de cărămidă, planşeul de peste parter este realizat din grinzi metalice tip I care susţin placa din beton cu zgură de tip Mátrai, planşeul de peste etaj din grinzi din lemn protejat la partea inferioară cu tencuială pe şipci şi trestie, planşeul de peste subsol din bolţi de cărămidă.

Pe zona pasajului există lângă şir B /ax 4-6 (vezi pl. 2A), o zonă de subsol la care planşeul este din b.a. monolit. Această zonă de subsol, având în vedere existenţa planşeului din b.a. apreciez că s-a executat ulterior.

Structura de rezistenţă a acestei clădiri a fost concepută cu scopul de a realiza un parter cât mai liber pentru spaţii comerciale, fiind specifică clădirilor realizate la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX în centrul Europei, inclusiv în Transilvania.

Pasajul se gaseste intre cele doua corpuri ale cladirii Bazarului, sub un acoperis comun cu acesta. Cele doua corpuri de cladire au parterele comerciale cu cate o curte interioara si etaj cu functiunea de locuire, accesul la locuinte realizando-se prin cate o casa de scari si curtina in interiorul curtilor interioare. Cladirea este acoperita cu o sarpanta de lemn continua peste cele doua corpuri de cladiri si pasaj. Invelitorile sunt din tigle din argila arsa de tip solzi, dublu asezate. Curtile interioare nu sunt acoperite. Subsolul este un subsol tehnic si are acces din casele de scari ale locatarilor. Cu acces direct din trotuarul strazii Madach Imre, printr-o trapa se face accesul la un post de transformare zonal alcatuit din doua incaperi, dintre care cea mai mica – cea cu accesul din exterior se gaseste sub spatiul pasajului. Situaţia tehnica a cladirii :

Starea tehnica a cladirii este relative buna. Starea tehnica a faţadelor este buna, fatadele au fost reabilitate in urma cu cativa ani,

reabilitare care a constat in inlocuitea invelitorilor din tigle din argila arsa, reparatii la elementele de sarpanta, reparatii ale tencuielilor si rezugravirea tuturor fatadelor.

Peretii si tavanul pasajului nu au fost cuprinse in acest proiect de reabilitare. Tencuielile si zugravelile din pasaj sunt intr-o stare avansata de degradare.

Pardoseala din pasaj este alcatuita din beton asezat pe umplutura cu exceptia zonei de deasupra subsolului un de placa este din beton armat. Pardoseala este finisat cu ciment sclivisit din cauza diferentei de cota a celor doua trotuare prezinta denivelari, trepte, rampe.

Pasajul nu este prevazut cu instalatii electrice, sanitare sau de incalzire.

- valoarea de inventar a constructiei; Situatia valorii de intrare in patrimoniu este in curs de elaborare.

- actul doveditor al fortei majore ,dupa caz ; Nu e cazul

2.2. Concluziile raportului de expertiza tehnica / audit energetic/ analiza cost-beneficiu

- prezentarea a cel putin doua optiuni ;

In elaborarea studiului s-au avut în vedere două scenarii, care au avut la bază evoluţiile factorilor ce pot influenţa direct sau indirect proiectul.

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiară) este de a calcula indicatorii performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa).

Scenariul “fără proiect : V0” Acest scenariu presupune că proiectul nu se implementează. Analiza este construită pe

baza costurilor actuale de operare (curente şi de capital), în concordanţă cu situaţia reală a obiectivului de investiţii. În această variantă, municipalitatea locală nu investeşte în crearea obiectivului propus. Scenariul inerţial implică renunţarea la orice tip de investiţii de capital, constând în reabilitarea Pasajului Madach şi relocarea Centrul Municipal de Informare Turistică.

Având în vedere faptul că prin prezentul proiect se doreşte reabilitarea unui pasaj care este un spaţiu public pentru care nu există costuri defalcate în bugetul de venituri şi cheltuieli al Municipiului Oradea, am considerat costurile de operare şi întreţinere pentru întregul domeniu al oraşului.

Au fost luate în considerare costurile cu energia electrica şi reparaţiile aşa cum sunt ele prevăzute în Programul de întreţinere şi reparaţii din bugetul de venituri şi cheltuieli al Municipiului Oradea aprobat pe anul 2009.

Pentru cheltuielile cu personalul am luat în considerare cei doi angajaţi din cadrul Compartimentului Administrare Monumente din cadrul Administratiei Imobiliare Oradea, care se ocupă de administrarea monumentelor, inclusiv a Cladirei Bazarului in care se află Pasajul Madach. Pentru varianta fară investiţie cheltuielile cu personalul vor fi majorate conform cu evoluţia salariului de bază de mediu.

Evoluţia salariului de baza mediu este prezentată în Anexa nr. 2 şi este redată conform Proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014 - Prognoza de toamna 2009, a Comisiei Naţionale de Prognoză.

Pentru acestea s-a făcut o prognoză de creştere anuală conformă cu rata inflaţiei oferită de Institutul Naţional de Statistică.

Prognoza cheltuielilor de operare şi întreţinere în varianta fără proiect V0 este prezentată în Anexa nr.1.

Evoluţia ratei medie a inflaţiei este prezentată în Anexa nr. 3 şi este redată conform Proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014 - Prognoza de toamna 2009, a Comisiei Naţionale de Prognoză. Toate cheltuielile prezentate în Anexa nr. 1 sunt suportate din bugetul Municipiului Oradea.

Scenariul “cu proiect : V1”

Acest scenariu presupune realizarea proiectului de investiţii vizând reabilitarea şi relocărea Centrului Municipal de Informaţii Turistice din Cetatea, în acest scop urmând a se efectua lucrări de amenajare a spaţiului în vederea unei optime exploatări turistice.

- recomandarea elaboratorului asupra solutiei optime din punct de vedere tehnic si economic, de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii.

Elaboratorul recomanda Scenariul “cu proiect : V1”

Modificările şi transformările prevăzute în proiectul de arhitectură, în vederea reabilitării Pasajului Madach din clădirea Bazarului Oradea pot fi efectuate în condiţiile tehnice descrise în cadrul expertizei tehnice (cap. 5).

Prin adoptarea acestor măsuri constructive se asigură rezistenţa şi stabilitatea construcţiei.

(3) DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI :

3.1. Descrierea lucrarilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de baza :

In vederea relocarii Centrului Municipal de Informatii Turistice care in prezent functioneaza in Cetatea Oradea in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor de informare turistica se doreste reabilitarea Pasajului Madach pentru a corespunde functiunilor dorite. Argumentul principal al schimbarii amplasamentului este situarea Cladirii Bazarului pe

strada Republicii, strada pietonala a orasului unde fluxul de turisti este cel mai mare. Amplasarea Cladirii Bazarului intre strada Republicii si cladirea Teatrului de Stat Oradea, este un avantaj in plus de perceptibilitate pentru publicul tinta. Celelelte avantaje sunt data de valoarea spatiului interior ,a posibilitatilor de amenajare ale sale. LUCRARI DE CONSTRUCTII : Din datele de tema se solicita realizarea unui spatiu pentru vizitatori, vestiar personal, un mic depozit si un grup sanitar pentru personalul angajat. Pentru punerea in evidenta si revalorificarea spatiului deosebit al pasajului, s-a propus inchiderea golurilor existente in planul celor doua fatade cu cate un perete de sticla transparent realizata din sticla cristal, cu cate o usa amplasata in axul de simetrie a golului. Accesul la central de informatii turistice se va face dinspre ambele strazi , atat din strada Republicii cat si din strada Madach Imre. Intreg spatiu al pasajului ramane necompartimentat. Pardoseala se va amenaja prin impartirea spatiului rezultat in trei zone, delimitate doar de mobilier , intre ele fiind cate o diferenta de nivel de 36 cm, respectiv trei trepte de 12 cm inaltime . Spatiile anexe solicitate s-au rezolvat la subsol, prin realizarea unei scari din zona cea mai joasa a spatiului parterului . Pentru reabilitarea fatadelor – doar traveilr adiacente pasajului - se vor adopta urmatoarele faze de lucrari de reparatii pereti in campuri, coloane, brauri cu tencuiala groasa : - desfacerea in intregime a tencuielilor vechi - curatirea rosturilor cu jet de apa cu electrocompresor mobil - perierea si spalarea cu apa - aplicarea unui strat de Amorsa pentru reparatii - aplicarea unui strat de Tencuiala pentru reparatii - aplicarea unui strat de Tencuiala fina pentru reparatii - aplicarea a doua straturi de Vopsea Siliconica( primul strat diluat)

În baza propunerilor de amenajare din cadrul proiectului de arhitectură şi a datelor din cadrul studiului geotehnic, sunt stabilite în cadrul expertizei următoarele propuneri de intervenţii:

- în cadrul amenajării parterului se va modifica cota pardoselii prin realizarea a două pachete de câte trei trepte pe zona din ax 3 şi 4.

Pe zona de amplasare a treptelor clădirea nu are subsol deci se vor executa fundaţii de suprafaţă, la limita de îngheţ.

Planşeul din b.a. de peste subsol situat lângă şir B/ax 4-6, având degradat betonul care este şi de slabă calitate, iar la armătură rugina se exfoliază în straturi, deci are capacitatea portantă diminuată şi nu mai prezintă siguranţă în exploatare, deci se va demola.

Pe zona unde există subsol lângă şir B/ax 4-6, cât şi pe zona unde urmează a se executa subsol lângă şir A/ax 4-6 se va executa un planşeu din b.a. care să asigure cota finită a pardoselii parterului la + 0,72.

Realizarea subsolului aşa cum este prevăzut în planşa 8A se poate executa în următoarele condiţii tehnice:

- Fundaţia existentă din şir A/ax 4-6, (zonă fără subsol existent) are cota de fundare la - 1,75, deci se va subzidi, pentru a se completa înălţimea elevaţiei subsolului nou, cât şi pentru fundaţia necesară în zona cu subsol. Subzidirea se va realiza pe tronsoane şi etape. Cota de fundare a subzidirii va fi la - 2,45 m, deci se va respecta prescripţia privind înălţimea maximă admisă la fundaţiile executate în trepte (vezi - 2,82 şi - 1,75).

- Elevaţia din cărămidă a subsolului existent, care se situează între şir A şi B are cotă de fundare la nivelul pardoselii (-2,42), dar având în considerare faptul că prin executarea extinderii subsolului din zona pasajului şi realizarea planşeului nou din beton care va rezema şi pe acest perete din zidărie de cărămidă, se impune executarea prin subzidire a unei fundaţii continui. LUCRARI DE INSTALATII SANITARE SI INCALZIRE :

Alimentarea cu apa rece se va realiza pentru urmatoarele scopuri: consum menajer,

igienico-sanitar. Pentru alimentarea cu apa rece se propune realizarea unui bransament din reteaua

publica de apa. Contorizarea consumului de apa se va face printr-un contor de apa rece Dn15mm montat in grupul sanitar din subsol.

Alimentarea cu apa calda de consum se propune a se realiza din reteaua publica de apa calda. Contorizarea consumului de apa calda de consum se va face printr-un contor de apa calda Dn15mm montat in in grupul sanitar din subsol.

Conductele de distributie a apei reci si calde de consum se vor realiza din teava din polietilena reticulata PeXa si vor fi montate ingropat in pereti pina la obiectele sanitare.

Conductele de apa rece si apa calda de consum prevazute in montaj ingropat in pereti se vor izola cu izolatie tubulara flexibila de 9 mm grosime, pentru a preintampina formarea condensului pe suprafata exterioara a conductelor.

Toate izolatiile se vor executa obligatoriu dupa efectuarea probelor de presiune. Din cadrul imobilului se vor colecta ape uzate menajere provenite de la grupul sanitare. Instalatia interioara de canalizare se va realiza cu tuburi de plastic din polipropilena.

Conductele colectoare orizontale se vor poza sub pardoseala. Deoarece grupul sanitar se va afla in subsolul cladirii, evacuarea apelor uzate menajere

se va realiza prin pompare, cu ajutorul unui sistem de pompare cu tocator, in reteaua publica de canalizare a orasului.

Alimentarea cu energie termica necesara incalzirii spatiilor imobilului se va realiza din reteaua de termoficare a orasului. Contorizarea consumului energie se va face printr-un contor de energie termica Dn20mm montat in in grupul sanitar din subsol.

Instalatia interioara de incalzire se va realize cu doua sisteme de incalzire si anume, unul cu corpuri statice la subsolul cladirii si unul prin incalzire in pardoseala pentru incaperi aflate la parterul imobilului. Instalatia de incalzire s-a conceput a se realiza in sistem bitubular cu teava din polietilena reticulata PeXa.

Distributia instalatiei interioare se va realiza cu teava din polietilena reticulata PeXa si se va monta aparent pe pereti (sau in ghene) in subsolul cladirii si ingropat in pardoseala (sub sistemul de incalzire in pardoseala) pina la distribuitorul parterului. Tevile din polietilena reticulata montate in pardoseala vor fi izolate.

Radiatoarele vor fi echipate cu: - pe tur, cu robineti dublu reglaj de colt - pe retur, cu detentoare de colt, cu posibilitatea de reglaj fin hidraulic - ventile de aerisire manuale pe capat de radiator 3/8”. Pentru incalzire in pardoseala, sistemul va cuprinde urmatoarele elemente:

- Banda perimetrala - se monteaza pe tot conturul incaperii, inclusiv in zona de usi, pe partea de jos a peretelui. Are rol de preluare a dilatarilor sapei, de fonoabsorbtie e zgomotelor produse de pasi, si de a impiedica patrunderea umiditatii din sapa sub placa de termoizolatie (polistiren/ placa cu nuturi). - Placa cu nuturi - este o placa de polistiren expandat cu nuturi preformate in relief la partea superioara a placii. Peste polistiren este aplicata o folie din material plastic transparent, cu rol de hidroizolatie si de suport pentru actiuni mecanice aplicate la partea superioara. Imbinarea intre doua placi alaturate se face prin intermediul sistemului de falturi. Placa cu nuturi se monteaza pe toata suprafata care urmeaza a fii folosita pentru incalzirea in pardoseala, direct peste placa de beton a planseului. - Teava 20x2.0mm - este o teava din polietilena reticulata de tip a (PE-Xa) de culoare rosie, si este creata special pentru incalzirea in pardoseala. Imbinarea se face prin sistemul cu manson alunecator, imbinare nedemontabila. Teava alcatuieste circuitele de incalzire in pardoseala, si este fixata intre nuturile placilor cu nuturi. - Aditivul de sapa tip P - se foloseste ca adaos in reteta sapei de ciment. Are rol de crestere a coeficientului de de transfer termic al sapei, mareste elasticitatea sapei, si elimina bulele de aer din componenta sapei. Grosimea minima recomandata este de 4,5cm peste cota superioara a

tevii. - Profilul de rost de dilatare - se foloseste pentru impartirea sapelor cu dimensiuni mai mari de 8 m pe o latura, si are rol de a prelua dilatarile sapei in momentul functionarii sistemului de incalzire in pardoseala. Se monteaza cu talpa autoadeziva pe nuturile placilor, si se decupeaza in stadiul final al lucrarilor la nivelul finisajului. Rostul de dilatare si banda perimetrala trebuie mentinute pana la cota superioara a finisajului (cota finita a pardoselii).

Circuitele de incalzire in pardoseala se vor lega la distribuitorul de tip HKV-D, cu diametrul de 1”, pozat in dulap metalic de protectie, montat ingropat in perete. Distribuitoarele HKV-D, au pe retur, pe fiecare circuit cate un robinet de reglaj fin (pentru echilibraera hidraulica a circuitelor), robinet pe care se va monta cate un servomotor pentru a putea comanda fiecare circuit in parte in functie de comanda data de termostatul de incapere. Pe tur, fiecare circuit are cate un robinet de sectorizare si izolare, si de asemenea cate un debitmetru, care ajuta la echilibrarea hidraulica a circuitelor. Pe distribuitorul de incalzire in pardoseala se va monta o statie de reglare a temperaturii.

Circuitele de incalzire in pardoseala se vor realiza in forma de melc (spirala) sau meandra dubla, conform indicatiilor tehnice. Fiecare circuit va fi conectat la distribuitor colector tip HKV-D, montat in dulap de protectie din tabla zincata.

Temperatura maxima a agentului temic care intra in circuitele de incalzire in pardoseala nu trebuie sa depaseasca valoarea de 50°C.

La trecerile prin pereti, conductele instalatiei interioare de incalzire vor fi prevazute cu tevi de protectie. LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE : Soluţia de branşare, amplasarea firidei de branşament va fi stabilită în baza unui proiect tehnic elaborat conform fişei de soluţie emisă de SDEE Oradea.

Înaintea începerii lucrărilor de construcţii şi instalaţii se va obţine, prin grija beneficiarului, Avizul tehnic de racordare a construcţiei la reţeaua furnizorului, aviz care condiţionează începerea lucrărilor de instalaţii electrice a proiectului de instalaţii electrice de utilizare.

- Puterea activă instalată: Pi = 14.1 kW - Puterea activă cerută: Pc = 8 kW - Curentul cerut: Ic = 20.8 A

Coloana de alimentare a tabloului general este formată din cablu CYY 5x6 mm2 pozat îngropat.

Se uilizează priza de pământ existentă.. Schema de legare la pământ este TN-S.

Schema de legare la pământ este de tipul TN-S, în care conductorul de protecţie (PE) este separat de conductorul neutru (N).

Pentru realizarea instalaţiei electrice la consumatori se utilizează o schemă de distribuţie monofazată cu 3 conductoare. Circuitele sunt protejate la suprasarcină şi scurtcircuit prin întreruptoare automate cu declanşatoare magneto-termice. În schema monofilară (6/E) sunt precizate curentul nominal, capacitatea de rupere, curba de declanşare şi numărul de poli protejaţi pentru fiecare aparat de protecţie.

Conductoarele electrice şi tuburile de protecţie se amplasează faţă de conductele altor instalaţii şi faţă de elementele de construcţie, respectându-se distanţele minime din tabelul 3.1 din NP-I7-02.

Circuitele de iluminat şi prize sunt realizate din cabluri MYYM protejat în tuburi din PVC (IPEY) pozate îngropat. In funcţie de clasa aparatelor de iuminat, acestea se vor lega sau nu la PE.

Se utilizează: aplice circulare, aparate de iuminat montate pe stâlpi – cu fascicul larg orientat în jos şi îngust orientat în sus şi aparate de iluminat montate la cota +6.5m cu fascicul orientat în sus -- pentru iluminatul tavanului.

Aparatele de iluminat şi aparatajul de comutaţie vor avea gradul de protecţie indicat pe planşe.

Alimentarea iluminatului de siguranţă este tipul 3b. Pentru marcarea căilor de evacuare se prevăd corpuri de iluminat de siguranţă echipate cu lampă de 8W, cu autonomie locală de minim 1 h asigurată de acumulatori de Ni-Cd, cu intrare automată în funcţiune la căderea tensiunii de bază. Corpurile de iluminat de siguranţă sunt de tipul « indicator luminos ». Cablarea structurată a obiectivului presupune organizarea unei reţele comune pentru instalaţia interioară telefonică şi reţeaua de date (voce+date+imagini).

Cablarea structurată va fi realizată în categoria 6, Toate traseele se vor termina în panoul VDI. Cablarea structurată va fi realizată în categoria 6, asigurându-se viteze de transfer de până la 1Gbps. Se utilizează cabluri de tip UTP Cat.6.

Fiecare post de lucru este prevăzut cu cel puţin două prize RJ45.

Fiecare cablu se va eticheta corespunzător prizei aferente. Etichetarea posturilor/prizelor se va face vizibil, lizibil şi diferenţial-cromatic conform EIA/TIA 606.

S-au aplicat măsuri pentru protecţia utilizatorilor împotriva şocurilor electrice datorate atingerilor directe şi indirecte.

Protecţia împotriva atingerilor directe se asigură prin utilizarea echipamentelor corespunzătoare categoriei de influenţe externe, conductoare izolate, tuburi de protecţie electroizolante, carcase, tablou de distribuţie cu părţi active izolate.

Se vor realiza legături de echipotenţializare cf. NP-I7-02 şi GP 052-2000. Schema de legare la pământ este TN-S. Toate masele instalaţiei electrice sunt legate prin

conductoare de protecţie la neutrul alimentării legat la pământ (PE). Protecţia împotriva atingerilor indirecte prin întreruperea automată a alimentării se

realizează cu dispozitive de protecţie împotriva supracurenţilor. S-a respectat lungimea maximă a buclei de defect. Pe circuitele de prize se prevăd dispozitive de protecţie la curent diferenţial rezidual. 3.2. Descrierea, dupa caz , a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate : Prin prezentul proiect se solicită realizarea unui spaţiu pentru vizitatori, vestiar personal, un mic depozit şi un grup sanitar pentru personalul angajat. Pentru punerea în evidenţa şi revalorificarea spatiului deosebit al pasajului, s-a propus închiderea golurilor existente în planul celor două faţade cu câte un perete de sticlă transparent realizată din sticlă cristal, cu câte o uşă amplasată în axul de simetrie a golului. Accesul la central de informare turistice se va face dinspre ambele străzi, atât din strada Republicii cât şi din strada Madach Imre.

Intreg spatiu al pasajului ramane necompartimentat. Pardoseala se va amenaja prin impartirea spatiului rezultat in trei zone, delimitate doar de mobilier , intre ele fiind cate o diferenta de nivel de 36 cm, respectiv trei trepte de 12 cm inaltime . Spatiile anexe solicitate s-au rezolvat la subsol, prin realizarea unei scari din zona cea mai joasa a spatiului parterului .

3.3. Consumuri de utilitati :

a ) necesarul de utilitati rezultate, dupa caz in situatia executarii unor lucrari de modernizare ;

- Puterea activă instalată: Pi = 14.1 kW - Puterea activă cerută: Pc = 8 kW - Curentul cerut: Ic = 20.8 A - Necesarul de apa rece = 0,3 l/sec

b) estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati. - Nu e cazul

(4) DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE :

Durata de realizare a investiţiei: 6 luni. Se anexează graficul de realizare a investiţiei

(5) COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI : 5.1. Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general ; Se anexează: - devizul general - devizele pe obiect - liste de dotari si mobilier Evaluarea s-a făcut pe bază de: - antemăsurători - devize pe categorii de lucrări - evaluari 5.2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a

investiţiei Durata de realizare a investiţiei: 6 luni. Se anexează graficul de realizare a investiţiei

(6) INDICATORII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE :

- Analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar a constructiei

6.1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv

specificarea perioadei de referinţă Municipiul Oradea este situat la 13 km de graniţa Ungariei fiind capitala judeţului

Bihor. Judetul Bihor are un potenţial turistic foarte ridicat, atât natural cât şi cultural, cu o varietate de resurse turistice şi o poziţionare geografică favorabilă mai multor tipuri de turism: balnear, ecologic, rural, urban, cultural, de afaceri, etc.

Poziţionarea îi conferă o poziţie central–europeană privilegiată, municipiul Oradea constituind un important nod de comunicaţii aflat la distanţe sensibil egale de capitalele

regiunii: Bucureşti (651 km), Viena (518 km), Budapesta (248 km), Praga (676 km).Oraşul are o suprafaţă de 11.556 de hectare şi o populaţie totală de 204.578 din care peste 50% alcătuiesc populaţia activă.

Oradea este unul din cele mai importante puncte pentru turismul cultural din judeţul Bihor. Printre factorii ce influenţează potenţialul turistic în zonă putem enumera situarea geografică, fiind poarta de intrare în ţară la frontiera de vest, dar şi istoria şi arhitectura oraşului, care oferă vizitatorului o varietate de stiluri: renascentist, baroc, seccesion, eclectic, neoromanic, neogotic, neoromânesc. Printre cele mai importante şi reprezentative obiective turistice se pot menţiona:

- Cetatea Oradea (secolele XVI-XVII), simbol al renaşterii transilvănene (sec. 16-17); - Complexul baroc al Oradiei: Palatul Episcopal, Catedrala Romano-Catolică şi Şirul

Canonicilor (începutul sec. 18); - Palatele orădene: Primăria (1903), clădirile Rimanoczi (începutul sec. 20), Palatul

Apollo (1914), Palatele Moskovitz (1905), Palatul Ullmann (1913), Palatul Episcopiei Ortodoxe Române (1905), Palatul Episcopiei Unite Greco Catolice (1905);

- Hoteluri "de epoca": Astoria (1902), Transilvania (1904); Case reprezentative: Casa Comitatului (1855), Casa de Păstrare şi Economii (1880-1890), Casa Poynar, Cercul Catolic (1914), Casa Naţională (1880), Casa Bartsch (1900), Casele Adorjan (1903-1905), Casa Fuchsl (1903), Magazinul de sticlărie "Deutsch K.I."(1906-1907, reconstruit integral în 1970). Turismul oradean este de mai multe tipuri:

cultural : vizitarea siturilor culturale, patrimoniului arhitectural, a muzeelor, participarea la evenimente culturale (teatre, concerte);

religios : în oraş coexistă mai multe religii şi confesiuni; afaceri : localizarea şi economia locală atrag investitori din diferite regiuni ale ţării sau

străinătate; vacanţe : statiuni balneare şi mediul natural din regiune; sporturi : participarea la competiţii sportive (polo, înot, etc); cumpărături : datorită centrelor comercile şi străzii comerciale Republicii; evenimente : expoziţii, târguri, festivaluri.

Planul de dezvoltare a judeţului Bihor 2007 -2013 are ca scop stimularea dezvoltării

integrate şi armonioase a întregului teritoriu pentru diminuarea cât mai rapidă a disparităţilor existente la nivel economic, social şi de mediu şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă a locuitorilor judeţului.

Municipalitatea dorind să fructifice posibilităţile de finanţare oferite de Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană, a identificat un proiect cu impact favorabil asupra dezvoltării durabile a Municipiului Oradea şi a Regiunii Nord-Vest din care face parte acesta. Proiectul sub denumirea de „Reabilitarea Pasajului Madach Imre din Cladirea Bazarului Oradea, în vederea relocării Centrului Municipal de Informaţii Turistice din Cetatea” se încadrează în categoria de activităţi eligibile pentru finanţare prin Programul Operaţional Regional, deoarece vizează modernizarea şi refuncţionalizarea unui obiect de patrimoniu, în acest caz Pasajul Madach.

Clădirea care face obiectul prezentei lucrări, este Cladirea Bazarului, str.Madach nr 1-5, Oradea. Cladirea Bazarului este compusa din doua corpuri de cladire avind un regim de inaltime de subsol(partial), parter comercial si un etaj cu functiunea de locuinte. Intre cele doua corpuri de cladire simetrice se gaseste Pasajul Madach, cu acces atat din str. Republicii cat si din str. Madach Imre.

Starea tehnica a cladirii este relativ buna. Starea tehnica a faţadelor este buna, fatadele

au fost reabilitate in urma cu cativa ani, reabilitare care a constat in inlocuitea invelitorilor din tigle din argila arsa, reparatii la elementele de sarpanta, reparatii ale tencuielilor si rezugravirea tuturor fatadelor. Peretii si tavanul pasajului nu au fost cuprinse in acest proiect de reabilitare. Tencuielile si zugravelile din pasaj sunt intr-o stare avansata de degradare. Pardoseala din pasaj este alcatuita din beton asezat pe umplutura cu exceptia zonei de deasupra subsolului unde placa este din beton armat. Pardoseala este finisata cu ciment sclivisit din cauza diferentei de cota a celor doua trotuare prezinta denivelari, trepte, rampe. Pasajul nu este prevazut cu instalatii electrice, sanitare sau de incalzire.

In vederea relocarii Centrului Municipal de Informatii Turistice care in prezent functionează în Cetatea Oradea şi astfel în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor de informare turistică se doreşte reabilitarea Pasajului Madach pentru a corespunde funcţiunilor dorite.

Argumentul principal al schimbării amplasamentului este situarea Clădirii Bazarului pe strada Republicii, strada pietonală a oraşului unde fluxul de turişti este cel mai mare. Amplasarea Clădirii Bazarului între strada Republicii şi clădirea Teatrului de Stat Oradea, este un avantaj în plus de perceptibilitate pentru publicul ţinta. Celelelte avantaje sunt date de valoarea spaţiului interior, a posibilităţilor de amenajare ale sale.

Prin prezentul proiect se solicită realizarea unui spaţiu pentru vizitatori, vestiar personal, un mic depozit şi un grup sanitar pentru personalul angajat. Pentru punerea în evidenţa şi revalorificarea spatiului deosebit al pasajului, s-a propus închiderea golurilor existente în planul celor două faţade cu câte un perete de sticlă transparent realizată din sticlă cristal, cu câte o uşă amplasată în axul de simetrie a golului. Accesul la central de informare turistice se va face dinspre ambele străzi, atât din strada Republicii cât şi din strada Madach Imre. Obiectivul general al acestui proiect este acela de a reabilita Pasajul Madach, în vederea relocării Centrului Municipal de Informaţii Turistice care în prezent funcţionează în Cetatea Oradea. Atingerea acestui obiectiv va conduce apoi la creşterea nivelului de trai din municipiu prin dezvoltarea celorlalte activităţi turistice adiacente. Investiţia propusă se circumscrie prin urmare, obiectivelor strategice şi specifice ale Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană.

Previziunile proiectului ar trebui să includă o perioadă apropiată de durata de viaţă economică a acestuia şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impacturile pe termenul cel mai lung. Durata de viaţă variază în funcţie de natura investiţiei. În cazul de faţă orizontul de timp va fi de 20 ani .

6.2. Analiza opţiunilor

In elaborarea studiului s-au avut în vedere două scenarii, care au avut la bază evoluţiile factorilor ce pot influenţa direct sau indirect proiectul.

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiară) este de a calcula indicatorii performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa).

Scenariul “fără proiect : V0” Acest scenariu presupune că proiectul nu se implementează. Analiza este construită pe

baza costurilor actuale de operare (curente şi de capital), în concordanţă cu situaţia reală a obiectivului de investiţii. În această variantă, municipalitatea locală nu investeşte în crearea obiectivului propus. Scenariul inerţial implică renunţarea la orice tip de investiţii de capital, constând în reabilitarea Pasajului Madach şi relocarea Centrul Municipal de Informare

Turistică. Având în vedere faptul că prin prezentul proiect se doreşte reabilitarea unui pasaj care

este un spaţiu public pentru care nu există costuri defalcate în bugetul de venituri şi cheltuieli al Municipiului Oradea, am considerat costurile de operare şi întreţinere pentru întregul domeniu al oraşului.

Au fost luate în considerare costurile cu energia electrica şi reparaţiile aşa cum sunt ele prevăzute în Programul de întreţinere şi reparaţii din bugetul de venituri şi cheltuieli al Municipiului Oradea aprobat pe anul 2009.

Pentru cheltuielile cu personalul am luat în considerare cei doi angajaţi din cadrul Compartimentului Administrare Monumente din cadrul Administratiei Imobiliare Oradea, care se ocupă de administrarea monumentelor, inclusiv a Cladirei Bazarului in care se află Pasajul Madach. Pentru varianta fară investiţie cheltuielile cu personalul vor fi majorate conform cu evoluţia salariului de bază de mediu.

Evoluţia salariului de baza mediu este prezentată în Anexa nr. 2 şi este redată conform Proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014 - Prognoza de toamna 2009, a Comisiei Naţionale de Prognoză.

Pentru acestea s-a făcut o prognoză de creştere anuală conformă cu rata inflaţiei oferită de Institutul Naţional de Statistică.

Prognoza cheltuielilor de operare şi întreţinere în varianta fără proiect V0 este prezentată în Anexa nr.1.

Evoluţia ratei medie a inflaţiei este prezentată în Anexa nr. 3 şi este redată conform Proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014 - Prognoza de toamna 2009, a Comisiei Naţionale de Prognoză. Toate cheltuielile prezentate în Anexa nr. 1 sunt suportate din bugetul Municipiului Oradea.

Scenariul “cu proiect : V1”

Acest scenariu presupune realizarea proiectului de investiţii vizând reabilitarea şi relocărea Centrului Municipal de Informaţii Turistice din Cetatea, în acest scop urmând a se efectua lucrări de amenajare a spaţiului în vederea unei optime exploatări turistice.

6.3. Analiza financiară Analiza financiară va utiliza metoda recomandată de “Ghidul pentru analiza cost – beneficii a proiectelor de investiţii (UE Guide to cost – benefit analysis of investment project) şi cele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană. Investiţia de capital este prezentată în devizul general al investiţiei întocmit în conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008 şi a Normelor metodologice de aplicare a acesteia. Valoarea investiţiei totale de capital este de:

• 587,285 mii lei fără TVA, respectiv 697,507 mii lei inclusiv TVA. Durata de implementare a investiţiei va fi de 6 luni.

Conform devizului general, valoarea totală a investiţiei s-a calculat pentru:

- Construcţii şi instalaţii- Reabilitare pasaj Madách ; - Alte cheltuieli cu organizarea de santier, comisioane, taxe, cote legale, cheltuieli diverse

şi neprevăzute în procent de 10%. Prognoza cheltuielilor pentru scenariul cu proiect V1 este prezentata în Anexa nr. 4. În prognoza cheltuielilor de operare şi întreţinere, pentru scenariul cu proiect V1 care presupune reabilitarea Pasajului Madach si relocarea Centrului de Informare Turistică din cadrul Cetatăţii Oradea în interiorul acestuia, s-a considerat începând din anul 2011, după finalizarea implementării proiectului, că vor apărea cheltuieli cu energia termică în sumă de 2.800 lei şi cheltuieli cu apa si canalizarea în sumă de 5.200 lei. Totodată începând din anul 2012 s-a considerat că va exista o creştere a cheltuielilor cu rata de inflaţie conform Proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014 - Prognoza de toamna 2009, a Comisiei Naţionale de Prognoză. Pentru anii 2009 (anul 0), 2010 până la finalizarea investitiei, toate cheltuielile luate în considerare au fost cele din varianta fara proiect V0. Alte cheltuieli previzionate în analiză au fost cele de reparaţii efectuate la lucrările de construcţii şi instalatii care constau în vopsit, zugravit şi alte lucrări de mică anvergură, care au crescut cu 1% începând din anul 2013, în primii 2 ani dupa implementarea investiţiei lucrările fiind garantate de executant. Totodată cheltuielile cu energia electrică au crescut cu 3% începând din anul 2011, datorită noii funcţiuni a Pasajului Madach. S-a considerat că va exista o creştere a cheltuielilor cu reparaţiile şi a celor cu energia electrica egală cu rata de inflaţie stabilită conform Proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014 - Prognoza de toamna 2009, a Comisiei Naţionale de Prognoză.

Situaţia centralizatoare a cheltuielilor totale în scenariul cu proiect este prezentată în Anexa nr. 6.

La cheltuielile curente si de personal există şi cheltuieli cu înlocuirea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar a căror durată normală de funcţionare este depăşită:

- în fiecare al 3-lea an de la data finalizării implementării proiectului se vor achiziţiona 4 sisteme informaţionale Dual Touch şi 2 firme luminoase;

- în fiecare al 6-lea an de la data finalizării implementării proiectului se vor achiziţiona 2 panouri cu plasmă progressive HD, 3 calculatoare şi 2 imprimate laser color; - în fiecare al 8-lea an de la data finalizării implementării proiectului se vor achiziţiona 4 rafturi depozit cu 6 nivele, 9 rafturi din lemn cu 5 nivele, 12 rafturi şi blat din panouri lemn, 12 mase expunere, 9 birouri directoriale, 3 scaune directoriale, 3 scaune din cadru metalic, 3 dulape vestiar.

Situaţia cheltuielilor de capital este prezentată în Anexa nr. 5. Toate cheltuielile de operare vor fi suportate din bugetul Municipiului Oradea, deoarece la vizitarea Pasajului Madach si a Centrului de Informare Turistica nu se vor percepe nici un fel de taxe de vizitare, astfel incat acest proiect nu va fi generator de venituri.

Situaţia centralizatoare a cheltuielilor totale este prezentată în Anexa nr. 6.

Situaţia centralizatoare a veniturilor totale este prezentată în Anexa nr. 7. Tabelul Surselor de finanţare este prezentat în Anexa nr. 8. La stabilirea contribuţiei naţionale s-a avut în vedere cuantumul cheltuielilor eligibile şi finanţarea TVA de la bugetul naţional.

Astfel : • 19 % din costurile totale ale proiectului, reprezintă TVA, vor reprezenta

cheltuieli neeligibile în sumă de 110,222 mii lei; • 80,35 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 471,883 mii lei din fonduri

structurale; • 17,65 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 103,656 mii lei din

fonduri de la bugetul de stat; • 2% din totalul costurilor eligibile, respectiv 11,746 mii lei din fonduri de la

bugetul local, contribuţia Municipiului Oradea. După cum se poate remarca sursele de finanţare şi cuantumul finanţării pe surse sunt fezabile, în deplină concordanţă cu Programul multianual “ Asistenta tehnica pentru sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale in pregatirea tehnica a proiectelor de investitii publice finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013” si Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană. Tabelul sustenabilităţii financiare este prezentat în Anexa nr. 9. Se remarcă faptul că proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar deoarece diferenţa dintre totalul intrărilor şi totalul ieşirilor este pozitivă pentru fiecare an în parte şi cumulat. Condiţia de sustenabilitate financiară aşa cum este formulată în “Ghidul pentru analiza cost – beneficii a proiectelor de investiţii (UE Guide to cost – benefit analysis of investment project), este ca această diferenţă pentru fiecare an în parte cumulat, să fie pozitivă sau egală cu zero. Tabelul calculului Valorii actuale nete financiare a investitiei (VNAF/C) este prezentat în Anexa nr. 10. Conform metodologiei prezentate în Ghidul UE pentru Analiza cost – beneficiu a proiectelor de investiţii finanţate din Fonduri UE, în ultimul an de analiză (2029) s-a luat în considerare valoarea reziduală a investiţiei. Valoarea reziduală exprimată în preţuri constante ale anului 2008 şi 2009 a fost determinată prin luarea in considerare a valorii de piaţă reziduale a capitalului fix, ca si cand acesta ar fi fost vândut la sfârşitul orizontului de timp luat în considerare. Prin urmare, valoarea reziduală este valoarea de lichidare. Rata de actualizare folosită în cadrul analizei financiare a fost 5 %. Valoarea netă actualizată este de –524,8433 mii lei, ceea ce denotă faptul că proiectul are nevoie de cofinanţare UE pentru a deveni viabil din punct de vedere financiar.

Pentru a determina profitabilitatea contribuţiei proprii a Municipiului Oradea investite în proiect se vor determina indicatorii valoarea neta actualizata financiare capitalului (VNAF/K ) si respectiv rata interna a rentabilitatii financiare a capitalului (RIRF/K) luand in considere numai contribuţia proprie la proiect . Tabelul calculului Valorii actuale nete financiare a capitalului (VNAF/K) este prezentat în Anexa nr. 11. Valorile calculate ale ratei interne a rentabilităţii financiare a investiţiei şi a capitalului sunt : 1. Rata internă a rentabilitătii financiare a investiţiei (RIR/F) = -7,8875% 2. Rata internă a rentabilităţii financiare a capitalului (RIR/ K) = -8,4051%. Rata interna a rentabilităţii financiare a investiţiei a fost calculată luând în considerare costurile totale ale investiţiei ca o ieşire (impreună cu costurile de operare), iar veniturile ca o intrare. Ea măsoară capacitatea veniturilor din exploatare, de a susţine costurile investiţiei. Rata internă a rentabilităţii capitalului investit a fost calculată făra a lua în considerare finanţarea UE.

Valorile au fost determinate prin încercări succesive. Rata internă a rentabilităţii financiare reprezintă acea valoare a ratei de actualizare pentru care la sfârşitul perioadei de analiză, valoarea actualizată netă este egală cu zero. În ambele cazuri se observă valori inferioare ratei de actualizare utilizate conform Ghidului solicitantului pentru Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană, care este de 5 %, fapt ce conduce la concluzia că proiectul are nevoie de cofinanţare din partea UE pentru a deveni viabil. 6. 4. Analiza economică Analiza economică va măsura impactul economic şi social al proiectului şi va evalua proiectul din punctul de vedere al societăţii. Ea constă în transformarea preţurilor pieţii utilizate în analiza financiară în preţuri contabile şi din luarea în considerare a externalităţilor care conduc la costuri şi beneficii sociale care nu au fost luate în considerare de către analiza financiară deoarece acestea nu generează în momentul actual cheltuieli sau venituri băneşti. Baza pentru dezvoltarea analizei economice a constituit-o tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performanţelor economice, sociale şi de mediu ale proiectului a fost necesar să fie făcute o serie de corecţii, atât pentru costuri, cât şi pentru venituri. Rata de actualizare utilizată în analiza economică este numita rată socială de actualizare. Pentru perioada 2007 – 2013 se recomanda utilizarea unei rate de actualizare sociale de 5,5 % pentru ţările de coeziune, România fiind o ţară de coeziune. Analiza economică este reprezentată de: corecţii fiscale, corecţii ale externalităţilor şi conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile care să includă şi costurile şi beneficiile sociale ( determinarea factorilor de conversie).

o Corecţii fiscale : În analiza financiară elaborată din punct de vedere al beneficiarului, anumite elemente precum impozitele directe şi indirecte, subvenţiile şi alte transferuri sunt incluse, acestea nereprezentând nici un beneficiu sau cost social, ci mai degrabă un transfer de la un grup social către alt grup social. In această etapă se efectuează următoarele corecţii:

preţurile aferente fluxurilor de intrare şi iesire să nu conţină TVA, în cazul în care acesta nu poate fi dedus, sau alte impozite indirecte;

preţurile intrărilor vor include impozite directe; operaţiunile pure de transfer între indivizi (precum cele pentru asistenta

sociala) trebuie omise . Fluxurile de intrare şi de iesire considerate în cadrul analizei financiare şi economice

conţin TVA , deoarece promotorii proiectului – autorităţile locale, nu îşi pot deduce aceste taxe, care reprezinta astfel un venit respectiv cost pentru ele. Toate acestea vor genera intrari de numerar, beneficii economice care sunt prezentate in Anexa nr. 15 – Tabelul analizei economice cheltuieli.

o Corecţii privind externalităţile

Externalităţile reprezintă costuri sau beneficii sociale care se manifestă în afara sferei proiectului şi influentează bunăstarea terţelor părţi fără a avea o compensare monetară. In consecinţă, ele nu sunt surprinse în mecanismele de piaţă şi nu sunt monetizate, de vreme ce efectele lor se transmit prin intermediul variabilelor reale care influenţează bunăstarea indivizilor şi nu prin mecanisme de preţ.

Aceste efecte trebuie cuantificate şi evaluate sub o formă monetară pentru a fi incluse ca un element de intrare sau ieşire.

Efectele externe generate de un proiect pot fi uşor identificabile, însă sunt adeseori dificil de cuantificat. După cuantificarea în termeni fizici, o valoare monetară trebuie atribuită beneficiului cantitativ, însă această operaţie solicită aproximări şi recurgerea la practici consolidate la nivel internaţional.

Din cadrul externalităţilor identificate de implementarea prezentului proiect prezentăm urmatoarele categorii:

Beneficiile socio-economice vor viza : Sfera socială prin efectele sociale privind:

o diversificarea şi dezvoltarea pieţei turistice; o creşterea nivelului de trai, prin dezvoltarea economică a municipiului prin

dezvoltarea infrastucturilor care sunt dependente in oarecare masură de piaţa turistică (restaurante, hoteluri, magazine cu suveniruri, etc);

Sfera economica prin: - creşterea veniturilor pentru agenţii economici din zonă ; - prin dezvoltarea agenţilor economici vor creşte în consecinţă şi numărul de locuri de muncă.

Astfel, în estimarea beneficiilor economice am luat în considerare veniturile obţinute de

agenţii economici din zonă care vor beneficia de creşterea numărului de vizitatori care vor vizita Pasajul Madach si centrul de informare turistică din cadrul acestuia. Având în vedere locul central în care se află Pasajul Madach, am considerat că centrul muncipal de informare turistica din interiorul acestuia va fi vizitat de 25% din turiştii care vizitează Oradea atât pentru a vedea pasajul cât şi pentru a afla de noi obiective turistice din Oradea, iar 5% din aceştia vor efectua cheltuieli suplimentare legate de taxe de vizitare, suveniruri, etc vizitând şi alte obiective turistice din municipiu. Astfel ca după finalizarea lucrărilor la sfârşitul anului 2010 la pasaj, am considerat că în anul 2011 din cei 66,630 de turişti care au vizitat Oradea în anul 2008 (considerând că datorită situaţiei economice actuale numărul nu va creşte însă va rămane stabil), 25% dintre aceştia, adică 16.675 vor vizita Pasajul Madach şi deci Centrul de informare Turistică. Din aceşti vizitatori 5%, adică 833 de persoane vor efectua cheltuieli suplimentare în valoare de 45 de lei.

Începând cu anul 2012, am considerat că va exista o creştere a numărului de turişti cu 5% în fiecare an al analizei până în anul 2029, iar cheltuielile turiştilor se vor majora cu indicele de inflaţie conform Proiecţiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014 - Prognoza de toamna 2009, a Comisiei Naţionale de Prognoză.

Situaţia veniturilor obţinute de celelalte obiective turistice sau de agenţii economici din

cheltuielile efectuate de vizitatorii Pasajului Madach, este prezentată în Anexa nr. 16. Situaţia beneficii economice totale datorate corecţiilor fiscale şi externalităţilor este

prezentată în Anexa nr. 17 – Tabelul analizei economice venituri . Este foarte dificil de cuantificat aceste creşteri însă proiectul va genera venituri indirecte

efectele implementării sale resimţindu-se cu precădere la nivel socio-economic unde va genera beneficii faţă de costurile aferente, deci un surplus pentru comunitatea locală şi regională.

o Transformarea în preţuri umbră

Ultima corecţie se realizează prin intermediul factorilor de conversie, care multiplicaţi cu preţurile de piaţa, genereaza valori în preţuri umbră. Această corecţie este necesară, întrucât pieţele sunt imperfecte şi preţurile de piaţă nu reflectă întotdeauna costul de oportunitate al unui bun/serviciu. Obiectivul acestei faze este să determine matricea coloana pentru valorile factorilor de conversie care să permită transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile. Factorii de conversie trebuie să fie utilizaţi fie sub forma unui Factor de Conversie Standard

(Structural), fie prin stabilirea unor Factori de Conversie Specifici. Factorii de conversie structurali sunt folosiţi în cazul elementelor tranzacţionabile minore (care au o pondere redusă în total) cum ar fi electricitatea, produse şi materiale locale, iar factorii de conversie specifici sunt folosiţi pentru elemente majore cu o pondere semnificativa în total.

Din practica altor proiecte realizate din fonduri europene, factorul standard de conversie este 0,90.

Factorul de conversie pentru materiale, având în vedere că materialele sunt de provenienţă locală se poate considera ca fiind 1.

Factorul de conversie pentru forţa de muncă Piaţa fortei de muncă calificate a fost considerată ca nefiind distorsionată, deci factorul

de conversie este 1. In ceea ce priveşte forta de muncă necalificată, factorul de conversie este aproximat prin intermediul salariului contabil inferior celui plătit de proiect, aceasta este o modalitate de a lua în considerare faptul că, în condiţiile existenţei somajului, salariile actuale depăşesc costul de oportunitate al forţei de muncă. Având în vedere faptul că ajutorul de şomaj reprezintă 75% din salariul minim pe economie, putem stabili factorul de corecţie pentru forţa de muncă necalificată la o valoare rezonabilă de 0,83. Indicatorii de performanţă economică au fost calculaţi şi prezentati în Anexa nr.18 – Calculul valorii actuale nete economice.

Astfel, venitul net actualizat economic (VNAE ) are o valoare de 2.284,6160 mii lei, acesta fiind pozitiv. Rata internă de rentabilitate economică (RIRE) a fost de 22,9800 % fiind mai mare decât rata de actualizare socială. Raportul beneficii cost (B/C) este mai mare decât 1.

6.5. Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate financiara Analiza de senzitivitate efectuata în cazul analizei financiare, analizează influenţa factorilor de risc, identificaţi cu posibilitatea de nerealizare a factorilor pozitivi care conduc la apariţia rentabilităţii financiare a proiectului. Rezultatele analizei economice au la baza o serie de ipoteze pentru fiecare variabilă cheie utilizată în analiza. Valorile variabilelor utilizate în analiza pot suferi modificări care pot afecta rezultatele estimate semnificativ, moderat sau nesemnificativ. Una din metodele de analiza a senzitivităţii rezultatelor unui proiect la modificarea variabilelor cheie este construirea unui grafic de senzitivitate care exprimă cel mai bine influenţa schimbărilor variabilelor cheie asupra rezultatelor proiectului. Variabilele cheie identificate în cadrul analizei de risc sunt: valoarea investiţiei, rata de actualizare şi rata de creştere a cheltuielilor de operare si intretinere. Senzitivitatea rezultatelor analizei la modificarea variabilelor cheie este evaluată pe o scara de la -1% la +1%, valorile obţinute pentru valoarea netă actualizată fiind utilizate pentru construirea graficului de senzitivitate. Variantele de calcul pentru prognoza cheltuielilor în scenariile senzitivităţii sunt prezentate în Anexele 12,13. Tabelul analizei senzitivităţii financiare este prezentat în Anexa nr. 14.

Analiza senzitivitate financiara

-5,000.0000

0.0000

5,000.0000

10,000.0000

15,000.0000

20,000.0000

-1% 0% 1%

Valoare investitie

VNA

IRR

Rata de crestere acheltuielilor cu intretinerea sireparatiile

Rata de actualizare

Analiza de senzitivitate economica

Analiza de senzitivitate analizează influenţa factorilor de risc, identificaţi cu posibilitatea de nerealizare a factorilor pozitivi care conduc la apariţia rentabilităţii financiare si economice a proiectului.

Rezultatele analizei economice au la baza o serie de ipoteze pentru fiecare variabilă cheie utilizată în analiza. Valorile variabilelor utilizate în analiza pot suferi modificări care pot afecta rezultatele estimate semnificativ, moderat sau nesmnificativ. Una din metodele de analiza a senzitivităţii rezultatelor unui proiect la modificarea variabilelor cheie este construirea unui grafic de senzitivitate care exprimă cel mai bine influenţa schimbărilor variabilelor cheie asupra rezultatelor proiectului.

Variabilele cheie identificate în cadrul analizei de risc sunt: valoarea investiţiei, rata de actualizare şi rata de creştere cheltuielilor cu întreţinerea.

Senzitivitatea rezultatelor analizei la modificarea variabilelor cheie este evaluată pe o scara de la -1% la +1%, valorile obţinute pentru valoarea netă actualizată fiind utilizate pentru construirea graficului de senzitivitate.

Variantele de calcul pentru prognoza cheltuielilor în scenariile senzitivităţii sunt prezentate în Anexele 19, 21.

Variantele de calcul pentru valoarea actualizată netă sunt prezentate în Anexele nr. 20, 22.

Tabelul analizei senzitivităţii economice este prezentat în Anexa nr. 23.

grafic senzitivitate

0.0000

5,000.0000

10,000.0000

15,000.0000

20,000.0000

25,000.0000

-1% 0% 1%

Rata de actualizare

Rata de crestere acheltuielilor cuintretinerea sireparatiile

IRR

VNA

4.6. Analiza de risc Analiza riscului constă în studierea probabilităţii ca un proiect să obţină o performanţă

satisfăcătoare (sub forma ratei interne a rentabilităţii sau valorii actuale nete) ca şi variabilitatea rezultatului în comparaţie cu cea mai bună estimare făcută.

Principalele riscuri ce pot interveni în derularea proiectului sunt: Riscuri interne Riscurile interne sunt acele riscuri direct legate de proiect şi care pot apărea în timpul şi/sau ulterior fazei de implementare:

• Executarea defectuoasă a unora dintre lucrările de construcţii; • Etapizarea eronată a lucrărilor; • Nerespectarea programării lucrărilor; • Fluxul deficitar de informaţii între entităţile implicate în implementarea proiectului; • Executarea defectuoasă a lucrărilor de conservare şi întreţinere; • Lipsa capacităţii financiare a Beneficiarului de a suporta cheltuielile de întretinere; • Lipsa personalului calificat. • Neasigurarea valorii investiţiei la nivelul propus care să descurajeze investiţiile; • Implementarea unor strategii nefavorabile.

Riscuri externe:

Riscurile externe privesc mediul socio – economic şi politic, reprezentând o influenţă semnificativă asupra proiectului.

Riscuri economice Creşterea inflaţiei

Riscuri sociale Rata de creştere a numărului de turişti

Riscuri politice. Asemenea riscuri sunt dificil de evitat şi măsurile necesare pentru administrarea lor sunt

dificil de prevazut în acest moment. In cazul materializării acestor riscuri în perioada de implementare a proiectului, se

impune identificarea şi adoptarea – de către promotorul proiectului, Municipiul Oradea, a unor soluţii adecvate, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punctul de vedere al respectării termenelor prevăzute.

“Aderarea la Uniunea Europeana va aduce beneficii importante pentru România în ce priveşte creşterea economică, schimburile comerciale, investiţiile şi susţinerea financiară din partea UE”, estimează Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena (WIIW).

Aceeaşi sursă precizează că: “din punct de vedere economic, pentru România este prognozată o crestere de 5-6 procente anual, în timp ce, din punct de vedere politic, aderarea va aduce o stabilizare care s-ar putea extinde la întreaga regiune a Balcanilor”, informează Rompress.

Măsurile adoptate pentru eliminarea şi/sau reducerea riscurilor vor viza atât perioada de execuţie, cât şi perioada de operare a facilitaţilor nou create.

In perioada de execuţie, se prevede implementarea unui sistem foarte riguros de supervizare, care va presupune organizarea de recepţii partiale pentru fiecare stadiu al lucrărilor în parte. Procedurile aferente vor fi prevăzute în documentele de licitaţie şi în contractele care se vor încheia.

Sistemul de supervizare consta în urmatoarele aspecte: - încadrarea în standardele de calitate si în termenele prevăzute;

- respectarea specificaţiilor referitoare la materiale, echipamente si proiectare; - îndeplinirea cerintelor referitoare la protecţia şi conservarea mediului înconjurător.

Vor fi stabiliţi indicatori specifici, atât în perioada de implementare, cât şi ulterior acesteia,

care vor fi utilizaţi drept etalon în evaluarea activitaţilor de implementare şi operare.

STABILIREA FACTORILOR DE RISC

Factori de risc Ponderea

factorilor de risc

Nivelul de apreciere al riscului ( Ni)

(Fi) (Pi) N1 N2 N3

Riscuri interne F1 P1 - 70 % Impact scazut Impact mediu Impact ridicat

Riscuri economice F2 P2 - 10 %

Vulnerabilitate scazuta

Vulnerabilitate medie Vulnerabilitate ridicata

Riscuri sociale F3 P3 - 10 % Impact scazut Impact mediu Impact ridicat

Riscuri politice F4 P4 - 10 % Vulnerabilitate

scazuta Vulnerabilitate

medie Vulnerabilitate ridicata

Stabilirea nivelului riscului şi a punctajului total al riscului

Criterii de analiza a riscurilor

Riscuri interne

(F1) Riscuri economice

(F2) Riscuri sociale

(F3) Riscuri politice

(F4) Punctaj

total

Nr. crt P1 – 70% Ni P2 –10% Ni P3 – 10% Ni P4-10% Ni

1 Executarea defectuoasa a unor lucrari 0,6 3 0,1 2 0,1 1 0,1 1 2,2

2 Etapizarea eronata a lucrarilor 0,7 3 0,1 2 0,1 1 0,1 1 2,5

3 Nerespectarea programarii lucrarilor 0,7 3 0,1 1 0,1 1 0,1 1 2,4

4

Fluxul deficitar de informatii între entitatile implicate în implementarea proiectului 0,7 2 0,1 1 0,1 1 0,1 1 1,7

5

Executarea defectuoasa a lucrarilor conservare şi întretinere 0,7 3 0,1 2 0,1 1 0,1 1 2,5

6

Lipsa capacitatii financiare a beneficiarului de a suporta cheltuielile de întretinere 0,5 3 0,1 2 0,1 1 0,1 1 1,9

7 Cresterea inflatiei 0,7 1 0,1 4 0,1 2 0,1 1 1,4

8 Lipsa personalului calificat 0,7 1 0,1 2 0,1 3 0,1 1 1,3

9

Neasigurarea valorii investitiei la nivelul propus care sa descurajeze investitiile 0,7 3 0,1 1 0,1 1 0,1 1 2,4

10 Implementarea unor strategii nefavorabile 0,7 1 0,1 1 0,1 1 0,1 1 1

0

0,5

1

1,5

2

2,5

1

Grafic riscExecutarea defectuoasa a unorlucrari

Etapizarea eronata a lucrarilor

Nerespectarea programariilucrarilor

Fluxul deficitar de informatii intreentitatile implicate inimplementarea proiectuluiExecutarea defectuoasa alucrarilor conservare siintretinereLipsa capacitatii financiare abeneficiarului de a suportacheltuielile de intretinereCresterea inflatiei

Lipsa personalului calificat

Neasigurarea valorii investitiei lanivelul propus care sadescurajeze investitiileImplementarea unor strategiinefavorabile

NOTĂ: Stabilirea nivelului riscului şi a punctajului total al riscului este documentul din

procedura Analiza riscurilor în care se evaluează riscurile pe baza informaţiilor şi de asemenease stabileste punctajul total al riscurilor activităţii respective, în baza formulei de calcul:

unde:

∑=

×=n

iiit PNP

1

tP = punctajul total; Ni = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

iP = ponderea criteriilor de risc

Pentru continuarea analizei, se grupează riscurile în următoarele trei categorii: - Riscuri mici 1,0 - 1,7 - Riscuri medii 1,8 - 2,2 - Riscuri mari 2,3 - 3,1 Se poate observa că impactul cel mai mare asupra proiectului îl au factorii interni cum ar

fi efectuarea defectuoasă a lucrărilor de construcţii, întreţinerea necorespunzătoare a investiţiei, lipsa capacităţii financiare a beneficiarului de a suporta cheltuielile de întretinere precum şi neasigurarea investiţiei la nivelul propus .

De aceea în analiza senzitivităţii se vor lua în considerare factorii interni cei mai importanţi care pot avea un impact semnificativ asupra proiectului, acestia vor fi valoarea investitiei, rata de actualizare şi rata de creştere a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile.

Beneficiarul investiţiei va trebui să-şi orienteze cu prioritate atenţia asupra valorii investiţiei şi asupra nivelului întreţinerii finanţării, pentru a minimiza riscul nerealizării obiectivului propus.

Având în vedere cele de mai sus se poate trage concluzia că investiţia „Reabilitarea Pasajului Madach Imre din Cladirea Bazarului Oradea, în vederea relocării Centrului Municipal de Informaţii Turistice din Cetatea” este benefică pentru toţi factorii interesaţi, iar realizarea acesteia va aduce câştiguri pe termen lung în cadrul dezvoltării durabile locale.

Prognoza cheltuielilor - scenariu fara proiect V0 Anexa nr.1

ANI mii lei Denumire indicatori 2009(0) 2010(1) 2011(2) 2012(3) 2013(4) 2014(5) 2015(6) 2016(7) 2017(8)

TOTAL CHELTUIELI 723.825 750.942 776.019 799.934 822.712 846.584 871.362 897.091 923.822

CHELTUIELI CURENTE 723.825 750.942 776.019 799.934 822.712 846.584 871.362 897.091 923.822

I. CHELTUIELI DE PERSONAL 83.825 87.262 91.102 95.839 101.014 108.287 116.084 124.442 133.402

Cheltuieli cu salariile in bani 57.600 59.962 62.600 65.855 69.411 74.409 79.766 85.510 91.666

Salarii de baza 57.600 59.962 62.600 65.855 69.411 74.409 79.766 85.510 91.666

Contributii 26.225 27.301 28.502 29.984 31.603 33.878 36.318 38.932 41.736

Contributii de asigurari sociale de stat 18.029 18.768 19.594 20.613 21.726 23.290 24.967 26.764 28.692

Contributii de asigurari de somaj 0.576 0.600 0.626 0.659 0.694 0.744 0.798 0.855 0.917

Contributii de asigurari sociale de sanatate 6.163 6.416 6.698 7.046 7.427 7.962 8.535 9.150 9.808

Contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale 0.968 1.007 1.052 1.106 1.166 1.250 1.340 1.437 1.540

Contributii pentru concedii si indemnizatii 0.490 0.510 0.532 0.560 0.590 0.632 0.678 0.727 0.779

II. SERVICII 640.000 663.680 684.918 704.095 721.698 738.297 755.278 772.649 790.420

Cheltuieli cu energia termica 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Cheltuieli cu energia electrica 360.000 373.320 385.266 396.054 405.955 415.292 424.844 434.615 444.611

Cheltuieli cu apa si canalizarea 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Cheltuieli cu reparatiile 280.000 290.360 299.652 308.042 315.743 323.005 330.434 338.034 345.809

III.CHELTUIELI DE CAPITAL 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

continuare Anexa nr.1 ANI mii lei

Denumire indicatori 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

TOTAL CHELTUIELI 951.606 980.501 1,010.564 1,041.860 1,074.455 1,108.422 1,143.836 1,180.778 1,219.337 1,259.602 1,301.674 1,345.657

CHELTUIELI CURENTE 951.606 980.501 1,010.564 1,041.860 1,074.455 1,108.422 1,143.836 1,180.778 1,219.337 1,259.602 1,301.674 1,345.657

I. CHELTUIELI DE PERSONAL 143.007 153.303 164.341 176.174 188.858 202.456 217.033 232.659 249.411 267.368 286.619 307.255

Cheltuieli cu salariile in bani 98.266 105.341 112.926 121.057 129.773 139.116 149.133 159.870 171.381 183.720 196.948 211.128 Salarii de baza 98.266 105.341 112.926 121.057 129.773 139.116 149.133 159.870 171.381 183.720 196.948 211.128

Contributii 44.741 47.962 51.415 55.117 59.085 63.340 67.900 72.789 78.030 83.648 89.670 96.127

Contributii de asigurari sociale de stat 30.757 32.972 35.346 37.891 40.619 43.543 46.679 50.039 53.642 57.504 61.645 66.083

Contributii de asigurari de somaj 0.983 1.053 1.129 1.211 1.298 1.391 1.491 1.599 1.714 1.837 1.969 2.111

Contributii de asigurari sociale de sanatate 10.514 11.272 12.083 12.953 13.886 14.885 15.957 17.106 18.338 19.658 21.073 22.591

Contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale 1.651 1.770 1.897 2.034 2.180 2.337 2.505 2.686 2.879 3.087 3.309 3.547

Contributii pentru concedii si indemnizatii 0.835 0.895 0.960 1.029 1.103 1.182 1.268 1.359 1.457 1.562 1.674 1.795

II.SERVICII 808.600 827.197 846.223 865.686 885.597 905.966 926.803 948.119 969.926 992.234 1,015.056 1,038.402

Cheltuieli cu energia termica 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Cheltuieli cu energia electrica 454.837 465.299 476.000 486.948 498.148 509.606 521.327 533.317 545.583 558.132 570.969 584.101

Cheltuieli apa si canalizarea 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Cheltuieli cu reparatiile 353.762 361.899 370.223 378.738 387.449 396.360 405.476 414.802 424.343 434.103 444.087 454.301

III.CHELTUIELI DE CAPITAL 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Anexa nr. 2

Evolutia salariului de baza mediu (exprimat in preturi constante ) ( lei)

ANI Indicator 2009(0) 2010(1) 2011(2) 2012(3) 2013(4) 2014(5) 2015(6) 2016(7)

Evolutia fata de anul precedent in % 5.10% 4.10% 4.40% 5.20% 5.40% 7.20% 7.20% 7.20% Salariul de baza mediu 1,850 1,925 2,010 2,115 2,230 2,390 2,562 2,747

ANI Indicator 2017(8) 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

Evolutia fata de anul precedent in % 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% 7.20% Salariul de baza mediu 2,944 3,156 3,384 3,627 3,888 4,168 4,468 4,790 5,135 5,505 5,901 6,326 6,781

Anexa nr.3

Evoluta ratei medie a inflatiei

ANI Indicator 2009 (0) 2010 (1) 2011 (2) 2012 (3) 2013 (4) 2014 (5) 2015 (6) 2016 (7) 2017 (8)

Rata medie a inflatiei 5.60% 3.70% 3.20% 2.80% 2.50% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30%

ANI Indicator 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

Rata medie a inflatiei 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30% 2.30%

Prognoza cheltuielilor - scenariul cu proiect V1 Anexa nr.4

ANI mii lei Denumire indicatori 2009 (0) 2010(1) 2011(2) 2012(3) 2013(4) 2014(5) 2015(6) 2016(7) 2017(8)


CHELTUIELI CURENTE 443.825 460.451 589.689 655.757 679.099 707.092 736.621 767.783 800.686


Cheltuieli cu salariile in bani 57.600 59.962 156.500 164.638 173.528 186.022 199.416 213.774 229.165 Salarii de baza 57.600 59.962 156.500 164.638 173.528 186.022 199.416 213.774 229.165

Contributii 26.225 27.169 28.365 74.960 79.007 84.696 90.794 97.331 104.339

Contributii de asigurari sociale de stat 18.029 18.678 19.500 51.532 54.314 58.225 62.417 66.911 71.729

Contributii de asigurari de somaj 0.576 0.597 0.623 1.646 1.735 1.860 1.994 2.138 2.292

Contributii de asigurari sociale de sanatate 6.163 6.385 6.666 17.616 18.568 19.904 21.337 22.874 24.521

Contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale 0.968 1.003 1.047 2.766 2.915 3.125 3.350 3.591 3.850

Contributii pentru concedii si indemnizatii 0.490 0.507 0.530 1.399 1.475 1.581 1.695 1.817 1.948

II. SERVICII 360.000 373.320 404.824 416.159 426.563 436.374 446.411 456.678 467.182

Cheltuieli cu energia termica 0.000 0.000 2.800 2.878 2.950 3.018 3.088 3.159 3.231

Cheltuieli cu energia electrica 360.000 373.320 396.824 407.935 418.134 427.751 437.589 447.654 457.950

Cheltuieli apa si canalizarea 0.000 0.000 5.200 5.346 5.479 5.605 5.734 5.866 6.001

Cheltuieli cu reparatiile 280.000 290.360 299.652 308.042 318.900 326.235 333.738 341.414 349.267

III. CHELTUIELI DE CAPITAL 0.000 0.000 0.000 0.000 53.400 0.000 0.000 63.260 0.000

Continuare Anexa nr 4

ANI mii lei Denumire indicatori 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

TOTAL CHELTUIELI 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,379.761 1,381.891

CHELTUIELI CURENTE 835.444 872.177 911.017 952.102 995.582 1,041.616 1,090.374 1,142.039 1,196.806 1,254.886 1,316.501 1,381.891


Cheltuieli cu salariile in bani 245.665 263.353 282.315 302.641 324.432 347.791 372.832 399.675 428.452 459.301 492.370 527.821 Salarii de baza 245.665 263.353 282.315 302.641 324.432 347.791 372.832 399.675 428.452 459.301 492.370 527.821

Contributii 111.851 119.905 128.538 137.793 147.714 158.349 169.750 181.972 195.074 209.120 224.176 240.317

Contributii de asigurari sociale de stat 76.893 82.430 88.365 94.727 101.547 108.858 116.696 125.098 134.106 143.761 154.112 165.208

Contributii de asigurari de somaj 2.457 2.634 2.823 3.026 3.244 3.478 3.728 3.997 4.285 4.593 4.924 5.278

Contributii de asigurari sociale de sanatate 26.286 28.179 30.208 32.383 34.714 37.214 39.893 42.765 45.844 49.145 52.684 56.477

Contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale 4.127 4.424 4.743 5.084 5.450 5.843 6.264 6.715 7.198 7.716 8.272 8.867

Contributii pentru concedii si indemnizatii 2.088 2.239 2.400 2.572 2.758 2.956 3.169 3.397 3.642 3.904 4.185 4.486

II. SERVICII 477.927 488.919 500.165 511.668 523.437 535.476 547.792 560.391 573.280 586.465 599.954 613.753

Cheltuieli cu energia termica 3.306 3.382 3.459 3.539 3.620 3.704 3.789 3.876 3.965 4.056 4.150 4.245

Cheltuieli cu energia electrica 468.482 479.258 490.280 501.557 513.093 524.894 536.966 549.317 561.951 574.876 588.098 601.624

Cheltuieli apa si canalizarea 6.139 6.280 6.425 6.572 6.724 6.878 7.036 7.198 7.364 7.533 7.706 7.884

Cheltuieli cu reparatiile 357.300 365.518 373.925 382.525 391.323 400.324 409.531 418.950 428.586 438.444 448.528 458.844

III. CHELTUIELI DE CAPITAL 0.000 53.400 49.500 0.000 63.260 0.000 0.000 53.400 0.000 0.000 63.260 0.000

Situatia cheltuielilor de capital Anexa nr.5

Mii Lei

Dotari Cantitate Pret

unitar Frecventa

schimb Valoare 2012 2013 2014 2016 2018 2019 2020 2022 2024 2025 2026 2028

I. Mijloace fixe Panou cu plasmă progressive HD 2 2.830 3 5.660 5.660 5.660 5.660 Sistem informaţional Dual Touch 4 12.600 6 50.400 50.400 50.400 50.400 50.400 50.400 50.400 II. Obiecte de inventar Rafturi depozit 6 nivele 4 0.600 2 2.400 2.400 Rafturi din lemn cu 5 nivele 9 1.100 2 9.900 9.900 Rafturi şi blat din panouri lemn 12 0.900 2 10.800 10.800 Masă expunere 12 0.800 2 9.600 9.600 Birou directorial 9 1.400 2 12.600 12.600 Scaun directorial 3 0.800 2 2.400 2.400 Scaun cadru metalic 3 0.400 2 1.200 1.200 Dulap vestiar 3 0.200 2 0.600 0.600 Calculatoare: sistem complet 3 0.800 3 2.400 2.400 2.400 2.400 Imprimantă laser color 3 0.600 3 1.800 1.800 1.800 1.800 Firmă luminoasă 2 1.500 6 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000 TOTAL CHELTUIELI CAPITAL X X X X 0.000 53.400 0.000 63.260 0.000 53.400 49.500 63.260 0.000 53.400 0.000 63.260

Anexa nr.6

Situatia centralizatoare a cheltuielilor totale - scenariul cu proiect V1

ANI mii lei Indicator 2009 (0) 2010 (1) 2011 (2) 2012 (3) 2013 (4) 2014 (5) 2015 (6) 2016 (7) 2017 (8)

Cheltuieli de investitii 0.000 697.507 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Cheltuieli curente 443.825 460.451 589.689 655.757 679.099 707.092 736.621 767.783 800.686

Cheltuieli de capital 0.000 0.000 0.000 0.000 53.400 0.000 0.000 63.260 0.000

Cheltuieli de operare 443.825 460.451 589.689 655.757 732.499 707.092 736.621 831.043 800.686

Total cheltuieli 443.825 1,157.958 589.689 655.757 732.499 707.092 736.621 831.043 800.686

ANI mii lei Indicator 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

Cheltuieli de investitii 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Cheltuieli curente 835.444 872.177 911.017 952.102 995.582 1,041.616 1,090.374 1,142.039 1,196.806 1,254.886 1,316.501 1,381.891

Cheltuieli de capital 0.000 53.400 49.500 0.000 63.260 0.000 0.000 53.400 0.000 0.000 63.260 0.000

Cheltuieli de operare 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,379.761 1,381.891

Total cheltuieli 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,379.761 1,381.891

Anexa nr. 7

Situatia centralizatoare a veniturilor totale in scenariul cu proiect V1

ANI mii lei Indicator 2009 (0) 2010 (1) 2011 (2) 2012 (3) 2013 (4) 2014 (5) 2015 (6) 2016 (7) 2017 (8)

Venituri de la bugetul local 443.825 460.451 589.689 655.757 732.499 707.092 736.621 831.043 800.686 Total venituri 443.825 460.451 589.689 655.757 732.499 707.092 736.621 831.043 800.686

ANI Indicator 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

Venituri de la bugetul local 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,379.761 1,381.891 Total venituri 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,379.761 1,381.891

Anexa nr. 8

Tabelul surselor de finantare

AN mii lei Indicator 2010 Total

Finantare de la bugetul local 11.746 11.746 lei Cofinantarea buget nationala 103.656 103.656 lei Valoare TVA 110.222 110.222 lei Finantare UE 471.883 471.883 lei Cheltuieli eligibile 587.285 587.285 lei Total resurse financiare 697.507 697.507 lei

Anexa nr.9

Tabelul sustenabilitatii financiare scenariul cu proiect V1

ANI mii lei Indicator 2009 (0) 2010(1) 2011(2) 2012(3) 2013(4) 2014(5) 2015(6) 2016(7) 2017(8)

Total resurse financiare 0.000 697.507 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Venituri de la bugetul local 443.825 460.451 589.689 655.757 732.499 707.092 736.621 831.043 800.686 Total intrari 443.825 1,157.958 589.689 655.757 732.499 707.092 736.621 831.043 800.686 Total cheltuieli curente 443.825 460.451 589.689 655.757 679.099 707.092 736.621 767.783 800.686 Total cheltuieli de capital 0.000 0.000 0.000 0.000 53.400 0.000 0.000 63.260 0.000 Total costuri investitie 0.000 697.507 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Total iesiri 443.825 1,157.958 589.689 655.757 732.499 707.092 736.621 831.043 800.686 Total intrari -Total iesiri 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

ANI mii lei Indicator 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

Total resurse financiare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Venituri de la bugetul local 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,316.501 1,381.891 Total intrari 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,316.501 1,381.891 Total cheltuieli curente 835.444 872.177 911.017 952.102 995.582 1,041.616 1,090.374 1,142.039 1,196.806 1,254.886 1,316.501 1,381.891 Total cheltuieli de capital 0.000 53.400 49.500 0.000 63.260 0.000 0.000 53.400 0.000 0.000 0.000 0.000 Total costuri investitie 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 Total iesiri 835.444 925.577 960.517 952.102 1,058.842 1,041.616 1,090.374 1,195.439 1,196.806 1,254.886 1,316.501 1,381.891 Total intrari -Total iesiri 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Calculul Valorii Actuale Nete Financiare a Investitiei ( VNAF/C ) Anexa nr.10

Costuri Venituri Flux

an Rata Coef. Costuri investitii

Costuri de operare Costuri Totale

Costuri totale actualizate Total Actualizate Numerar net

Numerar actualizat VNAF/C

2010 5% 0.9524 697.507 460.4510 1,157.9580 1,102.8171 460.4510 438.5248 -697.5070 -664.2924 -664.2924 2011 5% 0.9070 0.000 589.6888 589.6888 534.8652 589.6888 534.8652 0.0000 0.0000 -664.2924 2012 5% 0.8638 0.0000 655.7566 655.7566 566.4672 655.7566 566.4672 0.0000 0.0000 -664.2924 2013 5% 0.8227 0.0000 732.4989 732.4989 602.6286 732.4989 602.6286 0.0000 0.0000 -664.2924 2014 5% 0.7835 0.0000 707.0924 707.0924 554.0254 707.0924 554.0254 0.0000 0.0000 -664.2924 2015 5% 0.7462 0.0000 736.6207 736.6207 549.6777 736.6207 549.6777 0.0000 0.0000 -664.2924 2016 5% 0.7107 0.0000 831.0433 831.0433 590.6069 831.0433 590.6069 0.0000 0.0000 -664.2924 2017 5% 0.6768 0.0000 800.6864 800.6864 541.9361 800.6864 541.9361 0.0000 0.0000 -664.2924 2018 5% 0.6446 0.0000 835.4439 835.4439 538.5346 835.4439 538.5346 0.0000 0.0000 -664.2924 2019 5% 0.6139 0.0000 925.5775 925.5775 568.2243 925.5775 568.2243 0.0000 0.0000 -664.2924 2020 5% 0.5847 0.0000 960.5172 960.5172 561.5945 960.5172 561.5945 0.0000 0.0000 -664.2924 2021 5% 0.5568 0.0000 952.1024 952.1024 530.1662 952.1024 530.1662 0.0000 0.0000 -664.2924 2022 5% 0.5303 0.0000 1,058.8420 1,058.8420 561.5265 1,058.8420 561.5265 0.0000 0.0000 -664.2924 2023 5% 0.5051 0.0000 1,041.6155 1,041.6155 526.0866 1,041.6155 526.0866 0.0000 0.0000 -664.2924 2024 5% 0.4810 0.0000 1,090.3735 1,090.3735 524.4883 1,090.3735 524.4883 0.0000 0.0000 -664.2924 2025 5% 0.4581 0.0000 1,195.4386 1,195.4386 547.6442 1,195.4386 547.6442 0.0000 0.0000 -664.2924 2026 5% 0.4363 0.0000 1,196.8062 1,196.8062 522.1626 1,196.8062 522.1626 0.0000 0.0000 -664.2924 2027 5% 0.4155 0.0000 1,254.8856 1,254.8856 521.4309 1,254.8856 521.4309 0.0000 0.0000 -664.2924 2028 5% 0.3957 0.0000 1,379.7605 1,379.7605 546.0181 1,379.7605 546.0181 0.0000 0.0000 -664.2924 2029 5% 0.3769 -370.0000 1,381.8908 1,011.8908 381.3710 1,381.8908 520.8201 370.0000 139.4491 -524.8433

TOTAL x 18,787.092 x 11,372.2722 x 10,847.4290 x -7.8875%

Calculul Valorii Actuale Nete Financiare a Capitalului ( VNA/K ) Anexa nr.11


an Rata Coef.

Contributia nationala si

locala Costuri de

operare Costuri Totale Costuri totale

actualizate Total Actualizate Numerar net Numerar actualizat VNAF/K

2010 5% 0.9524 115.4015 460.4510 575.8525 548.4309 460.4510 438.5248 -115.4015 -109.9062 -109.9062 2011 5% 0.9070 0.0000 589.6888 589.6888 534.8652 589.6888 534.8652 0.0000 0.0000 -109.9062 2012 5% 0.8638 0.0000 655.7566 655.7566 566.4672 655.7566 566.4672 0.0000 0.0000 -109.9062 2013 5% 0.8227 0.0000 732.4989 732.4989 602.6286 732.4989 602.6286 0.0000 0.0000 -109.9062 2014 5% 0.7835 0.0000 707.0924 707.0924 554.0254 707.0924 554.0254 0.0000 0.0000 -109.9062 2015 5% 0.7462 0.0000 736.6207 736.6207 549.6777 736.6207 549.6777 0.0000 0.0000 -109.9062 2016 5% 0.7107 0.0000 831.0433 831.0433 590.6069 831.0433 590.6069 0.0000 0.0000 -109.9062 2017 5% 0.6768 0.0000 800.6864 800.6864 541.9361 800.6864 541.9361 0.0000 0.0000 -109.9062 2018 5% 0.6446 0.0000 835.4439 835.4439 538.5346 835.4439 538.5346 0.0000 0.0000 -109.9062 2019 5% 0.6139 0.0000 925.5775 925.5775 568.2243 925.5775 568.2243 0.0000 0.0000 -109.9062 2020 5% 0.5847 0.0000 960.5172 960.5172 561.5945 960.5172 561.5945 0.0000 0.0000 -109.9062 2021 5% 0.5568 0.0000 952.1024 952.1024 530.1662 952.1024 530.1662 0.0000 0.0000 -109.9062 2022 5% 0.5303 0.0000 1,058.8420 1,058.8420 561.5265 1,058.8420 561.5265 0.0000 0.0000 -109.9062 2023 5% 0.5051 0.0000 1,041.6155 1,041.6155 526.0866 1,041.6155 526.0866 0.0000 0.0000 -109.9062 2024 5% 0.4810 0.0000 1,090.3735 1,090.3735 524.4883 1,090.3735 524.4883 0.0000 0.0000 -109.9062 2025 5% 0.4581 0.0000 1,195.4386 1,195.4386 547.6442 1,195.4386 547.6442 0.0000 0.0000 -109.9062 2026 5% 0.4363 0.0000 1,196.8062 1,196.8062 522.1626 1,196.8062 522.1626 0.0000 0.0000 -109.9062 2027 5% 0.4155 0.0000 1,254.8856 1,254.8856 521.4309 1,254.8856 521.4309 0.0000 0.0000 -109.9062 2028 5% 0.3957 0.0000 1,379.7605 1,379.7605 546.0181 1,379.7605 546.0181 0.0000 0.0000 -109.9062 2029 5% 0.3769 -55.0000 1,381.8908 1,326.8908 500.0912 1,381.8908 520.8201 55.0000 20.7289 -89.1773

TOTAL x x x 10,936.6062 x 10,847.4290 x -8.4051%

Varianta 1:Modificarea costului investitiei, a valorii cheltuielilor de personal si intretinere si a ratei de actualizare cu +1% Anexa nr.12





Numerar actualizat VNAE

2010 5.05% 0.9519 704.4821 465.0555 1,169.5376 1,113.3152 465.0555 442.6992 -704.4821 -670.6160 -670.6160 2011 5.05% 0.9062 0.0000 595.5857 595.5857 539.6997 595.5857 539.6997 0.0000 0.0000 -670.6160 2012 5.05% 0.8626 0.0000 662.3142 662.3142 571.3154 662.3142 571.3154 0.0000 0.0000 -670.6160 2013 5.05% 0.8211 0.0000 739.8239 739.8239 607.4970 739.8239 607.4970 0.0000 0.0000 -670.6160 2014 5.05% 0.7817 0.0000 714.1633 714.1633 558.2353 714.1633 558.2353 0.0000 0.0000 -670.6160 2015 5.05% 0.7441 0.0000 743.9869 743.9869 553.5909 743.9869 553.5909 0.0000 0.0000 -670.6160 2016 5.05% 0.7083 0.0000 839.3537 839.3537 594.5284 839.3537 594.5284 0.0000 0.0000 -670.6160 2017 5.05% 0.6743 0.0000 808.6933 808.6933 545.2748 808.6933 545.2748 0.0000 0.0000 -670.6160 2018 5.05% 0.6419 0.0000 843.7984 843.7984 541.5944 843.7984 541.5944 0.0000 0.0000 -670.6160 2019 5.05% 0.6110 0.0000 934.8333 934.8333 571.1808 934.8333 571.1808 0.0000 0.0000 -670.6160 2020 5.05% 0.5816 0.0000 970.1224 970.1224 564.2478 970.1224 564.2478 0.0000 0.0000 -670.6160 2021 5.05% 0.5537 0.0000 961.6234 961.6234 532.4175 961.6234 532.4175 0.0000 0.0000 -670.6160 2022 5.05% 0.5270 0.0000 1,069.4304 1,069.4304 563.6426 1,069.4304 563.6426 0.0000 0.0000 -670.6160 2023 5.05% 0.5017 0.0000 1,052.0317 1,052.0317 527.8178 1,052.0317 527.8178 0.0000 0.0000 -670.6160 2024 5.05% 0.4776 0.0000 1,101.2773 1,101.2773 525.9638 1,101.2773 525.9638 0.0000 0.0000 -670.6160 2025 5.05% 0.4546 0.0000 1,207.3930 1,207.3930 548.9234 1,207.3930 548.9234 0.0000 0.0000 -670.6160 2026 5.05% 0.4328 0.0000 1,208.7743 1,208.7743 523.1332 1,208.7743 523.1332 0.0000 0.0000 -670.6160 2027 5.05% 0.4120 0.0000 1,267.4344 1,267.4344 522.1514 1,267.4344 522.1514 0.0000 0.0000 -670.6160 2028 5.05% 0.3922 0.0000 1,393.5581 1,393.5581 546.5124 1,393.5581 546.5124 0.0000 0.0000 -670.6160 2029 5.05% 0.3733 -373.7000 1,395.7097 1,022.0097 381.5346 1,395.7097 521.0435 373.7000 139.5089 -531.1070

TOTAL x 18,974.9630 x 11,432.5762 x 10,901.4692 x -7.9313%

VNAE = -531.1070

RIRE = -7.9313%

B/C = 0.9535 Se poate remarca faptul ca rata interna de rentabiliate economica este mai mare decat rata sociala de actualizare, venitul net

actualizat economic este pozitiv, iar raportul beneficii cost este de asemenea mai mare decat 1.

Varianta 2:Modificarea costului investitiei, a valorii cheltuielilor de personal si a ratei de actualizare cu -1%

Anexa nr. 13




Costuri totale

actualizate Total Actualizate Numerar net Numerar actualizat VNAE

2010 4.95% 0.9528 690.5319 455.8465 1,146.3784 1,092.3091 455.8465 434.3463 -690.5319 -657.9628 -657.9628 2011 4.95% 0.9079 0.0000 583.7920 583.7920 530.0212 583.7920 530.0212 0.0000 0.0000 -657.9628 2012 4.95% 0.8651 0.0000 649.1991 649.1991 561.6045 649.1991 561.6045 0.0000 0.0000 -657.9628 2013 4.95% 0.8243 0.0000 725.1739 725.1739 597.7401 725.1739 597.7401 0.0000 0.0000 -657.9628 2014 4.95% 0.7854 0.0000 700.0215 700.0215 549.7929 700.0215 549.7929 0.0000 0.0000 -657.9628 2015 4.95% 0.7484 0.0000 729.2545 729.2545 545.7383 729.2545 545.7383 0.0000 0.0000 -657.9628 2016 4.95% 0.7131 0.0000 822.7328 822.7328 586.6536 822.7328 586.6536 0.0000 0.0000 -657.9628 2017 4.95% 0.6794 0.0000 792.6796 792.6796 538.5650 792.6796 538.5650 0.0000 0.0000 -657.9628 2018 4.95% 0.6474 0.0000 827.0895 827.0895 535.4396 827.0895 535.4396 0.0000 0.0000 -657.9628 2019 4.95% 0.6168 0.0000 916.3217 916.3217 565.2278 916.3217 565.2278 0.0000 0.0000 -657.9628 2020 4.95% 0.5878 0.0000 950.9120 950.9120 558.8992 950.9120 558.8992 0.0000 0.0000 -657.9628 2021 4.95% 0.5600 0.0000 942.5814 942.5814 527.8731 942.5814 527.8731 0.0000 0.0000 -657.9628 2022 4.95% 0.5336 0.0000 1,048.2536 1,048.2536 559.3641 1,048.2536 559.3641 0.0000 0.0000 -657.9628 2023 4.95% 0.5084 0.0000 1,031.1994 1,031.1994 524.3104 1,031.1994 524.3104 0.0000 0.0000 -657.9628 2024 4.95% 0.4845 0.0000 1,079.4698 1,079.4698 522.9665 1,079.4698 522.9665 0.0000 0.0000 -657.9628 2025 4.95% 0.4616 0.0000 1,183.4842 1,183.4842 546.3153 1,183.4842 546.3153 0.0000 0.0000 -657.9628 2026 4.95% 0.4398 0.0000 1,184.8382 1,184.8382 521.1437 1,184.8382 521.1437 0.0000 0.0000 -657.9628 2027 4.95% 0.4191 0.0000 1,242.3367 1,242.3367 520.6614 1,242.3367 520.6614 0.0000 0.0000 -657.9628 2028 4.95% 0.3993 0.0000 1,365.9629 1,365.9629 545.4720 1,365.9629 545.4720 0.0000 0.0000 -657.9628 2029 4.95% 0.3805 -366.3000 1,368.0719 1,001.7719 381.1711 1,368.0719 520.5471 366.3000 139.3760 -518.5868

TOTAL x 18,599.2212 x 11,311.2690 x 10,792.6823 x -7.8436%

Tabel analiza senzitivitate financiara Anexa nr. 14

Factori Variatii -1% 0% 1%

Valoare investitie 690.5319 697.5070 704.4821 VNA -518.5868 -524.8433 -531.1070 IRR -7.8436% -7.8875% -7.9313% Rata de crestere a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile 18,599.2212 18,787.0921 18,974.9630 Rata de actualizare 4.95% 5.0% 5.05%

Tabelul analizei economice cheltuieli Anexa nr.15

ANI mii lei

Denumire indicatori cf(3) 2009 (0) 2010 (1) 2011 (2) 2012 (3) 2013 (4) 2014 (5) 2015 (6) 2016 (7) 2017 (8)



Cheltuieli cu salariile in bani 47.808 49.768 129.895 136.649 144.028 154.398 165.515 177.432 190.207 Salarii de baza 0.83 47.808 49.768 129.895 136.649 144.028 154.398 165.515 177.432 190.207

Contributii 21.767 22.551 23.543 62.216 65.576 70.298 75.359 80.785 86.601 Contributii de asigurari sociale de stat 0.83 14.964 15.503 16.185 42.771 45.081 48.327 51.806 55.536 59.535

Contributii de asigurari de somaj 0.83 0.478 0.495 0.517 1.366 1.440 1.544 1.655 1.774 1.902

Contributii de asigurari sociale de sanatate 0.83 5.115 5.300 5.533 14.621 15.411 16.521 17.710 18.985 20.352

Contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale 0.83 0.803 0.832 0.869 2.296 2.420 2.594 2.781 2.981 3.195

Contributii pentru concedii si indemnizatii 0.83 0.406 0.421 0.440 1.162 1.224 1.312 1.407 1.508 1.617

II. SERVICII 324.000 335.988 364.342 374.543 383.907 392.737 401.770 411.010 420.464

Cheltuieli cu energia termica 0.9 0.000 0.000 2.520 2.591 2.655 2.716 2.779 2.843 2.908

Cheltuieli cu energia electrica 0.9 324.000 335.988 357.142 367.142 376.320 384.976 393.830 402.888 412.155

Cheltuieli apa si canalizarea 0.9 0.000 0.000 4.680 4.811 4.931 5.045 5.161 5.279 5.401

III. CHELTUIELI DE CAPITAL 0.9 0.000 0.000 0.000 0.000 48.060 0.000 0.000 56.934 0.000

continuare Anexa nr. 15

ANI mii lei Denumire indicatori cf(3) 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20)

TOTAL CHELTUIELI 726.873 806.192 835.706 826.062 919.908 902.024 943.355 1,035.179 1,033.479 1,082.608 1,191.626 1,189.932


Cheltuieli cu salariile in bani 203.902 218.583 234.321 251.192 269.278 288.666 309.450 331.731 355.615 381.220 408.667 438.091 Salarii de baza 0.83 203.902 218.583 234.321 251.192 269.278 288.666 309.450 331.731 355.615 381.21954 408.66735 438.0914

Contributii 92.837 99.521 106.686 114.368 122.602 131.430 140.893 151.037 161.912 173.569 186.066 199.463 Contributii de asigurari sociale de stat 0.83 63.821 68.417 73.343 78.623 84.284 90.353 96.858 103.832 111.308 119.32172 127.91288 137.12261

Contributii de asigurari de somaj 0.83 2.039 2.186 2.343 2.512 2.693 2.887 3.095 3.317 3.556 3.8121954 4.0866735 4.380914

Contributii de asigurari sociale de sanatate 0.83 21.818 23.388 25.072 26.878 28.813 30.887 33.111 35.495 38.051 40.790491 43.727407 46.87578

Contributii pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale 0.83 3.426 3.672 3.937 4.220 4.524 4.850 5.199 5.573 5.974 6.4044884 6.8656115 7.3599355

Contributii pentru concedii si indemnizatii 0.83 1.733 1.858 1.992 2.135 2.289 2.454 2.630 2.820 3.023 3.2403661 3.4736725 3.7237769

II. SERVICII 430.134 440.027 450.148 460.502 471.093 481.928 493.013 504.352 515.952 527.819 539.959 552.378

Cheltuieli cu energia termica 0.9 2.975 3.043 3.113 3.185 3.258 3.333 3.410 3.488 3.569 3.6507021 3.7346682 3.8205656

Cheltuieli cu energia electrica 0.9 421.634 431.332 441.252 451.401 461.783 472.404 483.270 494.385 505.756 517.38823 529.28815 541.46178

Cheltuieli apa si canalizarea 0.9 5.525 5.652 5.782 5.915 6.051 6.190 6.333 6.478 6.627 6.7798753 6.9358124 7.0953361

III. CHELTUIELI DE CAPITAL 0.9 0.000 48.060 44.550 0.000 56.934 0.000 0.000 48.060 0.000 0.000 56.934 0.000

Situaţia veniturilor din turism Anexa nr. 16 LEI

AN 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Numar vizitatori 833 875 918 964 1,013 1,063 1,116 1,172 1,231 1,292

Cheltuieli/vizitator 45 46 47 49 50 51 52 52 52 52 Total

cheltuieli/vizitatori 37,485.000 40,461.309 43,546.484 46,775.456 50,243.856 53,969.438 57,971.271 60,869.835 63,913.327 67,108.993

LEI AN 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029

Numar vizitatori 1,357 1,425 1,496 1,571 1,649 1,732 1,818 1,909 2,005 Cheltuieli/vizitator 53 54 56 57 58 60 61 62 64

Total cheltuieli/vizitatori 72,085.125 77,430.237 83,171.689 89,338.870 95,963.347 103,079.029 110,722.339 118,932.400 127,751.238

Tabelul analizei economice venituri Anexa nr.17

ANI mi i lei

Denumire indicatori 2009(0) 2010(1) 2011(2) 2012(3) 2013(4) 2014(5) 2015(6) 2016(7) 2017(8) Beneficii economice

Beneficii externe totale datorate corectiilor fiscale 14.250 14.812 31.427 40.732 42.931 46.022 49.336 52.888 56.696

Beneficii corectii externalitati 0.000 0.000 37.485 40.461 43.546 46.775 50.244 53.969 57.971 Total beneficii economice 14.250 14.812 68.912 81.193 86.478 92.798 99.580 106.857 114.667

continuare Anexa

nr.15 ANI mii lei

Denumire indicatori 2018(9) 2019(10) 2020(11) 2021(12) 2022(13) 2023(14) 2024(15) 2025(16) 2026(17) 2027(18) 2028(19) 2029(20) Beneficii economice

Beneficii externe totale datorate corectiilor fiscale 60.778 65.154 69.845 74.874 80.265 86.044 92.239 98.880 105.999 113.631 121.813 130.583

Beneficii corectii externalitati 60.870 63.913 67.109 72.085 77.430 83.172 89.339 95.963 103.079 110.722 118.932 127.751 Total beneficii economice 121.648 129.067 136.954 146.959 157.695 169.215 181.578 194.843 209.079 224.354 240.745 258.335

Calculul Valorii Actuale Nete Economice Anexa nr. 18






2010 5.5% 0.9479 697.5070 408.3067 1,105.8137 1,048.1647 475.2633 450.4865 -630.5505 -597.6782 -597.6782

2011 5.5% 0.8985 0.0000 517.7794 517.7794 465.2002 658.6008 591.7215 140.8214 126.5213 -471.1568

2012 5.5% 0.8516 0.0000 573.4092 573.4092 488.3231 736.9495 627.5963 163.5403 139.2732 -331.8837

2013 5.5% 0.8072 0.0000 641.5715 641.5715 517.8873 818.9764 661.0915 177.4049 143.2042 -188.6794

2014 5.5% 0.7651 0.0000 617.4329 617.4329 472.4191 799.8899 612.0233 182.4571 139.6042 -49.0753

2015 5.5% 0.7252 0.0000 642.6440 642.6440 466.0748 836.2002 606.4507 193.5563 140.3759 91.3006

2016 5.5% 0.6874 0.0000 726.1616 726.1616 499.1902 937.9006 644.7474 211.7390 145.5572 236.8578

2017 5.5% 0.6516 0.0000 697.2725 697.2725 454.3420 915.3535 596.4433 218.0810 142.1013 378.9591

2018 5.5% 0.6176 0.0000 726.8734 726.8734 448.9383 957.0916 591.1278 230.2183 142.1895 521.1486

2019 5.5% 0.5854 0.0000 806.1917 806.1917 471.9693 1,054.6447 617.4212 248.4530 145.4520 666.6006

2020 5.5% 0.5549 0.0000 835.7058 835.7058 463.7419 1,097.4712 608.9983 261.7654 145.2563 811.8570

2021 5.5% 0.5260 0.0000 826.0618 826.0618 434.4932 1,099.0613 578.0859 272.9995 143.5927 955.4497

2022 5.5% 0.4986 0.0000 919.9076 919.9076 458.6298 1,216.5369 606.5175 296.6293 147.8877 1,103.3374

2023 5.5% 0.4726 0.0000 902.0242 902.0242 426.2690 1,210.8310 572.2016 308.8068 145.9326 1,249.2700

2024 5.5% 0.4479 0.0000 943.3554 943.3554 422.5601 1,271.9513 569.7490 328.5959 147.1889 1,396.4590

2025 5.5% 0.4246 0.0000 1,035.1794 1,035.1794 439.5176 1,390.2821 590.2875 355.1027 150.7699 1,547.2288

2026 5.5% 0.4024 0.0000 1,033.4788 1,033.4788 415.9199 1,405.8848 565.7934 372.4060 149.8735 1,697.1023

2027 5.5% 0.3815 0.0000 1,082.6076 1,082.6076 412.9779 1,479.2394 564.2794 396.6318 151.3015 1,848.4038

2028 5.5% 0.3616 0.0000 1,191.6262 1,191.6262 430.8671 1,620.5058 585.9410 428.8796 155.0739 2,003.4777

2029 5.5% 0.3427 -370.0000 1,189.9321 819.9321 281.0145 1,640.2255 562.1528 820.2934 281.1383 2,284.6160

TOTAL x 16,317.5217 x 9,518.4999 x 11,803.1159 x 22.9800%

VNAE = 2,284.6160 RIRE = 22.9800% B/C = 1.2400 Se poate remarca faptul ca rata interna de rentabiliate economica este mai mare decat rata sociala de actualizare, venitul net actualizat economic este pozitiv, iar raportul beneficii cost este de asemenea mai mare decat 1.

Prognoza cheltuielilor- analiza economica pentru senzitivitate varianta 1 Anexa nr.19

ANI mii lei Denumire indicatori cf(3) 2009 (0) 2010 (1) 2011 (2) 2012 (3) 2013 (4) 2014 (5) 2015 (6) 2016 (7) 2017 (8)









II. SERVICII 320.760 332.628 360.698 370.798 380.068 388.809 397.752 406.900 416.259















II. SERVICII 425.833 435.627 445.647 455.896 466.382 477.109 488.082 499.308 510.792 522.541 534.559 546.854





Prin prezentul proiect se solicită realizarea unui spaţiu pentru vizitatori, vestiar personal, un mic depozit şi un grup sanitar pentru personalul

angajat. Pentru punerea în evidenţa şi revalorificarea spatiului deosebit al pasajului, s-a propus închiderea golurilor existente în planul celor două faţade cu câte un perete de sticlă transparent realizată din sticlă cristal, cu câte o uşă amplasată în axul de simetrie a golului. Accesul la central de informare turistice se va face dinspre ambele străzi, atât din strada Republicii cât şi din strada Madach Imre.

Varianta 1:Modificarea costului investitiei, a valorii cheltuielilor de personal si a ratei de actualizare cu -1% Anexa nr. 20






2010 5.45% 0.9484 690.5319 404.9468 1,095.4788 1,038.9101 470.5106 446.2143 -624.9681 -592.6959 -592.6959

2011 5.45% 0.8994 0.0000 514.1360 514.1360 462.4088 652.0148 586.4156 137.8788 124.0068 -468.6891

2012 5.45% 0.8529 0.0000 569.6637 569.6637 485.8929 729.5800 622.2930 159.9163 136.4001 -332.2890

2013 5.45% 0.8089 0.0000 637.2518 637.2518 515.4744 810.7867 655.8471 173.5348 140.3727 -191.9162

2014 5.45% 0.7671 0.0000 613.5055 613.5055 470.6397 791.8910 607.4849 178.3855 136.8452 -55.0710

2015 5.45% 0.7275 0.0000 638.6263 638.6263 464.6124 827.8382 602.2677 189.2120 137.6552 82.5842

2016 5.45% 0.6900 0.0000 721.4822 721.4822 497.7871 928.5216 640.6341 207.0394 142.8470 225.4312

2017 5.45% 0.6543 0.0000 693.0678 693.0678 453.4901 906.1999 592.9473 213.1321 139.4572 364.8884

2018 5.45% 0.6205 0.0000 722.5720 722.5720 448.3810 947.5207 587.9695 224.9487 139.5885 504.4769

2019 5.45% 0.5885 0.0000 801.3108 801.3108 471.5645 1,044.0982 614.4428 242.7874 142.8783 647.3552

2020 5.45% 0.5581 0.0000 830.7588 830.7588 463.6487 1,086.4964 606.3766 255.7376 142.7278 790.0830

2021 5.45% 0.5293 0.0000 821.4567 821.4567 434.7833 1,088.0707 575.8975 266.6139 141.1143 931.1973

2022 5.45% 0.5020 0.0000 914.6274 914.6274 459.0990 1,204.3716 604.5366 289.7442 145.4377 1,076.6350

2023 5.45% 0.4760 0.0000 897.2049 897.2049 427.0982 1,198.7227 570.6303 301.5178 143.5321 1,220.1671

2024 5.45% 0.4515 0.0000 938.4253 938.4253 423.6526 1,259.2318 568.4808 320.8065 144.8282 1,364.9953

2025 5.45% 0.4281 0.0000 1,029.6553 1,029.6553 440.8349 1,376.3793 589.2808 346.7240 148.4458 1,513.4411

2026 5.45% 0.4060 0.0000 1,028.3193 1,028.3193 417.5285 1,391.8259 565.1231 363.5066 147.5946 1,661.0357

2027 5.45% 0.3851 0.0000 1,077.3294 1,077.3294 414.8401 1,464.4470 563.9048 387.1176 149.0648 1,810.1005

2028 5.45% 0.3652 0.0000 1,185.6573 1,185.6573 432.9775 1,604.3008 585.8575 418.6435 152.8799 1,962.9804

2029 5.45% 0.3463 -366.3000 1,184.4083 818.1083 283.3290 1,623.8232 562.3658 805.7149 279.0369 2,242.0173

TOTAL x 11,748.6915 x 9,506.9528 x 11,748.9701 x 22.7243%

Prognoza cheltuielilor - analiza economica pentru senzitivitate varianta 2 Anexa nr.21

ANI mii lei

Denumire indicatori cf(3) 2009 (0) 2010 (1) 2011 (2) 2012 (3) 2013 (4) 2014 (5) 2015 (6) 2016 (7) 2017 (8)









II. SERVICII 327.240 339.348 367.985 378.289 387.746 396.664 405.787 415.121 424.668















II. SERVICII 434.436 444.428 454.650 465.107 475.804 486.747 497.943 509.395 521.111 533.097 545.358 557.901





Varianta 2:Modificarea costului investitiei, a valorii cheltuielilor de personal si a ratei de actualizare cu +1% Anexa nr. 22






2010 5.56% 0.9473 704.4821 411.8921 1,116.3742 1,057.5731 480.0159 454.7328 -636.3583 -602.8404 -602.8404

2011 5.56% 0.8974 0.0000 521.6583 521.6583 468.1525 665.1868 596.9595 143.5286 128.8070 -474.0333

2012 5.56% 0.8502 0.0000 577.7768 577.7768 491.2040 744.3190 632.7920 166.5422 141.5879 -332.4454

2013 5.56% 0.8054 0.0000 646.5469 646.5469 520.7179 827.1662 666.1856 180.6192 145.4677 -186.9777

2014 5.56% 0.7630 0.0000 622.0632 622.0632 474.6108 807.8888 616.3887 185.8256 141.7779 -45.1998

2015 5.56% 0.7228 0.0000 647.4152 647.4152 467.9362 844.5623 610.4293 197.1470 142.4931 97.2933

2016 5.56% 0.6847 0.0000 731.6489 731.6489 500.9646 947.2796 648.6083 215.6307 147.6437 244.9370

2017 5.56% 0.6486 0.0000 702.3431 702.3431 455.5691 924.5070 599.6739 222.1639 144.1048 389.0418

2018 5.56% 0.6145 0.0000 731.1747 731.1747 449.2900 966.6626 593.9918 235.4878 144.7018 533.7436

2019 5.56% 0.5821 0.0000 811.0725 811.0725 472.1347 1,065.1911 620.0600 254.1186 147.9254 681.6690

2020 5.56% 0.5515 0.0000 840.6528 840.6528 463.5787 1,108.4459 611.2534 267.7931 147.6747 829.3437

2021 5.56% 0.5224 0.0000 830.6668 830.6668 433.9446 1,110.0519 579.8968 279.3851 145.9522 975.2959

2022 5.56% 0.4949 0.0000 925.1879 925.1879 457.8656 1,228.7023 608.0716 303.5144 150.2060 1,125.5020

2023 5.56% 0.4688 0.0000 906.8435 906.8435 425.1488 1,222.9393 573.3417 316.0958 148.1929 1,273.6949

2024 5.56% 0.4441 0.0000 948.2856 948.2856 421.1613 1,284.6708 570.5598 336.3852 149.3985 1,423.0934

2025 5.56% 0.4207 0.0000 1,040.7035 1,040.7035 437.8617 1,404.1849 590.7914 363.4814 152.9298 1,576.0231

2026 5.56% 0.3986 0.0000 1,038.6383 1,038.6383 413.9757 1,419.9436 565.9546 381.3053 151.9789 1,728.0021

2027 5.56% 0.3776 0.0000 1,087.8858 1,087.8858 410.7660 1,494.0318 564.1193 406.1460 153.3534 1,881.3554

2028 5.56% 0.3577 0.0000 1,197.5952 1,197.5952 428.3727 1,636.7109 585.4418 439.1157 157.0691 2,038.4245

2029 5.56% 0.3389 -373.7000 1,195.4559 821.7559 278.4551 1,656.6278 561.3546 834.8719 282.8995 2,321.3240

TOTAL x 11,895.9319 X 7,997.7135 x 9,573.7367 x 23.1542%

Tabel analiza senzitivitate economica

Anexa nr.23

Factori Variatii -1% 0% 1%

Valoare investitie 690.5319 697.5070 704.4821 VNA 2,242.0173 2,284.6160 2,321.3240 IRR 22.7243% 22.9800% 23.1542% Rata de crestere a cheltuielilor cu intretinerea si reparatiile 16,154.3465 16,317.5217 16,480.6970 Rata de actualizare 5.45% 5.5% 5.56%

(7) SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat / bugetul local , credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite. La stabilirea contribuţiei naţionale s-a avut în vedere cuantumul cheltuielilor eligibile şi finanţarea TVA de la bugetul naţional.

Astfel : • 19 % din costurile totale ale proiectului, reprezintă TVA, vor reprezenta

cheltuieli neeligibile în sumă de 110,222 mii lei; • 80,35 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 471,883 mii lei din fonduri

structurale; • 17,65 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 103,656 mii lei din

fonduri de la bugetul de stat; • 2% din totalul costurilor eligibile, respectiv 11,746 mii lei din fonduri de la

bugetul local, contribuţia Municipiului Oradea. După cum se poate remarca sursele de finanţare şi cuantumul finanţării pe surse sunt fezabile, în deplină concordanţă cu Programul multianual “ Asistenta tehnica pentru sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale in pregatirea tehnica a proiectelor de investitii publice finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013” si Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană.

(8) ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI :

8.1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie - Nu e cazul 8.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare - 3 persoane

(9) PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO – ECONOMICI AI INVESTITIEI :

9.1. Valoarea totală (INV) inclusiv TVA (mii lei) în preţuri 14.12.2009 - 1 € = 4,2477 lei 697,507 mii lei din care:

- construcţii - montaj C+M 381,415 mii lei 9.2. Eşalonarea investiţiei (INV/C+M): Anul I 697,507 mii lei/381,415 mii lei 9.3. Durata de realizare 6 luni Se anexează graficul de realizare a investiţiei 9.4. Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice) ARIA UTILA TOTALA = 115,20 MP ARIA CONSTRUITA = 113,70 mp ARIA DESFASURATA = 140,80 MP 9.5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care se realizează investiţia, după caz - Nu e cazul

(10) AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU Se prezita in anexa.

Şef proiect

arh. Pafka Ernest



P roiect-pilot de turism cultural-religios "LOCUS FESTI SACRI VARADINI" REABILITAREA BISERICII REFORMATE DIN ORADEA – ORASUL NOU


REABILITAREA BISERICII REFORMATE DIN ORADEA – ORAŞUL NOU ÎN VEDEREA

INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC

FAZADOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

APRILIE 2010





VOLUM 1. D.A.L.I. PIESE SCRISE

BORDEROU

PIESE SCRISE

FISA CU RESPONSABILITATI / PAGINA DE SEMNATURICERTIFICAT DE URBANISMACTE DE PROPRIETATEAVIZEMEMORIU TEHNC FAZA D.A.L.I.DEVIZ GENERALDETALIEREA CHELTUIELILOR CUPRINSE IN CAP3 AL DEVIZULUI GENERALDEVIZ PE OBIECT NR 1GRAFIC DE ESALONARE A INVESTITIEIDEVIZE :

DEVIZ CONSTRUCTII REZISTENTA CONSOLIDAREDEVIZ CONSTRUCTII ARHITECTURADEVIZ INSTALATII ELECTRICE DEVIZ INSTALATIE DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI

ANTEMASURATORI :ANTEMASURATOARE CONSTRUCTII REZISTENTA CONSOLIDARE ANTEMASURATOARE CONSTRUCTII ARHITECTURAANTEMASURATOARE INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINATANTEMASURATOARE INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI

SEF PROIECT

ARH. EMŐDI TAMÁS





Fişă cu responsabilităţi

PROIECTANT

S.C. RESTITUTOR PROIECT SRL, ORADEA

Şef proiect:arh. Emődi Tamás

Expertiză tehnică:ing. Ioan Haiduc

Studiu Geotehnic:ing. geol. Mircea Găvriluţ

Instalaţii electrice şi de iluminat:ing. Ritter Ferencing. Ciprian Vaida

Analiza cost-beneficiu:ec. Monica Moţoc

Studiu de marketing:ec. Monica Moţoc





CUPRINS

Certificatul de urbanism nr. 1503 din 30.04.2010Extras de carte funciară nr. 162000 din 04.04.2010Contract de Administrare privind clădirea Bisericii Reformate din Oradea – Oraşul Nou încheiat între Parohia Reformată din Oraşul Nou şi Municipiul OradeaPlan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietateFişa corpului de proprietate

1.Date generale

1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII1.2.AMPLASMENT1.3.TITULARUL INVESTIŢIEI1.4.BENEFICIARUL INVESTIŢIEI1.5.ELABORATORUL STUDIULUI



2.1.1. Caracteristicile principale ale construcţiei din cadrul obiectivului de investiţii.2.1.1.a. Zona şi amplasamentul 2.1.1.b. Statutul juridic al terenului 2.1.1.c. Situaţia ocupărilor de teren 2.1.2.Descrierea clădirii şi concluziile privind starea tehnică actuală a clădirii. 2.1.2.1.Generalităţi2.1.2.2.Descrierea clădirii şi a sistemului constructiv2.1.2.3.Degradările arhitecturale ale clădirii2.1.3. Situaţia existentă a utilităţilor2.1.4. Studii de teren


2.2.1.Concluziile raportului de expertiză tehnică2.2.2.Concluziile raportului de audit energetic2.2.3.Prezentarea scenariilor tehnico-economice, prin care pot fi atinse obiectivele proiectului2.2.3.1. Varianta A2.2.3.2. Varianta B





2.2.4.1.Scenariul tehnico-economic recomandat de către elaboratorul expertizei tehnice şi de către elaboratorul auditului energetic


3.1.Descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază.3.1.1.Propuneri de consolidare structurală 3.1.2.Propuneri pentru eliminarea umidităţii şi infiltraţiei apelor pluviale3.1.3.Propuneri pentru restaurarea faţadelor şi spaţiilor interioare3.1.4.Propuneri privind reabilitarea tâmplăriilor3.1.5.Propuneri pentru realizarea instalaţiilor electrice3.2.Descrierea lucrărilor de modernizare efectuate în spaţiile consolidate şi reabilitate3.3.Consumuri de utilităţi3.3.a).Necesarul de utilităţi rezultate în situaţia executării lucrărilor de modernizare3.3.b).Estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi




5.1.Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general5.2.Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei


6.1.Analiza comparativă a costului realizării lucrărilor de intervenţii faţă de valoarea de inventar a construcţiei








9.1.Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)9.2.Eşalonarea investiţiei (INV, C+M)9.2.1.Anul I.9.3.Durata de realizare (luni)9.4.Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)


10.1.Certificatul de urbanism nr. 1503 din 30.04.201010.2.Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor10.3.Acordul de mediu10.4.Alte avize10.4.1.Aviz Ministerul Culturii şi Cultelor prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional





1.DATE GENERALE

1.1.DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII:

REABILITAREA BISERICII REFORMATE DIN ORADEA – ORAŞUL NOU ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC

1.2.AMPLASMENT:

Adresa obiectivului este: JUD. BIHOR, municipiul ORADEA, str. Jean Calvin nr. 1.

1.3.TITULARUL INVESTIŢIEI:


1.4.BENEFICIARUL INVESTIŢIEI:


1.5.ELABORATORUL STUDIULUI:

PROIECTANT:

S.C. RESTITUTOR PROIECT Srl., Oradea, str. Episcop Pavel nr. 13/5

NR. PROIECT: 5/2010


Implementarea unui proiect-pilot de dezvoltare a unei reţele policentrice de turism cultural-religios "LOCUS FESTI SACRI VARADINI"

Proiectul – pilot are în vedere promovarea turismului cultural-religios, legat de spaţiile multifuncţionale din oraş, care pot găzdui programe culturale specifice, aparţinând unor culte, adaptabile la implicarea în dezvoltarea circuitelor turistice locale sau internaţionale.





Pilonii proiectului vor fi două spaţii de biserici – biserica reformată din Oradea – Oraşul Nou şi biserica romano catolică din Cetatea Oradea - , capabile să furnizeze o gamă diversificată de oferte vizând desfăşurarea unor evenimente şi implicarea unui număr mai ridicat de vizitatori sau participanţi (concerte, colocvii, întruniri) într-un mediu ce poate accepta coexistenţa sacralului şi a profanului, respectiv centrul de informare turistică amplasat în pasajul Madách, loc de promovare şi distribuţie a materialelor de promoţie legate de aceste evenimente.

Cele două spaţii, cu o capacitate de 300 (biserica romano catolică) respectiv 500/700 de locuri (biserica reformată) pot servi la organizarea unor evenimente culturale, ecumenice, conferinţe, expoziţii temporare, concerte camerale sau corale, (ambele dispun de câte o orgă istorică) având în vedere că prescripţiile şi condiţiile liturgice (în cazul bisericii reformate) respectiv configuraţia spaţială (în cazul bisericii romano catolice din cetate) nu îngrădesc o asemenea folosire a bisericii. Cele două spaţii oferă un cadru multifuncţional ideal pentru diferitele moduri de utilizare a lor pe făgaşul turismului cultural, îmbinând sacrul cu profanul.


Clădirea bisericii reformate din Oradea – Oraşul Nou este printre cele mai vechi lăcaşe de cult protestante din Oradea. Comunitatea creştină din cadrul Parohiei Reformate Oraşul-Nou Oradea funcţionează încă de la începutul anilor 1800. În anul 1835 au început lucrările de construcţie ale bisericii şi s-au definitivat în 1853. În prezent de Parohia Oraşul Nou aparţin aproximativ 1500 de suflete.

În ce priveşte clădirea bisericii, în perioada ultimilor ani în urma efectelor unor factori fizici, geofizici şi de mediu s-au constatat degradări semnificative structurale ale unor elemente de finisaj ale faţadei. S-a constatat existenţa unei fisuri pe faţada nordică, datorate tasării inegale a colţului nord-vestic al clădirii. Ca urmare a devenit necesară iniţierea unor lucrări de consolidare a clădirii, de reabilitare a faţadelor şi de punere în valoare a valenţelor arhitecturale.

Prezentul proiect serveşte la definirea şi detalierea modalităţilor de intervenţie de consolidare, de restaurare a faţadelor şi a spaţiilor interioare, faza D.A.L.I.

Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, care cuprinde şi expertiza tehnică, a fost realizată conform temei de proiectare elaborată de Parohia Reformată Oradea – Oraşul Nou. Prin aceasta se propune reabilitarea imobilului astfel încât aceasta să corespundă din punct de vedere funcţional şi structural cu normele tehnice în vigoare.

În baza Contractului de Administrare ce se încheie între Parohia reformată din Oradea – Oraşul Nou şi Municipiul Oradea, municipalitatea se obligă să execute lucrări de reabilitare a imobilului, precum şi orice alte lucrări de această natură necesare, pentru ca obiectivul să poată deservi în condiţii optime necesităţile legate de punerea în valoare a monumentului istoric şi de cerinţele turismului cultural, în limita fondurilor nerambursabile atrase cu această





destinaţie, alocate prin Programele Operaţionale sau prin Programele de Dezvoltare Regională la care România este parte.

Sub raport cultural-turistic justificarea proiectului rezultă din faptul că obiectivul constituie cel mai cunoscut şi frecventat lăcaş de cult protestant din oraş, clădire simbolică pentru calvinismul orădean. Cultul protestant a fost introdus la Oradea la mijlocul secolului al 16-lea, rămânând cel dominant până la sfârşitul secolului al 17-lea, când contrareforma i-a blocat posibilităţile de afirmare. Mediul cultural protestant orădean din secolele 16-17. - patronat direct de principii protestanţi ai Transilvaniei, ce şi-au clădit carierele pornind din Oradea: Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczy I. şi II, Ştefan Bocskai - a creat condiţiile afirmării locale a unei autoguvernări municipale organizate după modelul Constituţiei întocmite de Jean Calvin pentru Geneva, a afirmării puritanismului – care-şi avea unul din cele mai importante centre în spaţiul central-european tocmai la Oradea - după modelul presbiterian englez şi olandez.

Aceste tradiţii protestante sunt aici vii, fiind evocate prin colocvii şi sesiuni internaţionale, ţinute sub auspiciile Universităţii Partium, a Eparhiei Reformate, a Parohiei din Oraşul Nou cu al său Centru Jean Calvin şi pentru care tocmai spaţiul bisericii reformate din Oraşul Nou oferă cadrul optim al întrunirilor de acest fel. Acest spaţiu cu o capacitate de 700 locuri a servit de-alungul anilor şi serveşte în continuare pentru organizarea a nenumărate evenimente cultural-religioase, conferinţe ori concerte camerale sau corale – cu participări din partea unor biserici sau comunităţi înfrăţite din Olanda, Elveţia, Anglia, Scoţia, Ungaria, Slovacia -, având în vedere că prescripţiile şi condiţiile liturgice nu îngrădesc o asemenea folosire a bisericii.

Un alt obiectiv este crearea condiţiilor tehnice pentru a permite accesul unui public vizitator la etajele superioare ale celor mai înalte turnuri din centrul istoric, ce oferă o panoramă unică asupra oraşului.

Pe de altă parte Parohia reformată din Oradea - Oraşul Nou a iniţiat în 2010 un proiect de reamenajare a spaţiilor existente în cadrul Clădirii parohiei – imobilul din Oradea, str. Jean Calvin nr. 1 – în sensul asigurării unor condiţii mai prielnice organizării de sesiuni şi întruniri, respectiv pentru nevoile legate de activitatea socială şi de caritate ale parohiei. În acest sens se prevede amenajarea / reamenajarea sălilor de birou şi consiliu de la parterul clădirii şi a spaţiilor aflate în subsolul imobilului, precum şi dotarea cu mobilier şi aparatură necesare activităţilor menţionate din fonduri proprii. Pentru acţiunile care implică un număr mai mare de participanţi, se va utiliza spaţiul bisericii, iar pentru cele destinate unui public mai restrâns se vor folosi spaţiile Centrului Calvin, ele completându-se reciproc, ambele aflându-se pe acelaşi teren al parohiei.

În acest context, legat şi de Centrul Calvin, investiţiile propuse în acest important monument se justifică şi din alte motive ce vizează:





• includerea obiectivului Biserica Reformată din Oraşul Nou în circuitele turistice locale, naţionale şi internaţionale ale oraşului oferite de operatorii de turism;• creşterea numărului de vizitatori, prin crearea posibilităţii de acces la turnurile cele mai înalte din centrul istoric, oferind o panoramă unică asupra oraşului;• crearea de locuri de muncă în faza de operare în cadrul Centrului Calvin;• promovarea protestantismului şi în special a calvinismului precum şi a valorilor acestora la nivel regional şi internaţional;• promovarea imaginii oraşului Oradea ca centru cultural şi ecumenic multiconfesional;• creşterea gradului de interculturalitate europeană;• creşterea interesului administraţiei locale pentru promovarea, amenajarea şi întreţinerea întregii zone a Pieţei Rahovei, vecine cu centrului istoric al oraşului, compusă din Biserica Reformată, Centrul Calvin, Universitatea Partium, Sinagoga ce va deveni Muzeu al evreilor din Oradea, Biserica ortodoxă Bunavestire;• realizarea unor activităţi sociale suplimentare din veniturile obţinute din turism; • creşterea gradului de implicare în acte cu caracter caritabil.

În perioada de execuţie a lucrărilor o persoană va vi angajată cu activităţi legate de acestea iar după implementarea proiectului se va înfiinţa un loc de muncă de manager de programe în cadrul Centrului Calvin, care va gestiona şi activităţile desfăşurate în Biserica reformată şi evenimentele în care acest spaţiu reabilitat va fi implicat în scopuri turistice sau culturale.

2.1.1. Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii.

CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIEI:

Clasa de importanţă III., conf. Normativ P 100-92 Zona seizmică Ag 0,12G, Tc = 0,7 sec, conf. P 100/1–2006- acceleraţia terenului pentru proiectare pentru cutremur având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani este ag = 0,12 g- perioada de colţ a spectrului de răspuns seismic este Tc = 0,7 sec- clasa de importanţă după P100/1-06 este clasa III (1 = 1,0)- zona climatică: So,k = 1,5 kN/mp- zona eoliană: qref = 0,7 kPaObiectivul este înregistrat ca monument de arhitectură având codul BH-II-m-B-01035.






2.1.1.a. Zona şi amplasamentul


Terenul în cauză are o formă trapezoidală în plan, fiind situat în centrul oraşului, pe strada Primăriei, fiind mărginită înspre est de str. Jean Calvin, înspre sud de terenul Liceului Pedagogic – nr. Cad. 7039, iar înspre vest de terenul cu nr. Cad. 1526. Pe terenul plan, în cauză nu sunt urme de instabilităţi (alunecări de teren). Adresa este: str. Jean Calvin nr. 1.Terenul este înscris în C.F. nr. 162000 având nr. Cadastral 1527 şi este proprietatea Parohiei Reformate din Oradea, Oraşul Nou.

2.1.1.b. Statutul juridic al terenului

Terenul este înscris în C.F. nr. 162000 având nr. Cadastral 1527 şi este proprietatea Parohiei Reformate din Oradea, Oraşul Nou, cu titlu de posesiune faptică înt. nr. 1583/1875, 5215/1894, 887/1878. Forul tutelar al Parohiei este Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului din Oradea. În baza Contractului de Administrare încheiat între Parohia reformată din Oradea – Oraşul Nou şi Municipiul Oradea, municipalitatea se obligă să execute lucrări de reabilitare a imobilului.

În baza contractului de administrare, administratorul va exercita asupra imobilului următoarele drepturi:

- dreptul de folosinţă gratuită, în baza căruia administratorul poate exercita folosinţa asupra imobilului în limita cerinţelor impuse de natura serviciilor religioase;

- dreptul de a realiza lucrările de investiţii, reabilitare, modernizare, precum şi orice alte lucrări de punere în valoare a monumentului;

- dreptul de a utiliza imobilul pentru a fi introdus în circuitul turistic al municipiului Oradea, ţinând cont de faptul că imobiul este monument istoric fiind inclus pe lista monumentelor istorice de categoria B şi înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziţia nr. BH-II-m-B-01035;

2.1.1.c. Situaţia ocupărilor de teren

Terenul înscris în C.F. nr. 162000 având nr. Cadastral 1527 are conform Foii de proprietate o suprafaţă de 2113 mp, din care 690 mp a imobilului cu nr. Topo 2382, suprafaţa de 1002/1732





mp teren a imobilului cu nr. Topo 2383/1, suprafaţa de 421/1857 mp teren a imobilului cu nr. Topo 8800 înscrise în CF 416 Oradea. Terenul se află în intravilan.

2.1.2.Descrierea clădirii şi concluzii privind starea tehnică actuală. Degradările arhitecturale ale clădirii

2.1.2.1.Generalităţi

Conform evaluărilor şi expertizelor efectuate în perioada aprilie 2010 – evaluarea arhitectural-funcţională, expertiza tehnică, de umiditate şi studiul geotehnic -, clădirea se află într-o stare fizică şi funcţională, care reclamă intervenţii necesare în ceea ce priveşte structura şi finisajele.

Necesităţile funcţionale legate de introducerea monumentului arhitectural în circuitul turistic local şi naţional, reclamă reabilitarea acceselor în turnurile bisericii, pe de altă parte în perioada ultimilor ani în urma efectelor unor factori fizici şi de mediu s-au constatat serioase deteriorări ale elementelor de structură şi de finisaj ale faţadelor. Ca urmare a devenit necesară iniţierea unor lucrări de consolidare şi reabilitare fizică a faţadelor şi spaţiilor interioare.

Prezentul studiu serveşte la definirea şi detalierea modalităţilor de intervenţie de restaurare şi reabilitare structurală a clădirii, de refuncţionalizare a unor spaţii interioare, ţinând cont de prevederile specifice clădirilor monument.

2.1.2.2.Descrierea clădirii şi a sistemului constructiv

Suprafaţa construită a clădirii: 725 mp cf. CF, (718 mp măsurat)Suprafaţa desfăşurată a clădirii: 1361 mpAria utilă parter: 511 mpAria utilă tribune: 156 mpCota cornişei principale: 13,1 mÎnălţime coamă: 22,4 m Înălţime turnuri: 40,9 m

Proiectul noii biserici, de dimensiuni considerabile, a fost întocmit de arhitectul-şef al comitatului, Szász József. Lucrările de execuţie însă au durat mai multe decenii, datorită problemelor financiare şi a evenimentelor cu repercursiuni de lungă durată: incendiul din 1836, revoluţia din 1848-49 şi inundaţiile din 1851.

Zidurile au fost înălţate până la un doar un metru în septembrie 1835, epuizându-se banii colectaţi din donaţii. În 1840 s-au reluat lucrările iar în 1843 clădirea a fost acoperită. Definitivarea execuţiei a mai durat însă, prima slujbă s-a oficiat în iulie 1844 într-o clădire încă netermnată.





Biserica a fost terminată până la urmă în 1853, primul preot fiind numit aici în 1855. Doar turnurile au rămas neîncepute, deşi proiectul iniţiat le-a prevăzut şi nici mobilierul nu a fost definitivat, decât în 1860, odată cu construirea tribunei estice. Spaţiul interior este deosebit de sobru, lipsit de orice fel de decoraţii, fiind acoperit cu un tavan drept. Construirea turnurilor a demarat în 1870, una dintre ele fiind terminată în mai, ce-a de-a doua în septembrie 1871. Între 1897 şi 1904 ele au servit ca puncte de observaţii pentru pompierii oraşului.

Clădirea ce ocupă o parcelă de colţ, delimitată de străzile Primăriei şi Jean Calvin, este compusă dintr-un corp compact de plan dreptunghiular, cu colţurile uşor evazate, formând rezalite pătratice. Biserica, clădirea administrativă a Parohiei Reformate din Oraşul Nou şi gardul dinspre curtea Colegiului Arany Janos delimitează o curte interioară, accesibilă dinspre strada Jean Calvin dar şi dinspre curtea Colegiului.

Accesul principal pietonal se face dinspre strada Primăriei, iar dinspre est şi vest există şi două accese secundare.

Din punct de vedere constructiv clădirea se compune din următoarele subansambluri structurale: fundaţii din cărămidă, diafragme din cărămidă plină, arce dublou în mâner de coş din cărămidă, bolţi cu secţiune în segment de arc din cărămidă şi bolţi boeme, planşee din lemn, tavan din scânduri cu schelet de rigidizare din scânduri şi şarpantă din lemn.

Zidurile perimetrale au grosimi cuprinse între 105–130 cm (zidurile faţadelor stradale şi posterioare) şi 155-180 cm (zidurile turnurilor), iar cele de compartimentare sunt de 80 cm.Corpul principal de plan dreptunghiular are dimensiuni interioare de 26 x 15,1 m. Parterul tribunelor apare ca un spaţiu alveolar, de-alungul axei longitudinale, de dimensiuni de 6,25 x 3,32 m, ce se deschide înspre spaţiul central prin arcade în segment de arc. Cele patru corpuri care ocupă colţurile volumului principal, ieşind în rezalit cu 1,25 respectiv 0,92 m, faţă de planurile faţadelor, au colţurile marcate prin pilaştri aşezaţi la 45 de grade. Spaţiile celor de pe latura sudică au dimensiuni interioare de 3,35 x 3,05 m.

*Configuraţia spaţială a clădirii păstrează în proporţie determinantă formele originale,

proprii stilului clasicist. Biserica se dezvoltă pe un plan dreptunghiular, de dimensiuni de 39, 2 x 19,95 m,

având o compoziţie simetrică, cu faţadele ieşite la colţuri în rezalit. Accesul principal se face prin axul principal al clădirii, existând şi două intrări secundare, în axul laturilor laterale.

Circulaţia verticală se realizează prin patru scări, dispuse în mod simetric. Jumătăţile inferioare ale celor două turnuri nordice sunt ocupate integral de două scări elicoidale, late de 3,3 m, prevăzute cu trepte din grinzi. De la nivelul planşeului podului în sus, în continuarea scărilor menţionate turnurile găzduiesc scări în patru rampe respectiv podeste din grinzi. Accesele la tribunele laterale se realizează prin scări amplasate în grosimea zidului, în două rampe, pornind de la parterul încăperilor din colţurile sud-estic şi sud-vestic şi continuând în





zidul sudic, spre axul transversal al clădirii. O altă scară scurtă, incastrată în grosimea zidului sudic, la mijlocul acestuia, asigură accesul la amvon.

Segmentul din mijlocul faţadei dinspre strada Primăriei, concepută pe şapte axe, reproduce o faţadă clasică a unei temple greceşti: peste cele patru coloane angajate dorice se ridică un antablament şi un timpan triunghiular. Între coloane peretele este penetrat de trei ferestre cu terminaţie semicirculară, aşezate într-un câmp parietal uşor retras. Ele sunt prevăzute cu imposte la naşterea arcelor şi au arhitravele profilate. Celelalte ferestre de la parterul turnurilor şi din segmentul ce leagă turnurile de faţada în rezalit, de templu grecesc, sunt identice.

Deasupra portalului principal, pe o placă de marmură se află următoarea inscripţie: „Temeliile acestui lăcaş sfânt au fost puse de biserica orădeană de rit helvetic la 13 aprilie MDCCCXXXV ea fiind terminată pe dinafară în MDCCCLIII”.

Pe faţada posterioară, dinspre curte apar pilaştri dubli, aplatizaţi, cu capiteluri dorice.Turnurile ritmate de cornişe intermediare au colţurile marcate de pilaştri aşezaţi la 45

de grade pe toată înălţimea, la parter fiind prevăzute cu pilaştri cu capiteluri tip cornişă profilată. Deasupra timpanului faţadei principale se-nalţă un atic prevăzut cu patru urne din piatră.

În acelaşi registru la turnuri apar ferestre circulare, peste ele ferestre mari, încheiate semicircular – prevăzute cu imposte şi chei de arce respectiv câte o balustradă cu rol de parapet -, apoi ferestre cu forme identice (cu imposte şi chei profilate), dar duble şi de dimensiuni mai mici. Ultimul etaj este retras, fiind prevăzut cu o balustradă perimetrală din fier forjat. Turnurile au coifuri de tip cupolă, cu muchiile marcate de nervuri aşezate la 45 de grade.

Acoperişul navei este în patru ape, fiind prevăzut cu o învelitoare de tablă zincată.Interiorul bisericii se caracterizează prin prezenţa unor elemente de sorginte clasicistă.

Pereţii perimetrali sunt ritmaţi de perechi de pilaştri aplatizaţi, ce susţin o arhitravă bogat profilată. Peste aceasta se ridică pseudobolta din lemn, cu secţiunea în sfert de cerc la margini. Pereţii laterali sunt penetraţi de golurile mari ale tribunelor laterale, iar parterul acestora se deschid înspre spaţiul central cu arcade în segment de arc. Peste aceste arcade se reazemă balustradele din lemn ale tribunelor. Corpurile din colţurile laturii sudice se deschid înspre navă cu uşi cu terminaţii în segment de arc (înzidite ulterior) respectiv cu goluri cu lintou drept la etaj (parţial înzidite şi ele).

Şarpanta cu o deschidere de 15,3 m este realizată din cinci ferme principale, formate din coardă, căpriori, arbaletrieri şi antretoază. Doisprăzece pane intermediare reazemă pe căpriori, asigurând rigiditatea în planul acoperişului, iar corzile sunt suspendate prin bare de agăţare metalice prinse cu piese speciale din corniere metalice de nodurile de îmbinare între căpriori respectiv arbaletrieri şi antretoază. Aceste bare de agăţare sunt legate la rândul lor de tiranţi aşezaţi la cota de 10,4 m, deasupra arhitravei.





Sub construcţie sunt prevăzute fundaţii continue realizate din zidărie de cărămidă având lăţimea mai mare cu 8 cm decât lăţimea zidurilor aferente (la turn de 2,1 m).

*Structura de rezistenţă a construcţiei este alcătuită din pereţi portanţi realizaţi din

zidărie de cărămidă de tip vechi având grosimea pereţilor variind între 1,00 m (pereţii perimetrali ai navei) şi 1,90 m (pereţii turnurilor). Pereţii exteriori ai navei au grosimea constantă (1,0 m) pe întreaga înălţime (circa 13,10 m). Grosimea pereţilor turnurilor variază pe înălţime astfel: 1,60 m (între cotele +0,00 şi +13,10), 1,50 m (între cota +13,10 şi +18,90 m), 1,25 m între cotele +19,90 şi +32,50 m) şi respectiv 0,50 m (între cotele +32,50 şi +37,75 m).

pereţii portanţi longitudinali (axele A şi D) sunt legaţi pe zona navei la partea superioară (cota +10,00) cu tiranţi metalici transversali. Aceştia au rolul de a lega între ei cei doi pereţi portanţi longitudinali în vederea asigurării unei conlucrări a acestora la eventuale acţiuni orizontale, cât şi de a prelua eventuale eforturi de împingere exercitate de fermele şarpantei.

Construcţia are prevăzută o şarpantă din lemn realizată cu ferme de un singur tip dispuse la intervale de circa 3,00 m. Fermele sunt alcătuite din cele două tălpi laterale dispuse sub formă triunghiulară sub un unghi de circa 45grade faţă de orizontală care se descarcă în coarda orizontală rezemată pe cei doi pereţi longitudinali prin intermediul cosoroabei cu secţiue pentagonală. Pe prima jumătate a înălţimii fermei, până la nivelul moazei orizontale cele două tălpi înclinate ale fermei sunt realizate din două secţiuni de circa 15x17 cm; iar de la nivelul moazei în sus până la coamă continuă doar secţiunea exterioară.

În lungul şarpantei, cu rezemare pe ferme, sunt prevăzute rigle orizontale (10x12 cm) dispuse la interspaţii de circa 1,00 m peste care s-a prevăzut astereala dispusă paralel cu tălpile fermei.

Planşeul podului este realizat din astereală de scândură dispusă la partea inferioară a corzilor fermelor. Pentru susţinerea suplimentară a acestuia s-au prevăzut în sens longitudinal, la partea superioară a corzilor 3 tălpi longitudiale. Acestea au prevăzute în câmp juguri metalice petru susţinerea suplimentară a plafonului. În vederea preluării sarcinii date de planşeul podului, la corzile fermelor s-au prevăzut trei rânduri de tiranţi metalici (câte trei la fiecare fermă) care suspendă tavanul de fermă. Aceştia au fost legaţi de tălpile fermei la nivelul moazei orizontale (cei laterali) şi respectiv la nivelul coamei (cel central), prin elemente metalice.

Tiranţii centrali continuă pe verticală şi la partea inferioară a plafonulul până la nivelul tiranţilor orizontali situaţi la cota +10,10, astfel aceştia asigură rigidizarea tiranţilor orizontali ai structurii prin micşorarea lungimii de flambaj.

Zonele marginale ale plafonului de formă curbă s-a realizat prin dispunerea asterelei de scândură pe cintre curbe realizate din scândură (3 straturi). Acestea sunt prinse de coardele fermelor şi reazemă pe pereţii portanţi longitudinali la cota +10,10.





Construcţia are prevăzute fundaţii continue realizate din zidărie de cărămidă având lăţimea cu circa 10-15 cm mai mare de fiecare parte decât grosimea pereţilor şi adâncimea de circa 2,30 m de la nivelul terenului natural.

Fundarea construcţiei s-a făcut pe stratul constituit din pietriş cu nisip având valoarea de bază a presiunii convenţionale de calcul de 450 kPa.

2.1.2.3.Degradările arhitecturale ale clădirii

Actualul finisaj exterior a suferit de la ultima renovare degradări în principal din cauza ascensiunii capilare şi a infiltraţiilor apelor pluviale de la burlane şi jgheaburi.

Tencuiala pereţilor prezintă pe-alocuri desprinderi şi exfolieri. Exfolierile şi desprinderile – în general nu foarte semnificative ci mai degrabă locale -

sunt cele ale soclului, ale zonelor de sub cornişa superioară, la contactul dintre profilul de tencuială şi burlane, şi la câteva elemente decorative ale faţadelor stradale: cornişe pilaştri, chenare de ancadramente, sprâncene, solbancuri.

S-au constatat degradări structurale vizibile pe faţada nordică (principală), şi anume două fisuri dezvoltate între cornişa superioară şi cota de cca. 3,8 m pe segmentul de faţadă dintre turnul nord-vestic şi rezalitul principal cu coloane, de o parte şi de alta a ferestrei de aici respectiv sub ea. Puţinele microfisuri vizibile pe faţade sunt în general fisuri ale tencuielii, ele se limitează la masa finisajului.

Şarpanta se află în stare satisfăcătoare, atât din punct de vedere fizic, cât şi biologic, nu s-au identificat nici probleme locale, (lipsuri de elemente, dislocări, degradări locale), doar câteva intervenţii necorespunzătoare de consolidare.

Învelitorile sunt în stare bună, tabla zincată a acoperişului fiind înlocuită în 2001, însă şorţurile de tablă zincată de sub aticul faţadei principale este deosebit de degradat şi trebuie înlocuit.

Jgheaburile şi burlanele prezintă deficienţe mici, se constată deficienţe locale, probleme de etanşeitate, dislocări mici de elemente. Probleme de infiltraţie au apărut doar pe-alocuri, în zonele de contact dintre şarpantă şi zidăriile aticelor şi turnurilor.

Aceste neajunsuri nu au fost remediate toate în mod eficient cu ocaziile diferitelor reparaţii efectuate în timp.

Majoritatea elementelor de tâmplărie necesită reparaţii şi recondiţionări locale, deasemenea structurile dulghereşti ale scărilor de acces din turnuri şi podestele aferente.

2.1.2.4.Degradările structurale ale clădirii

Degradări şi avarii semnalate la construcţia existentă:Fisuri şi microfisuri în pereţii portanţi exteriori, dezvoltate în general la zonele cu goluri (la parapeţii şi buiandrugii golurilor) - se încadrează la avarii moderate (conform P100/3-08, pct. D3.3.3.1).





Fisurile cele mai accentuate s-au sesizat pe zona aferentă golului de fereastră situat în axa A/6-7. Acestea sunt dezvoltate în special la partea superioară a golului fiind orientate înspre peretele turnului situat în axa 7/A-B, la partea superioară a peretelui fisura fiind cel mai dezvoltată şi orientată la limita dintre peretele longitudinal din axa A şi turn. La partea inferioară a golului (în parapet) se dezvoltă o fisură verticală cu lungimea de circa 1,50 m aceasta închizându-se la partea inferioară, astfel că partea inferioară a parapetului nu prezintă fisuri.

După modul de orientare şi deschiderea fisurilor se deduce faptul că cauza apariţiei acestora constă în tasarea mai accentuată a zonei turnului în raport cu restul construcţiei acesta având dealtfel o greutate cu mult mai mare decât peretele longitudinal. Tasarea turnului s-a făcut mai accentuat la partea exterioară, pe zona peretelui cin axa 8’/A-B, evidenţiindu-se şi o uşoară tendinţă de rotaţie a acestuia, ceea ce a condus la ruperea legăturii acestuia cu peretele longitudinal din axa A la partea superioară a peretelui.

În urma investigaţiilor efectuate la terenul de fundare s-au stabilit cauzele care au condus la tasarea diferenţiată a turnului, mai accentuată pe latura din axa 8’, ca fiind următoarele:- parametrii geotehnici ale terenului de fundare rezultaţi din cele două investigaţii efectuate, una pe latura din faţă a turnului (PDM2) şi respectiv una aferentă peretelui longitudinal din axa A (PDM3) diferă; stratul de pietriş situat pe latura exterioară (axa 8’/A-B) având caracteristici geotehnice inferioare (grad de îndesare, granulometrie, etc.) faţă de cel situat sub peretele din axa A/6-7- compoziţia granulometrică a stratului de pietriş situat pe latura din axa 8’/A-B a fost alterată în timp prin migrarea particulelor fine (sub 0,05 mm) de la partea superioară situată sub fundaţie înspre nivelul inferior a apelor freatice ca urmare a infiltraţiilor apei provenite din conducta de canalizare situată în imediata vecinătate a fundaţiei.

La construcţie nu s-au sesizat degradări sau avarii cauzate de acţiuni seismice.Fisurile şi microfisurile întâlnite la pereţii portanţi ai construcţiei se încadrează la

„avarii moderate” (Av = 60%). - la elementele de planşeu s-au observat următoarele degradări: fisuri vizibile până la 1 mm deschidere orientate pe direcţia grinzilor (corzilor) de planşeu.

Degradările elementelor orizontale se pot încadra la „avarii nesemnificative” (Ah = 30%)R2 = Av + Ah = 60% + 30% = 90%

Degradări ale elementelor nestructurale:- degradarea finisajului şi a tencuielii exterioare cauzată de acţiunea precipitaţiilor, de fenomenul de gelivitate cât şi de faptul că mortarul din tencuieli este de marcă inferioară (fără ciment).

Valoarea de inventar a constructiei:





Situatia valorii de intrare in patrimoniu este in curs de elaborare.

Actul doveditor al fortei majore, dupa caz;Nu e cazul

2.1.3. Situaţia existentă a utilităţilor

2.1.3.1.Instalaţia de incălzire

Instalatia interioara de incalzire este racordata la sistemul de termoficare a orasului Oradea.

Instalaţia electrică interioară existentă este compusă printre altele din circuite pentru aeroterme, alimentate dintr- un tablou general TGD, amplasat lângă echipamentul de contorizare.

Instalatia de incalzire este de tip clasic, cu conducte de otel partea de distributie şi aeroterme amplasate la etaj, la nivelul tribunelor. Reteaua de distributie este montata prin spatiul de la parterul rezalitului sud-estic şi este partial neizolata, pierderile de caldura fiind recuperate prin incalzirea spatiilor pe care le traverseaza. 2.1.3.2.Instalaţia sanitară

Nu există în cadrul spaţiului bisericii instalatie sanitară, grupurile sanitare de la Casa parohiala aflată în imediata vecinătate a bisericii deservesc enoriaşii respectiv turiştii. Instalaţia de aici este compusa din instalatii de alimentare cu apa rece si calda si instalatia de canalizare aferentă grupurilor sanitare.

2.1.3.3.Instalaţia electrică

În prezent Biserica Reformată este alimentată cu energie electrică din reţeaua furnizorului, SC Electrica SA Oradea, din firida de branşament FB, amplasat pe peretele exterior a construcţiei, pe faţada vestică, printr-un branşament electric trifazic, format din cablu de energie electrică, pozat aparent pe tencuială.

Contorul electric tip T-2CA43 3x230/400V/ 15(60) A, pentru măsurea energiei electrice consumate este montat în interiorul blocului de protecţie şi măsură BMPTd de 400V – max. 60A, amplasat în interiorul bisericii, în dreptul firidei de branşament.

Instalaţia electrică interioară existentă este compusă din circuite pentru iluminat şi prize de utilizare generală şi circuite pentru aeroterme, alimentate dintr- un tablou general TGD, amplasat lângă echipamentul de contorizare.





Tabloul electric TGD este echipat cu disjunctoare magneto-termice adecvate puterii consumate ale receptoarelor electrice.

Circuitele electrice sunt formate din conductoare de cupru tip FY protejate în tuburi IPY-PVC montate sub tencuială.

Instalaţia electrică a fost reparată şi modernizată parţial (inlocuit intrerupătoare, prize, corpuri de iluminat, tablou) în anul 2002.

Corpurile de iluminat utilizate sunt aplici ornamentale cu braţ echipate cu surse (becuri) incandescente.

2.1.3.4.Instalaţia de ventilaţie

Ventilarea spatiilor se face pe cale naturala, prin deschiderea ferestrelor.Nu exista aparate consumatoare de energie utilizate in scop de ventilare.

2.1.4. Studii de teren

Zona care cuprinde amplasamentul studiat se situează din punct de vedere:

GEOMORFOLOGIC – în zona Câmpiei de Vest, pe malul stâng al râului Crişul Repede, la nivelul terasei aluvionare joase a râului Crişul Repede, cu depozite specifice, într-un areal plan şi orizontal.

GEOLOGIC – zona aparţine structurii geologice majore depresionare a Câmpiei Pannonice, în care succesiunea geologică este dată de complexul argilelor şi nisipurilor pannoniene de culoare cenuşiu-vineţie, peste care se dispun discordant formaţiuni recente, nisipuri şi pietrişuri de terasă, formaţiuni aluvionare argiloase-nisipoase, de vârstă pleistocen-holocene, respectiv depozite antropogene, identificate şi în lucrările executate.

HIDROGEOLOGIC – apele subterane sunt cantonate la nivelul pietrişurilor şi nisipurilor terasei aluvionare joase din structura bazinului cursului inferior al Crişului Repede, aparţinând pachetului de strate pleistocen-cuaternare. Nivelul hidrostatic relativ constant este situat la adâncimea de -3,80 m, nivel măsurat în gaura de foraj.

HIDROLOGIC – apele de suprafaţă sunt tributare râului Crişul Repede.

Terenul de fundare a fost investigat prin 3 (trei) penetrări dinamice mijlocii TIP 3020 PAGANI, care au evidenţiat grosimea stratului de pietriş şi bolovăniş din constituţia terasei joase aluvionare, şi de asemenea au interceptat şi depozitele pannoniene, conform anexei.

Corelaţiile geotehnice ale penetrărilor dinamice mijlocii executate, amplasate conform plan de situaţie, sunt redate în diagramele grafice.

Conform anexei cu coloanele litologice şi respectiv corelaţiilor geotehnice ale penetrărilor, lucrările executate au pus în evidenţă următoarea succesiune litostratigrafică:





STRATUL 1: − UMPLUTURI NEOMOGENE antropogene – max, 1,10 m, şi CUVERTURA ARGILO-

NISIPOASĂ ALUVIONARĂ, cu pământuri caracterizate de PLASTICITATE MIJLOCIE/MARE, având consistenţa în domeniul PLASTIC VÂRTOS /CONSISTENT, gradul de umiditate în domeniul FOARTE UMEDE la PRACTIC SATURAT, iar contractilitatea se încadrează în domeniul NEACTIV – conform normelor privind-PUCM;

– grosime: 2,20 – 2,60 m;− TERENURI DIFICILE/MEDII – NP074-2007

– P. conv. de bază = max. 230 kPa;

OBS. umpluturile neomogene antropogene au fost interceptate în toate lucrările, astfel: 1,40 m în PDM1, 1,60m în PDM2 şi respectiv max. 1,0 m în PDM3.STRATUL 2: − PIETRIŞ ŞI NISIP CU ELEMENTE DE BOLOVĂNIŞ - din constituţia terasei joase

aluvionare a râului Crişul Repede, alcătuit în principal din fragmente de roci metamorfice şi secundar magmatice şi sedimentare, MEDIU ÎNDESAT / ÎNDESAT după gradul de îndesare, NESATURATE după Sr, până la adâncimea de – 3,80m, respectiv SATURATE după adâncimea de - 3,80 m;

– grosime: 5,0 – 5,20 m;– TERENURI DIFICILE/MEDII/BUNE

- P. conv. de bază = min. 400 kPa;

Obs.: caracterul AFÂNAT din punct de vedere al gradului de îndesare a fost interceptat cu totul local. Intervalele cu Rd < 20 kgf/cmp, cu dezvoltare locală şi configuraţie spaţială lenticulară, de nisipuri medii, în special deasupra cotei apelor subterane cu nivel liber, sunt AFÂNATE.

Obs.: Depozitele interceptate sunt caracterizate structural şi textural, respectiv din punct de vedere al parametrilor geotehnici, de neomogenitate pe verticală – mai accentuată în cazul PDM2.

STRATUL 3: - FORMAŢIUNEA DE BAZĂ - DEPOZITE PANNONIENE, granulometric

– marno-argile-nisipoase cu carbonaţii secundari având o pondere de max. 5%, COMPACTE, MASIVE, cu PLASTICITATE FOARTE MARE după





Ip, PLASTIC TARI după indicele de consistenţă Ic, PRACTIC IMPERMEABILE după coeficientul de permeabilitate k, respectiv PRACTIC INCOMPRESIBILE după modulul de deformaţie edometric M2-3;

– grosime: zeci de metri, conform datelor generale de cunoaştere;- TEREN BUN – NP074-2007

– P. conv. de bază = min. 500 kPa;

Obs.: Apele subterane cantonate în stratul de pietriş şi nisip au fost interceptate începând cu adâncimea de – 3,80m, faţă de cota terenului amenajat.

Datele obţinute prin lucrările de penetrare reflectă neomogenitatea structural-texturală a stratului de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş din structura terasei aluvionare joase, cursul mijlociu/inferior al râului Crişul Repede.

Stratul de pietriş are grosime de 5,0 m şi dezvoltare regională. Lucrările executate penetrările dinamice mijlocii TIP PDM 3020 PAGANI, PDM 1,

PDM 2 şi PDM 3 au pus în evidenţă parametrii geotehnici de bază care definesc areale specifice în plan orizontal şi pachete de pământuri necoezive diferenţiate după :

− Greutatea volumică Ya,− Rezistenţa dinamică pe vâtf de con Rd, − unghiul de forfecare interioară Ø − Modulul de deformaţie liniară E (modululu lui Young).

Se observă diferenţele nete privind parametrii geotehnici de bază pentru zonele definite de PDM 1, PDM 2 şi PDM 3.

Parametrii reflectă gradul de îndesare şi granulometria pachetelor de strat pentru fiecare areal cercetat.

Aceste caracteristici la care se adaugă neomogenitatea pe verticală, mai accentuată în cazul PDM 2, a se vedea diagrama PDM, au determinat tasarea diferenţiată a stratului portant în perimetrul construcţiei existente, cu consecinţe asupra structurii de rezistenţă a construcţiei.

Pentru verificarea capacităţii terenului de fundare, conform STAS 3300/2-85, presiunea convenţională de bază pentru stratele interceptate sunt :

- pentru stratul de pietriş şi nisip cu elemente de bolovăniş, cu grosime de min. 5,0 m şi dezvoltare regională la nivelul terasei aluvionare joase, interceptat şi investigat pe toată





grosimea de PDM 1, PDM 2, PDM 3 şi respectiv la nivelul tălpii fundaţiei de Sondajul geotehnic deschis S1,

- P.CONV. DE BAZĂ = 400 kPa - pentru roca de bază – marnoargile pannoniene, interceptate la adâncimea

medie de 7,50 m: -P.CONV. DE BAZĂ = min. 1000 kPa

Presiunile convenţionale de bază, determinate, vor fi corectate corespunzător, conform STAS 3300/2 – 85 – ANEXA B.

Parametrii geofizici, conform indicativ P 100 – 92, sunt:- zona seismică de calcul este E- valoarea coeficientului Ks = 0,12- perioada de colţ Tc (sec.) = 0,7

corespunzând gradului 7 al intensităţii cutremurelor după scara MSK (SR-11100-93).Adâncimea de îngheţ este de 0,80 m, conform STAS 6054/77.Încadrarea prealabilă a lucrării în CATEGORIA GEOTEHNICĂ s-a făcut funcţie de

următorii factori, astfel:- condiţiile de teren: terenuri bune / medii punctaj (3)- apa subterană: fără epuismente punctaj (1)- clasificarea construcţiei

după clasa de importanţă: deosebită punctaj (5)- vecinătăţi: risc moderat punctaj (3)

Conform acestui punctaj rezultă:− Riscul geotehnic MODERAT− Categoria geotehnică 2


2.2.1.Concluziile raportului de expertiză tehnică

Având în vedere rezultatele obţinute prin evaluarea calitativă a construcţiei, încadrarea construcţiei de bază în clasa de risc seismic III şi doar a celor două turnuri în clasa de risc seismic II cât şi faptul că în decursul timpului construcţia nu a suferit niciun fel de degradări din acţiuni seismice, se consideră că nu sunt necesare efectuarea unor intervenţii structurale de naturî să îmbunătăţească comportarea acesteia la un eventual seism.

Având în vedere însă faptul că structura construcţiei a suferit degradări cauzate de alte acţiuni, şi anume de tasarea diferenţiată a fundaţiilor şi în special a fundaţiilor turnului din dreapta, iar fenomenul de tasare diferenţiată însoţit de o uşoară rotire a turnului este încă activ,





se consideră că este absolut necesară luarea unor măsuri constructive care să stopeze fenomenul şi să remedieze degradările provocate structurii (fisuri şi crăpături în peretele longitudinal din axa A).

2.2.1.1. PROPUNERI DE REPARAŢII ŞI CONSOLIDĂRI STRUCTURĂ

Având în vedere rezultatele obţinute prin evaluarea calitativă a construcţiei, încadrarea construcţiei de bază în clasa de risc seismic III şi doar a celor două turnuri în clasa de risc seismic II cât şi faptul că în decursul timpului construcţia nu a suferit niciun fel de degradări din acţiuni seismice, se consideră că nu sunt necesare efectuarea unor intervenţii structurale de naturî să îmbunătăţească comportarea acesteia la un eventual seism.

Având în vedere însă faptul că structura construcţiei a suferit degradări cauzate de alte acţiuni, şi anume de tasarea diferenţiată a fundaţiilor şi în special a fundaţiilor turnului din dreapta, iar fenomenul de tasare diferenţiată însoţit de o uşoară rotire a turnului este încă activ, se consideră că este absolut necesară luarea unor măsuri constructive care să stopeze fenomenul şi să remedieze degradările provocate structurii (fisuri şi crăpături în peretele longitudinal din axa A).

Ca urmare se propun efectuarea următoarelor lucrări de intervenţie şi consolidare a structurii de rezistenţă:

a) intervenţii menite să stopeze fenomenul de tasare diferenţiată şi rotaţia turnului:

Pe latura exterioară a fundaţiei situată în axa 8/A-B şi respectiv a celei situate în axa A/7-8’, se va realiza la baza fundaţiei un pinten din beton armat care va majora suprafaţa bazei fundaţiei prin evazare pe cele două laturi cu o consolă de 80 cm. Tehnologia realizării acestui piten va fi următoarea:

- Se va realiza o săpătură deschisă în taluz natural pe cele două laturi ale fundaţiei până la nivelul tălpii acesteia (aproximativ 2,30 m), săpătura având la bază o lăţime minim de circa 1,40 m.

- Se vor realiza pinteni din b.a. cu înălţime de minim 5 cm introduşi în fundaţie (la baza acesteia) pe o adâncime de minim 75 cm şi având în exterior o lăţime de minim 80 cm, satfel că lăţimea totală a pintenului va fi de 1,55 m.

- Pintenii din b.a. se vor realiza în tronsoane cu lungimea de 1,00-1,50 m în etape succesive (minim 3 etape).

- Pintenii vor fi prevăzuţi pe zoa exterioară cu etrieri din b.a. dispuşi pe o înălţime de încă 50 cm deasupra feţei superioare a acestora pentru a se putea asigura legătura monolită a acestora cu centura care se va realiza la partea superioară a acestora.

- La faţa exterioară a celor două fundaţii, şi respectiv la faţa superioară a pintenilor din b.a. realizaţi, se va prevedea o centură din b.a. continuă pe tot perimetrul consolidat cu secţiunea de 50x50 cm, legată cu pintenii prin intermediul etrierilor.





- Se va ancora deasemenea centura de b.a. în fundaţia din zidărie de cărămidă prin introducerea de conectori (2Ř12/60 cm) introduşi cu adeziv chimic în găuri Ř16-18 mm realizate în peretele vertical al fundaţiei.

b) intervenţii menite să remedieze degradările apărute în structură ( fisuri în peretele din axa A/7-8’)

În peretele portant din axa A/6-7 se vor prevedea câte două centuri din b.a. (30x30 cm) dispuse una la faţa exterioară şi una la faţa interioară, realizate în etape diferite, dispuse pe verticală în 4 secţiuni, după cum urmează:

- în trei secţiuni centurile vor fi prevăzute pe toată lungimea peretelui din axa A/6-7 şi vor fi introduse în pilaştrii situaţi în axele 6/A şi 7/A pe o lungime de minim 50 cm; aceste secţiuni fiind poziţionate pe înălţie astfel:

- la partea inferioară a golului de fereastră- la partea superioară a golului de fereastră- la cota +13,10

- într-o secţiune situată la jumătatea golului ferestrei centura va fi dispusă între gol şi pilastrul din axa 7/A.

2.2.2.Concluziile raportului de audit energetic

Având în vedere că pe de o parte conform Art. 8. din Legea 372/2005 privind Auditul Energetic, cerinţele stabilite în metodologia aferentă nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios; iar pe de altă parte performanţele termoenergetice ale anvelopei cladirii – datorită

grosimilor peretilor exteriori (1,1 – 1,4 m), care au rezistentele termice peste valorile rezistentelor termice necesare din conditiile igienico-sanitare - si a instalatiilor aferente constructiei nu impun în principiu măsuri specifice de reabilitare termică, nu s-a efectuat Auditul energetic pentru clădirea monument.

2.2.3.Prezentarea scenariilor tehnico-economice, prin care pot fi atinse obiectivele proiectului

Conform concluziilor studiilor şi expertizelor efectuate pot exista mai multe paliere ale intervenţiilor de reabilitare, în funcţie de priorităţile generate de starea de conformare tehnică şi funcţională a clădirii cu normele impuse de legislaţia şi reglementările





în vigoare referitoare la monumentele istorice, precum şi în funcţie de aporturile financiare pe care le pot furniza pe de o parte participarea la Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană, pe de altă parte contribuţia proprie a proprietarului, Parohia Reformată din Oraşul Nou (for tutelar Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului din Oradea).

Atât evaluarea arhitectural-funcţională, cât şi expertiza tehnică şi de umiditate prevăd mai multe soluţii tehnice, prin care se pot atinge obiectivele de reabilitare dorite, ceea ce permite adoptarea unei strategii pe termen mediu, cu faze de intervenţii graduale, în funcţie de resursele financiare care pot fi implicate.

În principiu, avansăm două scenarii, cu complexităţi diferite a abordării temelor de reabilitare:

2.2.3.1. Varianta A

Varianta A constituie varianta zero, adică varianta fără investiţie (Scenariul “fără proiect : V0”). În această variantă, municipalitatea locală nu investeşte în crearea obiectivului propus. Scenariul inerţial implică renunţarea la orice tip de investiţii de capital, constând în reabilitarea Bisericii Reformate din Oradea– Oraşul Nou.

2.2.3.2. Varianta B

Varianta B constituie o etapă majoră şi definitorie în strategia de reabilitare integrală a clădirii şi introducerii ei în circuitul turistic local, naţional şi internaţional, şi are în vedere o serie de soluţii propuse de expertiza tehnică şi de umiditate în varianta recomandată, astfel încât în această etapă să fie satisfăcute exigenţele principale privind normele bunei funcţionări a lăcaşului de cult şi criteriile de reabilitare a clădirilor care fac parte din patrimoniul construit naţional. Costurile acestei variante pot fi integral acoperite prin finanţarea din resursele Programului Operaţional Regional 2007-2013.

Rezultatele obţinute prin aplicarea acestei variante de scenariu ar fi următoarele:

− reabilitarea clădirii bisericii, constând în consolidarea structurală, repararea faţadelor şi a pereţilor interiori, completarea şi modernizarea instalaţiilor electrice de iluminat şi protecţie împotriva trăsnetului

Pentru a atinge scopurile enunţate, se propun următoarele intervenţii:− consolidarea fundaţiilor turnului nord-vestic− revizuirea şi verificarea stării tehnice a elementelor şarpantelor





− înlocuirea parţială a învelitorii pe latura nordică a clădirii− repararea şi înlocuirea jgheaburilor şi burlanelor− realizarea unei hidroizolaţii cu folii de polietilenă extrudată de-alungul perimetrului

clădirii− refacerea pavajului curţii interioare şi a trotuarului perimetral− reabilitarea finisajelor de tencuieli cu tencuieli poroase de renovare pentru permiterea

aerisirii zidăriilor − refacerea finisajelor tuturor faţadelor− realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural şi a unei instalaţii de

paratrăsnet

2.2.4.1.Scenariul tehnico-economic recomandat de către elaboratorii expertizei tehnice şi de umiditate

Având în vedere exigenţele impuse de condiţiile funcţionale şi de protecţie patrimonială necesare bunei desfăşurări a activităţilor legate de funcţionarea de lăcaş de cult şi de obiectiv al turismului cultural local, naţional şi internaţional, precum şi intenţia Primăriei Municipiului Oradea de implementare a unui proiect-pilot de dezvoltare a unei reţele policentrice de turism cultural-religios "LOCUS FESTI SACRI VARADINI", recomandăm implementarea scenariului tehnico-economic B.

Reabilitarea integrală structurală, arhitecturală precum şi parţial a instalaţiilor electrice ale clădirii necesită o intervenţie cu implicaţii financiare şi tehnice, care impun o etapizare raţională a lucrărilor. Considerăm, că scenariul tehnico-economic în varianta B, care se bazează pe efectuarea intervenţiilor recomandate de expertize, impuse de starea fizică a clădirii şi de condiţionările privind funcţionalitatea, ce pot fi susţinute de finanţarea prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană,, cu efecte direct estimabile, cu soluţii tehnice care oferă condiţiile unei eventuale completări ulterioare a măsurilor de reabilitare din surse proprii, este cea mai sustenabilă în condiţiile actuale.


3.1.Descrierea lucrărilor de bază şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizării lucrărilor de bază





Propunerile de intervenţii au în vedere următoarele: – consolidarea fundaţiilor colţului nord-vestic al clădirii, marcat de fenomenul tasării

inegale şi de apariţia unor fisuri– renovarea faţadelor (retencuiri locale, rezugrăvire, înlocuirea elementelor

învelitorii la zidul nordic (înlocuirea şorţurilor de tablă zincată) şi remedierea problemelor de etanşeitate şi racordare, înlocuirea segmentelor de burlane şi jgheaburi deteriorate, reabilitarea tâmplăriei ferestrelor şi uşilor,

– consolidarea tuturor planşeelor de lemn ale turnurilor – realizarea unei hidroizolaţii cu folii de polietilenă extrudată de-alungul

perimetrului clădirii– refacerea pavajului trotuarului perimetral– reabilitarea finisajelor de tencuieli cu tencuieli poroase de renovare pentru

permiterea aerisirii zidăriilor – refacerea zugrăvelii tuturor faţadelor– realizarea unei reţele electrice de iluminat exterior arhitectural şi a unei instalaţii

de paratrăsnet

3.1.1.Propuneri de consolidare structurală

3.1.1.1.Intervenţii de consolidări locale la şarpante:

- se va verifica starea tehnică a structurii şarpantei (căpriori, pane, antretoaze, noduri, tiranţi şi bare de agăţare metalice etc.) procedându-se la înlocuirea elementelor care prezintă degradări sau după caz la consolidarea acestora

3.1.1.2.Consolidarea planşeelor, scărilor de lemn şi a balustradei metalice a turnurilor

La planşeele şi scările de lemn se propune:− revizuirea tuturor elementelor de lemn – grinzi, dulapi, scânduri - ce constituie structura

planşeelor şi podestelor, a nodurilor şi îmbinărilor, treptelor şi contratreptelor de scară şi consolidarea respectiv înlocuirea lor după caz, pentru a putea primi turişti in condiţii de deplină siguranţă şi pentru a face posibil accesul facil la cursiva vizitabilă a turnurilor

− la cursiva exterioară a turnului se vor înlocui elementele metalice deteriorate, vor fi curăţite şi revopsite elementele existente în structură, se va înlocui după caz elementele podelei

3.1.1.3.Consolidarea fundaţiilor turnului nord-vestic





Se propun efectuarea următoarelor lucrări de intervenţie şi consolidare a structurii de rezistenţă:

a) intervenţii menite să stopeze fenomenul de tasare diferenţiată şi rotaţia turnului:

Pe latura exterioară a fundaţiei situată în axa 8/A-B şi respectiv a celei situate în axa A/7-8’, se va realiza la baza fundaţiei un pinten din beton armat care va majora suprafaţa bazei fundaţiei prin evazare pe cele două laturi cu o consolă de 80 cm.

b) intervenţii menite să remedieze degradările apărute în structură ( fisuri în peretele din axa A/7-8’)

În peretele portant din axa A/6-7 se vor prevedea câte două centuri din b.a. (30x30 cm) dispuse una la faţa exterioară şi una la faţa interioară, realizate în etape diferite, dispuse pe verticală în 4 secţiuni.

3.1.2.Propuneri pentru eliminarea umidităţii şi infiltraţiei apelor pluviale

3.1.2.1.Realizarea unei hidroizolaţii perimetrale verticale:

− de-alungul faţadelor stradale – acolo, unde umezeala şi degradarea pereţilor este mai accentuată – pe suprafaţa zidăriei fundaţiei se vor aşeza membrane de polietilenă extrudată, pentru a nu permite pătrunderea apelor pluviale şi a apelor subterane provenite din scurgeri de canal şi din alte surse în şanţ;– se va reface pavajul trotuarului perimetral

3.1.2.2.Reparaţii ale învelitorii:

3.1.2.3.Învelitorile din tablă zincată:

– se va inspecta învelitoarea şi se vor înlocui acele elemente din lemn ale suportului învelitorii din tablă, care prezintă deteriorări datorate infiltraţiei de apă pluvială

- se vor înlocui şorţurile din tablă zincată degradată cu şorţuri din tablă nouă la faţadele stradale

- se va inspecta starea învelitorii din tablă zincată şi se vor remedia problemele de neetanşeitate; se va curăţa întreaga suprafaţă a tablei zincate care poate fi păstrată in situ de petele de rugină sau alte impurităţi, se va curăţa cu degresant şi se va vopsi în culoare cenuşie

- se va verifica modul de prindere şi racordare a învelitorii în zonele de contact dintre şarpante şi zidăriile balustradelor, aticelor şi turnurilor, astfel încât să nu permită infiltrarea apelor pluviale înspre zidărie sau pe suprafeţele elementelor şarpantei





3.1.2.4.Reparaţii ale jgheaburilor şi burlanelor

– se va inspecta starea jgheaburilor şi burlanelor pe toată lungimea perimetrului acoperişului, în special la racordarea cu învelitorile şi se vor remedia problemele de neetanşeitate; se va curăţa întreaga suprafaţă a jgheaburilor de petele de rugină sau alte impurităţi, se va curăţa cu degresant

– se va verifica modul de prindere şi starea elementelor de prindere a jgheaburilor şi se vor înlocui elementele lipsă sau distruse

3.1.3.Propuneri pentru restaurarea faţadelor şi spaţiilor interioare

Aplicarea de tencuieli poroase pentru reparaţii

– se vor înlătura porţiunile degradate ale tencuielilor pe toate suprafeţele parietale– se vor retencui porţiunile decopertate ale faţadelor respectiv zonele din spaţiile din

interior, afectate de igrasie, cu sisteme de tencuieli poroase realizate din mortare gata preparate clasificate conform WTA ca mortare poroase sau de asanare

– propunem ca toate suprafeţele nedecopertate ale faţadelor stradale să fie periate cu peria de rădăcină astfel încât să se realizeze condiţiile unei aderenţe optime a straturilor ce vor fi aplicate peste ele

Pentru zonele faţadelor stradale, care necesită retencuiri se vor aplica tencuieli poroase realizate din mortare gata preparate clasificate conform WTA (Asociaţia Profesională Tehnico-Ştiinţifică pentru Întreţinerea Construcţiilor şi Îngrijirea Monumentelor, Germania) ca mortare poroase sau de asanare.

Tencuielile poroase sunt realizate din mortare gata preparate şi au în compoziţie în principal var, ciment, nisipuri, perlită şi adaosuri. În principiu propunem aplicarea unui şpriţ de amorsaj şi a tencuielii de bază.

Tencuielile poroase permit aerisirea zidăriei prin natura şi caracteristicile structurii tencuielilor aplicate. Sistemele destinate asanărilor şi restaurărilor cuprind de regulă mai multe straturi succesive în funcţie de caracteristicile şi degradările pereţilor peste care se aplică, în componenţa sistemului intrând amorsele pentru tencuieli şi reparaţii, tencuielile pentru reparaţii, tencuiala fină de reparaţii, tencuiala poroasă pentru reparaţii, amorsa hidroizolatoare sau amorsa hidroizolatoare antisulfat.

Zugrăveli:

Întreaga suprafaţă parietală stradală precum şi suprafeţele parietale interioare supuse reabilitării se vor curăţa prin periere şi se vor rezugrăvi cu vopsele pe bază de dispersie





silicatică pentru acoperiri ale faţadelor, rezistente la elementele poluante cu caracter acid din mediu, care corespund criteriilor WTA pentru protecţia monumentelor.

Cromatica ce se va aplica faţadelor este determinată de codurile de culoare menţionate în planşele de arhitectură, făcându-se diferenţierile pe elementele arhitectonice iar spaţiile interioare vor fi zugrăvite în mod identic, cu nuanţele actuale

Propuneri privind obiectele parazitare de pe faţadă:

După caz, se vor masca firele electrice şi de telefonie, care prejudiciează imaginea faţadelor, în cutii ascunse după elementele în relief ale faţadei sau vor fi îngropate în zidărie şi acoperite de tencuială.

3.1.4. Propuneri privind reabilitarea tâmplăriilor:

Propunem inspectarea tuturor tăbliilor, canatelor, balamalelor şi cadrelor ferestrelor şi recondiţionarea lor dacă va fi cazul prin înlocuiri de elemente sau consolidări ale colţurilor. După curăţirea lor, suprafeţele vor fi vopsite cu vopsea din răşini alchidice de culoare brună, nuanţa castanie.

Tâmplăriile din lemn care prezintă un grad de degradare ce nu mai permite o recondiţionare eficientă, vor fi înlocuite cu tâmplării noi din lemn, realizate după modelul celor existente, păstrând toate caracteristicile acestora (dimensiuni, proporţii, textură, decoraţii, mod de închidere etc.).

3.1.5.Propuneri privind instalaţiile electrice

3.1.5.1.Propuneri privind iluminatul arhitectural exterior

Solutia propusă pentru iluminatul arhitectural exterior porneste de la urmatoarele:− Biserica trebuie să se integreze în peisajul nocturn al zonei, accentuându-se caracteristicile

arhitecturale ale clădirii;− Aparatele de iluminat se vor poziţiona, pe cât posibil, în locuri uşor accesibile;− Se va urmări ca mentenanţa pentru sistemul de iluminat să fie cat mai simpla;− Se va respecta considerentul unanim acceptat în practica europeană, că pentru iluminatul

arhitectural exterior se utilizează aparate cu optică performantă, grad de protecţie minim IP66, (ceea ce înseamnă că sunt integral protejate de acţiunile factorilor externi: praf, umezeală), echipate cu surse de lumină eficiente energetic şi cu durată de viaţă ridicată, cum sunt LED-urile şi lămpile cu descărcări.

Propunem iluminarea arhitecturală a bisericii astfel:





− 18 aparate de 70 W – tip C1, C2 si C3 - cu fascicul îngust de 8°, simetric circular,

îngropate in pamant, de jur împrejurul bisericii (faţadele N, V si E).

− 3 aparate de 15 W – tip A4 - cu fascicul simetric circular 15°. pentru accentuarea bolţilor

ferestrelor (3 ferestre pe faţada N, intrarea principala).

− 1 aparat de max 180 W – tip B2 – liniar (12ml) – deasupra intrarii principale (fatada N);

− 4 aparate de 15 W – tip A3 - cu fascicul simetric circular 15° pentru accentuarea amforelor

aflate deasupra intrarii principale.

− 2 aparate de max 75 W – tip B1 - liniar (2x5ml) – deasupra intrarii principale (fatada N),

în stanga si in dreapta amforelor.

− 46 aparate de 15 W- tip A1 si A2 – cu fascicul simetric circular 15° pentru iluminarea

celor 2 turnuri pe nivele, pe înălţime.

Puterea totală instalată va fi: max 3000W.

Durata minimă de viată pentru LED-uri este în medie 50.000. Aparatele de iluminat cu LED-uri vor ave posibilitatea ca în cazul defectării plăcilor cu LED-uri acestea să poată fi înlocuite.

Durata minimă de viată pentru lămpile cu descărcări este în medie 12.000 ore de functionare. Lămpile cu descărcări în halogenuri metalice precum şi LED-urile vor asigura o lumină albă caldă, 3000K.

Alimentarea sistemului de iluminat poate fi dintr-un circuit electric existent al bisericii sau din reţaua de iluminat public existent. Consumatorii noi să nu introducă un consum suplimentar însemnat. Traseele subterane şi supraterane se vor stabili în funcţie de posibilităţile locale. Acţionarea se va putea face în două moduri: local, precum şi central împreună cu iluminatul public. Propunem alimentarea din reţeaua de iluminat public stradal.

3.1.5.2.Propuneri privind instalaţia de protecţie împotriva trăsnetelor

Biserica va fi prevăzută cu un sistem de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet.Sistemul de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet va fi conceput conform normativului I 20-2000 (Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului), şi va fi prevăzut cu două paratrăsnete cu dispozitiv de amorsare ( tip PDA ) P1 şi P2, montate pe cele două turnuri, la înălţimea de hm = 46,15 m, cu ajutorul unor catarge telescopice, cu o lungime totală de l = 3.75m, din oţel galvanizat.





Aceste paratrăsnete cu dispozitiv de amorsare vor asigura un nivel de protecţie “I (întărit) “, funcţie de eficacitatea E, cu o rază de protecţie R = 42 m şi un avans de amorsare ΔT = 25μs, fiecare.

Caracteristici PDA:− dispozitiv electronic de amorsare− construicţie din cupru, design special pentru monumente istorice− funcţionare total autonomă, pentru toate tipurile posibile de lovituri de trăsnet− continuitate electrică permanentă de la vârf până la pământ− diametru D = 100 mm− înălţime H = 300 mm− echipat cu 2 electrozi inferiori şi 2 electrozi superiori− legătură între captator şi conductorul de coborâre se face la baza captatorului cu ajutorul

unui adaptor, din furnitura captatorului. Catargul nu se va folosi cu rol de conductor de coborâre

− calitate asigurată prin sistemul ISO 9001–2000 (certificat BVQI nr.186086)− termenul de garanţie va fi de min. 24 luni, iar durata de viaţă de 25 ani

PDA va fi legat, cu ajutorul pieselor de separaţie la câte o priză locală, iar acestea vor fi legate la priza comunã ( generală ), iar valoarea rezistenţei de dispersie va fi sub 1 ohm.

Lucrările de instalaţii electrice, vor fi executate de personal calificat şi autorizat.În timpul execuţiei şi exploatării instalaţiilor electrice vor fi respectate prescripţiile normativelor I 7-02, GP 052-2000, PE 107-95, I 18-02, NP 061-02 şi P 118-99, precum şi prevederile normelor de securitatea muncii şi a prevenirii şi stingerii incendiilor

Standarde de referinta

Normativ I 20-2000 Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetuluiNormativ I 7-02.Proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare cu tensiunea sub 1000V;Normativ GP 052-00.Ghid pentru instlaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.Normativ NP 061-02Proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiriNormativ I 18-02.Proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii şi semnalizare din construcţii;Normativ P 118-99.Norme tehnice de proiectarea şi realizarea construcţiilor privind protecţia împotriva focului;Normativ PE 107-95.Proiectarea şi executarea; reţelelor de cabluri electriceNormativ PE 116-94.





Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice.Normativ PE 134-96.Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţele electrice.Normativ PE 155-92.Normativ pentru proiectarea şi execuţia branşamentelor pentru clădiri civileNSSMUEE 111-02.Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale.Normativ C 56-00.Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.Ordinul MI nr.775/98.Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.NSPM 65-01.Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţiaenergiei electrice.Legea 10/ 95Privind calitatea în construcţiiLegea 90/ 96Norme Generale de Protecţie a MunciiSTAS 6119.Instalaţii de legare la pământ de protecţie;

3.3.Consumuri de utilităţi

3.3.a).Necesarul de utilităţi rezultate în situaţia executării lucrărilor de modernizare

Întrucât alimentarea sistemului de iluminat arhitectural se va face din reţeaua de iluminat public stradal, branşamentul electric existent, inclusiv tabloul electric general TG, nu se modifică, ele nepreluând vreun spor de putere electrică.

3.3.b).Estimări privind depăşirea consumurilor iniţiale de utilităţi

Puterea totală instalată pentru sistemului de iluminat arhitectural exterior va fi de max 3000W.



Lucrarea/ faza de execuţie Anul O Anul I.

I II III IV

1. Proiectare, expertize X

2 Consolidare structurală X





3 Hidroizolare perimetrală şi instalaţie paratrăsnet, refacere pavaj

X X

4 Reabilitare faţade şi spaţii interioareRecondiţionare învelitori, tâmplării

X X X

5 Reabilitare scări de acces în turnurile bisericiiRealizare sistem de iluminat arhitectural exterior şi instalaţie paratrăsnet

X X

Durata de realizare a investiţiei este de 12 de luni.


5.1.Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului generalSe anexează:

- devizul general- devizele pe obiectEvaluarea s-a făcut pe bază de:- antemăsurători- devize pe categorii de lucrări- evaluari

5.2.Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţieiDurata de realizare a investiţiei: 12 luni. Se anexează graficul de realizare a

investiţiei

Lucrarea Costuri Durata de realizare

1. Consolidare structurală, hidroizolare perimetrală, realizare parţială a sistemului de iluminat arhitectural exterior

Anul I. (12 luni)

Recondiţionare şi reabilitare învelitori, tâmplării, scări de acces în turnurile bisericii

Reabilitare faţade şi spaţii interioare

Definitivare realizare a sistemului de iluminat arhitectural exterior







Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat / bugetul local , credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

La stabilirea contribuţiei naţionale s-a avut în vedere cuantumul cheltuielilor eligibile şi finanţarea TVA de la bugetul naţional.Astfel : − 19 % din costurile totale ale proiectului, reprezintă TVA, vor reprezenta cheltuieli

neeligibile în sumă de 254,420 mii lei;− 80.35 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 1.086,428 mii lei din fonduri structurale;− 17.65 % din totalul costurilor eligibile, respectiv 238,649 mii lei din fonduri de la

bugetul de stat;− 2% din totalul costurilor eligibile, respectiv 27,042 mii lei din fonduri de la bugetul local,

contribuţia municipiului Oradea.

După cum se poate remarca sursele de finanţare şi cuantumul finanţării pe surse sunt fezabile, în deplină concordanţă cu Programul multianual “ Asistenta tehnica pentru sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale in pregatirea tehnica a proiectelor de investitii publice finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013” si Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere; Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană; Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană.


8.1. Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie- 1 persoană

8.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare- 1 persoană







la cursul de 04.05.2010 - 1 € = 4,1275 lei 1.606,539 mii leidin care:

- construcţii - montaj C+M 1.195,771 mii lei

9.2.Eşalonarea investiţiei (INV, C+M)

Anul I 1.606,539 mii lei/ 1.195,771 mii lei

9.3.Durata de realizare: 12 luni

9.4.Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)

Indicii de suprafaţă ai imobilului sunt:

Suprafaţa construită a clădirii: 725 mp cf. CF, (718 mp măsurat)Suprafaţa desfăşurată a clădirii: 1361 mpAria utilă parter: 511 mpAria utilă tribune: 156 mp 9.5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care se realizează investiţia, după caz

– Nu e cazul


Se prezita in anexa:10.1.Certificatul de urbanism nr. 1503 din 30.04.201010.2.Avize de principiu privind asigurarea utilităţilor 10.3.Acordul de mediu10.4.Alte avize10.4.1.Aviz Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional nr. 59/M/07.05.2010

Întocmit:arh. EMŐDI Tamás

REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN · PDF fileAtelier de Proiectare-cercetare SC....

Documents

Transcript of REABILITAREA BISERICII ROMANO CATOLICE DIN · PDF fileAtelier de Proiectare-cercetare SC....