CLASICI AI TITERATURII UNIVERSALE

Lpv Torsror

Rdzboi ;i pace

a

Tladucere din limba rusl 9i note de

NICOLAE ILIESCU

CUPRINS

VOLUMUL I

ParteaintAi. .....5Parteaadoua ,, 167

Parteaatreia ,,299

VOLUMUL AL II-LEA

ParteaintAi. ...439Parteaadoua ..515

Parteaatreia ..621

Parteaapatra ..723

Parteaacincea .......793

I

- EH BIEN, MoN PRINCE, G€nes etLrcques ne sont plus que des

dpdtwgeq des domenii, d.e la fmnille Buuwpmte. Non, je votts

prdviens, que si vous rw me dites pas que rnus dqJorls la guerre, si q,)ous

q)ous permettez encore de pallier toutes lps infmnies, toutes les dtrocites

de cet Antdchrist (rna pmole, j'y crois) je ne uous cormnis plus, ttous

n'€tes plus man mni, qtom dltes plus robul meu credincios, conrme

uous dites.l Ah, bunl seara, bun[ seara, prin(e. Je qtois que je uous

fais petnz, ia loc, te rog, vreau s[-mi spui totul.

Astfel perora in iulie 1805 faimoasa Anna Pavlovna Scherer,

domnigoari de onoare gi confident[ a lmpir[tesei Maria Feodo-

rovna, intAmpinAndu-l pe pringul Vasili, demnitar important, care

sosise cel dintAi la serata ei. Anna Pavlovna tugise vreo cdteva

zile, avusese gnpd, cum zicea ea (gripa era atunci un cuvdnt nou Ei

nul folosea dec6t pugin[ lume). Toate bilegelele, expediate de

dimineaq[ cu un lacheu chipeg, congineau, fara deosebire, acelagi

mesaj:

1 Ei, bine, pringe, Genova gi Lucca nu sunt decnt domeniile fami-

liei Bonaparte. Nu, te previn, dac[ nu-mi vei spune ce suntem in tdz-

boi, daci iqi vei mai permite sf, scuzi toate infamiile, toate atrocitagile

acestui Antichrist (ziu, eu cred cd este Antichrist), nu te mai cunosc,

tru mai eqti prietenul meu, nu mai egti robul meu credincios, cum spui

dumneata (fr.).2 Vad ca te sperii (fr.).

ku Tolstoi

,,Si uous n'ave7 rien de miew< d faire, monsieur le comte (sau mon

prhrce) , et si la perspective de passer la soirl,e chez une pauure malade

ne t)ous "ffrol,

pas trop, je serai charmde de uous ntoir chex nwi entre

7 et 10 heures. t\rlnette Scherer."l

- Dieu, quelle virulente sortielz r[spunse pringul intrAnd, cA-

tuqi de putin tulburat de aceasta primire.

Purta mundir de curtean, ciorapi, ghete, zotzoane gi decoragii,

iar pe faga latareaga avea o expresie senin6.

Vorbea acea francezi elegant[, in care nu numai cd vorbeau,

ci qi gAndeau bunicii nogtri, qi cu acele intonagii protecroare, pro-prii unui om important, imbetranit in societatea inalte gi pe ldng5

curtea imperiald.

Se apropie de Anna Pavlovna, ii sirutf, mAna, prezentandu-i

chelia lui parfumati, str[lucitoare, gi se agezf, comod pe canapea.

- Aq)anttout, dites-flDi, commentuous allez, chdre omie?3 Linig-teqte-me, spuse el fara sa-gi schimbe vocea gi nici tonul in care,

alaturi de buni-cuviingd gi simpatie, rlzb[tea nepisare qi chiarironie.

- Cum pogi se fii sinltoas[... cAnd suferi din punct de ve-dere moral? Pogi oare, c6nd egti om cu simgire, s[ rimAi netulbu-rat in vremurile noastre? rosti Anna Pavlovna. Sper ca rimdi la

mine toati geara?

- $i ce sa fac cu recep[ia ambasadorului englez? Astlzi e

miercuri. tebuie neapirat sf, fiu prezent, spuse pringul. Fiica mea

trece se mi ia. Me duce acolo.

1 Dace nu avegi nimic mai bun de fdcut, domnule conte (sau pringe),gi dacd perspectiva de a vf, petrece o seari la o biatd bolnavdL nu vd spe-rie prea tare, voi fi nespus de fericita sd vd vf,d la mine intre orele 7 gi

10. Annette Scherer (fr.).2 Dumnezeule, ce izbucnire inverqunatf,l (fr.)I Mai intAi, sd-mi spui cum lgi merge cu sf,ndtatea, dragf, prieten[l

(f..)

Razboi siqace 9

- Credeam c[ recepqia de ast6zi a fost contramandatd. Je

uous dvoue que buees ces f€tes et tous ces feux d'artifice conlmencent

d deuenir hxipides.l

- Dac[ s-ar fi gtiut cd aceasta e doringa dumitale, receptia ar

fi fost contramandat[, rosti pringul, din obignuintrS, ca un auto-

mat, spunAnd lucruri care nu voia, de fapt, se fie crezute.

- Ne me towflwnteTpas. Ehbien, qu'a-t-on ddcidd par rd1port

d la ddpache de Novosilzoff? Vous sauez tout.Z

- Cum si-[i spun? rosti prin(ul pe un ton rece, plictisit.

Qu'a-t-on ddcidd? On a ddcidd. que Buonaparte abrfild ses c)dissedux,

et je crois que naus sofiLmes en train debrfrler les n6tres.3

Pringul Vasili vorbea intotdeauna alene, precum tgi rostegte un

actor rolul intr-o piesi veche. Anna Pavlovna Scherer, dimpotri-

vf,, in ciuda celor patruzeci de ani ai sii, era plina de insuflegire gi

de elan.

Entuziasmul ii statornicise faima in societate, gi, uneori, cAnd

nu avea che{ ca s[ nu ingele aqtepterile celor care o cunogteau, se

prefacea entuziasta. SurAsul cuminte, care strf,lucea vegnic pe

chipul Annei Pavlovna, degi nu se prea potrivea cu ffeseturile ei

cam veqtejite, exprima, ca la copiii risfitati, con$tiinta necurmata

a cusurului seu adorabil, pe care nu vrea, nu poate gi nu gisegte

de cuviingd si qil indrepte.

Pe la mijlocul discugiei privind situagia politic[, Anna Pavlov-

na se infleceri.

- Ah, s[ nu-mi vorbegti mie de Austria! Poate cI nu ingeleg

cu, insf, Austria n-a dorit niciodati gi nu doregte rdzbo| Ea o s[ trf,-

cleze. Numai Rusia poate si fie salvatoarea Europei. Binefecetorul

1 Mlrturisesc ce toate aceste receptii qi focuri de artificii au inceputsi devin[ plictisitoare (fr.).

2 Nu me chinui. Ei bine, ce s-a hot[rAt in leg6turS cu depega luiNovosilgov? Dumneata care le gtii pe toate (fr.).

3 Ce au hotdrit? Au hotdrAt cI Bonaparte nu gi-a lasat nici o portitrd

tlc scApare, gi noi, de asemenea, cred c[ suntem gata se facem ca el (fr.).

IO ku Tolstoi

nosffu igi cunoagte menkea inalta gi ii va rim6ne credincios. Este

singurul lucru in care cred. Bunului gi admirabilului nostru suveran

ii va reveni un rol magnific in lume, el este atAt de virtuos gi de bun,incAt Dumnezeu o slJ ajute, iar el igi va implini menirea gi va strivihidra revolugiei, care in prezent este gi mai cumplitd in persoana

acestui ucigag qi nelegiuit. Doar noi putem si rlscumpirim sAngele

celui ftrd de prihan6. Te intreb, pe cine putem s[ ne bizuim?...Anglia, cu spiritul ei negustoresc, nu va lngelege gi nici nu va putea

sf, ingeleaga intreaga noblege a sufletului impdratului Alexandru. Ea

a rc{uzat si evacueze Malta. Vrea si gtie, sf, surprinde, gAndul

ascuns al acgiunilor noasffe. Ce i-au spus lui Novosilgov?... Nimic.Ei n-au ingeles gi nici nu pot s[ ingeleagi abnegagia impf,ratuluinostru, care nu doregte nimic pentru sine gi doreqte totul pentru

binele lumii. $i ei ce au fhgeduit? Nimic. Chiar dacn au f6g[duitceva - tot degeaba! Prusia a gi declarat cA Bonaparre este invincibilgi ci Europa intreagf, este cu totul neputincioasf, tn faga lui... Eu nucred nici un cuvAnt din ce spune Hardenberg ori Haugwitz. Cette

fomeuse neutralitd. pru.ssierne, ce iest qu'wr piige.l Eu nu cred decAt

intr-unul Dumnezeu gi in destinul excepgional al iubitului nosffuimpirat. El va salva Europa!

Ea se opri brusc, gi un surAs ironic, destinat propriei inflf,c[riri,ii lumin[ faga.

- Cre{, spuse pringul zAmbind, cf, de te-ar fi trimis pe dum-neata in locul dragului nostru lTintzengerode, ai fi smuls cu forga

acordul regelui prusac. Egti foarte elocvent[. imi oferi un ceai?

- indata. Apropos, adauga ea, linigtindu-se, astlzi o si am

doi oaspegi foarte interesanti, le uicomte de Mortemmt, il est alli(.

auxMontmarency parlesRoharrT, una dintre cele mai bune familiidin Franga. Este unul dintre emigrangii marcand, adeviragi. Apoi,

i Aceaste faimoasfl neutralitate a Prusiei nu este decAt o capcani(f'.).

2 Apropo... vicontele de Mortemart, el se inrudegte cu Montmo-rency prin familia Rohan (fr.).

Razboisipace rI

I'abbdMoriol, cunoqti aceaste minte sclipitoare? A fost primit de

suveran. $tiai?

- A! O s[ fiu tare bucuros, rosti pringul. Spune-mi, adlugiel neglijent, de parcl tocmai igi amintise ceva fere impoftanta,

cAnd ceea ce lntreba constituia, de fapt, scopul principal al vizitei

lui, spune-mi este adevlr at c|l'imperatrice-nirez doregte numirea

baronului Funke ca prim-secretar la ambasada din Viena? C'est

un pauure sire, ce baron, d ce qu'il parait,3

Pringul Vasili dorea s[ dob6ndeasc[ numirea fiului s[u in acest

post, pe care altrii, prin mijlocirea impEritesei Maria Feodorovna,

se striduiau s-o obgini pentru baron.

Anna Pavlovna aproape inchise ochii in semn c[ nici ea, nici

altcineva nu pot sf, judece hotir6rile imp[rltesei.

- Monsieur le bmon de Fwrke a 6t€ recomande a l'irnpdra-

trice-mire par sa soeur4, doar atAt spuse ea pe un ton indispus gi

sec.

CAnd Anna Pavlovna aminti de implrdteasf,, pe faga ei se

aqternu brusc o expresie sincerl de adanc respect gi devotament,

amestecatf, cu triste(e, ceea ce se int6mpla de fiecare dat[ cAnd

in conversagie pomenea de augusta ei protectoare. Ea spuse c[Maiestatea Sa a binevoit sa-i arate baronului Funke beaucoup

d'estimel.

Pringul tecu nepesetor. Anna Pavlovna, cu iscusinga gi promp-

titudinea proprie femeilor de la curte, voia sf,-i dea un bobArnac

peste nas pringului pentru cf, indriznise sf, se exprime astfel des-

pre o persoanf, recomandat[ implrdtesei gi in acelaqi timp s[-1

consoleze.

l Abatele Morio (fr.),il;;;;;;*"-r'rr,.r.I Dupa cAt se pare, acest baron este un om de nimic (fr.).4 Domnule baron Funke a fost recomandat impdrdtesei-mam5 de

cf,tre sora ei (fr.).5 Mult respect (fr.).

12- IxvTolstoi

- Mais, d propos de uotre famillet; gtii ci fiica dumitale, de

cdnd iese in societate, fait les delices de tout le monde. On la trouue

belle comme le jour.z

Pringul se incline in semn de respect gi recunogtinga.

- Adeseori mi gAndesc, continui Anna Pavlovna dupl o

clipa de t[cere, dAndu-se mai aproape de pring gi zAmbindu-i

duios, lesAnd parci si se ingeleag[ cd discugia politica gi cea mon-

denl luaser[ sfArgit, gi acum urma s[ inceapi una intim[, adeseori

mi gAndesc cAt de nedrept se imparte norocul in viag5. De ce gi-a

dat soarta doi copii atAt de reugiqi (in afar[ de Anatol, mezinul

dumitale, care nu-mi place deloc, intercale ea fera drept de apel,

ridicAndu-gi sprAncenele), nigte copii incAntatori? $i dumneata iipreguiegti mai pugin ca oricine gi de aceea nu e$ti vrednic de ei.

$i pe buze ii fluturi zAmbetul ei plin de entuziasm.

- Qu" uoulez-e,)ous? I-ac,)ater aurait dit que je n'ai pas la bosse de

l.a patemit63, spuse pringul.

- Gata cu gluma. Voiam sf, discut serios cu dumneata. $tii,sunt nemul[umite de mezinul dumitale. Fie vorba-ntre noi (pe

faga i se agternu o umbri de tristege), s-a vorbit de el la Maiestatea

Sa, toat[ lumea te compitimegte...Pringul nu r[spunse, ea tns5, ticut[, privindu-l semnificativ,

aQtepta rdspunsul. Pringul Vasili fhcu o grimasa.*

- Ce si fac? rosti el in cele din urmi. Dumneata gtii c[pentru educagia lor am fecut tot ce poate face un tate, qi amAndoi

au iegit des imbd.ciles4. Ippolit, cel pugin, este un prost potolit,

dar Anatol - unul turbulent. Este singura diferenga, spuse el,

zAmbind mai insuflegit qi mai nefiresc ca de obicei, in timp ce

I Dar, apropo de familia dumitale (fr.).2 Constituie desfetarea intregii societdgi. ToatE lumea o gdsegte fru-

moasr ca lumina diminegii (fr.).3 Ce sd-i faci? Lavater ar fi spus c[ n-am vocagia paternitagi (fr.).4 NiEte imbecili (fr.).

lldz.hoi 5i pace rq

cutcle adAnci formate in jurul gurii exprimau cu deosebita preg-

nan[e ceva neagteptat de grosolan qi neplacut.

- Oare de ce au parte de copii nigte oameni ca dumneata?

l)ncd n-ai fi tata, n-a$ avea ce sI-[i reprosez, zise Anna Pavlovna

rid icAndu-gi ochii ingAndurata.

- Je suis votrel rcb credincios, et d uous seule je puis l'avouer,(irpiii mei - ce sontles entraues de mon existerrcel. Asta-i crucea

rrrea. Aga cred eu. Que uoulez-qtous...?3 - gi ticu, exprimAnd

lrrintr-un gest c[ se resemneazl,infaga destinului nemilos,

Anna Pavlovna il privea dusi pe gAnduri.

- Nu te-ai gAndit niciodat[ s[-l insori pe Anatol, fiul dumi-

tirle risipitor? Se spune, continuf, ea, ca fetele betrAne ontlamanie,lcs mariages4. Eu nu mi simt impovdrat[ de aceastd slabiciune,

irrsf, am une petite persoruws, care este foarte nefericita l6nga pi-rirrtele ei, une pdrente dnous, rme princesse6 Bolkonskaia,

Pringul Vasili nu r[spunse, degi cu agerimea proprie oamenilortlc lume arate printr-o migcare din cap ci inregistrase spusele

Annei Pavlovna.

- Zeu, daci ai qti dumneata c[ acest Anatol mi cost[ patru-

zcci de mii de ruble pe an, spuse pringul, nefiind pesemne in stare

sll-qi stivileascf, torentul intunecat al gAndurilor. Ce-o sA fie peste

cinci ani daci totul va merge tot aga? urm[ el dupi cdteva clipetlc ttrcere. Voilll'avontage d'€tre pire.7 $i e bogata pringesa dumi-tirle?

- Tatal ei este foarte bogat gi zgdrcit. taiegte la gara. il gtii,

este vestitul pring Bolkonski, aflat in retragere incd de pe vremea

I Sunt al dumitale (fr.).2 $i numai dumitale pot sa-fl m6rturisesc. Copiii mei sunt povara

vicqii rnele (fr.).I Ce se-i faci? (fr.)4 Au mania pegitului (fr.).5 O domnigoare (fr.).6 O rude de-a noastrr, o pringesa (fr.).7 Iate avantajul de-a ft tata (fr.).

CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE

Lnv Torsror

Rf,zboi qi pace

.**

Tladucere din limba rustr qi note de

NICOLAE ILIESCU

Coifni

#

8g+ Thbel crorclogb

1886: il cunoaste pe scriitorul VG. Korolenko.

1887: Drama Puterea intur'rcicului. Aceasta este interzisf, de cenzurA,apoi se afla ce piesa va fi jucatd la un teatru din Petersburg. ins6in curAnd se interzice cu desivdrgire prezentarea dramei. il cu-noa$te pe prozatorul N.S. Leskov.

1888: Prima reprezentatie cu piesa Putereainnmericului la Paris.

1889: Publicarea Sotutei KreutTer care a iscar un veritabil scandal inRusia, fiind interzisd de cenzurtr.

1890: Un grup de tineri arnatori organizeazf, prima reprezenragie inRusia a dramei Putereairnmericului. Piesa urmeazd sd fie jucatlgi la Berlin.

1895: il cunoa$te pe Cehov. Se tip[reqte povestirea Slzgri 5d stapdn.

1894: Scrierea filosoficf, tmpdrdgialui Drmmezeu este cu tine.

1897: Scrierea filosofice Ce este arta?

1898: Organizeazd ajutorarea ldranilor din gubemia Tirla, victime alefoametei.

1900: Publicd romanul invierea,care atrage, in anul 1901, excomunica-rea scriitorului din sAnul Bisericii. Scrie drama Cadavrul uiu.

1901: Refuzd Premiul Nobel pentru Literaturi.

1906: Termind nuvela De ce?r

1910: Dup[ unele neingelegeri in familie Ei dureroase chinuri morale,mai vechi sau mai noi, ia hotlrArea s6 p6r6seasctr Iasnaia Poliana.

' La 7 noiembrie (20 noiembrie), Tolstoi moare in gara Astapovo,la vArsta de 82 de ani. tagicul eveniment se petrece la cAtevazile de la plecarea sa in pribegie, fiind repus de pneumonie. EsteinmormAntat, conform doringei sale, la Iasnaia Poliana.

1911: Apare Cuponul fals, nuvele scrisi in perioada 1896-t904.

1912: Apare nuvela HagiMurad.

CUPRINS

VOLUMUL AL III-LEA

Parteaintii. .....5Parteaadoua ..119

Parreaarreia ..317

VOLUMUL AL IV-LEA

ParteaintAi. ...477

Parteaadoua ..553

Parteaatreia ..617

Parteaapatra ..683

EPILOG

Parteaintfli. ...759

Tabelcronologic ... ...891

I

Ln srAn$trul ANULUI 1811, indepu lnarmarea gi concentrarea

rrursivf, a forgelor Europei Occidentale, qi ln 1812, aceste fortre -rrrilioane de oameni (socotind 9i pe cei ce se ocupau cu trarupor-

trrl gi aprovizionarea armatei) - iqi incepur[ marqul de la Apus

( ittre Resarit, in directria frontierelor Rusiei, spre care, tot din

ItJl l, se indreptau qi forgele ruseqti. La 12 iunie, forgele Europei

t)ccidentale trecure graniqele Rusiei qi incepu r[zboiul, adica se

|rtxluse un eveniment contrar ra(iunii $i firii umane. Milioane de

oirnreni sf,var$ira unii impotriva altora un numir infinit de nele-

giuiri, de ingehtorii, trederi, furturi, falsificiri 9i emisiuni de mo-

[cde false, jafuri, incendii qi crime pe care veacuri de-a rfindul nu

le -irr putea inregistra cronicitre tuturor tribunalelor din lume qi pe

t'irrc, in aceaste perioadl, cei care le s[vargeau nu le socoteau ca

grt' nigte nelegiuiri'

Oare ce o fi generat acest eveniment neobi$nuit? Care erau

ciurzele lui? Istoricii' cu o certitudine plina de naivitate, spun c[nccste cauze sunt ofensa adus6 ducelui de Oldenburg, nerespec-

trrrca blocadei continentale, setea de putere a lui Napoleon,

l ntransigenga lui Alexandru, gregelile diplomagilor etc'

Prin urmare, ar fi fost de ajuns ca Metternich, Rumiangev sau

'lirlleyrand, intre o receptie la curte qi un festin, s[ se str[du-

irrscil sA redacteze o hArtie ingenioas[, ori Napoleon s[-i scrie lui

Alexandru: Morcieur mon frdre, je consens d rendre le duch6. au duc

d'Oldenbourgl, gi aproape nimeni n-ar mai fi pomenit de rlzboi.Se ingelege cf, aga vedeau lucrurile contemporanii. E de inge

cI Napoleon atribuia cauzele razboiului intrigilor Angliei (cumqi declarat pe insula SfAnta Elena); esre de ingeles ce membriCamerei engleze vedeau aceaste cauzl in setea de putere a

Napoleon; pringul de Oldenburg - in samavolnicia sf,vArqit[potriva lui; negustodmga - in blocada continentale care ruinaEuropa; batrAnii soldagi qi generalii

- in necesitatea de a fiin lupt[; legitimiqtii din vremea in a restabili les bons

prhrcipesz, iar diplomagii epocii - in faptul cI Napoleon a aflatsecretul aliangei incheiate in 1809 intre Rusia gi Austria, qi

mernardndltmul nr. 178 a fost prost redactat. Se ingelege c[ aceste

cauze gi multe altele, al cf,ror numlr infinit depinde de imensadiversitate a punctelor de vedere, sunt invocate de contemporani;insi pentru noi, posteritatea, care privim acest eveniment gran-dios in toata amploarea lui qi care ii ingelegem sensul simplu qi

cumplit, aceste cauze ni se par insuficiente. Noi nu putem ingelege

ca milioane de creqtini si se ucidi gi sd se chinuie trnii pe algii nu-mai pentru ci Napoleon este ahtiat dupa putere, Alexandru este

intransigent, politica Angliei este perfida gi ducele de Oldenburge ofensat. Noi nu ingelegem ce legaturi poate se existe intre aces-

te circumstange qi faptul insugi al crimelor qi violengelor; de ce,

pentruofensa adusd ducelui, mii de oameni de la celalalt cap[t alEuropei au ucis gi au ruinat locuitorii din gubemiile Smolensk qi

Moscova, fiind la rAndul lor uciqi de acegtia?

Pentru noi, posteritatea, care nu suntem istorici gi nici nuavem pasiunea cercetirii qi, astfel, apreciem evenimentul cubunul-simg nealterat, aceste cauze ne apar intr-un numlr incal-culabil. Cu cAt ne ad6ncim mai mult in cautarea acestor cauze,

1 Sire gi frate al meu, consimt se inapoiez ducatul ducelui de Olden-burg (fr.).

2 Bunele principii (fr.).

IruT< ll,trlror ;i pace 9

,llnlopcrim cE ele sunt qi mai multe, iar fiecare cauzi luatl sepa-

rirt, snu o serie intreagd de cauze ni se par la fel de juste in sine gi

lrr lrl tlc false prin lipsa lor de importang[ in comparagie cu imen-

rlrrtreir cvenimentului gi prin incapacitatea 1or (fara interven(ia

lntrlror celorlalte cauze concordante) de a determina evenimen-

Irrl produs. O cauzd asemenatoare cu refuzul lui Napoleon de a-qi

rlcl,lrrsir trupele dincolo de Mstula 9i de a retroceda ducatul de

t )hlt'nburg ni se pare s[ fie 9i doringa sau refuzul primului caporal

lrrrrt'cz de a se reangaja: cici dacf, el n-ar fi dorit s[ se reangajeze,

1l rr-rrr fi vrut nici aldoilea, nici al treilea, nici al o miilea caporal

rrrr soldat, armata lui Napoleon ar fi avut mai putini oameni gi

rn,'lroiul n-ar mai {i putut avea loc.

l)rrc[ Napoleon n-ar fi fost jignit de cererea de a se retrage

,llrr,9[e de Vistula qi n-ar fi ordonat trupelor si inainteze, n-ar {i

lrrri nlzboi; qi dac[ togi sergengii at fitefuzat s[ se reangaieze,rdz-

lr,rirrl - de asemenea n-ar fi putut avea loc. Lafel, r[zboiul ar

ll ftrst imposibil fara intrigile Angliei, fara pringul de Oldenburg,

h1r ri olcnsa resimlit[ de Alexandru, fera autocralia din Rusia, fara

l(rvolrrtia Francez6, Directoratul qi Imperiul care i-au urmat' fera

tor ce a provocat Revolugia Francezd 9i aqa mai departe. FarA

vrcur)il dintre aceste cauze nu s-ar fi putut intAmpla nimic' Aqa-

rlur: toate aceste cauze - miliarde la numf,r rat ca sigrrotltrcf, evenimentul. Astfel, nici una nu a fost cauza exclusiv[ a

rvcrriurentului, iar acesta s-a produs numai pentru cd trebuia sf,

rr. proclucd. Era nevoie ca milioane de oameni, lepadAndu-se de

urit'c simgf,mAnt uman qi de ragiune, sf, vind de la Apus la Rasarit

ur sil-gi ucid[ semenii, tot aqa cum cu cAteva secole inainte, de la

llnslrit la Apus au nf,vdlit hoarde intregi de oameni, ucigAndu-qi

rctttcuii.

Actiunile lui Napoleon qi ale lui Alexandru, de cuvAntul

ef,r()rir depindea, se pare, ca evenimentul s[ se producl ori sA nu

rr prtlduc6., erau la fel de pugin arbitrare ca qi acgiunile fiecarui

roklirt care ajunsese la r[zboi prin voia sor(ii sau prin incorporare'

Nu l)utea sa fie altfel, fiindca, penffu ca voin[a lui Napoleon 9i cea

a lui Alexandru (oamenii de care pirea cd depinde evenimentulsd fie indeplinitd, era nevoie de coincidenta unei multitudini dcfcumstante; una singurd dacf, ar fi lipsit _ evenimentul nu arputut se aibe loc. Era nevoie ca milioanele de oameni, in mAinicdrora se afla forga efectivl, ostagii, care trf,geau, care traproviziile gi tunurile, era nevoie ca ei sI accepte sa indeplineascvoinga acestor indivizi singulari qi slabi, fiind srligi se faca astanum5rul infinit al cauzelor diverse qi complexe.

Fatalismul in istorie este inevitabil pentru a explica fenome_nele iragionale (adica acelea a cf,ror ragiune nu o ingelegem). CucAt ne ciznim mai mult se explicdm ragional aceste fenomene inistorie, ele devin cu atAt mai iragionale qi de neingeles.

Fiecare om fteie$te pentru sine, igi foloseqte libertatea pentrua-gi atinge scopurile personale gi simte din toate fiinga lui clpoate ori nu poate sa faci ori s6 nu faci o anumitd fapta; insf,indata ce a fhcut-o, aceastf, faptd, sivdrgitf, intr_un moment anu-mit al timpului, devine ireversibill gi capatd proprietatea de bunal istoriei, in cadrul c.reia nu mai are o semnificagie libera, ci unapredeterminatd.

Viaga fiecarui om are douf, fagete: viaga particulari, care estecu atAt mai libera, cu cAt interesele ei sunt mai abstracte, gi viafaelementarl, de turm6, in care omul se supune inevitabil legilor cei-au fost prescrise.

Omul trAiegte congtient pentru sine, el este insi un instru_ment incon$tient pentru atingerea scopurilor istorice, generalumane. Fapta savArqite este ireversibild gi acgiunea ei, potrivin_du-se in timp cu milioane de acqiuni slvdrqite de algi oameni,capatd semnificagie istoric[. cu c6t omur se afli mai sus pe scarasociale, cu cAt mai mare este numarul oamenilor cu care el arerelafii, cu atAt mai multe putere are asupra celorlalgi oameni, cuatat mai evident este caracrerul predeterminar qi inevitabil alfiecireia dintre faptele sale.

,,Inima regilor se afla in mdinile Domnului.,,Regele este servul istoriei.

I-eu l{,trlrri 1i pace II

lsroria, adice viata incongtientE, comun[, de turm[ a omenirii

lr, krkrseqte de fiecare clipa din viaga regilor ca de un instrument

Irr.nt ru atingerea scopurilor proprii.

l)c$i acum, in 1812, Napoleon era mai convins ca oricAnd c[rrrrrr'ri de el depindea de uerser ou de ne pas verser le sang de ses

;,r.rr1rlcsl (cum ii scria Alexandru in ultima scrisoare), mr fusese

nh itxlatd mai supus ca acum acelor legi iminente care il con-

rtrRngcau (deqi el credea ci acfioneazfl dupi bunul siu plac) si

Lt( n l)crltru binele comun' pentru istorie, ceea ce trebuia s[ se

irllcplineasc6.( )lmenii Apusului m6Lrg[luiau spre cei din Raserit pentru a se

ilruori unii pe algii. $i in virtutea legii coincidengei cauzelor, mii

,1,' , iruze merunte ale acestei migcari gi ale acestui rlzboi se ivesc

,h. lrr sine Si coincid cu acest eveniment: reproqurile pentru incil-

*rrgrr [locadei continentale, $i ducele de Oldenburg, qi intrarea

ttrrlrt.lor in Prusia efectuati (cum credea Napoleon) numai pen-

trrr ir gbqine o pace armate, qi faptul cf, impiratului francezilor li

lrlnr cir rlzboiul gi se obiqnuise cu el, care coincidea cu inclinagiile

;xrlrorrrlui siu, atracfia pentru grandoarea preparativelor, Oi chel-

luirlile pricinuite de aceste preparative, 9i necesitatea asigur[rii

rulor ce$dguri care sf, compenseze cheltuielile 9i onorurile ame-

[ltoirre de la Dresda, qi tratativele diplomatice' care, dup[ opinia

rrlnlenrporanilor, au fost duse cu doringa sinceri de pace qi care

It-rrrr lilcut dec6t sa adnge in amorul-propriu o parte sau alta, qi

ltrlli,irle de milioane de alte cauze concurand la s[vArgirea eve-

Itltrtentului sau coincizAnd cu el.

( )iind un m6r s-a copt $i cade din pom - oare de ce cade?

Itrrtrtr ce este atras spre pimAnt, i s-a uscat codiga, s-a veqtejit

tlhr Pricina soarelui, a devenit mai greu' pentru c5 e scuturat de

v0nt, ()ri pentru ca baiegelul de sub pom vrea sf,-lm[ndnce?

I S,1 ,e.se ori si nu verse sAngele popoarelor sale (fr.).

t2

Nimic din toate acestea nu constituie o cauzd. Este vorbade o coincidenta a condigiilor in care se produce orice evenivital, organic, cu caracter de stihie. $i botanistul, care va gasi

mlrul cade fiindca gesutul celular se descompune gi aga maite, va avea dreptate, ca qi copilul de sub pom, care va spunemlrul a cizut fiindci el a wut s[-l m6nAnce gi cI s-a rugat luDumnezeu pentru asta. Precum va avea qi nu va avea dreptatecare va spune ci Napoleon a pornit spre Moscova pentru c[ aga

vrut el gi a fost nimicit penrru ca Alexandru a dorit pieirea luicum va avea qi nu va avea dreptate cel care va spune cE unde un milion de puduri sipat pe dedesubt s-a pribugit datoriultimei lovituri de tArn5cop aplicata de ultimul lucritor. inmentele istorice aga-ziqii oameni mari nu sunt decat niqte etichecare dau un nume evenimentului, care, la fel ca etichetele, nunici o leg6turf, cu acest eveniment.

. Fiecare dintre ac(iunile lor, care lor li se pare liber5, in se

istoric este spontanf,, se aflf, in legituri cu mersul general alriei qi este determinatf, din vecii vecilor.

L,4, 29 vtAl, Napoleon p6risi Dresda, unde petrecusesdptdmAni, inconjurat de o curte de prinqi, de duci, de regichiar de un impf,rat. inainte de plecare, e[ i-a tratat cu buvoing8 pe pringii, pe regii qi pe singurul imparat care megi i-a mustrat pe regii 9i pe pringii de care era nemulgumit,daruit impiratesei Austriei din perlele qi briliantele sale, adicecare le luase qi el de la algi regi gi, imbrigiqAnd-o cu tandregeimpiriteasa Maria Luiza, a lAsat-o, cum spune istoricul luiadAnc intristatl de neplecuta despdrgire, pe care ea - acMaria Luiza, consideratd sofia lui, deqi mai lasase una la Parisnu avea.putere s-o suporte. Cu toate ca diplomagii mai.credin posibilitatea men(inerii p[cii gi lucrau cu rAvnd in acesr sens

II

cu toate cd impdratul Napoleon ii trimisese imp[ratu

ll,tlut g pace 13

Alcxrrrrdru o scrisoare, numindu-l Monsieur mon frirel gi

hr, n.tlintAndu-l sincer cf, nu doreqte r[zboiul qi c[ intotdeauna

ll vn iubi qi i[ va stima, se indrepta acum spre trupele sale gi la

lict'rrrc popas dedea ordine noi, menite s5 gribeasci miqcarea

riltlirtci de la Apus [a Rasarit. ittt-o tresure mare, trasd de qase

r irl, insogit de paji, aghiotangi gi o intreaga escorti, cilatorea pe

,lrrrrrrtrl cel mare care ducea la Posen, Thorn, Danzig gi Konigs-

lu.rg. in fiecare dintre aceste oraqe, mii de oameni i[ intAmpinau

r rr crrttrziasm qi infrigurare.Arnrata se deplasa de la Apus la Reserit, qi trf,sura cu cei gase

*ri, schimbagi la fiecare popas, il ducea in aceeaqi direcgie. La 10

trrrric, el ajunse armata gi iqi petrecu noaptea in pldurea

Wilkowissk, intr-o locuin$ pregetite pentru el pe mogia unui

r,,rrtc polonez.

A doua zi, depiqind armata, Napoleon ajunse cu trdsura la

Nr.nlrn qi, pentru a cerceta vadul pe unde s-ar putea trece,

Irrrlrr[cil o uniforma polonezlL qi ieqi pe malul apei.

Zlrind pe malul celalalt cazacii (les Cosa4ues) qi stepele (les

rlr,l,l)('s) nesfArqite, in mijlocul c[rora se afla Moscou,la ville saintez,

r upifrrla acelui stat asemenetor cu statul scigilor, ocupat de

Alcxrrndru Macedon, Napoleon, spre surprinderea generala qi ingrrlirla tuturor considerentelor strategice gi diplomatice, a ordonat

tr('('crca [a ofensivi, gi a doua zi trupele lui incepurd si treac[

Ncrrurnul.

in dimineaga zilei de 12 iunie, el iegi din cort, care in ziua

Et ecir fusese ridicat pe malul stAng, abrupt, al Nemanului, qi privi

;rrin lunet5 puhoaiele trupelor sale care iegeau din pedurea

Wilkowissk, revlrs6ndu-se pe trei poduri construite de ostagi

pcstc apele Nemanului. Soldagii gtiau de prezenta impflratului, ilrirrtrru din priviri qi, cdnd ii descopereau pe coline, in faga cortu-

hrl, {igtrra, care se desprindea din suite, in redingot[ qi cu pdl6rie,

I Sirc gi frate (fr.)./ Moscova, orasul sfAnt (fr.).