Aparatul Respirator

APARATUL RESPIRATOR

1. Imaginea radiografica a toracelui si plamanilor-Incidenta P- A si profil

* Prin transparenta traheei trebuie sa se vada numai 3- 4 vertebre toracale; restul coloanei dorsale nu se vede datorita opacitatii mediastinale

* Articulatiile sterno claviculare trebuie sa fie egale si simetrice

* Scapulele nu trebuie sa se suprapuna peste ariile pulmonare

* Ariile pulmnonare trebuie sa fie cuprinse pe radiografie in totalitate

* Opacitatea medistinala trebuie sa fie situata pe linia mediana

* Intre radiotransparenta ariilor pulmonare si opacitatea mediastinala trebuie sa existe un contrast adecvat

* La radiografia normala participa elemente ale continutului/continatorului

* Continatorul (partile moi; elementele scheletului osos; diafrgmul)

* Continutul (ariile pulmonare;opacitatea mediastinala)

* Partile moi toracice (opacitatea muschiului sternocleidomastoidian- voal omogen uni/bilateral; opacitatea claviculei umbra '' de insotire a claviculei are forma unei opacitati lineare de 2 3cm; opacitatea muschiului pectoral sub forma unui ''voal''

* Elementele scheletului osos (clavicule; scapulele nu trebuie sa se suprapuna peste ariile pulmonare; sternul; coastele)

* Diafragmul aspect

* Continut(ariile pulmonare- substratul radiologic al plamanilor radiotransparente; opacitate mediastinala)

Profil-se descriu spatii clare radiotransparente in care se vede numai parenchimul pulomar se vede sternul anterior; coloana ver- tebrala posterior

2. Pneumonia acuta bacteriana pneumococica:aspect rx in functie de stadiul evolutiv

- afectiune acuta care are ca substrat anatomo patologic un proces de alveolita exudativa.

- examenul Radiologic prezinta mai multe aspecte in functie de faza evolutiva:

1) faza de debut- de congestie (hiperemie) caracterizata prin congestia vaselor din zona si alveolita edematoasa saraca -'' voalul" localizat la nivelul segmentului, lobului respectiv- opacitate de intensitate redusa difuz delimitata care lasa sa se intrevada prin ea desenul vascular ;

2) faza de hepatizatie rosie- caracterizata prin alveolita hemoragica cu prezenta de exudat alveolar sero fibrinos-se caracterizeaza prin transformarea"voalului" intr-o opacitate triunghiulara si unica, ocupand teritoriul unuia sau mai multor segmente sau unui lob; intensitate submediastinala; in interiorul opacitatii se vizualizeaza multiple imagini transparente tubulare date de lumenul bronhiilor ramas neocupat de exudatul inflamator- bronhograma aeriana; conturul opacitatii este net daca se afla la nivelul scizu- ii si difuz, cand se pierde spre parenchimul normal; tesutul pulmonar din jur nemodificat

3)faza de hepatizatie rosie- exudat intraalveolar leucocitar ce obstrueaza alveolele si bronhiile, determinat de cresterea in intensitate a opacitatii care devine omogena, cu contururi mai evidente, nete la nivelul scizurilor si difuze in rest.

3. Opacitatea pulmonara-caractere Rx

Opacitatile sunt modificate in minus ale transparentei pulm;

Au fost clasificate in 4 tipuri: 1) voaluri=congestie, parti moi; 2) nodulare=metastaze; 3) liniare si trabeculare=afectarea tesutu- lui conjunctiv; 4) opacit intinse si masive=pneumonii, atelectazii, IP, pleurezii,etc

Caracterele semiologice ale opacitatilor:

Numar - unice sau multiple;

Forma - rotunda, ovalara, triunghiulara, patrulatera;

Localizare - se face pe incidenta postero anterioara si laterala;

Dimensiuni - se precizeaza diametru cel mai mare vizibil; in cazul opacitatilor rotund ovalare se poate aplica urmat clasificare:

1)punctiforme - dimensiune 1,5-2 mm

2)micronodulare - 2-5mm

3)nodulare - 5-10mm

4)macronodulare >10mm

Structura poate fi omogena sau heterogena

Intensitatea opacitatilor poate fi: - mica sau submediastinala ;

- medie sau mediastinala ;

- mare sau supramediastinala ;

Conturul opacitatilor- poate fi net sau difuz, regulat sau neregulat;un acontur net al unei opacitati semnifica o leziune benigna, cronica, cu potential evolutiv redus sau o leziune tumorala maligna incapsulata sau un revarsat lichidian inchistat; conturul difuz pledeaza pentru o leziune cu potential evolutiv crescut, o leziune maligna sau un revarsat pleural liber in marea cavitate.

Raporturi de vecinatate-cu parenchimul adiacent,

4. Caracterele semiotice ale hipertransparentei pulmonare

- sunt modificari in plus ale transparentei pulm ;

- pot fi:difuze sau circumscrise ;

- cele difuze se intalnesc in urmat situatii:- prin cresterea aerului din spatiile distale asociata cu distensia cutiei toracice- hiperinflatie pulmonara- emfizem;

- prin scaderea patului vascular- fara distensie toracica - in stenoza de AP, boala Eb- stein;

Hipertransparentele circumscrise prezinta urmatoarele caractere semiologice:

-numar

-localizare

-dimensiuni

-forma- rotunde- chist aeric, bule de emfizem sau neregulat in cavernele neoplazice sau TBC in formare ;

Inelul opac are urmat caracteristici: contur intern, contur extern, grosime, continuitate ;

Legea inelului- cu cat un inel care circumscrie o imagine de hipertransparenta este mai gros de intensitate mai redusa si cu contur exterior mai difuz, cu atat leziunea are potential evolutiv mai crescut; si invers ;

Forme particulare- pneumotoraxul- imagine de hipertransparenta circumscrisa fara desen vascular- determinata de acumularea aerica in cavitatea pleurala cu colaps pulmonar secundar

5. Imaginea hidro aerica-aspecte semiologice Rx, tipuri, substrat lezional

- prezinta un aspect mixt cu o zona aerica localizata superior si fluida opaca situata inferior decliv ;

- caracterele semiologice sunt similare cu cele anterioare:

Localizare * numar * dimensiuni

forma- rotund ovalara in abcesele uniloculare; neregulata- abcese multiloculare;

limita de separatie-neta orizontala sau ondulata(chist hidatic deschis); * inelul opac cu caracteristicile sale.

6. Modalitati evolutive ale pneumoniei pneumococice- Asp Rx

- evolutia poate fi favorabila prin:

1) resorbtie de tip central- Rx- opacitatea pneumonica isi reduce dimensiunile de la periferie catre centru; pneumonia se fragmenteaza, realizand aspect neomogen- table de sah

2) resorbtie periferica-Rx- opacitatea devine neomogena incepand de la periferie catre centru, cu scaderea concomitenta a dimensiunilor si intensitatii acesteia pana la transparenta pulm normala

Nefavorabila prin:

1) cronicizare -Rx- opacitatea persista, devine neomogena prin aparitia unor zone de transparenta care alterneaza cu opacitati liniare si in banda rezultate prin fibrozarea tesutului interstitial. Imaginea se insoteste de modificari de forma ale segmentelor respiratorii, care se retracta, iar scizura daca este in vecinatate se ingroasa si se tractioneaza in sus. Mai tarziu poate apare retractia mediastinului, arcurilor costale, diafragm +bule de emfizem paralez si bronsiectazii.

2) abcedare -Rx- opacitatea isi mentine forma si dimensensiunile, dar devine tot mai neomogena pentru ca in urma unui efort de tuse cu expectoratie abundenta continutul se elimina prin vomica, aparand una sau mai multe focare de imagini hidroaerice in focarul de condensare.

7. Bronhopneumonia stafilococica: asp RX, inclusive evolutive

- etiologie : stafilocolul auriu, in special la copii rar adulti

R x - noduli in numar variabil, cu localizari diverse, ce apar in pusee ;

- opacitati micronodulare sau nodulare, cu contur relative net, fiind omogeni intr -o prima faza ;

- in evolutia lor, acestia se transforma in imagini hipertrasparente circumscrise, de aceleasi dimesiuni inconjurarte de un inel fin (pneumatocele)- faza de balonizare a nodulilor ;

- cand nodulii sunt localizati subpleural se pot realize aspecte de pleurezie a marii cavitati ;

- caracteristic=variabilitatea imaginii de la o zi la alta ;

- in cazurile cronicizate se constata in plus prezenta de numeroase opacit liniare care reprezinta interesarea tesutului conjunctiv interstitial.

Forme RX:

La copil- evolutie rapida, procent mare de imagini buloase, de dimensiuni gigante, marea variabilitate a aspectelor RX si asociere a frecventa cu pleurezia si piopneumotoraxul ;

La adult:

1- forma pneumonica - aspect similar celorlalte pneumonii- opacitati segmentare cu aceleasi aspecte evolutive, insa rareori se ob serva bronhograma aeriana ;

2- forma macronodulara - opacitati macronodulare si nodulare multiple, bine delimitate, de intensitate medie, structura neomoge na si evolutie spre balonizare ;

3- forma buloasa - leziuni predominant buloase, dinamica mai lenta comparative cu copiii.

8. Bronhopneumonia cu bacil Friedlander- Klebsiela- aspecte Rx

- pneumonie trenanta care dureaz 4-6 sapt ;

- urmeaza aceleasi faze ca si cea pneumococica dar evolueaza frecvent cu excavare enorma, anfractuoasa, multiloculara cu sep- turi sechestre si nivele de lichid ;

- se localizeaza preferential in lobii superiori mai frecvent unilat in dreapta sau bilateral ;

- prezinta adesea revarsat pleural si adenopatii hilare ;

- evolueaza spre cronicizare cu sechele grave: cavitati reziduale, pahipleurita, pioscleroza.

RX: asemanatoare pneumoniei pneumococice: opacitate lobara sau segmentara, cu limite nete, structura omogena, intensitate medie in evolutie este prezenta si bronhograma aeriana ;

- prezinta 3 caracteristici:

1) tendinta de a forma exudate inflamatorii extinse care pot prinde un plaman intreg ;

2) tendinta marcata la abcedare si formarea de cavitati ;

3) se asociaza cu revarsate pleurale sero fibrinoase sau purulente.

9. Bronhopneumonia cu Proteus Aspecte RX

- sunt afectate persoanele cu afect cronice, diabetici, uremici, alcoolici ;

- RX- se observa opacitati de tip pneumonic similare celor intalnite in pneumonia pneumococica, cu predilectie pentru segmente le posterioare ale lobilor superiori si portiunilor inferioare ale lobilor inferiori; s-au descris si forme bronhopneumonice ;

- abcedarea este frecventa cu formarea de cavitati cu pereti grosi si condensari omogene in jur, care nu respecta segmentatia pul- monara; afecteaza de obicei segmente din 2 lobi invecinati- dorsal superior si dorsal mediu care abcedeaza rapid ;

- se insoteste de revarsat pleural frecvent.

10. Infiltrate alergice- aspecte RX

- Descrise initial de Loeffler,acestea reprezinta o condensare pulm alergica,o alveolita circumscrisa,fugace,insotita de eozinofi- lie locala si generala si cu evol benigna ;

- semnele clinice sunt variabile uneori chiar absente sau dimpotriva necaracteristice.

- ag etiologici incriminati: ascaridoza, amibiaza, aspergiloza alergica sau adm de sulfamide,antibiotice,polenuri vegetale etc.

RX:- Prezenta infiltratului Loeffler,de obicei unic,dar poate fi si multiplu;se localiz frecvent in 1/3 sup a ariilor pulm(subclavicu lar si parahilar)sub forma unei opacitati rotund ovalare,cu dimens cuprinse intre 2-4 cm,str omogena,intensit redusa,comparabila cu cea a partilor moi,contuz difuz ;

- prezinta evol benigna:cu sau fara tratament dispare in 7-10 zile ;

- formele unice se diferentiaza de infiltratul rotund Assman.

11.Abcesul pulmonar:asp RX si modific evolutive

- focar de supuratie localiz in parenchimul pulm;-frecvent este secundar unui proces inflamator acut(pneumonie) care a prezen- tat o evol nefavorabila ;

- prezinta 3 faze evolutive:1) de constituire/pneumonica-faza de stare si evol nefav a pneumoniei ;

2) de supuratie si vomica-la 15 zile de la debut ;

3) de abces constituit ;

RX: - in prima faza-opacit pneumonica localiz frecvent in segm dorsal mediu al lobului inf,lobul mediu,creste in intensit,devine neomogena,cu contururi difuze ;

- dupa prod vomicii si aparitia abcesului=imagine hidroaerica- constituita dintr-o zona de transparenta ce rezulta din patrunderea aerului pe cale bronsica, situata deasupra unei opacitati de care este separata printr un niv orizontal; - caracteristic este nemodifi- carea asp RX de la o zi la alta; -conturul acestei imagini hidroerice este sters la inceput, poate devenii net mai tarziu,atat la int cat si la ext ;

Evolutia:

- favorabila: -dispare imaginea hidroaerica si reapare transparenta pulm,persistand opacit liniare,expresia tes peribronhovasc ;

- nefavorabila:-catre pioscleroza,in care se constata micsorarea cavitatii sau disparitia ei dar,intotdeauna cu pastrarea opacitatilor liniare cu reducerea transparentei pulm; - se realizeaza un tablou RX asem bronsitei cronice, asociat cu cavit reziduale sterile ce se pot reinfecta, sechele trabeculare; - supuratiile masive se pot croniciza cu scleroze intinse, simfize pleurale, bronsiectazii, retra ctii toracice, mediastinale.

13.Sindromul de lob mediu-definitie, aspecte RX

Reprezinta o entitate creata in literatura datorita particularitatilor anatomice si functionale ale lobului mediu ce constau in:

bronhia intermediara care aereaza acest lob se desprinde intr un unghi de 90 de grade fata de bronhia principala ;

raportul direct al bronhiei mijlocii cu un grup de gg limfatici;hipertrofiile gg inflamatorii sau tumorale ale grupului gg mentionat determina compresiune extrinseca asupra bronhiei cu reducerea vol aeric circulant ;

contactul direct al parenchimului lobului mediu pe o supr restransa cu peretele toracic(mm intercostali) si diaf- principalele forte mecanice ventilatorii ;

Toate aceste aspecte anatomice realizeaza o ventilatie diminuata a acestui teritoriu pulm comparativ cu alte segm si alti lobi; o situatie similara s a descris in cazul segm dorsal mediu(Fowler) al lobului inf dr. Astfel se explica relativa sa slaba ventilatie care favorizeaza localizarea inflamatiilor si a proceselor atelectatice, evol frecvent nefavorabila a pneumoniilor cu aceasta topografie. Procesele patol localiz la niv lobului mediu includ:TBC,procese inflamatorii microbiene sau virale cu tendinta la cronicizare; pro se inflamatorii supurative(abcese,bronsiectazii),tumori,parazitoze.

RX : - in marea majorit a cazurilor lobul mediu este format din segm ventral mediu si segm axilar, inconstant; in 25% din cazuri s-au descris un segm antero sup si unul postero inf;aceste variatii se pot reflecta radiografic ;

- pe incidenta P-A un proces patol care afecteaza intreg lobul mediu( de ex o pneumonie) genereaza o opacitate triunghiulara cu baza la mediastin si varful la per tor avand marginea sup orizontala si neta si inf difuza;aceasta este situatia ideala, cand scizu- ra mica este orizontala si se proiecteaza tangent la fasciculul de raze X; in realitate se pot intalnii situatii in care scizura mica este oblica si genereaza un contur sup difuz ;

- in aceasta ultima situatie se poate intenta incidenta Fleishner-in hiperlordoza care proiecteaza scizura mica tangent la fascilolul de raze X- conturul superior al opacitatii descrise devine net iar opacitatea mai intensa ;

- pe incidenta laterala dreapta-un proces de tip pneumonic cu afectarea intregului lob genereaza o opacitate proiectata anterior, retrosternal, cu contururi nete delimitata de scizura mica sup si scizura oblica portiunea inf, postero inf ;

- asp RX sunt variabile in cazul proceselor patologice ce nu afecteaza intregul lob mediu.

14.Pneumoniile virale-forme,aspecte RX

Pneumonia atipica primara-este det de un grup heterogen de ag etiologici in care sunt inclusi: Mycoplasma pneumoniae, ADN virusuri, influenza, parainfluenza, virusurile sincitiale respiratorii.

- "primara"=pe un plaman initial indemn, fara alte afectiuni preexistente; denumirea de atipic subliniaza caracterele pneumoniei virotice fata de cea bacteriana.

RX : -asp polimorf, adesea discordant cu tabloul clinic; -caracteristici comune:

--- localiz frecventa in lobii inf, in segm posterioare ;

---accentuarea uni-bilaterala a desenului peribronhovascular perihilar.

Forme anatomo-radiografice:

1) Forma hilara - (80%) se caracterizeaza printr o accentuare a desenului peribronhovascular perihilar; hilurile pulmonare au di- mens crescute cu contururi difuze prin vizualizarea tesutului peribronhovascular, de la niv hilului catre baze diverg opacitati fine initial, localizate peri- si infrahilar bilateral, datorate inflamatiei acute;de a lungul lor sunt vizibile opacitati punctiforme-expresie a unor atelectazii lobulare produse prin edem, spasm, dopuri de mucus; la periferie se observa o retea poligonala,neregulata, cu contururi difuze, datorat infiltratiei interstitiale; aceste opacitati reticulare sunt mai evidente dupa inspir profund; imag radiologi- ca precede adesea instalarea simptomatologiei clinice(Dingle) si poate creste in intensitate si dimensiuni in caz de suprainf bacte- riana; in cazul evolutiei favorabile,primele care dispar sunt opacitatile micronodulare, apoi opacitatile liniare care pot persista pa na la 2 luni timp in care din fine pot deveni groase cu contururi sterse; adenopatia hilara sau mediastinala poate fi prezenta ;

2) Forma macronodulara 20% - se caracterizeaza prin prezenta a 2-3 opacitati rotund ovalare cu diam de 5-10 cm cu str usor neomogena, conturui difuze; opacitatile sunt in leg cu hilul si nu au tendinta la confluare ;

3) Forma nodulara, diseminata - este mai frecventa la varstele extreme;se caracterizeaza prin opacitati micronodulare de tip mi- liar localiz in 2/3 inf ale ariilor pulmonare ;

4) Forma intercleidohilara - asp similar celei infrahilare insa avand localizare paramediastinala pune numeroase probl de dg dif ;

5) Forma pneumonica - cu topografie segmentara sau lobara apare mai ales la adulti,fiind o pneumopatie mixta(virala si bacteri- ana) .

12.Emfizemul pulmonar-asp RX

Modificarile radiologice ale emfizemului sunt expresia hiperinflatiei pulm si modificarilor de perfuzie:

Hiperinflatia pulm-se caracterizeaza prin cresterea cantitatii de aer din alveolele pulm;acesta are un corespondent-hipertranspa-renta difuza, generalizata sau localizata si distensia toracica ;

Distensia toracica se manifesta prin:

- incidenta P-A - cresterea tuturor diam toracelui prin:coborarea si aplatizarea hemidiafragmelor;deschiderea unghiurilor costo-diaf si cardio-frenice; largirea spatiilor intercostale cu orizontalizarea arcurilor post si verticalizarea celor ant; prin cresterea dia m longitudina - cordul este verticalizat cu vizualizarea unui spatiu clar ocupat de un panicul adipos intre varf si hemidiaf stg; un-ghiul de dicotomizare al vaselor este crescut ;

- incidenta de profil: cresterea diam antero post prin prognatia sternului si cifoza rotunda a col toracale;sp clar retrosternal are o adancime mai mare de 3 cm; scade portiunea de contact dintre stern si VD; cupulele diaf sunt rectilinii, chiar concave cranial cu cresterea unghiului sterno diaf si costo diaf post peste 90 de grade ;

- radioscopic - scaderea amplitudinii miscarilor diaf in expir fortat(14 mm in hil si cresterea calibrului ramuri- lor acesteia perihilar); in periferie diam vaselor arteriale este scazut;desenul vasc pulm se termina la o distanta de 3-4 cm de pere tele lat toracic-desen vascular amputat; arterele pulm au contur difuz datorita fenomenelor de sunt arterio-venos secundare distru gerii patului capilar in procesul emfizematos.

15.Bronsita cronica si bronsiectaziile-asp RX

Bronsita cronica-afectiune caracterizata prin tuse productiva cronica care nu se datoreaza unui proces patologic bronhopulm cu- noscut, unor lez ale cailor aeriene sup, unei afectiuni cardio-vasculare sau a per toracic,tuse care este prezenta cel putin 3 luni pe an, 2 ani consecutiv.

- mofologic: hipertrofia, hiperplazia mucoasei si a elem secretante de mucus din per bronsic=>ingustarea lumenului, cu stenoze pe alocuri la nivelul bronhiilor mici,modif ce coexista cu dilatatii bronsice si emfizem centrolobular ;

RX:--saracia elem radiologice ;

- se pot recunoaste cateva elem care pot sugera existenta unei BC:

1) hiperinflatia pulmonara-secundara procesului de obstructie a bronhiilor mici cu interventia circulatiei colaterale, care se accen tueaza pe masura ce emfizemul devine important ;

2) imaginile tubulare de"sina de tramvai"- opacitati in benzi paralele care converg spre hil, delimitand intre ele spatii radiotrans- parente- sunt date de peretii bronhiilor ingrosati cu calibru crescut ;

3) modificari de perfuzie- elem de HTP care sunt din ce in ce mai evidente pe masura agravarii afectiunii,secundar fenomenelor de sunt arterio arterial si hipertoniei din mica ciculatie.

Modificari bronhografice:

- Bronhii mari-ectaziate cilindric sau aspecte de "diverticuloza bronsica"

- Bronhiolele se termina brusc,cu terminatii oarbe,unele la niv bronhiilor mici, altele bronhiloare; sunt prezente obstructii partia- le sau ingustari ale lumenului prin prezenta unor picaturi de mucus.

Bronsiectazia- dilatatia anormala, permanenta, a lumenului uneia sau mai multor bronhii mijl si mici(diam>2mm) datorita distr ugerii tes musculo elastic ;

- clasificare: cilindrice, sacciforme, ampulare si moniloforme.

RX : - poate fi normala sau se pot intalnii urmat aspecte:

- in zonele decliva, apar opacitati trabeculare dense generate de bronhiile dilatate pline cu puroi sau opacitati nodulare cu contu -

ruri sterse date de mici focare de atelectazie ;

- prezenta imaginilor in"sina de tramvai"pe o distanta mai mare de 6 cm, apar mai frecvent la baze ;

- prezenta de mici imagini hidroaerice sau chistice ;

- vizualizarea de imagini transparente rotund ovalare, circumscrise, marginite de opacitati inelare, grupare in manunchiuri, loca- lizate perihilar- imagine "in rozeta"- semnul Ameuile, care este patognomonic- dat de bronhiile ectaziate vizualizate ortorongeno grad.

16.Atelectazia pulm-asp RX

- Entitate clinico fiziopatologica caracterizata prin apneumomatoza si reducerea volumului alv ;

- acestea se realizeaza prin resorbtia aerului prin curentul sanguin ;

- in fazele initiale dupa obstructie, in teritoriul atelectaziat se produce hiperemie si vasodilatatie cu aparitia unui transudat alveo- lar ;

- consecintele imediate ale resorbtiei aerului si hiperemiei constau in reducerea vol alveolar si implicit volumului pulm cu apari- tia condensarii in teritoriul respectiv si excluderea lui functionala.

Etiologie: - prin obstructie traheo-bronsica, compresiuni exobronsice, tractiuni, tum maligne, corpi straini; prin hipovent:morfna tulb nervoase.

RX: -opacitate cu caractere retractile si intensitate direct proportionala cu cantitatea volumului de aer resobit in torentul sanguin dimensiunile opacitatii atelectatice sunt corelate cu calibrul bronhiei obstruate (opacitate segmentara, lobara sau poate cuprinde intregul plaman).

Forme particulare:

- Atelectaziile plan lamelare sau discoidale Fleishner-reprezinta fen reflexe aparute dupa interventii laborioase,efectuate la niv abd sup sau dupa TBC intestinala.

RX: -opacitati in benzi,de obicei paralele cu diafragmul, avand orice localizare in ariile pulm;-au grosimi de aprox 0,5-1 cm, in- tensitate medie, forma de lentila biconvexa cu contururi nete; -dispar la manevrele respiratorii care sporesc ventilatia pulm si re- apar dupa o per de decubit ;

- unii autori afirma ca aparitia lor anunta instalarea unor complicatii postoperatorii.

17.Colapsul pulm-asp RX

- Reprezinta o apneumomatoza cu reducerea vol alveolar produsa prin colabarea parenchimului pulm,de orig extrapulm sau ex- traalv(pneumotorax,pleurezie,etc). Caracteristici:

- nu exista resorbtia aerului in curentul sanguin deoarece comunicarea cu exteriorul este libera ;

- colabarea pulm este insotita de red vol alveolo-vasc cu scaderea circ sanguine in terit colabat ;

- nu exista condensare pulm,nu exista fibroza,dupa indepartarea cauzei este posibila reexpansionarea parenchimului pulm ;

- teritoriul colabat nu este exclus functional insa are functie diminuata ;

- parenchimul pulm nu are tendinta la retractie ci la expansiune.

18.Chistul hidatic pulm-asp RX

- reprezinta localizarea pulm a Teniei Echinococus si a Teniei Sollium si ocupa locul 2 dupa localizarea hepatica.

- cea mai frecventa parazitoza pulm

RX:

1) Chistul hidatic inchis - opacitate rotunda, unica sau multipla, de intensitate medie, ce lasa sa se intrevada prin ea desenul vas- cular(caracteristic pt unii autori), cu contururi nete, aplatizate la niv zonelor de contact cu per toracic sau diafragmul, care nu si modifica vecinii, ci se lasa modificat;-semnul "respiratiei" chistului(semnul Escudero-Nemenoff)-evidentiat la examinarea radio- scopica-chistul hidatic se alungeste in inspir si revine la normal in expir ce permite diferentierea de tum pulm solide; -in timpul evol chistului hidatic intre memnr adventice si membr proligera poate patrunde o mica cantit de aer. Rx: aparitia in partea sup a opacitatii descrise a unei imagini de hipertransparenta de forma semilunara-semnul Moquio-al dezlipirii memb sau al ''semilunei

;-aerul se poate resorbi sau poate urma o vomica cu lichid clar,constituindu-se chistul hidatic deschis ;

2) Chistul hidatic deschis - imagine hidro-aerica cu contururi nete si limita de separatie dintre cele 2 medii ondulata;-acest asp al limitei de separatie se datoreaza membr proligere care este "cutata" fiind mai lunga decat adventicea, fie unor celule fiice care plutesc in lichidul chistului si dau asp ondulat ;

3) Chistul hidatic infectat-inainte de vomica:intensit si dimens opacitatii cresc discret,coturul devine mai sters ;

- dupa vomica: conturul imaginii mixte devine mai sters iar limita de separatie,neta(fragmentarea membr prologere) ;

4)Chistul hidatic calcificat-scade in dimens, devine neomogen datorita calcificarilor,este faza echivalenta cu moartea parazitului

Asp evolutive asociate: - asupra vaselor pulm-efect de masa sau chiar tromboze ;

- bronsice: devieri, stenoze, eroziuni cu aparitia de fistule ;

- alterari parenchimatoase asociate: atelectazii, modificari inflamatorii care pot evolua spre supuratie ;

- suferinte pleurale: revarsate pleurale, hidropneumotorax cu insamantari pleurale ale chistului hidatic ;

- modificari costale: eroziuni la niv coastelor.

19.Infarctul pulm-asp RX

- Afectiune localizata a parenchimului pulm datorata obstruarii prin trombo-embolie a unor ramuri segmentare mari ale arterei pulm ;

- in doar 10-15% tromboembolismul este urmat de hemoragie sau de infarct pulm.

RX:- intervalul de timp scurs intre producerea infarctului si aparitia imag RX este variabil:8-10h->7-8 zile ;

- marimea infarctului este dep de calibrul arterei obstruae:frecvent 1-4cm sau 3-5 cm; sediul de electie plam dr, lobii inf, rar lobii sup sau lobul mediu ;

- opacitate unica sau multipla rotund - ovalara de tip pneumonic, de obicei de forma triunghiulara, cu intensitate mediastinala, structura omogena, contururi regulate, de obicei nete. Aceasta imag RX apare intre 10 h si o sapt de la debutul clinic, fiind produ sa de extravazarea sanguina si a lichidelor interstitiale in spatiile aeriene periferice; - cand hemoragia este singura manifestare a tromboembolismului, imag RX dispare in 3-10 zile; -cand tromboembolismul este urmat de infarct, imag RX persista 2-4 sapt ;

- in 30% din cazuri ascensionarea cupulei diaf de partea afectata, datorita hipovent produse prin obstructia arteriala;

- vindecarea se poate face prin"restitutio ad integrum" fie prin persistenta unei opacitati lineare cu substrat cicatriceal, atelectatic vascular sau pleural.

20.Silicoza-asp RX

- Afectiune determinata de patrunderea in alveolele pulm de pulberi silicogene cu dimens reduse cuprinse intre 3-5 microni.

Anatomo-patologic:

- particulele de dioxid de siliciu strabat barierele mecanice ale cailor resp, ajung in alveole;acesta sunt fagocitate de cel alveolare si transportate de-a lungul cailor limf, in tes interstitial subpleural, si apoi in cel peribronsic si perivasc ;

- la acest niv, dioxidul de siliciu provoaca o actiune iritanta fibroblastica extrem de intensa asupra histiocitelor locale peribronsi- ce si adventiciale care prolifereaza in jurul depozitelor de siliciu, inconjurand vasele si bronhiile, cu formarea de noduli silicoge- ni; in int acestor focare se produce necroza fibroida si se formeaza fibrele de colagen dispuse in str concentrice,datorita efectelor toxice ale dioxidului de siliciu ;

- in gg limf, limfocitele se necrozeaza si scheletul fibros este sediul unei reactii fibrinoide; cu timpul, tes limf este inlocuit cu tes fibrilar sarac in celule.

- afectiunea evolueaza fazic:

1) suspiciunea de silicoza - corespunde primelor modif care apar pe radiografie; hiluri cu dimens si intensit crescuta,cu contururi mai nete, accentuarea desenului vascular si prezenta unei reticulatii formata din ochiuri poligonale/rotunde de 2-5mm, localiz in etajele mijl ale ariilor pulm ; - Fraisher afirma ca daca la Tablul RX respectiv se adauga liniile Kerley A si B-dg de silicoza poate fi sustinut chiar in absenta nodulilor silicogeni ;

2) stadiul 1 - modif mentionate anterior la care se adauga prezenta de opacitati punctiforme si micronodulare localizate in etajele mijl, initial in dr, de intensit redusa cu contururi nete ;

3) stadiul 2 - nodulii cresc in dimens(pana la 5 mm), nr si intensit, care cuprind aproape in intregime ariile pulm, respectand var- furile si mai rari in regiunile bazale ext ;

4) stadiul 3 pseudotumoral- se caracterizeaza prin opacitati conglomerate de tip macronodular, pseudotum, care apar initial in reg subclaviculara dr, si, apoi in stg; se pot excava datorita necrozei sau asocierii cu TBC; hilurile sunt cu arie de proiectie marita neomogene, aplatizate datorita fibrozei; calcificarile gg hilare si mediastinale apar frecvent in acest stadiu, cu asp de"coaja de ou sunt prezente fibroza, ingrosarle pleurale, bronsiectaziile.

Forme radioclinice:

- Silicoza cu fibroza masiva progresiva - se caracterizeaza printr o fibroza interstitiala difuza si mai putini noduli ;

- silicoza cu ev rapida - se caracterizeaza prin ev rapida a bolii ;

- silicoza cu ev lenta - aparitia tardiva a modif rx, adesea dupa scoaterea din mediul silicogen ;

- sindromul Caplan-asocierea poliartritei reumatoide cu pneumoconioza.

COMPLICATII:- bronsice: bronsita cr, bronsiectazii ;

- emfizemul obstructiv sec, bulos, pneumotoraxul ;

- TBC pulm - accelereaza ev procesului silicotic; dg se bazeaza in principal pe prezenta lez apicale si izolarea bacilului Koch din sputa ;

- pleurale: scizurile, pahipleurite, epansamente pleurale

- CPC-frecvent;constituie principala cauza de deces a silicoticilor.

21.Metastazele pulm-asp RX

- plamanul este sediul diverselor tum cu localiz supra/subdiaf(san, laringe, stomac, ficat, pancreas); diseminarea se poate face pe cale hematogena sau limfatica. In functie de localiz tum primitive aceasta poate constitui primul filtru sau al doile filtru al disemi narii hematogene(ficat sau plaman).

RX-metastaze hematogene:1)forma macronodulara-opacitati nodulare si macronodulare diseminate in ambele arii pulm,omogene de intensit diferite corelate cu varsta lor(recente-intensit scazuta,vechi-intensit crescuta),net delimitate,fara distributie simetrica; rareori nodul solitar;

2)carcinomatoza miliara-dupa cum ii spune si numele asp este similar miliariei bacilare cu opacitati micronodulare diseminate,de intensit redusa,difuz delimitate,omogene,in nr variabil,dependente de stadiul evolutiv.

-metastazele limfatice:limgangita carcinomatoasa-opacitati lineare,uni-/bilaterale,infrahilare,de intensit redusa difuz delimitate ce converg catre hilul pulm marit in dimens sau adiacente unei lez tumorale parenchimatoase.

22.Afectul primar-asp RX si modalit evolutive

-apare in TBC primara

RX-reprezinta lez principala din parench pulm=conglomerat de foliculi TBC inconjurati de macrofage si cel epitelioide

-opacitate de obicei unica(90%)sau multipla,localizata in 75% de aceeasi parte,in 2/3 inf alte ariilor pulm,mai frecvent de partea dr,cu dimens de la cativa mm->2-3cm;forma rodund-ovalara,intensitate submediastinala,foarte slaba,str omogena;- uneori poate sa nu se evidentieze RX datorita dimens f mici,intensitatii mult prea reduse sau mascarii acestuia de catre elem anatomice normale(coaste,mediastin)sau alte lez patol(pleurezie,lez pneumonice);

Evolutia:

Favorabila:-restitutio ad integrum-scaderea dimens si intensit acestuia pana la disparitia completa;

-deshidratare si impregnare calcara-scaderea dimens si cresterea intensit opacit;ete inactiva,fara potential ftiziogen;

Nefavorabila:-congestie perifocala:RX:opacitatea creste in dimens si intensit iar,in caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cu evacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare(care se insoteste intotdeauna de adenopatie);RX-se traduce prin prezenta unei imagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur fin,situata in 2/3 inf ale ariilor pulm;-apare la 3-6 luni de la debut, frecvent la sugar si copilul mic,in abs tratamentului sau in urma unei inf exogene repetate.

23.Caverna in TBC pulm-asp RX

Cavernele apar ca urmare a evolutiei nefavorabile a infitratelor in TBC secundara;

-continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina;

-in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul lui,se formeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu;-asp RX este asemanat cu asp plamanului "mancat de molii "sau de"miez de paine"

-intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul ext mai sters cu cat este mai recent-caverna de grd 2;

-in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretele,se transforma in caverna de grd 3 cu perete fibrozat si elasticitate redusa.

continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina;

-in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul lui,se formeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu;-asp RX este asemanat cu asp plamanului "mancat de molii "sau de"miez de paine"

-intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul ext mai sters cu cat este mai recent-caverna de grd 2;

-in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretele,se transforma in caverna de grd 3 cu perete fibrozat si elasticitate redusa.

Caverna mai poate aparea si in cadrul evolutiei nefavorabile a TBC primara-afectul primar,in caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cu evacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare(care se insoteste intotdeauna de adenopatie);RX-se traduce prin prezenta unei imagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur fin,situata in 2/3 inf ale ariilor pulm;-apare la 3-6 luni de la debut,frecvent la sugar si copilul mic,in abs tratamentului sau in urma unei inf exogene repetate.

24.Adenopatia traheo-bronsica TBC-asp RX si modalitati evolutive

-reprezinta elem indispensabil al complexului primar;

-uneori este singurul semn RX al primoinf TBC(25%)

-localizata frecvent la niv hilului,de aceeasi parte cu afectul primar sau,contralateral(30%)poate avea frecvent si alte localizari (paratraheala,la niv bifurcatiei)

RX:opacitatea hilara policiclica,uni-/bilaterala,de intensit medie,str omogena;-este elem cel mai reprezentat din triada complexului primar.

Evolutie:

Favorabil:-regresiune-scaderea dimens adenopatiei pana la disparitie;uneori la niv sau in timpul involutiei au loc depuneri calcare micronodulare care ii confera asp de "mura"proiectat in hil

Nefavorabil:-evol"pseudotum"-cresterea dimens adenopatiei;ulterior apare o "periadenita"bacilara data de extensia procesului patologic dincolo de capsula gg interesant parenchimul si interstitiul din jur.

-RX-adenopatia creste in dimens,stergerea contururilor adenopatiei;-pot apare modif ale lumenuli bronsic: compresie data de masa gg ,lez parietale exo/endobronsice;poate apare pleurezie mediastinala sau a marii cavit;

-fistulizarea gg-bronsica:-elim continutului prin lumenul unei bronhii;cazeumul este elim in teritoriul aerat de aceasta.

-RX:opacitati micronodulare de intensitate medie,cu contururi sterse la niv unul segm,lob,etc.

-fistulizarea gg-vasculara:-fistulizarea intr un ram cu calibru mare=hemoptizie masiva->exitus;

-intr un ram arterial de calibru mic duce la diseminarea hematogena a cazeumului cu aparitia tabloului de ''miliara''sau''granulie''; -RX:opacitati micronodulare de intensit f slaba,diseminate in ambele arii pulm,cu dispozitie simetrica"in oglinda",mai evidente in 1/2 sup ale ariilor pulm,inclusiv pe varfuri,mai putin numeroase la niv bazelor;daca evol este nefav in continuare opacitatile au tendinta la confluare iar opacitatile rezultate se pot cazeifica si elimina rezultand cavernule-imagini mici cavitare

25.Infiltratul bacilar-asp RX ale diferitelor tipuri

Infiltratul rotund Assman-RX-opacitate rotunda,de obicei unica,rar dubla;localizata subclavicular,de 2-4 cm,str omogena,net conturata de intensit redusa;uneori in parench din jur se pot vizualiza cateva opacitati micronodulare-nodulii Simon cu prognostic mai sever;

Infiltratul neomogen Raedeker-RX-conglomerat obtinut prin confluenta mai multor opacitati de dimens si intensit dif situate subclav cu conturi f sterse si asp de"nebuloasa astrala";

Infiltratul de tip pneumonic-RX-opacitate de tip pneumonic localizata segmentar care nu se diferentiaza de o pneumonie decat pe baza evol clinice sub tratament;

Infiltratul bronho-lobular Hernheiser-Rx-conglomerat de opacit cu dimens de 1-1,5cm repartizate la niv unui segm.

26.Fibrotoraxul-asp RX

-Reprezinta marele plam distrus care da marele plam opac-opacitate neomogena cu intens contur retractil,efect exercitat asupra traheei,mediastinului,hilurilor si grilajului pulm.Reprezinta cea mai avansata form a unei TBC fibroase dense,unilaterale sau consecinta unei ftizii fibrocavitare extinse unilat insotita de pleurezie masiva si/sau pneumotorax abandonat.

27.Pleurezia marii cavit pleurale-asp RX

-Libera-

RX-semne directe-opacitate omogena cu sediul si topografia respectiva,avand conturul sup difuz;

-semne indirecte-date de diaf,per tor si organele impinse de lichid;

-tabloul RX difera in fct de momentul examinarii bolnavului:

-in fazele incipiente(congestie pleurala) semnele RX lipsesc sau se poate pune in evidenta un diaf ascensionat consecutiv parezei produse de procesul infl pleural.Primele cantit de lich se vizualiz in sinusul costodiaf post(100-150 ml);prezenta a 200-300 ml det opacifierea sin costo diaf lat,iar la 400-500 ml opacitatea are limita sup la niv convexitatii maxime a cupulei diaf;

-in fazele urmat,acumularea lich in cavit pleurala(pleurezii cu 1000-1500 ml)det aparitia unei opacitati triunghiulare cu latura mare la niv per axilar avand conturul sup concav cranial si difuz-curba Tournant,similara curbei Damoiseax,dar care este cu 1-2cm mai inalta.In caz de dislocare a lobilor lichidul patrunde in scizuri,determinand aparitia unor opacitati care se prelungesc la niv acestora,uneori avand caracter intermitent la schimbarile de pozitie.

-in pleureziile in cantit mare care ocupa jumat inf a toracelui se poate vizualiza voalarea parench pulm supraiacent opacitatii lichidiene,voalare care se datoreaza colabarii acestuia.Se mai poate evidentia hipertransparenta difuza datorita emfizemului compensator a parench pulm contralat.

-mediastinul este impins contralateral,iar scopic,acesta penduleaza spre lichid.Diaf prezinta mobilit redusa iar de cele mai multe ori nu se mia vizualizeaza.Per toracic este destins in raport cu cantit de lichid.

-inchistate-se localiz frecvent pe per axilar sau reg santurilor costo-vert si zonele in care scizuritele viscerale ajung in contact cu pleura parietala.

33.Pleurezia-asp CT

CT detecteaza revarsate pleurale minime invizibile pe RX std

-revarsatul pleural poate patrunde la niv scizurilor,mai frecvent in partea inf a marii scizuri.

-revarsatele pleurale se pot intalnii si in scizuritele accesorii ca scizura azygos sau paracardiaca care devin astfel bine vizibile.

-dig dif intre un revarsat si lich de ascita este dificil;

-revarsatul pleural se localiz totdeauna inaintea si deasupra diaf in timp ce ascita se localiz post ficatului si/sau splinei precum si inaintea acestora;

-revarsatul pleural deplaseaza posterior pilierii diaf;-cel laterotoracic se multeaza pe coaste si sp intercostale,iar limita sa ext este ondulata;-cand exista ascita sau colectie subfrenica si revarsat pleural,se poate obs diafragmul intre cele 2 epansamente;

-un alt mijloc pt diferentierea unui revarsat pleural de ascita este aprecierea limitei dintre ficat si splina si revarsatul pleural sau peritoneal:ficatul si splina au limite nete cand ascita este prezenta si difuze cand exista un revarsat pleural,

-dg revarsatelor inchistate este usor,ele fiind delimitate de foita pleurala viscerala si parietala cu grosime uniforma(dg dif cu un abces juxtaparietal la care peretele este gros si neregulat);-foitele pleurale se evidentiaza mai bine postcontrast;-revarsatul pleural face un unghi obtuz cu per lat thoracic

34.Mezoteliomul pleural-asp RX si CT

-mezoteliomul/endoteliomul pleural ia nastere din endoteliuk vaselor limf si invadeaza pleura difuz sau circumscris;

-forma difuza inconjoara plam in manta sau sub forma unui placard cu o grosime de pana la 3 cm care rezulta dupa afectarea pleurei viscerale/parietale sau ambelor.Pe suprafata placardului se pot evidentia noduli sau benzi groase,liniare dispuse in retea. Adesea cavitatea pleurala dispare sau alteori este plina cu masa tumorala sau lichid hemoragic sau serofibronos abundent cu colabarea sec a plamanului.

-)Rx-opacifierea masiva a intregului hemitorace(ingrosare pleurala sau lichid)insotita in mod caracteristic de retractia mediastinului,a sternului si per toracic;

-forma nodulara

-)Rx-opacitati unice sau multiple de forma rotund ovalara cu contururi boselate localizate pleural care conflueaza insotite de liza costala sau fracturi patologice.

CT-ingrosari pleurale neregulate,nodulare,circumferential sau sub forma de placarde sau noduli.Ingrosarea pleurala contralaterala si revarsatele pleurale sunt frecvent asociate.Se evidentiaza si diminuarea vol hemitoracelui afectat.Calcificarile pleurale sunt rare.Toate aceste semne sunt mai mult decat evocatoare pt dg la bolnavii care au antecedente expuneri la pulberi industriale sau chimice;

-permite studierea extensiei mezoteliomului la diferite portiuni ale pleurei:pleura mediastinala si cea din santurile costo-vertebrale;afectarea per toracic,sternului si col toracale este frecventa.De asemenea se pot vizualiza metastazele hep,gg retroperitoneali si afectarea osoasa.

28.Pleureziile inchistate-asp RX

-in functie de sediu se impart in:

-pleurezii inchistate ale marii cavitati;

-pleurezii diafragmatice;

-pleurezii mediastinale;

-pleurezii interlobare;

Pleureziile marii cavitati se localizeaza frecvent pe per axilar sau reg santurilor costo-vertebrale si zonele in care scizurile viscerale ajung in contact cu pleura parietala.

-Pleureziile axilare-RX-prezenta unei opacitati alungite,alipite peretelui axilar cu contur net si convex spre parenchim.Conturul medial este reprezentat de 2 linii curbe concentrice care se intind de la polul ant la polul post.In incidenta de profil se apreciaza intinderea in planul P-A,sediul ei.

-Pleurezia etajata apare cand in cursul evol procesului inflamator se formeaza aderente de fibrina dand nastere la cavitati care comunica intre ele;RX-opacitate pleurala limitata superior orizontal,iar cea inferioara bombeaza decliv;

Pleureziile diafragmatice-RX-se caracterizeaza printr o banda opaca lichidiana care bombeaza spre parenchim si coafeaza diafragmul;in incidenta de profil opacitatea se localiz de obicei ant,deoarece simfizele se realizeaza la niv scizurii oblice in portiunea sa terminala unde vine in contact cu diaf;acesta este imobil,coborat;

Pleureziile mediastinale-RX apreciaza sediul si cantit de lichid;

*pleureziile mediastinale inferioare imbraca RX asp de opacitate triunghiulara cu baza localiz pe diafragm,varful in hil si ipotenuza spre parenchimul pulm,cu disparitia transparentei normale a sinusului costo-diafragmatic.Cand conturul spre parenchim este convex,acesta tradeaza prezenta de lichid in tensiune.

*pleureziile mediastinale posterioare se localizeaza mai frecvent pe dreapta.P-A-opacitate in banda dreapta sau concava cu asp de"ceas de nisip";-profil-precizeaza localiz in mediastinul post,opacitatea fiind apropiata de col vert spre deosebire de pleureziile mediastinale ant care se suprapun pe opacit cordului.

*pleureziile mediastinale superioare-rare.RX-opacitati juxtamediastinale care largesc pediculul vascular;

Pleureziile interlobare pot afecta scizura in intregime sau numai o parte in functie de prezenta aderentelor,cantit de lichid si tensiunea in care se gaseste.Se impart in pleurezii interlobare propriu zise,delimitate numai la pleura viscerala a interlobului,si pleurezii parietale in care colectiile de la per patrund in interlob.Pleurezia interlobara oriz dr apare RX ca opacitate in banda fusiforma,transversala intre hil si per toracic sau chiar sferica cand lichidul este in tensiune.Inchistarea lichidului in portiunea ext a micii scizuri,poate sa dea o opacitate triunghiulara,cu baza la per axilar toracic si vf la hil,iar in profil,ia forma de lentila biconvexa.Pleureziile interlobare ale marii scizuri determina imagini variabile,in raport cu cantit de lichid si locul de inchistare al acestuia.Atunci cand in scizura se gaseste mult lichid-RX-opacitate intinsa,difuza de intensit proportionala cu grosimea stratului de lichid.

29.Complexul primar Ranke-asp RX

-e format din:afectul primar,limfangita si adenopatie

->Afectul primar

RX-reprezinta lez principala din parench pulm=conglomerat de foliculi TBC inconjurati de macrofage si cel epitelioide

-opacitate de obicei unica(90%)sau multipla,localizata in 75% de aceeasi parte,in 2/3 inf alte ariilor pulm,mai frecvent de partea dr,cu dimens de la cativa mm->2-3cm;forma rodund-ovalara,intensitate submediastinala,foarte slaba,str omogena;-uneori poate sa nu se evidentieze RX datorita dimens f mici,intensitatii mult prea reduse sau mascarii acestuia de catre elem anatomice normale(coaste,mediastin)sau alte lez patol(pleurezie,lez pneumonice);

Evolutia:

Favorabila:-restitutio ad integrum-scaderea dimens si intensit acestuia pana la disparitia completa;

-deshidratare si impregnare calcara-scaderea dimens si cresterea intensit opacit;ete inactiva,fara potential ftiziogen;

Nefavorabila:-congestie perifocala:RX:opacitatea creste in dimens si intensit iar,in caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cu evacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare(care se insoteste intotdeauna de adenopatie);RX-se traduce prin prezenta unei imagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur fin,situata in 2/3 inf ale ariilor pulm;-apare la 3-6 luni de la debut, frec- vent la sugar si copilul mic,in abs tratamentului sau in urma unei inf exogene repetate.

->Adenopatia traheo-bronsica

-reprezinta elem indispensabil al complexului primar;

-uneori este singurul semn RX al primoinf TBC(25%)

-localizata frecvent la niv hilului,de aceeasi parte cu afectul primar sau,contralateral(30%)poate avea frecvent si alte localizari (paratraheala,la niv bifurcatiei)

RX:opacitatea hilara policiclica,uni-/bilaterala,de intensit medie,str omogena;-este elem cel mai reprezentat din triada complexului primar.

Evolutie:

Favorabil:-regresiune-scaderea dimens adenopatiei pana la disparitie;uneori la niv sau in timpul involutiei au loc depuneri calcare micronodulare care ii confera asp de "mura"proiectat in hil

Nefavorabil:-evol"pseudotum"-cresterea dimens adenopatiei;ulterior apare o "periadenita"bacilara data de extensia procesului patologic dincolo de capsula gg interesant parenchimul si interstitiul din jur.

-RX-adenopatia creste in dimens,stergerea contururilor adenopatiei;-pot apare modif ale lumenuli bronsic:compresie data de masa gg ,lez parietale exo/endobronsice;poate apare pleurezie mediastinala sau a marii cavit;

-fistulizarea gg-bronsica:-elim continutului prin lumenul unei bronhii;cazeumul este elim in teritoriul aerat de aceasta.

-RX:opacitati micronodulare de intensitate medie,cu contururi sterse la niv unul segm,lob,etc.

-fistulizarea gg-vasculara:-fistulizarea intr un ram cu calibru mare=hemoptizie masiva->exitus;

-intr un ram arterial de calibru mic duce la diseminarea hematogena a cazeumului cu aparitia tabloului de"miliara"sau"granulie";RX:opacitati micronodulare de intensit f slaba,diseminate in ambele arii pulm,cu dispozitie simetrica "in oglinda",mai evidente in 1/2 sup ale ariilor pulm,inclusiv pe varfuri,mai putin numeroase la niv bazelor;daca evol este nefav in continuare opacitatile au tendinta la confluare iar opacitatile rezultate se pot cazeifica si elimina rezultand cavernule-imagini mici cavitare

->Limfangita-RX-opacit liniare fine,nereg de intensit slaba,cu contururi sterse ce leaga afectul primar de hil.

30.Sechelele TBC primare

-calcificari parenchimatoase si gg;

-scleroze pulm sistematizate;

-scizurite,simfize,ingrosari pleurale;

-nodulii apicali postprimari cu potential ftiziogen;

1)Nodulii Simon-Abricosov-cei mai frecventi,prezinta potential ftiziogen.RX:opacitati micronodulare,situate apical,de intensit calcara,in nr=5-20,cu potential ftiziogen variabil invers proportional cu intensit lor;

2)Nodulii Aschoff-Puhl-asp asem cu cei Simon-Abricosov;

3)Nodulii Malmros-Hedval-RX:opacitati micronodulare cu asp stelat,de intensit partilor moi localizate apical.Aceste focare iau nastere in TBC primara prin diseminari hematogene paucibacilare;aceste insamantari reprezinta veriga de leg intre TBC primara si secundara.

31.CBP central-asp RX

Rx-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesate,aceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator;in teritoriul aerat de bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timp,cel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm;aceasta per este f scurta,rareori surprinsa RX pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv;

-in functie de gradul bronhiei obstruate,atelectazia are topografia unuia sau mai multor segmente,a intregului plam;se considera ca opacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentare,calare pe 2 segmente,mai ales a 2 lobi invecinati;opacitatea atelectatice este omogena,cu localiz segmentara,lobara sau la niv intregului plam;intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional cu resorbtia aerului in torentul circulator;

-prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei;

-hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui CBP central.

32.Tum pulm maligne primitive si caverna neoplazica-asp RX

CBP central:

Rx-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesate,aceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator;in teritoriul aerat de bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timp,cel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm;aceasta per este f scurta,rareori surprinsa RX pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv;

-in functie de gradul bronhiei obstruate,atelectazia are topografia unuia sau mai multor segmente,a intregului plam;se considera ca opacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentare,calare pe 2 segmente,mai ales a 2 lobi invecinati;opacitatea atelectatice este omogena,cu localiz segmentara,lobara sau la niv intregului plam;intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional cu resorbtia aerului in torentul circulator;

-prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei;

-hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui CBP central.

CBP periferic:

RX:-opacitate unica,rotund ovalara,omogena aproape de cortexul pulmonar,cu diam 1-3 cm,cu contur regulat sau cu prelungiri digitiforme;

-in jurul tum apar opacit micronodulare diseminate in coroana determinate de mici focare de hemoragie sau atelectazii lobulare, de procede de limfangita retrograda;

-inflamatia peritumorala-asp de tip pneumonic;dinamica procesului poate elucida diagnosticul-extensia transcizurala cu extensia in segm sau lobul adiacent este evocatoare pt etiol tum;

-adenopatia satelita hilara poate fi prezenta,ca si cea mediastinala.

Alte FORME RX de CBP:

Cancerul primitiv escavat-RX-cavena in "chenar"-Imagine de hipertransparenta circumscrisa aparuta in int unei opacitati de tip tumoral sau pseudotumoral circumscrisa de un inel gros,cu contur intern net si neregulat;contur extern difuz cu prel dendritice in parench pulm;in int ei se pot vizualiza opacitati micronodulare de intensit mai reduse decat restul tumorii(burjoni de tum necrozata);

Forma multicentrica-Rx-opacitati de tip miliar,nodulare,diseminate intr un lob sau in intregul plam,asociate cu adenopatii mediastino-hilare,atelectazii,escavari;

Cancerul nucleului pulm-asp asem cu cel central;

Forma masiva sau difuza-lobita canceroasa-RX:realizeaza un bloc de hepatizatie segmentara sau lobara sau opacitati nesistematizata si neretractile,difuz delimitate,cu bronhograma aeriana.

Cancerul varfului plamanului(Sd.Pancoast-Tobias)-RX:opacitate omogena cu localiz la niv parenchimului apical,cu contur inf net si sup difuz care se pierde la niv lojei cervico-mediastinale si reg gatului;in evolutie apar zone de osteoliza la niv corpurilor primelor 3-4 verterbre toracale,apofizelor transverse si coastelor,predominant la niv arcurilor post;invazia mediast si a n frenic-Rx-hemidiaf ascensionat imobil;

Cancerul cicatricial-asp identic insa este de regula grefat pe o cicatrice;ex:TBC.

Cancerul bronsic primitiv bilateral-in aceasta categorie sunt incluse cancerele cu evol sincrona,structura histologica diferita.

Cancere asociate-se poate asocia cu cel laringian,uterin,mamar,renal,dig;

Sarcomul pulm primitiv-RX-opacitate macronodulara-5-10cm sau poate cuprinde intreg parenchimul,omogena cu contur net,incapsulata;in momentul extensiei extracapsulare conturul devine difuz,evol din lenta devine rapida catre exitus;metastazeaza rar;trebuie diferentiat de sarcoamele mediastinale cu extensie pulm.

MEDIASTINUL

1. Gusile mediastinale aspecte CT

Gusa tiroidiana mediastinala se localizeaza in majoritatea cazurilor in spatiul pretraheal. CT permite explorarea detaliata a tiroidei. Densitatile spontane ale tesutului tiroidian sunt cuprinse intre 57 +/- 11 UH(tiroidite cronice) si 112 +/- 10 UH(normal). Tesutul tiroidian activ concentreaza substanta iodata administrata intravenos. Gusile tiroidiene intratoracice sunt rezultatul extensiei mediastinale a unei gusi cervicale multinodulare de-a lungul spatiului pretraheal. Masele tumorale tiroidiene sunt slab delimitate, prezinta calcificari punctiforme sau inelare, au structura heterogena si sunt intens iodofile.

2.Tumori esofagiene evaluarea CT vluare, aspecte ale extensiei loco-regionale si la distanta

Au prognostic sumbru. CT-ul se foloseste pt stadializare, pt precizarea raporturilor cu arborele traheo-bronsic, vase mediastinale, decelarea adenopatiilor, a metastazelor la distanta si a eventualelor complicatii.

Stadializare CT dupa Moss:

I : masa esofagiana polipoida intralumenala si grosime normala a peretelui esofagian

II : ingrosarea circumferentiala a peretelui esofagian, fara infiltrarea grasimii periesofagiene

III : Infiltrare grasoasa mediastinala si adenopatii metastatice regionale

IV : metastaze la distanta

Aparatul urogenital

7.Chistele renale benigne-aspecte CT

Reprezint o mas renal intraparenchimatoas , subcapsular , cortical sau medular , rotund sau ovalar , cu contur subire , cu densitate de fluid , neiodofil care comprim , dar nu obstrueaz pelvisul renal. Poate fi acoperit de fascia renal, dar nu invadeaz venele renale.

Chisturi complicare au densitate crescut, septuri, calcificri, perei groi , coninut gazos. Chisturile cu densiti spontane crescute apar n: hemoragie, prezena de substan de contrast datorit existenei unei ci de comunicare cu sistemul colector sau prin difuziune, calcificri ale peretelui chistului, infecii (ea duce la formarea de perete gros , iodofil).

Chisturile parapielice au densiti de fluid i s eevideniaz bine postcontrast iv. Ele amprenteaz structurile hilului renal.

8.Adenocarcinomul renal- epitelomul- aspect CT

Reprezint 85% din tumorile maligne primitive, are o densitate spontan redus , uneori cu zone centrale hipodense, de necroz. Pot aprea calcifieri arciforme periferice asemntoare cu ale chisturilor sau centrale care exclud diagnosticul de chist. Sunt 3 grupe:

Epiteloamele hipervasculare tipice-iodofielie intens n faza arterial , tranzitorie, cu contur net sau difuz. n faza parenchimatoas devin hipodense, pot exista necroze intratumorale.

Epiteloamele necrotice pseudochistice-tumoare tisular mare , ce se poate necroza devenind formaiune chistic cu membran groas i neregulat.

Epiteloamele hipovasculare sunt de talie mic , cu iodofilie sczut.

9.Tumora WILMS- aspecte CT

Este cea mai frecvent tumoare renal la copii. Prezint nite mase solide, hipodense , care produc deplasarea i distrugerea parenchimului renal. Nu prezint calcificri. Cnd prezint hemoragie i necroz intratumoral, aspectul este heterogen.

Postcontrast iv , tumora rmne hipodens, zona de necroz fiind delimitat de pseudocapsule groase. n tumorile mari persist un rest parenchimatos subire laminat n jurul unei mase tumorale hipodense dup injectare. Sunt prezente adenopatii paraaortice i n hilul renal. Diagnosticul diferenial se face cu neuroblastomul de gland suprarenal.

10.Tumorile vezicale aspecte CT locale i ale extensiei

CT nu face diferena ntre stadiile A(infiltraie subepitelial), B1(infiltraie tumoral a tunicii musculare) i B2 (infiltraie tumoral ce depete musculara) , neputnd diferenia nveliurile peretelui vezical. Tumorile limitate la perete: ngrori focale relativ bine delimitate , imagini lacunare intraluminale sau interesarea unor poriuni largi din peretele vezical.

Densitatea tumoral este similar cu densitatea peretelui vezical , dar tumora capteaz intens contrast. CT vizualizeaz extensia tumoral la organele vecine , la pereii pelvini. Formele infiltrative produc retracia peretelui. Hidronefroza consecutiv apare n fazele tardive.

Recidivele tumorale sunt mase cu densitate spontan de esut cu sau fr necroz central.

11.Tumorile prostatei- indicaii CT i stadializare

Prostatita acut.

Mrire simetric a glandei cu aceeai densitate cu cea a prostatei normale sau a adenomului , iar n cea cronic , prostata are dimensiuni reduse prin fibroz sau cicatrici. Abcese i focarele de lichefiere apar post contrast iv. , ca arii hipodense, neregulate cu ncrcare inelar periferic.

Hiperplazia benign de prostat.

O prostat voluminoas peste 5 cm , bine delimitat. esutul glandular periferic normal este hipodens postcontrast. Pot aprea calcifieri. Post contrast se pot evidenia noduli hipo sau hiperdeni.

Carcinomul de prostat. T0-nu se evid tum primar Tis-carcinom in situ T1-nevizibil imagistic T2-2a-tumora cuprinde un lob prostatic, 2b-tumora cuprinde 2 lobi T3-extensie dincolo de capsula prostatic T4-invadarea altor strict pelvine N1-metastaze n ganglionii limfatici regionali M1-metastaze la distan

12.Angiomiolipomul renal-aspecte CT

Majoritatea conin suficient grsime pentru a putea fi detectate prin CT. Predominana esutului muscular neted i hemoragia intratumoral pun probleme de diagnostic diferenial. Angiomiolipomul de talie redus este compus numai din esut grsos i nu poate fi difereniat de un lipom.

Postcontrast iv comportamentul este deseori identic cu cel al epitelomului hipervascularizat , alteori unele zone se ncarc , iar grsimea i necroza nu.

25% au dezvoltare extrarenal cu depirea capsulei i invadarea esutului gras perirenal.

13.Chistele ovariene benigne- aspecte CT

Mase tumorale ce conin grsime , lichid, componente osoase sau calcifieri, uneori au aspect chistic cu calcifieri liniare sau aspect mixt cu componente tisulare.

Calcificrile i coninutul grsos pot lipsi din masa tumoral chistic , iar dak coninutul const numai din fluide, esuturi necrozate, snge, semnele CT sunt nespecifice.

Invazia structurilor adiacente este semn de degenerare malign.

1.UIV- Tehnic, Indicaii, Informaii obinute

Este experimentul cel mai utilizat n explorarea aparatului renal i care ofer n plus fa de toate celelalte studierea obiectiv a funciilor cilor renale superioare.

Ca indicaii avem:

Tulburri ale secreiei renale i sau excreiei renale prin obstacol cu sediul n bazinet , ureter, vezic, uretr

Anomalii renale

Identificarea i localizarea calculilor

Ca rezultate avem:

Radiografia reno-uretero-vezical

Timpul funcional-secreia renal este maxim , nefrograma trebuie sa fie prezent i simetric bilateral

Timpul morfologic-excreie renal maxim n care se observ morfologia cilor urinare superioare.

Timpul de eliminare- vezica este n repleie , de form rotund ovalar, simetric.

4.Anomalii congenitale numr, mrime, form, i poziie

NUMR.

Agenezia renal-rar bilateral, mai frecvent unilateral, rinichiul unic congenital, hipertrofiat compensator , frecvent situat n poziie ectopic , iliac sau pelvin. Se poate asocia adesea cu spina bifid , transpoziii de organe.

Aplazia renal-exist mugurele fetal , dar nu se dezvolt spre un organ funcional normal. n este bilateral este incompatibil cu viaa. Bazinetul i ureterul de obicei lipsesc sau sunt rudimentare. n loja renal se pot depista calcificri chistice.

Rinichiul supranumerar-este cea mi rar , i const n existena unui al treilea rinichi cu caviti excretori i vascularizaie proprie, complet separat de cellalt rinichi.

MRIME.

Hipoplazia renal- rinichi mici congenitali , sunt situai spre linia median , cavitile excretorii i vascularizaia sunt gracile. Funcia renal este normal sau sczut

Hiperplazia renal-rinichi mare la care se poate exclude orice cauz ctigat. Trebuie menionat k dimensiunile rinichilor nu sunt n corelaie cu talia , suprafaa corporal.

FORM.

Persistena lobulaiei fetale-rinichiul este lobulat.

Fuziunea renal-fuziuni bilateral simetrice asimetrice, unilateral asimetrice.

Rinichiul n potcoav-rinichii sunt unii prin polul inferior n 90% din cazuri printr-o punte parenchimatoas sau fibroas ce se gsesc anterior de aort i de cava inferioar. Cei 2 rinichi sunt malrotai , mia jos situai cu bazinetele care privesc antero-intern.

Rinichiul conglomerat-fuzioneaz prin cele 2 fee mediale printr-o mas unic situat presacrat.

Fuziunile bilateral asimetrice-unul din rinichi este mai mic

Fuziunile unilateral asimetrice-exist o mas renala unic cu un rinichi n ectopie ncruciat situat de obicei n bazin rinichiul sigmoid.

POZIIE.

ECTOPIA- situaie anormal a rinichilor uni sau bilateral , mai frecvent la stnga. Sunt de mai multe tipuri: caudal(lombar , iliac, sacrat), cranial, ncruciat. n ectopie, rinichii au form modificat , sunt distopici , ureterul este rectiliniu. n ectopia ncruciat ambii rinichi sunt de aceeai parte.

DISTOPIA- iniial n viaa embrionar hilul i bazinetul sunt situate anterior , i sufer apoi o rotaie n jurul axului longitudinal , i ajung median.

2.Modificri elementare morfologice la nivelul cii de excreie a aparatului urinar

Dezorientarea- orientarea normal a calicelor , bazinetului, i ureterului, poate fi modificat n cazul unui rinichi anormal congenital- rinichi n potcoav , polichistic, sau datorit compresiuni ce se exercit la nivelul acestor caviti de ctre o formaiune expansiv intra sau extrarenal.

Dilataia-la apariia ei contribuie pe de o parte infecia , care determin paralizia fibrelor musculare netede , iar pe alt parte existena unui obstacol. Acesta este responsabil de creterea presiunii urinei la nivelul cii de excreie.

Stenoza- reducerea calibrului cii de excreie la diferite nivele , nsoit frecvent i de modificri de contur. Este o modificare elementar care se gsete n TBC , care stenozeaz printr-un proces de sclero-lipomatoz bazinetul sau calicele.

Eroziunile + ulceraiile- sunt pierderi de substan de dimensiuni diferite situate n parenchimul renal.

Amputaiile- reprezint suprimarea parial sau total a cavitilor renale , pot fi consecina unui proces sclerolipomatos , a unei compresii care se exercit asupra cavitilor excretoare sau a unei leziuni intracanalare.

Lacunele apar k un minus de umplere cu contururi nete , mai mult sau mai puin regulate.

3. Modificri elementare funcionale la nivelul cii de excreie a aparatului urinar

Hipertonia- bazinetul are dimensiuni reduse i se opacifiaz slab datorit evacurii rapide prin hiperkinezia nsoitoare. Calicele iau un aspect gracil , ngustate cu contururi fin trasate. Hipertonia ureterului poate da absena imaginii pe poriuni ntinse. Vezica urinar hiperton are dimensiuni reduse, este rotund datorit hipertoniei detrusorului n TBC.

Hiperkinezia- este o cretere a contractilitii cilor de excreie ureterul apare moniliform datorit undelor peristaltice , mai numeroase i cu o amplitudine mai mare.

Spasmul- este o contracie total de lung durat ce mpiedic progresia coloanei de lichid n cile urinare. Urografic se constat ntreruperea persistent a coloanei pielo-ureterale ce depeste locul de proiecie al unui sfincter al cilor urinare.

Hipotonia + atonia- se caracterizeaz prin scderea n grade diferite a strii de contracie permanent a fibrelor musculare. Imaginea urografic apare mai bine vizibil i mai net cu calicele rotunjite, bazinetul uor dilatat.

Staza- oprirea substanei de contrast adm iv la nivelul unui segment al ap urinar. Ea poate i renal i n aparatul excretor.

6.Litiaza urinar-modificri radiologice + CT

Pe radiografia reno-vezical vizibilitatea calculilor este apreciat n funcie de compoziia lor chimic i de indicii de absorbie ai razelor X, fiind cu att mai vizibili cu ct substanele ce l formeaz au un numr atomic mai mare.

Cu ajutorul radiografiei renale putem evidenia i localiza un calcul care se proiecteaz de fa pe aria renal, iar de profil n plin corp vertebral sau posterior CV.

Calculii trebuie difereniai umbre parazite date de :

Corpi strini cutanai

Urme de injecii

Corpi strini din TG

UIV pune n eviden calculii radiotranspareni , localizeaz bine calculii n raport cu calea excretoare a rinichiului i cu alte organe vecine.

5.Vezica urinar n TUG

La nivelul vezicii urinare , TBC este secundar unei localizri renale , n 40% din cazuri , vezica este normal. Afectarea acesteia se traduce UIV prin:

Diminuarea capacitii vezicale

Asimetria expansiunii vezicale

Segmente infiltrate i rigide care nu se disting n stadiile avansate

Contururile vezicii sunt dinate i neregulate

Tubul digestiv si glandele anexe

1.Hernii hiatale-aspecte RX

-reprezinta hernierea unei portiuni din stomac prin hiatusul esofagian in cavitatea toracica

-exista 3 tipuri(Akerlund):

1.cu brahiesofag-congenitala sau dobandita;

-Rx-esofagul este rectiliniu

-cardia este situata intratoracic

-la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric

-hernia este ireductibila si se mentine in ortostatism

2.paraesofagiana

-Rx-esofag rectiliniu;

-cardia situat intraabdominal;

-pe langa esofag herniaza o portiune de fornix in torace;

-la nivelul orificiului herniar se identifica pliuri groase de tip gastric;

-rara;contestata de unii autori;considerata stadiu incipient de HH tip 3

3.de alunecare

Rx-esofag sinuos;

-cardia situata intratoracic si punga herniara sub ea;

-la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric;

-uneori la niv pungii herniare se identifica o mica incizura simetrica-Inelul lui Schatzki

HH se evid Rx prin manevre de provocare-pozitia de electie=poz Brombart, procubitul in OPS.HH fixate se evidentiaza si in ortostatism.

14.Cancerul gastric(CG):Aspecte RX

Imbraca 3 forme: ulcerata, vegetanta, infiltrativa.

1-Forma ulcerata:

Rx:prezenta nisei maligne:-retrasa din contur cu baza larga de implantare,neomogen opacifiata de substanta baritata;pliuri gastrice rigide, intrerupse la distanta fata de nisa.Nu se diminua la testul terapeutic;dimpotriva persista.

-variante de niste maligne:

a)nisa Carman-in "sa","calare","menisc"- cu localizare p mica curbura, in portiunea orizontala, are forma rotund ovalara,cu un versant anterior si unul posterior;cu baza larga de implantare,retrasa din contur,prezinta o zona de transparenta submeniscala-este o nisa sigur maligna;

b)nisa Guy Albot-similara cu cea precedenta fiind considerata de unii autori ca un stadiu evolutiv al celei anterioare;prezinta in plus radacini opace dispuse radiar in zona de transparenta submeniscala datorate infiltratiei tumorale;

c)nisa triunghiulara-chiar daca iese din contur este considerata cel putin suspecta;

d)nisa in platou-are fundul plat, dimensiuni mari si toate celelalte caractere maligne descrise anterior;

e)nisa in lacuna-nisa care este situata in lacuna si are dimensiuni mari

f)nisa rezistenta la tratament peste 21 de zile este considerata maligna

2-Forma infiltrativa:

RX:rigiditare segmentara;limita de detectare rx a infiltratie parietale este de 2 cm;cand infiltratia este situata la niv unghiului gastric-devine obtuz=semn de malignitate;

-in fazele avansate stomacul ia aspect de "ceainic"-cuprinzand tot antrul=linita plastica sau, in cazul afectarii intregului stomac, acesta se transforma intr un tub rigid, care nu tine bariul.

3-Forma vegetanta

Rx:aspect de lacuna maligna;atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte:-istmul este in axul organului,contur neregulat, difuz;

-stomacul ia aspect de clepsidra,umplerea se face simultan in ambele pungi;

-pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal;

-aspecte particulare ala cancerului vegetant in functie de localiz:

-1-subcardial=produc devierea jetului de bariu:semnul devierii jetului sau al "deltei"

-2-prepiloric=in fazele primare produc o falsa crestere a distantei dintre bulb si antru, tranzitul facandu se printr un orificiu piloric fals alungit cu contrul semitonal:semnul falsei alungiri a pilorului; in evolutie antrul devine amputat, tranzitul se opreste si apare stenoza pilorica maligna.

2.Varicele esofagiene-aspecte RX

-dilatatii ale venelor din peretii esofagieni;

-prezenta lor in 1/3 inf evoca hipertensiunea portala;in 1/2 sup sunt de natura congenitala;

-la RX este de preferat sa se administreze o cantitate redusa de subst baritata care evidentiaza mai bine dilatatiile venoase.O cantitate mare de suspensie baritata poate sterge varicele.Bolnavul se aseaza in DD si dupa inspirul profund sunt mai evidente varicele.

-RX:Multiple imagini lacunare cu caractere de benignitate,net conturate,ocolite de pliurile esofagiene;in fazele de hipertensiune portala aceste varice dezorganizeaza pliurile,relieful nu mai poate fi urmarit;peretii esofagului devin rigizi datorita turgenscentei vaselor cu peristaltica diminuata;pot apare ulceratii care pot duce la aparitia de HDS.

3.Cancerul esofagian-aspecte RX

-Una din neoplaziile cu prognostic sumbru,cu descoperire tardiva in faze avansate.

-poate imbraca toate cele 3 forme:

-ulceranta-RX=NISA MALIGNA:-prezinta dimens mari>3 cm,-are baza larga de implantare,-este mai mult inalta decat lata;-nu proemina in conturul organului(este "incastrata"in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran;

-vegetanta-RX=LACUNA MALIGNA:-plus de umplere;-lacuna apare transparenta inconjurata de o substanta de contrast opaca;-forma este neregulata,contur policiclic neclar,sters,care contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete;-imaginea de la regiunea afectata la cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente;-de cele mai multe ori lacuna prezinta la extremitatile ei o imagine de"pintene malign"sau o treapta,care atunci cand este prezenta este considerata patognomonica;-caracterul principal al acestui relief malign este constanta(la nici o manevra imaginea nu se modifica);-daca tumora este mica si situata pe una din fetele organului,poate disparea in substanta de contrast;-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionate mai sus;-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile(semnul pelotei);-cercetand relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii;-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreaza submucoasa pe intinderi variate,iar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminente,rigide,dure;-la compresiune acestea nu se pot deplasa.

-infiltrativa-RX=RIGIDITATE SEGMENTARA:-asp Rx a fost comparat cu "scandura pe valuri" datorita rigiditatii zonei afectate la nivelul careia undele peristaltice nu se propaga;-contururile organului sunt inlocuite cu linii intinse si rigide;-peretii se scurteaza iar lumenul se miscoreaza concentric;

-indiferent de forma lui toate duc la stenoza esofagiana maligna care este o stenoza excentrica:;-conturul esofagului este intrerupt,pliurile de asemenea;-nu are dilatatie supraiacenta deoarece evolutia este rapida.

4.Stenozele esofagiene benigne si maligne:aspecte Rx comparative

-stenozele esofagiene benigne cicatriceale,postcaustice:-rezulta din arsuri cu subst caustice;-sediul predilect=stramtorile fiziologice;

-Rx:-stenoza/stenoze in axul organului mai mult sau mai putin stranse,de intinderi variabile;-se insotesc de dilatatie supraiacenta iar conturul organului nu este intrerupt la niv portiunii stenozate;-este contraindicat ex baritat in primele 21 de zile de la accident;

-stenozele esofagiene prin tum benigne:-rare;

-Rx:imagine lacunara benigna cu contururi nete ce poate largii lumenul daca are dimensiuni mari;-peretele esofagian este intact,peristaltismul poate fi afectat la dimensiuni mari si nu este insotita de dilatatia segmentului supraiacent;

-stenozele esofagiene prin tum maligne:-Rx:sunt excentrice;-intrerup conturul organului;-nu se insotesc de dilatatia segmentului supraiacent,evolutia catre exitus fiind rapida;

5.Diverticuli esofagieni:tipuri,aspecte Rx:

-pot fi congenitali si dobanditi;

-cei dobanditi se clasifica dupa mecanismul de producere in:

-de pulsiune:-se datoreaza slabirii musculaturii esofagiene si hernierii mucoasei sau submucoasei prin stratul musculos;-mai frecvent la varstnici;

-Rx-plus de umplere hemisferic ce iese din conturul organului si comunica cu lumenul acestuia;-se pot evidentia pliuri ce converg s intra in lumenul organului;

-de tractiune:-se produc prin procesele inflamatorii mediastinale,care tractioneaza peretele esofagian;-situati pe per ant,lat,mai frecvent la niv bifurcatiei traheale;

-Rx:la inceput au forma de spin,con,triunghiulara,evidentiindu se bine in repletie si la trecerea undei peristaltice;-el se poate evacua numai partial si se poate complica cu diverticulita,cand conturul devine sters,neregulat putand apare aspectul de tractiune al diverticulului.

-de pulsiune-tractiune;

-diverticul functional;

Dupa sediu se pot impartii in:-juxtasfincterian;

-nesfincterian;

Diverticulul ZENKER-diverticul sfincterian, faringo-esofagian, pe per posterior al esofagului,in dreptul lamei triunghiulare Leimer;-initial este asimptomatic, apoi apare disfagia la solide->lichide->tuse,disfonie,scadere ponderala;

-Rx:-mic pintene pe per post al esofagului,care apoi creste in dimens,devine rotund-ovalar,in fazele finale capata asp de "maciuca"stadiu in care diverticulul se umple inaintea esofagului si pastreaza subst de contrast dupa trecerea bolului de bariu.

6.Achalazia esofagiana-Asp Rx

-consta intr o lipsa de coordonare neurologica intre musculatura esofagului si cea sfincteriana datorita absentei sau degenerescentei celulelor plexurilor parietale din segmentele distale ale esofagului;

-reprezinta ingustarea esofagului distal pe o dist de 1-3 cm,in portiunea subdiafragmatica,ce determina o dilatatie in amonte, de grade diferite in functie de vechimea afectiunii.

-Rx:1)pulmonara=mediastin largit spre dreapta;-in incidenta laterala se poate vizualiza un spatiu clar retrocardiac voalat sau opacifiat;

2)ex.baritat=initial pot aparea modificari functionale-contractii esofagiene anarhice,nepropulsive cu caracter de contractii tertiare.Brombart a descris 3 stadii Rx:

a)std 1-calibrul esofagului este discret marit de volum,cu o jena evcuatorie la niv cardiei;-tranzit ezitant;

b)std 2-esofagul are forma cilindrica sau fusiforma,cu calibrul crescut, dar10 cm,alungit, sinuos cu pereti ondulati,realizand un aspect de "soseta";-bariul se aseaza pe 3 nivele:bariu inf, lichid de staza si bariu la mij, aer sup;-esofagul este asistolic iar stomacul se umple prin prea plin.

7.Nisa gastrica maligna-aspecte Rx

-prezinta dimens mari>3 cm,

-are baza larga de implantare;

-este mai mult inalta decat lata;

-nu proemina in conturul organului(este "incastrata"in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran;

19.Ciroza hepatica-aspecte CT

-exista 3 tipuri morfologice de ciroza:-micronodulara(noduli