Curs - Romania Si Conferinta de Pace de La Paris

I I

ijf bull ~ (juJtampdamplt

GHEORGHE TĂTĂRESCU LA CONFERINŢA DE PACE DE LA PARIS

Terminarea celui de-al Doilea Război Mondial prin victoria coaliţiei Naţiunilor Unite a

adus pe primul plan al vieţii internaţionale problema organizării postbelice a lumii şi icircncheierea

pacirccii icircn acest scop Marile Puteri din coaliţie au avut numeroase schimburi de vederi iar

icircncepacircnd din vara anului 1945- după Conferinţa de la Poslclam Consiliul Miniştrilor Afacerilor

Externe ai Marilor Puteri s-a ocupat nemijlocit de pregătirea Tratatelor de Pace cu Ttalia

Romacircnia Ungaria Finlanda precum şi de reglementarea raporturilor cu Germania Austria şi

Japonia1

icircntrucacirct cele trei Mari Puteri (URSS SUA şi Marea Britanic) nu au ajuns la un acord icircn

ceea ce priveşte recunoaşterea guvernelor Romacircniei Bulgariei Ungariei şi Finlandei s-au

hotăracirct ca fiecare dintre Marile Puteri să aibă macircinile libere icircn soluţionarea raporturilor cu cele

patru state icircn funcţie de aprecieri şi de considerente proprii ceea ce avea să ducă Ia acute

divergenţe şi prin consecinţe la prelungirea discuţiilor icircn cadrul următoarelor icircntacirclniri ale

reprezentanţilor Marilor Puteri icircnvingătoare

La 6 august 1945 guvernul sovietic manifestacircnd icircncredere faţă de noul regim

democratic instaurat icircn Romacircnia a hotăracirct să restabilească relaţiile diplomatice cu Bucureştii

motivacircnd că adaptarea acestei decizii a fost determinată de participarea activa a Romacircniei

icircncepacircnd ele la 23 august 1944 la luptă de partea aliaţilor contra Germaniei Iritieriste precum

şi tic icircndeplinirea loială de către Romacircnia a obligaţiilor luate prin convenţia de armistiţiu

icircn urma eşecului grevei regale şi a includerii reprezentanţilor PNT şi PNL icircn guvern cu

miniştrii secretari de Stat fără portofoliu s-a ajuns icircn cursul lunii februarie 1946 la reluarea

relaţiilor diplomatice icircntre Romacircnia pede o parte şi Marea Britanic şi SUA pe de altă parte

coca ce s-a răsfracircnt asupra statutului internaţional al ţacircrii Problema centrală icircn domeniul politicii

externe a Romacircniei a continuat să rămacircnă icircnsă icircncheierea Tratatului de Pace intrată icircntr-o fază

icircnaintată după recunoaşterea guvernului dr Petru Groza dă către SUA şi Marea Britanic

Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe a ţinut succesiv Conferinţe la Londra (11

septembrie - 2 octombrie 1945) Moscova (16 decembrie - 26 decembrie 1945) şi la Paris (25

aprilie - 11 mai şi 16 iunie - 12 iulie 1946) Cu prilejul desfăşurării lucrărilor Conferinţei de Ia

Paris s-a ajuns după ample discuţii la un acord uTprivinia problemelor de frontieră Ca urmare

1 Gheorghe Zaharia şi colaboratorii Romacircnia in anii revoluţiei ilemoaut populare1944-SW Editura Politică

Bucureşti 1971 p 222 A Pelric Istoria Romacircniei icircntre anii 1918-1981 Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1981 Ion Enescu

Politica externă a Romacircniei in perioada 1944-1947 Editura Ştiinlillcă şi Enciclopedică Bucureşti 1979 p 165

puteri occidentale participante la coaliţia Naţiunilor Unite pe de altă parte La contradicţiile

dintre icircnvingători şi icircnvinşi ca şi cele dintre ţările mici foste aliate ale Germaniei care izvorau

icircntre altele şi din neconcordanţa existentă icircntre situaţia lor juridică şi cea de fapt Referindu-se la

ritmul lent icircn care se desfăşurau Lucrările Conferinţei Lothar Rădăceanu icircntr-un interviu

acordat presei romacircnela icircnceputul lunii septembrie arăta că aceasta se datora faptului că

problemele care se pun sunt de multe ori delicate şi ating interesele cele mai diverse iar

punctele de vedere ale membrilor Conferinţei nu sunt de loc unitare icircn foarte multe chestiuni

Era evident rolul decisiv pe care l-au atribuit Marile Puteri icircndeosebi URSS SUA şi

Marea Britanie faţă de dificultăţile şi slabele posibilităţi ale celorlalte state icircn special ale celor

icircnvinse de a-şi prezenta şi susţine observaţiile şi doleanţele de a influenţa icircntr-un anumit fel sau

altul hotăracircrile Conferinţei de Pace De altfel Proiectul Tratatului de Pace cu Romacircnia a fost

publicat simultan la Moscova Washington Paris şi Londra la 13 iulie 1946 iar la 3 august 1946

el a părut şi icircn presa romacircnă icircn Proiect nu era specificat pe declaraţia de război a Romacircniei

icircmpotriva Ungariei şi se considera greşit că Romacircnia a intrat icircn război la 12 septembrie 1944 şi

era respinsă cobeligeranţa icircn privinţa clauzelor teritoriale se mulţumea pentru anularea clauzelor

dictatului de la Viena fără a face vreo menţiune faţă de graniţa romacircno-sovietică restabilită la

linia impusă de URSS prin anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord la 23 iunie 1940l()

Hotăracirctă cu mult timp icircnainte soarta Basarabiei şi a Nordului Bucovinei avea să fie pecetluită

sub aspect juridic icircn cadrul Comisiei Politice şi Teritoriale care şi-a icircnceput lucrările la 24

august 1946

Documentul de lucru icircn discuţiile asupra frontierelor romacircneşti 1-a prezentat pentru

icircnceput Karta Rumacircnii o hartă tipărită la Moscova la o scară foarte mică 11 500 000 Aşa

cum semnalau Bucureştii icircn ziua de 21 septembrie maiorul Vasiliu Răşcaiiu - expert militar ce a

icircnsoţit delegaţia la Paris - această hartă avea mai multe nepotriviri icircn legătură cu localităţile căile

de comunicaţie şi semnele convenţionale folosite pentru desemnarea faţă de hărţile icircntocmite de

Institutul Geografic Romacircn Fiind la o scară atacirct de mică icircntreruperile şi lipsurile de cacircţiva

milimetri de pe traseul frontierei icircnsemnau pe teren zeci de kilometri Nepotrivirile_sc

constatau mai ales la delimitarea teritoriilor romacircneşti luate de URSS icircn nord eslul ţacircrii şi icircn

Delta Dunării după 1944 dar şi la frontiera romacircno-bulgară

icircn legătură cu nepotrivirile1 de pe harta care urma să reprezinte Anexa nr I a Tratatului

de Pace cu Romacircnia Gheorghe Tătărescu a icircnaintat Secretarului General al ForumuluiPăcii o

J _ S

bull Gheorghe Zaharia şi colaboratorii op cil p 229

y| Libertatea diigt 13 septembrie 1946

|iv- bullbull l 0Nicolae Ciachir Marile Puteri fi Ronnmia 1856-1947 Editura Albatros Bucureşti 1996 p348 ^1 A r h MAE fond 71 Conferinţa Păcii 1946 dos 80 f 92

Ş-^-mdash = -4

Notă icircn care erau semnalate uşoare erori icircn executarea traseului cartografic al frontierelor

Pentru a nu contraveni procedeelor amicale observate de guvernul romacircn icircn tot timpul

tratativelor de pace Nota amintea doar de nepotrivirea produsă de faptul că ostrovul Corbii

de la sud de Turnu Severin era trecut icircn componenţa Iugoslaviei omilacircnd să consemneze pe cele

privind ţinutul Herţa inadvertenţele de la frontiera din nord estul ţării şi din Delta Dunării

Nota şefului delegaţiei Bucureştilor n-a fost distribuită icircn Comisia Politică şi Teritorială pentru

Tratatul cu Romacircnia şi n-a figurat ca document oficial icircn documentele Conferinţei Ca atare

Comisia n-a-kiat act icircn mod-eficiaMe această Notă şinu a consemnat existenţa ei icircn Procesul

Verbal sau icircn Raportul acesteia cătreConferinţa Plenară Sovieticii au schimbat harta icircn cauză cu

ului pe care erau corectate doar nepotrivirile de la frontiera cu Iugoslavia cealallta rămacircnacircnd

aşa cum au fost pe prima hartă Faţă de această situaţie delegaţia romacircnă n-a găsit de cuviinţă să

protesteze icircn nici un fel Pe baza confruntării noii hărţi cu traseul frontierelor existente

Inspectoratul Cadastral de la Bucureşti a icircntocmii un Referat care a fost icircnaintat la 20 ianuarie

1947 vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri Gheorghe Tătărcscu de către miniştrii

plenipotenţiari Edmond Ciuntii şi Eugen Filotti icircn acest document se arăta că pe fostele frontiere

romacircno-cehoslovace şi romacircno-poloneze nu rezultă nici o abatere care să poată fi evidenţiată

frontiera pe Prut corespunde Procesului-Verbal nr 7 al Comisiei mixte romacircno sovietice

icircntrunite icircn toamna anului 1940 la Moscova frontiera de pe Dunăre pacircnă la vărsarea icircn Marea

Neagră este reprezentată prin fracţiuni din loc icircn loc urmacircnd vechiul traseu din 1916 Se

constata totodată că harta icircn cauză nu poale reda toate sinuozităţile liniilor de frontieră

reaillacircnd unele nepotriviri astfel a) linia punctată de pe braţul Chilia care modifică traseul

graniţei din 1916 şi din care ar rezulta că ostroavele Salangic Tătarii Daleru Mare şi Daleru Mic

aparţin URSS b) insula Maican care prezenta aceeaşi ca celelalte trei ostroave sus-amintite nu

IIgura pe hartă c) braţul Musura de asemenea nu figura pe harta sovietică

De menţionat că ostroavele Salangic (Tătarii) Daleru Mare Daleru Mic de pe braţul

Chilia aparţineau Romacircniei prin hotăracircrile tratatului de Pace din 1878 de la Berlin şi asupra lor s-

au purtat controverse icircn cadrul Comisiei mixte romacircno-sovietice din toamna anului 1940 pentru

delimitarea noii linii de demarcaţia intervine icircn urma ultimatumului sovietic Micul ostrov

Maican aparţinuse de asemenea Romacircniei pacircnă icircn anul 1940 această posesie fiind contestată

tot cu prilejul amintitelor discuţii romacircno-sovietice

12 Valeriu Florin Dobrinescu I Constantin Basarabia icircn anii celui (U-al doilea război mondial Institutul European

laşi p 337

Ibitlcm p 338 14 Ibidem p 339

5

Noua hartă-anexă ce trebuie să icircnsoţească Tratatul de Pace cu Romacircnia a fost discutai icircn

şedinţa Comisiei Teritoriale din 24 septembrie 1946 orele 2130 icircntr-o sală aproape goală

Delegaţia americană a rezervat rectificarea şi rezolvarea tehnică a acestei hărţi icircn Consiliul

Miniştrilor de Externe cu ocazia stabilirii definitive a Tratatului _

Reprezentantul englez a remarcat faptul că nepotrivirile privind frontiera romacircno-

iugoslavă de pe harta sovietică prezentată anterior au fost corectate pe noua hartă dar nucele de

pe frontiera cu URSS El a amintit aşa cum amintea de la Paris L Pătrăşcanu chestiunea celor

patru ostroave care după Tratatul de la Berlin apartineau Romacircniei repet Romacircniei şi-a

rezervat dreptul să supună Consiliului Celor Patru un memoriu precizacircnd traseul frontierei

Faţă de aceste obiecţiuni AE Bogomolov icircn numele delegaţiei sovietice a susţinut că

această hartă reprezenta clar frontierele romacircneşti existente la 1 ianuarie 1941 fără frontiera

romacircno-ungară Drept argument pentru stabilirea icircn felul arătat a frontierei romacircno-sovielice

reprezentantul Moscovei invoca acordul romacircno-sovietic din 1940 şi faptul că traseul stabilit

prin acest acord a fost acceptai de Consiliul Celor Patra motive pentru care harta a fost icircn cele

din urmă aprobată icircn unanimitate

La şedinţa plenară din 10 octombrie 1946 s-a hotăracirct că frontierele Romacircniei vor II cele

care existau la 1 ianuarie 1941 cu excepţia frontierei romacircno-ungare Frontiera romacircno-

sovietică este astfel fixată icircn conformitate cu Acordul sovieto-roinacircn din 28 iunie 1940 şi cu

acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945 Preşidenţia şedinţei a deţinut-o Mololov care a

subliniat Articolul 1 Vom trece la votarea articolului 1 Nimeni nu cere cuvacircntul Articolul 1

este aprobat

icircntr-un Aide Memoire ulterior Gheorghe Tătărescu va icircncerca să explice că nu s-au

făcut referiri la frontiera romacircno-sovietică deoarece le vom rezolva icircn spiritul colaborării şi

prieteniei ce caracterizează fericit relaţiile dintre Romacircnia şi URSS Explicaţie cacirct se poate de

penibilă pentru un fost prim ministru liberal care icircndreptăţeşte pe Nicolae Baicii sacirc-l

caracterizeze - poate un pic exagerat Lacheu al tuturor intereselor străine Tătărescu nu a ţinui

să-şi răscumpere prinlr-un act de curaj odioasele păcate faţă de neamul romacircnesc ridicacircnd

problema Bucovinei şi a Herţei Bine icircl judecase Sir Archibald Kerr cacircnd a scris icircn raportul sacircn

că e mincinos ipocrit şi necinstit pacircnă icircn măduva oaselor

Comisiile de probleme erau formale din delegaţi ai celor 21 de state participante Comisia

Politică şi Teritorială pentru Romacircnia era prezidată de DZ Manuilski (Ucraina) Comisia

- ^ bull bull bull - ^ - ~ _

1 Ibidem p 340 6 N Baciu Yalta y unjicareu Romacircniei Editura Europa Roma 1983 p 206

Economică pentru Balcani şi Finlanda de dr Josef Korbel (Cehoslovacia) iar Comisia Militară

de generalul polonez Stephan Mossor

icircn expozeul său din 4 septembrie 1946 ţinut icircn faţa Comisiei Politice şi Teritoriale

Gheorghe Tătărescu s-a ocupat icircn mod special de combaterea pretenţiilor Ungariei privind

Transilvania şi a solicitat consacrarea deciziei din 7 mai a celor patru miniştrii ai afacerilor

slrăine17 Anularea de către Comisia Politică şi Teritorială la 5 septembrie 1946 a Dictatului de

la Viena din 30 august 1940 s-a efectuat cu 10 voturi (URSS Ucraina Bielorusia SUA

Canada Anglia Franţa Cekoslovacia India Noua Zeelandă) şi două abţineri (Australia şi

Uniunea Sud Africană) Astfel că Stalin practic deţinea trei voturi (URSS Bielorusia Ucraina)

şi toate favorabile Romacircniei Era actul de bunăvoinţă pe care Moscova era dispusă să-1 facă

pentru guvernul romacircn decis să nu ridice nici o problemă teritorială economică s-au militară

care ar fixontravenit intereselor sovietice de ocupare a Basarabiei şi Bucovinei de Nord şi de

subordonare totală din punct de vedere politic şi economic a Romacircniei

Forumul Păcii de la Paris (iulie-octombrie 1946) a fost o ultimă ocazie pentru Ungaria icircn

icircncercarea ei de a obţine măcar o parte din Transilvania Soluţiile alternative concepute de

compartimente speciale din SUA şi Anglia icircn anii 1943-1944 referitor la statutul Transilvaniei

nu au fost luate icircn consideraţie Acestea erau determinate la vremea respectivă de elemente de

ordin militar şi politic sau de propaganda de război aliată

icircn hotăracircrea finală a Conferinţei de Pace de la Paris au primat 1) integritatea

bullTransilvaniei icircn cadrul Romacircniei reprezenta singura soluţie democratică 2) drepturile istorice

necontestabile ale Romacircniei asupra Transilvaniei 3) modul icircn care Romacircnia şi Ungaria au

rezolvat icircn perioada 1920-1945 problema minorităţilor cu un plus categoric pentru Romacircnia 4)

poiţia celor două state faţă de interesul păcii europene cu un avantaj zdrobitor pentru

Bucureşti19 La 14 august 1946 icircn faţa plenului Conferinţei reunite icircn Palatul Luxemburg din

Paris şeful delegaţiei romacircne Gheorghe Tătărescu a prezentat Declaraţia guvernului care

cuprindea poziţia ţării sale faţă de problemele ce urmau a 11 dezbătute de către Conferinţă

precum şi un Memoriu icircn care erau formulate cererile şi amendamentele grupate pe probleme

Bucureştilor referitoare la Tratatul de Pace

Primele cuvinte ale delegaţiei romacircne conduse de Gheorghe Tătărescu au fost de

recunoştinţă la adresa celor 21 de Naţiuni Unite precum posibilitatea oferită de a prezenta

observaţiile guvernului romacircn cu privire la Proiectul de Tratai de Pace elaborat de miniştrii de

Libertatea nr 615 din 5 septembrie 1946

^ N Ciachir op cE~plltJ0 ~

Valeriu Florin Dobrinescu Romacircnia şi Ungaria de la Tvianon la Paris 1920-1947 Editura Viitorul Romacircnesc

19 p 238 7

Afaceri Străine ai URSS SUA Regatul Unit al Franţei Guvernul romacircn a examinat cu atenţie

şi celelalte dispoziţii conţinute icircn Proiectul de Tratat şi a faciit observaţii pe care i le inspirau

clauzele politice militare şi economice ale acestuia20

icircn primul racircnd guvernul romacircn era nevoit să sublinieze spre marele său regret lipsa unei

menţiuni care să-i consacre calitatea de putere cobeligerantă care Romacircnia crede că ar fi just să

i se recunoască

Referitor la această chestiune Gheorghe Tătărescu argumenta la 23 august 1944 icircntr-

un moment icircn care laquo rezultatul războiului nu era evidentraquo cum s-a exprimat gloriosul şef al

Armatei Roşii generalisimul Stalin poporul romacircn călăuzit de forţele adevăratei sale

democraţii icircn deplin acord şi cu sprijinul tacircnărului viteazului său rege trecea de partea aliaţilor

săi fireşti şi se aruncă hotăracirct icircn războiul de eliberare Pe de altă parte guvernul romacircn se

considera obligat să amintească reprezentanţilor Naţiunilor Unite şi Puterilor Aliate că Romacircnia

a intrat icircn război contra Germaniei şi Ungariei horthyste nu după Convenţia de Armistiţiu

icircncheiată la 12 septembrie 1944 aşa cum s-a spus icircn preambulul Proiectului de Tratat ci icircncă de

la 24 august al aceluiaşi an Starea de război cu Germania şi Ungaria nu a fost prin urmare

consecinţa Convenţiei de Armistiţiu icircncheiată abia la 1213 septembrie 1944 ci a fost consecinţa

Proclamaţiei Maiestăţii Sale regelui Mihai 1 şi a delegaţiei guvernamentale din 23 august

amacircndouă demonstracircnd sentimentele şi voinţa poporului romacircn Operacircnd sub conducerea

icircnaltului Comandament Sovietic armatele romacircne au luptat alături de armatele sovietice timp de

260 de zile Pătrunzacircnd pe o adacircncime de 1000 Km icircn dispozitivul inamic de la racircul Mureş

din Transilvania pacircnă la centrul Boiemiei trupele romacircne au străbătut prin lupte grele 12 masive

muntoase şi au eliberat 383 1 localităţi icircntre care 53 de oraşe

lată pentru ce Romacircnia care pe contribuţia sa la victoria comună icircn ultima fază a

războiului crede că a cacircştigat dreptul de a i se recunoaşte calitatea de putere cobeligerantă

Guvernul romacircn consideră că icircn icircnsuşi interesul adevărului istoric ar fi cazul sii se

recunoască şi să se precizeze două fapte a Romacircnia aintrat icircn război la 24 august şi nu hi 12

septembrie b ea a dus acest război IUI numai icircmpotriva Germaniei ci şi icircmpotriva Ungariei

horthyste -

icircn continuarea cuvacircntării rostită la 14 august 1946 icircn Palatul Luxemburg icircn liila

reprezentanţilor celor 12 naţiuni Gheorghe Tătărescu arăta Guvernul romacircn mai este obligai să

facă toate rezervele cu o observă (sic) icircn Proiectul Tratatului de Pace icircntr-adevăr Proiectul nu

S Tătărescu-Negropontes Gheorghe Tătărescu Mărturii pentru istorie Editura Enciclopedică Bucuicşli I1c)6

p 402

Ibidem p 403 21 Ibidenu p 404

conţine nici o clauză referitoare la despăgubirile şi reparaţiile datorate Romacircniei atacirct de

Germania cacirct şi de Ungaria Ori Romacircnia a fost icircn stare de război cu aceste două ţări Forţele

ungareau pricinuit distrugeri importante pe teritoriul romacircn şi au impus pierderi şi pagube

deosebit de grele armatei şi populaţiei romacircne

Legea internaţională acordă Romacircniei dreptul de a cere foştilor ei inamici reparaţii şi

despăgubiri Romacircnia a şi prezentat revendicări asupra acestui punct Cererile de reparaţii faţă de

Germania au fost prezentate de guvernul romacircn icircn decembrie 1945 Comisiunii pentru reparaţiile

ceruiede Germania care s-au reunit la Paris icircn ceea ce priveşte Ungaria ele sunt cuprinse icircntr-

un Memoriu special remis de guvernul romacircn Comisiei adjuncţilor miniştrilor de Externe icircn

aprilie 1946 la Londra ţinacircnd acest Memoriu la dispoziţia Adunării

Pentru toate aceste motive guvernul romacircn se vede obligat să ceara Conferinţei să

repare omisiunea din Proiectul de Tratat

Pe de altă parte guvernul romacircn credea că unele din masurile prevăzute icircn clauzele

militare erau departe de a oferi echivalentul exact al contribuţiei romacircneşti la efortul comun al

Naţiunilor Unite icircn perioada finală a războiului

Iniţial delegaţia Romacircniei a prezentat un Memoriu scris ceracircnd admiterea a opt

amendamente privitoare la clauzele militare navale şi aeriene care icircnsă nu au fost luate icircn

considerare De asemenea a solicitat ca icircn Preambul să se icircnscrie clauza din articolul 8 potrivit

căreia Romacircnia a intrat icircn război şi icircmpotriva Ungariei ceeace cei Mari icircntrebaţi au spus cacirce o

chestiune de amănunt Prin mai multe sesizări din 20 august 10 septembrie 1946 prin

amendamente ca şi prin expunerea generalului adjutant Dumitru Dămăceanu icircn cadrul Comisiei

Militare a Conferinţei din 12 septembrie 1946 delegaţia romacircnă şi-a prezentat observaţiile cu

privire la partea a 111-a a Proiectului de Tratat referitoare la clauzele militare navale şi aeriene2

icircn continuare Gheorghe Tătărescu a trecut la examinarea clauzelor economice precum şi

a celor care se ocupau de restituiri şi reparaţii şi a subliniat că guvernul Romacircniei trebuie sa

constate că ele conţin dispoziţii care-I impun sarcini de aşa natură icircncacirct dacă ar fi menţionateaşa

cum au fost stipulate ţara s-ar găsi icircn situaţia de a asuma obligaţii pe care nu le-ar putea

satisface şi totodată ar vedea restaurarea sa iremediabil compromisă Mai multe din aceste

cauze observa Gheorghe Tătărescu sunt de altfel nu numai nedrepte şi greu de executat ci prin

complexitatea şi lipsa lor de precizie icircndreptăţeşte cele mai serioase icircngrijorări deschizacircnd

poarta unor revendicări imaginare care sunt cu neputinţă de prevăzut şi de evaluat

I O l ^ v

-1 Ihidcm p 404 24 N Ciachir op cit p 352

Pe de altă parte ni se pare anormal ca guvernul romacircn să fie obligat a acoperi odată cu

pagubele imputabile acţiunile sale icircn război şi pe acelea care rezultă din măsurile luate de el

după 24 august 1944 adică icircntr-o epocă icircn care Romacircnia lupta icircmpotriva Puterilor Axei şi chiar

icircn cazuri icircn care acele măsuri icirci erau impuse de aceste icircmprejurări De asemenea ar fi nedrept să

fie supuse unui acelaşi regim bunurile dobacircndite de bună-credinţă pe calea obişnuită a

tranzacţiilor comerciale şi acelea care au fost luate prin forta fără nici o despăgubire25 icircn ceea

ce priveşte problema reparaţiilor de plătit Puterilor Aliate şi Asociate declara şeful delegaţiei

romacircne nu am putea să trecem sub tăcere că Uniunea Sovietică care mai mult decacirct oricare altă

mare putere are dreptul să pretindă de la Romacircnia reparaţii complete s-a mărginit să-1 ceară

numai o cincime din pagubele pe care le-a suferit de pe urma ei

Gheorghe Tătărescu mai constată că i-au fost impuse Romacircniei sarcini prea grele şi i s-a

interzis să formuleze revendicări juste faţă de Puterile Axei i s-a mai cerut să renunţe la orice

pretenţie icircmpotriva măsurilor luate de diferite ţări cu icircncepere de la 1 septembrie 1939 deşi pacircnă

la 22 iunie 1941 Romacircnia şi-a păstrat neutralitatea

Guvernul romacircn ţinea să precizeze că prevederile articolului 30 din Proiectul de Tratai

aduceau atingere suveranităţii statului icircn domeniul politicii sale economice Prevederea aplicării

automate a clauzei naţiunii celei mai favorizate pe timp nelimitat şi icircn condiţii foarte neprecise

pentru toate Naţiunile Unite constituia o dispoziţie care ar fi determinat scăderea resmselor_

Romacircniei şi făcea iluzorie orice efort de redresare a economiei sale şi o punea icircn imposibilitatea

de a executa obligaţiile asumate prin Tratat

icircn şedinţa comună a celor două Comisii teritoriale - pentru Romacircnia şi Ungaria -şe ful

delegaţiei Bucureştilor Gheorghe Tătărescu a prezentat la 2 septembrie 1946 o amplă

declaraţie icircn care printre altele se arăta Guvernul romacircn declară că orice act tinzacircnd să

modifice frontiera romacircno-ungară ar echivala cu distrugerea unei etape de justiţie şi cu crearea

unui nou focar de agitaţie icircn această parte a Europei şi că orice act menit să-1 angajeze icircnlr-o

discuţie asupra politicii sale interne şi a legilor sale organice ar fi considerat ca o ştirbire ii

suveranităţii şi a independenţei sale1 bull

Trei zile mai tacircrziu şedinţa plenară din 5 septembrie ţinută icircn Sala Berthelot a Palatului

Luxemburg Comisia Politică şi Teritorială pentru Romacircnia a confirmat hotăracircrea celor patru

miniştri de Externe din 7 mai 1946 Raportul Comisiei Politice şi Teritoriale pentru Romacircnia

prezentat de Karel Lisicky la 24 septembrie 1946 preciza următoarele

~ S Tătărescu-Negroponles op ci p 406

Ibidem p 407


Textul articolului 2 cu privire la frontiera dintre Romacircnia şi Ungaria a fost aprobat de

către Comisie prin 10 voturi şi două abţineri Australia şi Uniunea Sud-Africană Acest articol a

bullfost-examinat şi adoptat după audierea delegaţiilor celor două ţări interesate şi a unei discuţii

aprofundate in sacircnul Comisiei Reprezentanţii celor patru puteri membre ale Consiliului

Miniştrilor de Externe au expus Comisiei la cererea delegaţiei Australiei raţiunile pentru care

Consiliul propune restabilirea vechii frontiere romacircno-ungare aşa cum exista la 1 ianuarie

1038 bull

Expozeul ţinut de Gheorghe Tătărescu icircn-feţa Comisiei Politice şi teritorialefoarte amplu

şi documentat după clauza pledată de delegaţia ungară privitoare la Transilvania avea mai multe

capitole După 25 de ani Ungaria este aceiaşi O scurtă privire istorică Rectificarea declaraţiilor

delegatului maghiar Colonizarea forţată a Transilvaniei Activitatea experţilor americani icircn

1918 Cum au fost traversate vechile frontiere Examinarea pretenţiilor maghiare Confirmarea

dreptăţii romacircneşti Trei considerente ce nu pot fi trecute cu vederea Probleme pe plan

economic O altă interpretare neicircntemeiată Placircngerile Ungariei sunt lipsite de bază reală

Libertăţile din Transilvania Reforma agrară făcută fără discriminări O contrazicere Care sunt

pretenţiile Ungariei Azi ca şi ieri cererea delegaţiei ungare e inacceptabilă Libertăţile acordate

minorităţilor Romacircnia va accepta schimbări amicale de vederi Acceptarea garanţiilor Cartei

Naţiunilor Unite Suntem contra măsurilor speciale Ţara noastră doreşte pacea Războiul contra

jQernianiei28 _ _ bull___

Pretenţiile Ungariei conţinute icircn discursul din 31 august 1946 al lui Pali Auer ministrul

Ungariei de la Paris erau rectificarea frontierei romacircno-ungare reclamacircnd 4000 kmp cu

oraşele Satu Mare Cărei Oradea şi Arad contestacircnd totodată valabilitatea Tratatului de la

Trianon2y Expunerea lui Auer transmitea de la Paris Tălărescu a fost reţinută şi paşnică icircn

formă dar agresivă icircn fond30 Luacircnd cuvacircntul Gheorghc Tănăsescu a respins cu uşurinţă

aserţiunile lui Auer şi a dovedit că frontiera fixată icircn 1920 este etnică pentru că constituie

teritoriul care cuprinde icircnsuşi locul de origine unde s-a formal icircn cursul istoriei naţiunea

romacircnă Harta frontierei a continuat Tătărescu a fost de altminteri rodul cercetărilor

minuţioase ale unor eminenţi experţi americani englezi şi francezi - Forumul Păcii de la Paris

nu a făcut altceva decacirct să recunoască Actul de Unire al Transilvaniei cu Romacircnia31 Gbeorghe

Tătărescu a vorbit ia 3 septembrie 1946 timp de o oră icircn faţa celor două Comisii Respingacircnd de

~s S Tătărescu-Negropontes op cit p 409

Valeriu Florin Dobrinescu Ion Pătroiu Documente franceze despre Transilvania Editura Vremea Bucureşti

2001 p 65 bull M Arh MAE fond Conferinţa Păcii 1946 dos 70 f 140

Valeriu Florin Dobrinescu Romacircnia şi Ungaria de la Trianon la Paris 1920-1947 p 227

11

plano revendicările maghiare diplomatul romacircn a precizat că obiecţiile Budapestei sunt lipsite

de orice logică Transilvania nu este o problemă de graniţă deoarece icircn teritoriile revendicate

numai 67000 din 483000 cetăţeni sunt unguri Guvernul romacircn nu poate fi obligat să discute cu

alte guverne şi nu acceptă un sistem amintind de statutul minorităţilor A reţine reclamaliile

maghiare ar fi o ştirbire moralei internaţionale şi ar fi o funestă eroare pentru istorie In

icircncheierea expozeului său diplomatul romacircn a declarat că orice act tinzacircnd să modifice

frontiera romacircno-ungară ar echivala cu distrugerea unei opere de justiţie şi ar avea un nou factor

de justiţie icircn această parte a Europei

Din notele icircntocmite de John Campbell secretarul delegaţiei americane pentru

Departamentul de Stat reieşea că argumentele prezentate de Gheorghe Tătărescu au fost

convingătoare nici unul din membrii Consiliului nu a fost icircndeajuns de convins de dreptatea

cererii ungare32 Declaraţia şefului diplomaţiei Bucureştilor a creat o atmosferă favorabilăbull tezei

romacircneşti

După cele două discursuri prezentate de Tătărescu şi Auer Comisia Politică şi teritorială

pentru Romacircnia a adoptat iarăşi la 5 septembrie chestiunea Transilvaniei Delegatul australian

Keith Officier a declarat că fără a sprijini cererea Ungariei nu putea adopta icircn totalitate punctul

de vedere al Romacircniei el a cerut celor patru miniştri de Externe să se icircntacirclnească pentru a

ajunge la o mai bună reglementare

Reprezentantul american Averell Harriman a sprijinit cu unele rezerve textul iniţial Cum

ceilalţi membrii ai Marilor Puteri nu au icircmpărtăşit acest punct de vedere s-a declarat şi el de

acord cu HM Gebb care clasificase discursul lui Tătărescu drept magistral3 şi a reamintii

că icircn Consiliul Miniştrilor de Externe nimeni nu a socotit că revendicările ungare trebuie luate

icircn seamă A mai remarcat că Transilvania este o entitate politică şi economică viabilă fapt

dovedit icircn ultimii 20 de ani4 La racircndul său generalul Georges Catroux a constatat că adaptarea

articolului 2 are o mare valoare morală şi au cerut o respingere a arbitrajului care fusese un

act de violenţă criminală A Bogomolov după ce a amintit caracterul imoral al arbitrajului aci

de violenţă impus cu forţa a declarat că URSS cum presupune că vor face şi celelalteMari

Puteri va vota icircn favoarea articolului care prevedea anularea Dictatului de la Viena0 Astfel la 5

septembrie 1946 icircn Sala Berlhelot a palatului Luxemburg Comisia Politică şi Teritorială pentru

Romacircnia a adoptat textul articolului 2 care stipula anularea Dictatului de la Viena

-^-ValeriuFtofiii-Dobrincscu Ion Pătroiu op cil p 66-33 Observator nr 13-1425 august 1946 p 11 34 Arh MAE fond 71 Conferinţa Păcii 1946 dos 80 f 230

Valeriu Florin Dobrinescu ion Pătroiu op cil p 67

- 12

Referitor la poziţia diferitelor delegaţii icircn legătură cu această chestiune Tătărescu ^

prezenta următoarele declaraţii domnul Harriman reprezentantul Statelor Unite declară că

sprîă articolul 2 astfel cum a fost icircntocmit şi aprobat de Conferinţa celor patru^ministrii de bull

externe icircnsă ţine să amintească totuşi că icircncă din septembrie 1945 guvernul american a

sugerat o modificare a frontierelor ungaro-romacircne spre a corespunde cu frontierele etnice

Propunerea americană nefiind acceptată de Consiliul Miniştrilor de Externe guvernul Statelor

Unite nu mai insistă asupra ei () Domnul J Masaryk subliniază temeinicia argumentelor

delegaţiei romacircne susţinacircnd că-trebuie să se menţină fruntarii le din 1938 cerute de unitatea

politică şi economică a Transilvaniei şi că prin urmare Transilvania trebuie să revină icircn

icircntregime statului romacircn ()bull Domnul general Catroux icircn numele Franţei spune că

soluţionarea ideală ar fi să coincidă graniţele etnice cu graniţele geografice dar aceasta cu

condiţiunea să nu distrugă unitatea politică şi economică a unui ţinut Reprezentantul URSS

condamnă arbitrajul de la Viena arătacircndu-i imoralitatea şi declară că Transilvania trebuie să

revină icircn icircntregime Romacircniei

icircn privinţa problemelor politice şi teritoriale conchidea Gheorghe Tătărescu au fost

discuţiuni mai cu seamă icircn ceea ce priveşte clauzele finale ale acestui tratat

La 10 septembrie 1946 Ton Gheorghe Maurei- asusţinut icircn faţa Comisiei Economice a

Conferinţei motivele pentru care Romacircnia era icircndreptăţită să ceara reducerea despăgubirilor de

răzbpjje care urma să le plătească __^

Multe articole referitoare la transferul de averi şi confiscări de bunuri cum au fost

articolele 25-31 şi care interesau Romacircnia nu au fost discutate icircn cadrul Conferinţei sau al

Comisiilor de specialitate Exprimacircndu-şi regretul că multe din propunerile romacircneşti nu au fost

acceptate ministrul de Externe sublinia că discuţiile acestei Conferinţe se finalizează nu cu

hotăracircri ci cu recomandări Hotăracircrile asupra tuturor recomandărilor şi chestiunilor

nesoluţionate vor fi adoptate de Conferinţa Celor Patru Mari care urmăreau să se icircntrunească la

New York la 25 octombrie 1946 După cum icircn general nu se revine asupra unei clauze

interesate icircn Tratatul de Pace decacirct cu condiţia unanimităţii celor patru-

Paralel cu delegaţia oficială a Romacircniei icircn timpul Conferinţei de la Paris s-a manifestat

deosebit de activ icircntr-un grup de diplomaţi oameni politici şi militari romacircni refugiaţi icircn

Occident care au icircncercat prin contacte directe cu cercurile politico-diplomatice din ţările

democrate prin scrisorii şi memorii să prezinte adevărata situaţie internaţională a Romacircniei de

la sfacircrşitul deceniului IV care a dus la alianţa ei cu Axa şi la angajarea icircn războiul contra URSS

N Ciachir op cit p 267

Ibiclcm p 352

13

să susţină interesele sale politice teritoriale şi militare icircn totalitatea lor să obţină modificarea şi

uşurarea clauzelor economice inclusiv a celor ce se refereau exclusiv la raporturile romacircno-

sovietice cu atacirct mai mult cu cacirct acestea erau cele mai mari şi cele mai grave Astfel icircn

Memoriul La Roumanie devant Conference de la Paix Observaicircions sur la Project de Trăite de

Paixavec la Roumame depus la Conferinţă la 6 august 1946 după ce făcea o incursiune icircn

situaţia internaţională a Romacircniei de la cucerirea independenţei de Stat pacircnă la 1946 se cerea

restabilirea independenţei ei politice şi economice retragerea trupelor străine de ocupaţie

lichidarea izolării economice şi icircncadrarea ei icircn circuitul internaţional De asemenea se solicita

stabilirea de către o Comisie internaţională a cuantumului plăţilor efectuate de Romacircnia icircn cadrul

despăgubirilor prevăzute de Convenţia de Armistiţiu pentru a evalua corespunzător sumele

restante icircn această chestiune şi a se icircnlătura secătuirea economiei ţării de către ocupantul sovielic

icircn virtutea unui document ce fusese semnat icircn numele Celor Trei Mari şi mai ales pentru a evita

icircnglobarea nedreaptă a Romacircniei şi desfiinţarea dreptului de decizie absolută a sovieticilor icircn I O

această problemă ca de altfel şi icircn altele referitoare la Romacircnia

Un alt memoriu La principale revendication de la Roumanie devant la Conference de Iu

paix - Frontiere Nord - Orientale de la Roumanie la Bessarabie et la Bukovine de Nord se

referea la graniţa romacircno-sovietică problemă foarte dificilă icircntrucacirct Cei Trei Mari o considerau

definitivă icircncă din Convenţia de Armistiţiu din1213 septembrie 1944 icircn jêniomi se

demonstra din punct de vedere etnic şi istoric caracterul romacircnesc al Basarabiei şi Bucovinei de

Nord cotropite de URSS icircn baza Pactului Ribbentrop - Molotov şi se protesta icircmpotriva

consfinţirii printr-un tratat internaţional a acestui rapt teritorial

Din fericire activitatea acestor personalităţi printre care Grigore Gafencu Nicolac

Dianu VV Tilea Constantin Vişoianu Grigore Niculescu - Buzeşti Alexandru Cretzianu nu

numai că a fost etichetată de către guvernul Groza drept trădătoare şi nefolositoare dar şi

folosită icircn represiunea partidelor democratice de opoziţie drept cap de acuzare

Iată cum erau caracterizaţi icircn ziarul Scacircnteia din li septembrie 1946 cunoscuţii

diplomaţi ai Romacircniei interbelice Grigore Gafencu Al Cretzianu Viorel Tilea C Vişoianu şi

Stelian Popescu de Silviu Brucan Misiţi fără patrie şi trădători40 Acţionacircnd paralel cu

delegaţia guvernamenlalacirc de regulă icircmpotrivă grupul de vechi politicieni şi foşti diplomaţi

romacircni alcătuit din VV Tilea Al Cretzianu Augustiii Popa Grigore Răuţ Emil Citirea N

Caranfil şi alţii au icircnaintat unor delegaţi la Conferinţa de Pace mai multe memorii printre care

-0 Ibidenu p 356

l Constantin Basarabia sub ocupaţii sovietică de la Stalinia Gorbaciov Editura Fiat Lux Bucureşti I994 p

106 40 Ş Rădulescu-Zoner D Buşe B Marinescupep-c p MlW

bull mdash - bull - ^ 4 mdash

amintim Romacircnia icircn faţa Conferinţei Păcii - la 6 august 1946 Observaţii cu privire la Proiectul fvamp[

de Tratat de Pace cu Romacircnia - la 9 octombrie 1946 precum şi unele note speciale şi scrisori

personale referitoare la diferite alte probleme ei au desfăşurat ta Paris o activitate memoralistică

şi publicistică după opiniile greşite ale autorităţilor procomuniste dăunătoare ţării au făcut

aprecieri nereale calomnioase la adresa realizărilor regimului democratic popular Mai mult

prin activitatea lor după aceleaşi surse ei ar fi icircngreunat munca reprezentanţilor legali ai

Romacircniei la conferinţă au contribuit laicircncordarea relaţiilor dintre ţările participante41

icircn pofida acestei activităţi (scriau ziarele vremii-)-- poziţia RomacircnieU-a bucurat de o largă

-] -bdquoMS nm-pripre internaţională Ziarele sovietice franceze engleze italiene etc au relatat pe şi calda apreciere icircnternaţiunaui ^ u u u

bull bull - bullgtbullmdashltbullmdash laquo i a

larg despre activitatea delegaţiei romacircne condusă de Ghcorghe Tătacircrescu mai multe dintre ele

remarcacircnd justeţea punctelor de vedere exprimate

Interesant de subliniat este că icircncă din data de 28 august 1946 Gheorghe Tătacircrescu se

adresat preşedintelui Comisiei Politice şi Teritoriale pentru Romacircnia şi solicita să se evite orice

contradicţie icircntre textul Proiectului şi Convenţia de Armistiţiu arătacircnd că delegaţia sa solicitase

icircn ziua anterioară schimbări minime de redactare delegaţia Romacircniei icircşi exprima profundul

regret şi via surprindere deoarece eliminarea diferenţelor icircntre textul Preambulului Proiectului şi

paragrafe preciza icircn Convenţia de Armistiţiu era morală şi nu putea ridica obiecţii

Se solicita de asemenea că starea de război cu Ungaria subliniată icircn articolul 8 să fie

Jiială icircn seamă icircn faza procedurală43 icircnl^jnicircaîn29__august 1946 AM Baranovski

icircnlocuitorul lui DZ Manuilski propunea ca articolul să fie adoptat fără dezbatere A intervenit

reprezentantul Australiei care a solicitat să fie audiată şi delegaţia maghiară supunacircndu-se la

vot propunerea a fost aprobată cu 8 voturi contra 4 Delegatul ucrainian a arătat că trebuie să fie

invitată şi delegaţia Romacircniei iar AE Bogomolov a subliniat că acest lucru este

necondiţionat44

Despre această reuniune Gheorghe Tătacircrescu informa la 29 august 1946 pe dr Petru

Groza precizacircnd că hotăracircrea fusese impusă de atitudinea anglo-americană favorabilă

Romacircniei care a cedat scrupuloasă icircn a menţine intactă hotăracircrea de a nu se accepta schimbarea

textului decacirct prin consimţămacircntul celor patru puteri41

A] lhidenip 161

Apud Teodor Cioflan Gheorghe Tătacircrescu şi Conferinţa de Pace ile la Paris (1946-1947) icircn Diplomaţie şi

diplomaţi romacircni coordonatori Gheorghe Buzaţii Valeriu Florin Dobrinescu Horia Dumitrescu voi II Editura

Pallas Focşani 2002 p 505-536 J^fkr4VtAErfend-3-licirc^ GeRfa-inţa-Păcti-l-^^dQsar nr 80-pound-69 Mlbidemf 178

bull Valeriu Florin Dobrinescu Ion Patroni op cit p 65

15 mdash- bull laquo -gt

Activitatea delegaţiei oficiale romacircne la Conferinţă a fost prezentată icircn două şedinţe ale

guvernului din 23 septembrie şi 19 octombrie 1946 După ce a prezentat componenţa consiliilor

şi responsabilii acestora din cadrul delegaţiei Gheorghe Tătărescu pornind de la ideea că

problema vitală care se aborda icircn Proiectul de Tratat era aceea a Transilvaniei a declarat

Accentul preocupărilor noastre a icircntregii acţiuni a căzut icircn primul racircnd pe tot ceea ce trebuia

să facem şi să pregătim pentru a cacircştiga rezultatele fericite icircn această problemă

Iată un rezumat succint al cererilor adresate Comisiunii

1 Comisiunea să hotărască a da urmare sugestiunii noastre privitoare la rectificarea

frontierei ungaro-romacircne icircn scopul de a alipi Ungariei zonele fi-ontierei cu majoritate

ungurească

2 Comisiunea să hotărască a invita cele două delegaţii să icircnceapă negocieri directe

privitoare la icircncheierea tratatelor speciale relative la protecţia drepturilor minorităţii ungare sub

graniţa Naţiunilor Unite şi asigurarea unei largi autonomii locale blocului etnic compact ungar

care trăieşte icircn partea de Est a Transilvaniei 3 icircn cazul cacircnd icircntr-un termen stabilit dinainte

cele două delegaţii nu vor putea sacadă de acord icircn ceea ce priveşte această propunere comună

noi ne vom permite să cerem domniilor voastre a binevoi să caute soluţia cea mai potrivită cu

justiţie şi echitare şi să o recomande spre a fi probată Consiliului Miniştrilor Afacerilor Străine

Suntem icircncredinţaţi că aceasta este calea care poateduce la reconcilierea definitivă icircntre ţările

noastre Transilvania de ieri ne-a separat dar cea de macircine icircn care toate popoarele se vor puica

bucura de libertăţile lor ne va uni47 icircn concluzie icircn ceea ce priveşte delegaţia noastră pot să vă

comunic că ea a produs o impresie profundă asupra icircntregii Comisiuni

Cacircnd icircntr-o delegaţie publică am spus icircn numele dumneavoastră - căutacircnd a găsi o

formulă plastică pentru politica noastră externă - accentua Gheorghe Tătărescu cacircnd am spus că

drumul la Cluj trece prin Moscova aceasta a icircnsemnat proiectat şi icircn lumina amănuntelor că

politica noastră externă trebuie să aibă ca bază colaborarea cu Uniunea Sovietică fiind numai

prin această colaborare icircn structura icircn care se găseşte astăzi eşichierul internaţional numai astfel

vom putea recupera Transilvania icircntreagă

Referitor la Preambul delegaţia romacircnă arată Gheorghe Tătărescu a cerut să se acorde

statul de cobeligeranţă Romacircniei tun mai cerut odată in ceea ce priveşte icircnceputul războiului

sacirc fie considerată Iu 24 august 1944 şi nu data armistiţiului am mai cerut să se pună de acord


Stenogramacirc~şeainiei Consiliului de Miniţiri din 23~STpreiiibi1g^4tnn vofrRmirfmkt in anticamera Conferinţei ltle

Pace de la Paris Documente coordonator Marin Radu Mocanu Arhivele Naţionale ale Romacircniei Bucureşti 1996

p 235-236 48

S Tătărescu-Negropontes op cit p 441 4poundmdash -

gtn 7 laquo Preambulului cu textul articolului 8 din Tratat icircn ceea ce priveşte participarea Romacircniei

la războiul icircmpotriva Ungariei n-am izbutit să obţinem satisfacţia pe toate aceste trei chestiuni

Z-^WsampspusCăs-a discutat nefavorabil icircn ţară de o parte din opinia noastră publică

această nesatisfacere icircncă o dată precizez că procesul nu este icircncheiat si că delegaţia guvernul

nostru va continua şi va persevera să obţină calitatea de cobeligeranţă pentru ţara Romacircnească

Nu trebuie uitat icircnsă un singur lucru - ceea ce uită o parte din opinia publică cacircnd judecă

rezultatul acesta pentru moment nesatisfacător - este pentru că nu eram numai noi icircn discuţie

Este-hine să luaţi la cunoştinţă că o bunaparte din clauzele icircnserate icircn tratatul pentru Romacircnia

figurează şi icircn tratatele de pace pentru Bulgaria Ungaria Finlanda Aceeaşi cerere a făcut-o şi

Bulgaria să i se acorde calitatea de cobeligeranţă Dar se vede că contează şi motivul stilistic şi

de aceea nu am obţinut satisfacţie pentru chestiune (despre) care Cei Mari icircntrebaţi au spus că asie o chestiune de amănunt

Tot icircn acest Preambul delegaţia neozeelandeză a ţinut să tacă declaraţie Fiindcă icircn acest

Preambul se prevede că cele 12 stateapoi 22 şi mai tacircrziu 21 se obligă să susţină cererea

Romacircniei de a intra icircn Organizaţia Naţiunilor Unite Neo- Zeelanda a ţinut să facă o declaraţie

pe care a prezentat-o şi la Ungaria că ea nu icircnţelege să fie legată deşi va semna Tratatul de

Pace de obligaţia de susţine Romacircnia de a intra icircn Societatea Naţiunilor Unite4 icircn legătură cu

articolul 3 care prevedea că Romacircnia va lua toate măsurile necesare pentru a asigura tuturor

persoanelor de sub jurisdicţia sa-farădêhij^demsăde sex de limbă şi de religie -__

folosirea drepturilor omului şi cultelor libertatea de opinie şi de icircntruniri noi am cerut să fie

scos acest articol ca inutil fiindcă avem principiile icircnscrise - pe de o parte - icircn Constituţia

noastră şi icircn legile dezvoltătoare ale ei şi - pe de altă parte - jiindeu declarăm că icircnţelegem să

adoptăm toate principiile Cartei Naţiunilor Unite

De menţionat conţinutul articolului 789 la care Glieorghe Tătărescu face referire Laart

7 unde se prevedea că Romacircnia se angajează să recunoască pe deplin tratatele de pace

icircncheiate cu Italia Ungaria Bulgaria şi Finlanda şi acordurile sau angajamentele care au fost sau

vor fi icircncheiate de Puterile Aliate şi Asociate icircn ceea ce priveşte Austria fosta Germanie şi

Japonia pentru restaurarea păcii delegaţia romacircnă a cerul să se fixeze icircn această chestiune

principiul reciprocităţii ca şi aceste state să fie obligate să recunoască Tratatul de Pace icircncleiat

cu Romacircnia S-a răspuns că acest lucru se icircnţelege de la sine La art 8 unde se vorbea de starea

de război dintre Romacircnia şi Ungaria va icircnceta la intrarea icircn vigoare a prezentului tratat de pace

ca şi tratatului de pace dintre Uniunea Sovietelor Anglia Statelor Unite Australia RepubLica

Socialistă Sovietică Bielorusia Canada Cehoslovacia India Noua Zeelanda Republica

Ihidem p 443

17

sovietică Ucraina Africa de Sud şi Yugoslavia pe de o parte şi Ungaria pe de cealaltă parte n-

am avut observaţiuni de l e u 0 La art 9 unde se formulează că Romacircnia se angajează să

accepte toate acordurile care au fost sau vor fi icircncheiate pentru lichidarea Societăţii Naţiunii

Unite şi Curţii Permanente de Justiţie delegaţia Australiei care a fost bogată icircn amendamente

a vrut să propună şi la acest articol un amendament prin care să oblige Romacircnia să primească de

pe acum toate obligaţiunile care se vor impune prin faptul intrării sale icircn Societatea Naţiunilor

Unite amendament care icircn fond era incompatibil cu suveranitatea naţională a oricărei naţiuni

care face parte din această organizaţie internaţională pentru că un stat odată ce a intrat icircn

această organizaţie a Naţiunilor Unite ipso facto se obligă să respecte toate obligaţiunile sale

faţă de această organizaţie internaţională Era prin urmare ridicol să se admită un asemenea

amendament şi el a fost evident respins

La art 10 unde se prevedea

1) Fiecare Naţiune Unită sau Asociată va notifica Romacircniei un răgaz de 6 luni de la

intrarea icircn vigoare a prezentului tratat de pace care vor fi tratatele bilaterale dinainte de război pe

care doresc să le menţină sau să le reicircnnoiască

Orice stipulaţie neconformă actualelor tratate va fi suprimată din tratatul menţionai mai

sus bull

2)Toate tratatele nenotificale vor fi icircnregistrate la Secretariatul Naţiunilor Unite icircn

conformitate cu art 2 din Carta Naţiunilor Unite

3) Toate tratatele nenotificate astfel trebuie să fie considerate ca abrogate Bucureştii

prezentacircnd un amendament foarte judicios prin care să arătăm că unele din aceste convenţiuni

sunt deja expirate altele sunt icircn curs de executare altele au o durată de 10 pacircnă la 15 ani şi altele

nici nu au icircnceput să funcţioneze

Discuţiuni au fost icircn ceea ce priveşte conţinutul art 35 care prevedea icircntre altele că icircn

timpul unei perioade care nu va depăşi 18 luni de la intrarea tratatelor icircn vigoare şefii misiunilor

diplomatice icircn Bucureşti vor prezenta Puterilor Aliate şi Asociate rezultatele s-a prezentat un

amendament de delegaţia australiană privitor la icircnfiinţarea unui tribunal extraordinar de

executare a clauzelor tratatelor de supraveghere a lor icircntreaga comisiune a fost icircmpotriva

amendamentului -

La art 36 delegaţia australiană a prezentat un amendament icircn legătură tot cu acest

tribunal extraordinar de supraveghere a Tratatului de pace şi de data aceasta amendamentul a

fost respins

4-pound

Ibidem p 447

La 25 octombrie 1946 s-a deschis la New York a doua sesiune a Organizaţiei Naţiunilor -ffypy

JJnite Concomitent cu Conferinţa Miniştrilor de externe ai celor Patru Mari Puteri (URSS SUA

Ânglia Franţa) Deci reuniunea care a decis asupra tuturor modificărilor sau clauzelordefinitive

ale Tratatelor de Pace cu Italia Romacircnia Ungaria Finlanda nu a fost prezent nici un

reprezentant din partea celorlalte state Aliate sau Asociate şi nici nu a invitat pe reprezentanţii

statelor direct interesate la semnarea tratatelor Romacircnia a trimis ca observator pe Richard

Frasanovici ambasador la Londra icircn acelaşi timp la 28 octombrie 1946 a adresat Conferinţei

memoriul mtihatOhserwţiilegiivernuluLr-omacircn privitoare la Proiectul de Tratat de Pace cu

Romacircnia5 icircn care icircşi exprima regretul pentru nerecunoaşlerea calităţii de cobeligeranţă icircn

lupta icircmpotriva Germaniei hitleriste De asemenea ea se pronunţa icircmpotriva art 3A privitor la

protecţiunea elementului evreiesc icircn Romacircnia articol pe care icircl considera inutil respectacircnd

articolele3 şi 4 dar şi vexatoriu Se cerea reducerea compensaţiilor pentru daunele pricinuite

Naţiunilor Unite la 13 icircn loc de 75 (articolul 24 şi 24 bis) icircnlăturarea clauzei din articolul 27

clin Proiect privind suprimarea creanţelor Romacircniei faţă de Germania icircn timp ce creanţele

acesteia faţă de Romacircnia se menţineau revenind icircnsă URSS-ului Cu alte cuvinte - se arăta icircn

Memoriu - Romacircnia - după ce a exportat mărfuri a căror contravaloare reprezintă tocmai

soldul său activ icircn clearing (56milioane de mărci creanţele germane) - susceptibil de a acoperi

cheltuielile sale - ar fi obligată icircn urma anulării creanţelor sale faţă de Germania să exporte a

~dmwLQară icircn vederea lichidării aceloraşi datorii Faptul ar avea drept rezultat ca o parte a _ _

reparaţiilor datorate URSS de către Germania (trei puncte) va fi plătită icircn realitate nu de

Germania ci de Romacircnia Avacircnd icircn vedere interesele Celor Trei Puteri icircn primul Racircnd ale

URSS care devenea beneficiarul direct din această impunere nedreaptă şi spoliatoare Romacircniei

clauza s-a menţinut devenind articolul 28 aliniat 4 icircn următoarele formulare uRomănia renunţă

icircn numele său şi icircn numele cetăţenilor săi la orice pretenţiuni icircmpotriva Germaniei şi a

cetăţenilor germani pendinte la 8 mai 1945 cu excepţiunea pretenţiunilor rezultacircnd din

contracte şi obligaţiuni anterioare datei de 1 septembrie 1939 precum şi din drepturi dobacircndite

icircnainte de aceeaşi dată Această renunţare va fi considerată ca icircnglobacircnd creanţele toate

pretenţiile interguvernamentale icircn legătură cu aranjamente icircncheiate icircn cursul războiului

precum şi toate pretenţiunile cu privire la pierderi sau daune ivite icircn timpul războiului52

bullbullbullbullbullbullbull La 1 februarie 1947 a avirt loc şedinţa guvernului romacircn icircn cadrul căreia s-a hotăracirct bullbullbull

semnarea Tratatului de Pace după ce ministrul de Externe a prezentat o informare despre

rezultatele infructuoase ale intervenţiei pe lacircngă Conferinţa Miniştrilor de Externe de la New

^ Valeriu Florin Dobrinescu Romacircnia şi organizarea postbelică a lumii (1945-1947) p 180

^ Şl Lache Gh Ţuţui op cit p 293

19

York (4 noiembrie - 11 decembrie 1946) Astfel la 10 februarie 1947 delegaţia romacircnă condusă - ----bull-J-ISrflSicircicircriiţSicirc bull bull

de Gheorghe Tătărescu a semnat la Quai dOrsay icircn Sala Orologiului textul Tratatului de Pace

cu Puterile Aliate şi Asociate URSS Marea Britanie SUA Bielorusia Canada Cehoslovacia

India Australia Noua Zeelandă Ucraina şi Uniunea Sud Africană Vlad Georgescu aprecia că

Anglia şi SUA semnacircnd Tratatul de Pace cu Romacircnia au dat gir de legitimitate alegerilor din

noiembrie 1946 despre care singure declaraseră că nu erau reprezentative

Tratatul de Pace avea 40 de articole şi era icircmpărţit icircn 8 părţi 1 Frontiere 2 Clauze

Politice 3 Clauze militare navale şi aeriene 4 Retragerea forţelor Aliate 5 Reparaţiuni şi

restituiri 6 Clauze economice 7 Clauză relativă la Dunăre 8 Clauze finale Partea icircntacirci

delimita graniţele Romacircniei icircn cuprinsul a două articole Frontierele Romacircniei vor fi cele

care erau icircn fiinţă la 1 ianuarie 1941 cu excepţia frontierei romacircno-ungare care este definitivă icircn

articolul 2 al Tratatului de faţă Acordul sovieto - romacircn din 28 iunie 1940 şi cu Acordul sovielo

- cehoslovac din 29 iunie 1945 Articolul 2 stipula următoarele Hotăracircrile sentinţei lthgt la

Viena din 30 august 1940 sunt decurate nule si neavenite Frontiera dintre Romacircnia si Ungaria

este restabilita prin articolul de astfel cum exista la 1 ianuarie 1938 Tratatul confirma

pierderile teritoriale ale Romacircniei din anul 1940 cu excepţia Transilvaniei de nord lovind icircn

opera icircnfăptuită cu mari sacrificii icircn 1918 Prin aceasta remarca lC Drăgan Tratatul

consfinţea dictatul Ribbentrop-Molotov care a permis Rusiei Sovietice să anexeze o serie de

teritorii şi de ţări Articolele 3 -6 (partea adoua secţiunea 1) se refereau la obligaţia

Romacircniei de a asigura deplina libertate icircn drepturi a tuturor cetăţenilor fără deosebire de rasă

sex sau religie de a elibera toate persoanele arestate pentru activitatea icircn favoarea Naţiunilor

Unite de a abroga orice legislaţie discriminatorie de a dizolva organizaţiile de tip fascist de a

lua toate măsurile pentru arestarea şi judecarea persoanelor acuzate de a fi comis crime ele

război şi crime contra păcii şi umanităţii Toate erau reluate din Convenţia de Armistiţiu iar

Romacircnia fusese silită de Comisia Aliată de Control (sovietică) să icircndeplinească icircn mare parte

aceste condiţii

icircn categoria clauzelor politice intră şi obligaţia Romacircniei să recunoască deplina valm iv

a tratatelor de Pace cu Italia Bulgaria Ungaria şi Finlanda precum şi a altor acorduri sau

aranjamente care au fost sau vor fi icircntocmite de Puterile Aliate şi Asociate cu privire la Austria

Germania şi Japonia in vederea restabilirii păcii (art 7) şi să accepte toate aranjamentele ci re

au fost sau ar putea fi icircncheiate pentru lichidarea Societăţii Naţiunilor Unite şi a Curţii

Permanente de Justiţie Internaţională (art9) Art 11 stabilea efectivele forţelor militare a le

Rornacircrrrei limitate strict la cerinţee mdatorirUor-cu-caracter-hitern şi de apărare locală a

frontierelor Personalul militar care depăşea efectivele icircngăduite prin articolul 11 urma să fie

licenţiat in termen de 6 luni de la intrarea icircn vigoare a Tratatului de Pace articolul 12 De-ci

i 2SL

ruşii puteau acum oficial să lichideze ofiţerii de carieră mai ales pe cei care au Tăcut campania

din răsărit53 bull _bdquo bdquo laquobdquo

bull cpoundpriVe^Sraget^---foFtdorlaquoliate din Romacircniaaceastatrebuia să se producă icircn

termen de 90 de zile de la intrarea icircn vigoare a tratatului de faţă Uniunea Sovietică rezervacircndu-şi

dreptul de a păstra pe teritoriul romacircn forţele armate care i-ar putea fi necesare pentru menţinerea liniilor de comunicaţii ale armatei sovietice cu zona sovietică de ocupaţie icircn Austria Pentru

URSS a fost modalitatea de a obţine amacircnarea sine die a retragerii trupelor sale de pe teritoriul

Romacircniei Chiar după-retragerea trupelor sovietice din Austria (-4 955) acestea au pontinuat să

rămacircnă icircn Romacircnia pacircnă icircn anul 1958

icircn clauzele finale se stipula că pe o perioadă ce nu va depăşi 18 luni de la intrarea icircn

vigoare a Tratatului Şefii misiunilor diplomatice din Bucureşti ale URSS SUA şi Angliei vor

reprezenta Puterile Aliate şi Asociate pentru a trata cu guvernul romacircn icircn toate chestiunile

relative la executarea grabnică şi eficace a Tratatului de faţă icircn litera şi spiritul lui(art 37)

Ilustrativ pentru efortul Romacircniei icircn aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi pentru

caracterul nedrept şi icircmpovărător al clauzelor economice ale Tratatului de Pace este un material

documentar icircntocmit icircn septembrie 1947 de Ministerul de finanţe privind cheltuielile şi plăţile

efectuate de Romacircnia icircn contul Convenţiei pentru perioada 1 septembrie 1944-31 martie 1947

Totalulbullsumelor puse la dispoziţie de către ministerul de Finanţe pentru executarea Armistiţiului

de la 1 septembrie 1944 pacircnă ja 31 martie 1947 se ridica la 70426 miliarde plus 785 miliarde lei

plătiţi icircn numerar^

După ce Romacircnia făcuse un efort economic de peste 15 miliarde de dolari pentru

executarea Convenţiei de Armistiţiu impunerea prin Tratatul de Pace Ia restituiri şi despăgubiri

imense placirctibile icircn decurs de 8 ani de la 1 septembrie 1944 fără a se specifica ceea ce plătise

deja era de natură să asigure icircn continuare o bază legală pentru abuzurile şi jaful economic pe

care Moscova le practica din momentul ocupării ţării noastre de către trupele sovietice Prin

iscălirea Tratatului de Pace cu Romacircnia sovieticii şi-au consfinţit ocupaţia asupra teritoriilor

romacircneşti răpite sub ameninţarea cu forţa icircn iunie 1940 iar trupele lor şi oamenii lui Teobari

Georgescu desfăşoară acţiunea de subjugare a Romacircniei0

Ceremonia semnării Tratatului de Pace cu Romacircnia care a avut loc la 10 februarie 1947

orele 1510 s-a efectuat sub preşedinţia şefului Quai dOrsay - ului G Bidault icircn prezidiu se

mai aflau Bogomolov Caffery şi Duff Cooper icircn faţă se aflau patru scaune goale La ora 1520 a

-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363

^ V Frunză Istoria stal intimului in Romacircnia Editura Humanitas Bucureşti 1990 p 103

21

venit racircndul delegaţiei romacircne urmacircnd celei italiene trei minute mei tacircrziu şedinţa a fosl

ridicată56 Guvernul romacircn după unele documente britanice s-a arătat mulţumit de modul

cum s-a soluţionat problema Transilvaniei şi icircşi lua angajamentul de a intra icircn negocieri cu

statele interesate pentru a adapta clauzele tratatului la situaţia prezentă a tării Raporturile

romacircno-ungaro au continuat să stea icircn atenţia oficialilor francezi din Romacircnia Paul Boncour

constata la 23 februarie 1947 un curs mai bine decacirct binevoitor al politicii guvernului dr Petru

Groza faţă deminoritatea maghiară din Transilvania ceea ce a determinat UPM să adere la

Blocul Partidelor Democratice Cu toate acestea minoritarii refuzau să se exprime icircn limba

romacircna - constată Paul Boncour

Tratatul de Pace cu Romacircnia mai consfinţea situaţia profund nedreaptă instituită prin

Convenţia de Armistiţiu din 1213 septembrie 1944 care conţinea icircn privinţa frontierei de răsăril

a Romacircniei o formulare aproape identică Era desigur o flagrantă inexactitate pentru că prin

nota din 28 iunie 1940 guvernul Romacircniei a subliniat că a fost silit prin ameninţarea cu folosire

a forţei să accepte numai condiţiile de evacuare impuse de URSS deci o situaţie de fapt la

momentul dat fără a se Ti referit la acceptarea de boi frontiere icircntre cele două ţări şi fără a se licirc

icircncheiat un acord icircn această privinţă

Intuind efectul negativ pe care prevederile referitoare la frontiera de răsărit a ţării şi

neacordarea statutului de cobeligaranţă le vor avea asupra stării de spirit a romacircnilor Grigore

Gafencu atrăgeXîţhlţhi^riloŢjde Externe ai Marilor Puteri prin documentul Observaţiini

asupra Tratatului de Pace cu Romacircnia care le era remis la 7 octombrie 1946 Cacircnd va hui la

cunoştinţă de Tratat icircn ansamblul său poporul romacircn nu va găsi alte motive pentru a se

bucura El va constata cu regret că tratatul care i-afost aplicat depăşeşte icircn severitate pe acela

rezervat altor state icircnvinse şi că nimic mi-l poate pune la adăpostul ameninţărilor care apasă

asupra independenţei sale ameninţări care le-au scos deja odată de pe drumul normal al

politicii sale0 bull

Răşluiri de teritorii romacircneşti aveau să fie făcute de Uniunea Sovietfcă şi după Conferinţa

de Pace de la Paris din 1946-1947 Astfel prin Convenţia de la Belgrad din 1948 URSS a reuşii

să scoată de sub regimul internaţional braţul Chilia (rămacircnacircnd internaţionalizat numai braţul

Sulina care curgea exclusiv pe teritoriulromacircnesc icircncacirct accesul din Marea Neagră icircn braţul

Chilia precum şi icircn porţiunea insulelor unde frontiera părăseşte canalul navigabil urmacircnd

b Teodor Ciofian op ci p 507

-iJ-Mhm bull bull = mdash

58 N Ciobanii Conferinţa ele Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie 1946) icircn Diplomaţie şi diplomaţi roimriii

coordonatori Gheorghe Buzaţii Valeriu Florin Dobrinescu Horia Dumitrescu voi I Editura DMPress Focş ni

2001 p 358-371 22

canalele secundare se putea face doar cu aprobarea sovieticilor Mai mult decacirct atacirct la 4

februarie 1948 guvernul romacircn semna un Protocol la Moscova care completa Tratatul de pace

semnat la Paris Potrivit Protocolului Insula Şerpilor situată icircn Marea Neagră la răsărit de

Gurile Dunării intră icircn cadrul URSS Situată la 21 de mile de ţărmul Romacircniei Insula Şerpilor

a fost totdeauna pămacircnt romacircnesc deci şi după icircncheierea Tratatului de Pace de la Paris din 10

februarie 1947 Cu toate acestea icircn Procesul-Verbal icircncheiat la 23 august 1948 se afirmă că

Insula Şerpilor a fost icircnapoiată URSS pentru că icircn trecui a aparţinut ruşilordeg

V Frunză op cit p 344

23

SEMNAREA TRATATULUI DE PACE CU ROMAcircNIA

(10 FEBRUARIE 1947)

Odată definitivat tratatul de pace guvernul de la Bucureşti a hotăracirct să-1 semneze icircn

pofida nerecunoaşterii cobeligeranţei a caracterului nejust sau exagerat al multor articole

Tratatul de pace a fost dat publicităţii mai icircntacirci la Washington l a 7 ianuarie 1947 iar la 20

ianuarie a fost semnat la Departamentul de Stat de JF Byrnes Pentru a simboliza unitatea de

vederi a partidelor politice - democrat şi republican - la semnare au asistat şi senatorii

Vandenberg şi Connolly

La 24 ianuarie 1947 JP Rnnrrmrj^prpyentantiil Franţei la Bucureşti a remis primului

ministru invitaţia guvernului său pentru care urma să semneze Tratatul de Pace La 29 ianuarie

el a fost semnat de Molotov iarja 4 februarie si de şeful Foreign Office-ului Bevin

Prin decretul regal nr 129 din 30ianuarie 1947 Gheorghe TJtăxegcurAticepa^şediHte al

Consiliului de Miniştri ministrul Afacerilor Străine şi ministrul Finanţelor ad-interim Lucrcli u v _ _ _ - mdash - bull

Pătrăşcanu ministrul justiţiei Ştefan Voitec ministrul educaţiei naţionale şi generalul Dumilru mdash - mdash l ~ J- mdash

Dămăceanu subsecretar de stal la Departamentul Războiului erau numiţi plenipotenţiari penlru

X semna la Paris Ja 10 februarjel947 Tratatul de Pace icircntre Romacircnia pe de o parte^ şi Uniunea

Republicilor^Sovietice Socialiste Redatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Statele

Unite alej^mericnÂustralia RepubUca Sovietic Socialistă a Biejorusiei Canada Cehoslovacia

Jndia Noua Zeelandă Republica Sovietică Socialistă a Ucrainei şTUniunea Sud-Africană pe de altă parte ca Puteri Aliate şi Asociate

La 1 februăTTe 1947 guvernul a hotăracirct ca el sa fie semnat Tratatul spunea primul

ministru aşa cum este cu părţile lui luminoase şi cu părţile lunicircricircrbroasecte7este un act care trebuie

acceptat El pune capăt unui trecut nenorocit şi deschide un drum spre lumină60

In guvern ministrul Afacerilor Străine a făcut o expunere asupra lui Gheorghe Tătărescu

a repetat cele susţinute icircn faţa Comisiei pentru politica externă a parlamentului cacircnd a explicat

amănunţit pasaj cu pasaj tratatul La sfacircrşitul discursului guvernul s-a declarat de acord cu

opiniile şefului delegaţiei romacircne

După aprecierea corespondentului Agenţiei Reuter din Bucureşti comentariul cel ni ai

des auzit era că termenii tratatului sunt severi

La 3 februarie 1947 delegaţia romacircnă la componenţa căreia s-au adăugat miniştrii-

plenipotenţiari E Ciuntii şi E Filotti a plecat cu trenul spre Paris icircnainte de plecare Gheorglie

TătărescTTicircacea presei următoarea declaraţie Tratatuhje Pace ce-1 voi semna-la-

Şt Lache Gh Ţuţui op cit p 191

-24-

Paris este icircn acelaşi timp un icircnceput şi un sfacircrşit Acest tratat este icircncheierea celui niai dureros

capitol al istoriei noastre contemporane []bull El cuprinde şi cacircteva clauze foarte grele şi cacircteva Hfcl rmdash | mdash - mdash

clauze injust de grele

La 6 februarie 1947 delegaţia Romacircniei care trebuia să semneze tratatul a ajuns la Paris

era icircnsoţită şi de reprezentanţii Romacircniei icircn Elveţia (Gaston Beuve) Anglia (R Franasovici) şi

ParisTs Stoilov)

In declaraţia oficială a delegaţiei din 8 februarie 1947 se arăta icircntre altele semnacircnd

Tratatul impus de Puterile Aliate şi Asociate Romacircnia sigură prin reprezentanţii sai ca va

depune toate sforţările pentru a executa obligaţiile ce-i revin se sublinia icircn continuare că unele

obligaţii erau excesive altele nedrepte şi cacircteva imprecise sau contradictorii icircn finalul

observaţiunilor Romacircnia icircşi lua angajamentul să contribuie la organizarea păcii şi colaborării

internaţionale bull

Ceremonia semnării tratatului a avut loc la 10 februarie 1947 după-amiază G Bidault

ministrul de externe al Franţei a urat bun venit delegaţiilor aliate şi şi-a exprimat dorinţa ca icircn

curacircnd să fie admisă icircn concertul internaţional naţiunile ai căror icircmputerniciţi semnează

tratatele

La ora 1510 Duparc secretarul Conferintf a rilat delegaţia romacircnă icircn Sala -mdash

Orologiului de la Quai dOrsay unde prezida Bidault icircn prezidiu se mai aflau Bogomolov

C^fepoundy_îJluifXo^p_e^ icircn faţa se aflau patru scaune goale La ora 1520 a venit racircndul delegaţiei _

romacircopoundUrei minute mai tacircrziu şedinţa a fost ridicată

I Tratatul de pace cu Romacircnia purta următoarele semnături ale Puterilor Aliate şi Asociate

icircn ordinea icircn care se aflau pe document V Molotov şi A Bogomolov (URSS) E Bevinşi D

Oooper (Anglia) John A Beasley (Australia) K Kiselev (Bielorusia) George P Vainer

(Canada) Jan Masaryk şi Vlado Clementis (Cehoslovacia) S Rungannadhan (India) JJ Iordan

(Noua Zeelandă) I Senin (Ucraina) WG Parminster (Uniunea Sud-Africană) Din partea

Romacircniei Tratatul de Pace a fost semnat de Gheorghe Tătărescu Lucreţiu Pătrăşcanu Ştefan

Voitec şi Dumitru Dămăceanu Statele Unite semnaseră tratatul la 20 ianuarie 1947

Tratatul de Pace cu Romacircnia era compus djiLOpl_părţi şi şase anexe Partea I - Frontierele

articolele 12 Partea a Il-a - Clauze politice Secţiunea 1 articolele 3 4 5 6 Secţiunea aIII-a

articolele 7 8 9 şi 10 Partea a IlI-a - Clauze militare navale şi aeriene Secţiunea 1 articolele

11 12 13 14 15 16 17 18 19 Secţiunea a 11-a articolul 20 Pîrtsa-ajyâ^ Retragerea

forţelor aliate - articolul 21 Partea a V-a - Rep_araţijşi restituiri - articolele 22 23 Partea aV T-a

- CJgijzamp-laquoeefKJmice_ articolele 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Partea a Vll-a -

Clauze relative la Dunăre - articolul 36 Partea a VlULa -Clauze finale - articolele 37 38 35 -40

Lista ajieêj^LXiiprindea Anexa I - Harta frontierelor romacircne Anexa II - Definiţia instrucţiei

25

militare terestre aeriene şi navale Anexa III - QfifiaiâşUij5tajBaţgrialului de război Anexa IV

- Dispoziţiuni speciale relative la anumite feluri de bunuri A Proprietatea industrială literară şi

artistică B Asigurări Anexa V - Contacte prescripţie şi efecte de comerţ Anexa VI - Tribunale

de Prize şi sentinţe

Deşi au fost recunoscute jertfele poporului romacircn icircn războiul antihitlerist ţării nu i s-a

acceptat cobeligeranţa Romacircnia a obţinut numai recunoaşterea că a participat activ la războiul

icircmpotriva Germaniei s-a constituit anularea arbitrajului de la Viena şi s-au recunoscjit

drepturi le Romacircniei asupra Transilvaniei angajamentul Puterilor Aliate şi Asociate de a sprij i n i

cererea ţării de a deveni membrii a O NI II

Principalele clauze ale tratatului erau cele economice deosebit de grele Situaţia

icircndeplinirii obligaţiunilor asumate de romacircnia la 12 februarie 1947 de prezenta astfel 1

icircntreţinerea trupelor sovietice costa 1S-20 milioane de dolari pe trimestru 72-80 milioane de

dolari pe an 2 totalitatea despăgubirilor adică 300 milioane de dolari din care se considera de

către Moscova că pacircnă la sejrmjajpound_Sxa_Rjjacirc^

septembrie 1952 icircn fiecare an plătindu-se cacircte 35jTuluaa3ig_dalari 3 reiiiţejrajâJajir^turi^

200 milioanedej3oIari_ş_4^^

neexplicate - 50 milioane dolarimdash

icircn total sarcinile economice prevăzute icircn Tratatul de Pace cu Romacircnia se ridicau la

uriaşa sumă^djsjjîiliarde dolari icircn 1947 capacitatea de export a ţării reprezenta numai 15 din

cea a anului 1938 Ca şă-şi onoreze fără nici o modificare sau fără nici un sprijin extern

sarcinile economice Romacircniei icirci trebuiau după părerea specialiştilor 25 de ani timp icircn care

orice progres ar fi fost afectat iar consecinţele de natură socială ar fi fost incalculabile

Ministrul de externe britanic Bevin a trimis mesaje de bunăvoinţă statelor care au

semnat tjraMejede_pace Semnarea acestorTrăfite spunea el pune capăt unuia din spectacolele

acestui război şi icircn astfel de situaţii este bine să privim icircnainte Fiecare dintre noi icircn propria

noastră ţară are icircn faţă o mulţime de probleme urgente de ordin individual local şi naţional Noi

ştim că aceste probleme nu sunt uşor de soluţionat După semnare s-au icircnaintat lui Bidault note

de protest Astfel Bulgaria se placircngea că nu i s-a recunoscut calitatea de cobeligeranţa şi accesul

la Marea Egee Conform Agenţiei France Presse Romacircnia deşi a declarat că va executa

clauzele s-a arătat nemulţumită de faptul că este lipsită de creanţele asupra Germaniei

Delegaţia romacircnă care a semnat Tratatul de Pacecu Puterile Aliate _sect]_ Asociate s-a

icircntors la 20 februarie 1947 la Bucureşti

Tratatul de pace mire Romacircnia şi Puterile Aliate şi Asociate semnat la Paris la 10 februarie 1947 Bucureşti

1947

Xajriarnentul britanic a luaUrj_gUsjî^TraţatLil de Pace cu Romacircnia la 28 martie 1947 şi 1-

a ratificat laTdmicirca-lecgaTTnCamera Comunelor la 30 martie 1947 ministrul de stat Hector

Mc Meii declara că guvernul său consideră despăgubirile prea ridicate Anglia a ratificat Tratatul

de Pace cu Romacircnia la 30 aprilie 1947 fiind prima dintre marile puteri care a făcut acest lucru

atunci s-a primit consimţămacircntul Comisiei Regale Britanice

Diplomaţia Bucureştiului se gacircndea la apropiata ratificare a Tratatului de Pace şi la

icircncheierea misiunii Comisiei Aliate de Control Aceste chestiuni aveau să pună unele probleme

noi Romacircniei icircntr-un memoriu din 1947 Gheorghe ŢătărescjpoundC^nşţaţa_că guvernul a icircnregistrat

succese ce irnpoţjl t P g 5 A i t p dpniri mi nm de hună credinţă dar că el nujjûşjL^să-irfacB-

creditul ţării pej^ţfip g^t^rne rămacircnea ca o problemă vitală ce trebuia soluţionată icircn viitor

refacerea icircncrederii icircn Romacircnia a forţelor financiare ale strainătăţii2 Optica aceasta nu putea fi

calificată drept o schimbare fundamentală a politicii externe a Romacircniei icircntr-un alt memoriu ff-1 bull -s

clin mai 1947 prezentat Blocului Partidelor Democratice şi reprezentanţilor Statelor Unite ale

Americii Frantei_sJ_Marii Britanii Gheorghe Tătărescu propunea să se apeleze la un icircmprumut

de 600 milioane dolari drept singurul mijloc de a ieşi din haosul economic şi financiar icircn care se

găsea ţara_3

Biroul Politic al PCR a icircnsărcinat grupul parlamentar să pregătească icircn Adunarea

Deputaţilor ratificarea Tratatului de Pace In şedinţa sa din 23 august 19471__Adunarea

Deputaţilor aaprobaţ icircn unanimitate 224 voturi Legea privind ratificarea Tratatului de pace

icircntre Romacircnia şi Puterile Aliate şi Asociate - guvernul era autorizat să ratifice şi să impuTiă

executarea tratatului Cu acel prilej Gheorghe Tătăr__s_m_ arăta Este icircn primul racircnd injust

Preambulul tratatului care nu acordă Romacircniei calitatea de cobeligeranţă Romacircnia este o ţară

icircnvinsă icircn războiul purtat icircmpotriva Uniunii Sovietice şi a naţiunilor Unilq^dar Romacircnia este şi o

tară victorioasă icircnj^bojuLimpotriva Germaniei hitleriste participacircnd activ icircn ultima fază a

acestui război la victoria finală64 Tratatul continua Gheorghe Tătărescu conţine multe clauze

grele şi multe injuste [] El nu poate fi acceptat decacirct icircn bloc sau nu poatefi respins decacirct icircn

bloc5

P^rênţajtţ[Muturor grupărilor politice ce constituiau Adunarea DepujaXilor--fr-ati

pronunţat icircn unanimitate pentmj3ţificjie_SacircMa 29 august 1947 tratatul a fost ratificat şi ltie

Ion Alexandrescu Economia Romacircniei in primii ani postbelici (1945-1947) Editura Ştiinţifica şi Enciclopedică

Bucureşti 1986 p 235-236

T Nedeianu Proclamarea Republicii Populare Romacircne icircn Analele Universităţii Bucureşti Istorie XXII 1

1971 p 82 ~ - _

Ion Enescu op citp 461 65 Scacircnteia din 27 august 1947

27

către Prezidiul Sovietului Suprem al UjţSS act prirl care se icircncheia această dificilă şi

complicată probleţiacirc internaţională iar la 15 septembrie odată cu depunereainstrumentelor de

ratificare la MqtradeaJgj s icirc t rarp-a wvftrniilni sovietic Tratatul _de Pace cu Romacircnia a intrat icircn

vigoare Holman reprezentantul Angliei la Bucureşti icircşi manifesta satisfacţia faţă deapTobarea

Tratatuluide Pace de către Adunarea Deputaţilor

Imediat după intrarea icircn vigoare a tratatului Romacircnia a luat cele mai bune măsuri

operative pentru aplicarea clauzelor lui La26 septembrie guvernul pe baza raportului primului

ministru a decis icircnfiinţarea pe lacircngă Preşedinţie a unei Comisiuni Ministeriale pentru

Executarea Tratatului de Pace Ea era compusă din vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi

ministrul afacerilor străine icircn calitate de preşedinte şi miniştrii industriei şi comerţului

finanţelor iustitieLapărării naţionale minelor şi petrolului comisarul generajcu grad de

subsecretar de stat fost preşedinte al GomisiunHjojTTacircne_dpoundJegătur-acirc-cu ComisiaÂliată de

Control icircn calitate de membri

Comisia avea la 29 septembrie următoarea componenţă Gheorghe TătăYescu

(preşedinte) Gheorghe Gheorghiu-Dej Teohari Georgescu Lucrjeţiu Pătrăşcanu A Alexandrini

Lascăr Mihail Tudor lonescu Emil Bodnăraş şi Si miop Oeriu Principalele ei atribuţii erau

elaborarea normelor şi caracterul general şi special cu privire la executarea tratatului pregătirea

şicoordonarea lucrărilor ce urmau să se efectueze repartizarea pe departamente după natura lor

a obligaţiilor interpretarea clauzelor tratatului sub raportul sensului şi icircntinderii lor autorizarea

departamentelor de a icircncheia convenţiile şi angajamentele necesar||executării obligaţiunilor r^~ bull ^ - mdash ^

Deciziile comisiurtti bdquoerau obligatorii pentru toate departamentele şi instituţiile publice

pentru buna funcţionare a sa urmacircnd să se creeze Oficii pentru aplicarea tratatului icircn cadrul

ministerelor amintite La 4 octombrie 1947 s-a icircnfiinţat un Oficiu pentru aplicarea Tratatului de

Pace condus de Mihail E Pencovici ministru plenipotenţiar iar la ôctombrie 1947 a fost

publicaţăJLegea pentruJnfiinţarea Comisiei ministeriale pentru aplicarea Tratatului de Pace

Ulterior s-au creaţ fji i4-pltmţrrr prHea-fea Traiatnlui rfc Pace la Ministerul Afacerilor

Interne (13 octombrie) M i i rişţ^rjiLJiiSJitiei-4J^-- deg c t o m br i e) Mijoisectjpoundlaquo4H(^mEltjrşTTet rol uliii (IS octombrie) Ministerul Industriei i_Comertirilui_(6 decembrie) totodată au fost elaborate norme pentru lucrările acestei comisiuni Statul romacircn a acordat o atenţie deosebită aplicării wcu

rigurozitate a clauzelor tratatului văzacircnd icircn acest fapt o pQşibilitateajientru o reală mamfiicircsVic

icircn viata internaţională pentiii||ftlrirea prieteniei şicolaborării cu toate naţiunile lumii

Analiza clauzelor tratatului permite mai multe concluzii icircn primul racircnd inconsistenţa sa

luricircdica faptul ca nu a stipulat tehnici^pTecise şTtlreptul de a pune la dispoziţie un geiT de~

56 Nicolae Ciachir Istoria politică a Europei de la Napoleon la Stalin Editura Oscar Prinţ Bucureşti 1997 p 337

instrumente e-re săli asigure eLicctalca Cu tono aceste defecţiuni trÛul păstreaă un m l e r o ^ ^

cert datorită nu numai faptului că reflectă poziţiile politice care au stat la baza reglementării

păcii dar şi contribuţiei importante pe care o aduce la dezvoltarea dreptului ginţilor Principalele

deficienţe constau icircn imprecizia unor termeni care erau fără icircndoială rezultatul unui compromis

icircntre un liberalism de o rară elevaţie şi calcule de oportunitate politică Surprinde lipsa de

armonie şi de unitate a textului Soluţiile de compromis obţinute prin sacrificarea principiilor

Charlei Atlanticului sunt evidente

-bullbull Romacircnia care la23 August 1944 fusese un factor ac ti-v icircn lupta Naţiunilor Unite contra

Germaniei naziste şi a Ungariei horthyste a căpătatosmgiira satisfacţie reconfirmarea dreptuku

legitim asupra Transilvaniei Celelalte clauze icircndeosebi teritoriale economice militare şi

politice i-auadus grave prejudicii^

Tratatul de Pace a reconfirmat clauzele teritoriale de la Trianon din 4 iunie 1920

document care icircmpreună cuicircntregul ansambluri de acorduri (Saint Germain Neuilly Sur Seine

Protocolul de la Paris) semnate icircntre 1919 şi 1923 recunoştea de jure crearea prin voinţă

naţională a statului naţional unitar romacircn

Tratatul de Pace proclama icircncetarea stării de război şi reprezenta o bază pentru

dezvoltarea relaţiilor externe ale ţării Romacircnia a obţinut recunoaşterea participării active la

războiul icircmpotriva Germaniei anularea arbitrajului de la Viena şi angajamentul Puterilor

Aliate şi Asociate de a sprijini cererea pentru a devenimembru al ONU

Diplomaţia romacircnească continuacircnd tradiţiile progresiste ale unei şcoli care avea o

adacircncă filiaţie icircn istoria ţării a depus icircn perioada premergătoare semnării tratatului eforturi

considerabile pentru apărarea intereselor naţionale pentru recunoaşterea unor stări de drept şi de

fapt corespunzătoare realităţilor

29

CsuacircJixuMî - d kgt

TRATATELE DE PACE DIN 1919-1920 DE LA PARIS-VERSAILLES ŞI ROLUL LOR IcircN

RECONSTRUCŢIA LUMII CONTEMPORANE

Problema organizării unei păci care să aducă lumii o nouă configuraţie politică

economică şi teritorială a icircnceput să preocupe icircn mod nemijlocit diplomaţia internaţională icircncă

din momentul cacircnd ostilităţile erau icircn toi şi cacircnd icircncă nu se icircntrevedea clar deznodămacircntul

conflagraţiei mondiale bull - - bull

Ultimii doi ani războiului sunt martorii unor frecvente icircncercări ale diferitelor guverne

cercuri diplomatice sau jurişti cu mare prestigiu internaţional de a elabora principiile generale pe

care să se construiască noul edificiu al păcii

Aeeste principii sinonime cu un adevărat program de pace pe lacircngă satisfacerea

intereselor generale comune icircntregii colectivităţi internaţionale urmăreau icircntr-o măsura sau alta

atingerea unor obiective politice economice şi strategice proprii statelor care le formulau

Printre cele mai importante icircncercări de a elabora asemenea principii se icircnscriu

- definirea de altfel vagă şi incompletă a scopurilor de război pe care aliaţii le-au adus la

cunoştinţa preşedintelui SUA la 29 decembrie 1916

- nota lapidară nebuloasă şi parţial nerealistă icircn esenţa ei redactată de Vatican la 28 iulie

1917 asupra aşa-ziselor baze ale unei păci juste şi durabile

- decretul asupra păcii adoptat la 8 noiembrie 1917 de Rusia

- faimoasele 14 Puncte ale preşedintelui SUA Thomas Woodrow Wilson prezentate

Congresului american icircn ianuarie 1918 şi care cu anumite corective aveau să fie aşezate la

temelia păcii organizate după primul război mondial

După icircncheierea armistiţiului de la 11 noiembrie 1918 care a pus capăt ostilităţilor pe

teatrele principale de război pregătirile icircn vederea Conferinţei de Pace au intrat icircn etapa finală a

definitivării lor Din acest moment ele devin obiectul acţiunii conjugate a şefilor de guvern

american englez francez şi italian icircn cadrul cărora icircnsă preşedintele Woodrow Wilson rămacircne

stăpacircnul jocului

Şefii celor 4 Mari Puteri din tabăra Antantei care aveau să constituie Consiliul Suprem al

viitoarei Conferinţe de Pace au icircnceput icircncă din luna octombrie 1918 să negocieze icircn cursul

unor convorbiri strict secrete atacirct problemele de fond ale păcii cacirct şi chestiunile privitoarea la

organizarea Conferinţei De altfel subliniind această febrilă activitate istoricul austriac Fritz Fellner facirclt ea

următoarea constatare Niciodată pacircnă atunci icircn istoria modernă o Conferinţă de Pace nu

fusese atacirct de icircndelung şi atacirct de temeinic pregătită niciodată pacircnă atunci nu fuseseră examinate

şi dezbătute atacirct de amănunţit toate aspectele controversate după audierea părţilor

Nu este mai puţin adevărat că Marile Puteri victorioase au urmărit să profite de victoria

lor de eliminarea - cel puţin temporară - a unor foste mari puteri ca Rusia şi Germania de

dispariţia Imperiilor Austro-Ungar şi Otoman pentm consolidarea poziţiilor lor icircn lume pentru

redistribuirea coloniilor şi pentru a menţine pe icircnvinşi icircn imposibilitatea de a acţiona

- din aceste motive Marile Puteri aliate ale Antantei s-au opus tendinţelor de hegemonie

ale S U A bull Marea Briianie httaveatraquoeMiearrterWale icircn Europa Principalul ei adversar era

icircnvins 5i astfel Germania dispărea ca putere maritima şi coloniala Anglia a ficut - pe seama

Germaniei şi Imperiului Otoman - importante a c h i ţ i teritoriale icircn Orientul Apropiat Afnca p

Insulele Oceanului Pacific

- Franţa care a depus un efort militar mai mare decacirct aliaţii săi a plătit victoria foarte

scump La Conferinţă preocupările economice şi financiare s-au conjugat cu interesul deosebit

manifestat pentru salvgardarea securităţii teritoriului pentm obţinerea de garanţii contra unei

eventuale revanşe germane

Totodată Franţa a căutat să-şi stabilească hegemonia icircn Europa prin slăbirea Germaniei şi

prin crearea unui Bloc de state care să icircnlocuiască Rusia fostul ei aliat Polonia Cehoslovacia

Romacircnia şi Iugoslavia aveau să constituie lanţul aliaţilor Franţei spre graniţele răsăriteneale

Germaniei - Japonia avea ca scop principal la Conferinţa de Pace menţinerea cotropirilor teritoriale

şi poziţiile economico-strategice dobacircndite icircn Oceanul Pacific şi China Lupta se anunţa dificilă

icircntrucacirct pretenţiilor japoneze li se opuneau puterile europene care deţineau deja poziţii solide icircn

Extremul Orient cacirct şi Statele Unite icircnscrise şi ele icircn cursa pentru ocuparea unui loc privilegiat

icircn exploatarea imenselor bogăţii şi a forţei de muncă din această zonă a planetei

- Italia spera la unele teritorii din fosta Austro-Ungarie şi mai ales la stăpacircnirea

Triestului (debuşeu maritim al Europei) şi astfel să-şi asigure preponderenţa icircn Marea Adria-tică

şi Maditerana Orientală

La sfacircrşitul primului război mondial s-au icircnregistrat modificări esenţiale pe harta Europei

au dispărut Imperiile German Austro-Ungar Rus Otoman şi au apărut noi state naţiotxale

Finlanda Estonia Letonia Lituania Polonia Cehoslovacia Austria Ungaria iar altele şd-au

icircntregit teritoriul Romacircnia Regatul Sacircrbilor Croaţilor şi Slovenilor

Probleme organizării lumii după prima conflagraţie mondială au constituit obiectul

Conferinţei deTacircce deTănP is~(T9T9 1 207TJrezerită la această Conferinţă

2

pentru obţinerea confirmării pe plan internaţional a hotăracircrilor adoptate icircn cursul anului 1918 la

Chişinău Cernăuţi şi Alba Iulia privind Unirea Basarabiei Bucovinei şi Transilvaniei cu patria-

mamă Conferinţa păcii de la Paris urma să dea consacrare juridică internaţională noului statut

teritorial şi politic al statului romacircn prin recunoaşterea principiului naţionalităţilor şi al

autodeterminării popoarelor prin respectarea drepturilor legitime ale poporului romacircn asupra

teritoriului său naţional

i- L a l 8 ianuarie 1919 aavutloc laParis deschiderea lucrărilor Conferinţei de Pace-La

Conferinţă participau peste 10000 delegaţi din 32 state din care 4 dominicane şi India

Statele participante la Conferinţă au fost icircmpărţite icircn 4 categorii

I Statele beligerante icircnvingătoare care aveau interese cu caracter general SUA

Marea Britanie Franţa Italia şi Japonia Ele aveau dreptul să participe la toate icircntrunirile şi la

toate comisiile

II Puterile beligerante care aveau interese cu caracter special Belgia Brazilia

dominioanele engleze şi India Grecia Cuba China Romacircnia Polonia Serbia Cehoslovacia

Ele vor lua parte la acele şedinţe icircn care se discutau probleme ce le interesau icircn mod nemijlocit

III+rV făceau parte statele care rupseseră relaţiile diplomatice cu blocul austro-german şi

statele neutre sau cele icircn curs de formare Delegaţii lor puteau să participe numai la icircntruniri unde

se dezbăteau chestiuni ce se refereau la interesele lor sau acircWau posibilitatea să-şi exprime

dezideratele icircn scris sau verbal

La icircnceput Organul de conducere al Conferinţei a fost Consiliul celor 10 icircn care intrau

reprezentanţii Marii Britanii Franţei SUA Italiei şi Japoniei (şefii de guvern+miniştrii de

externe) Din martie 1919 acest Consiliu s-a divizat icircn Consiliul şefilor de state cu demmiiea

oficială de Consiliul celor 4 (sau Cei 4 Mari) - Japonia neparticipacircnd direct la discutaiea

problemelor ce o interesau direct şi Consiliul celor 5 (sau Celor 5 Mici) - Franţa Marea Britanie

SUA Italia şi Japonia

icircn realitate icircnsă Consiliul celor 4 ale cărui lucrări se desfăşurau icircn bull spatele uşilor

capitonate s-a erijat icircn organ cu drept absolut icircn luarea tuturor deciziilor importante Prin acest

Consiliul al celor 4 Marile Puteri au căutat să-şi instituie controlul suprem asupra negocierilor de

Pace icircncercacircnd astfel să-şi asigure o autoritate necontestată icircn faţa micilor naţiuni

Delegaţia Romacircniei - la icircnceput a fost cblicircslicircmicirctacircnacircicirch primul-ministru IIC Bracirctiamu

şeful delegaţiei Nicolae Mişu ambasador la Londra şeful delegaţiei Alexandru Vaida-Voievod

K

3

Constantin Crişan Neagoe Flondor Ion Pelivan Constantin Coandă Constantin Diamandy

Victor Antonescu George Danielopol Delegaţia a sosit icircn ianuarie 1919 icircn Franţa

Problemele cele mai dificile ce urmau a fi soluţionate de Conferinţă erau

- Problema teritorială - mai ales icircn zonele unde icircn decursul timpului alături de

populaţiile de baştină se aşezaseră şi alte neamuri

- Problema reparaţiilor - urmărind stabilirea unui echilibru economic icircntre ţările europene

-UM-^ victorioase care au suferit grave pierderi materiale şi umane icircn timpul războiului şi-Germaiiia-ca

şi alte state satelite şi care nu au cunoscut războiul pe teritoriul lor

- Stabilirea echilibrului european şi preicircntacircmpinarea violării dreptului internaţional prin

tendinţe revizioniste şi revanşarde Activitatea delegaţiei romacircne la Conferinţa de Pace de la Paris

icircncepacircnd cu lunile noiembrie-decembrie 1918 cacircnd la Paris se făceau pregătiri febrile

pentru deschiderea Conferinţei de Pace şi continuacircnd cu perioada desfăşurării lucrărilor acesteia

adică timp de aproape 2 ani opinia publică din Romacircnia a urmărit cu o atenţie deosebită evoluţia

evenimentelor din capitala Franţei

Numeroşi reprezentanţi ai vieţii politice din ţara noastră - oameni politici de ştiinţă şi

cultură ziarişti scriitori etc - au ţinut să-şi exprime opiniile cu privire la ceea ce un ziar al

vremii considera a fi cel mai mare acttiin istorie - --

Interesul manifestat de opinia publică din Romacircnia faţă de Conferinţa de Pace se datora

scopului acesteia şi anume faptului că ea trebuia să pună capăt de jure unui război icircndelungat şi

nimicitor că spre deosebire de toate celelalte reuniuni internaţionale de acest gen lucrările şi

hotăracircrile Conferinţei de Pace de la Paris urmau să fie icircndrumate de principiile cele mai

democratice şi icircn sfacircrşit faptului că la Paris se stabileau bazele unui nou cadru internaţional icircn

care urma să se dezvolte omenirea icircn perioada următoare

Din ansamblul tuturor problemelor ce interesau Romacircnia se detaşa prin importanţa sa

fundamentală problema recunoaşterii internaţionale a operei de unitate naţională icircnfăptuită de

poporul romacircn prin propriile sale forţe icircn anul 1918

In acest sens subliniind din nou poziţia şi drepturile Romacircniei icircn cadrul Conferinţei de

Pace Nicolae Iorga - icircn articolul Romacircnii şi lucrările Conferinţei - scria Căci e vorba nu

numai de tot ce ni s-a făgăduit şi asigurat de ceea ce s-a scris icircn tratate de ceea-ee ne am cacircştigat

cu sacircngele atacirctor mii şi mii de ostaşi şi de alţi martiri ai războiului morţi fără gloria războiului

mdash-ricircnăcary-de ceea-ee-au deeteaV^riAdtcujir^ptulxecunoscutjcuicărui popor că voim despre noi şi

4

pentru noi dar şi de mediul politic icircn care va trebui de acum icircnainte să trăim de vecinii pe care icirci

vom avea şi de condiţiile chiar icircn care ni se va impune să trăim cu dacircnşii

icircn momentul icircnceperii Conferinţei nimeni nu bănuia că Romacircnia ca şi celelalte state mici

şi mijlocii vor avea de icircntacircmpinat numeroase stavile şi greutăţi impuse chiar de către foştii lor

aliaţi icircn recunoaşterea drepturilor lor istorice legitime

- prima şi cea mai flagrantă discriminare de Marile Puteri a fost icircmpărţirea arbitrară a

statelor admise la Conferinţă icircndouă categorii icircmpărţire care spulbera principiul egalităţii icircntre

state

- o altă discriminare a fost aceea că delegaţilor micilor naţiuni nu li s-a permis să

examineze textele proiectelor Tratatelor de Pace ele fiind puse icircn faţa faptului icircmplinit

^ Astfel Antanta a prezentat delegaţiei germane proiectul Tratatului de Pace la 7 mai 1919

icircn numele tuturor aliaţilor deşi reprezentanţii Romacircniei nu aveau cunoştinţă de nici una dintre

stipulaţiile sale

Una dintre problemele majore şi care interesa icircn mod deosebit Romacircnia- s-a referit la

recunoaşterea internaţională a destrămării monarhiei duasliste Austro-Ungaria

Din păcate icircn redactarea textelor cu Austria şi Tratatul minorităţilor Marile Puteri s-au

situat pe poziţii adeseori contrare realităţilor istorice Procedeul de a ţine icircn secret proiectele

Tratatelor de Pace pacircnă icircn ultimul moment - după cum pe bună dreptate afirma corespondentul

lui The Washington Post - nu era altceva decacirct o capcană un mod de a sări peste voinţa

popoarelor aliate de a le astupa gura de a le lega macircinile şi a le paraliza voinţa icircn faţa unui

aranjament care dispune de destinul lor fără cunoştinţa şi consimţămacircntul lor prealabil

- Astfel icircn acest Tratat sub pretextul grijii faţă de drepturile minorităţilor naţionale

Marile Puteri icircncercau să pună la icircndoială deplina independenţă de stat a Romacircniei şi să-şi

asigure posibilitatea de a interveni icircn treburile interne ale ţării

Edificator icircn acest sens este Art 60 al Tratatului cu Austria care prevedea dreptul

principalelor puteri aliate şi asociate de a decide măsurile pe care le vor crede necesare pentru a

ocroti drepturile şi interesele minorităţilor naţionale din Romacircnia (la acest articol s-a opus lXC

Brătianu)

- o altă categorie de clauze care lezau suveranitatea de stat a Romacircniei se refereau la

probleme economice mdash

ih

Potrivit acestor clauze Romacircnia urma să semneze o Convenţie prin care timp de 5 ani

trebuia să acorde liberul tranzit pentru toate mărfurile mijloacele de transport şi supuşii

Puterilor Aliate şi Asociate fără nici un fel de vamă

Refuzacircnd acceptarea acestor articole şi respingacircnd poziţia Marilor Puteri IIC Brătianu a

declarat Ne găsim icircn faţa unei Conferinţe a Puterilor Aliate şi Asociate care au luptat pentru a

stabili egalitatea icircntre statele mari şi mici şi pentru a institui reguli care să poată servi de acum Minte drept principii şi precedente Printre -aceste reguli eu relev una care tinde să stabilească

astăzi clase diferite icircn ceea ce priveşte suveranitatea statelor icircn numele Romacircniei nu pot admite

acest principiu Nu e vorba de sfaturi prieteneşti ci de obligaţii contractuale

icircn faţa poziţiei obstrucţioniste a Marilor Puteri şeful delegaţiei romacircne a părăsit

Conferinţa de Pace (icircn locul lui a rămas Nicolae Mişu)

- o altă măsură luată fără consultarea Romacircniei a fost hotăracircrea frontierei de stat dintre

Romacircnia şi Ungaria Astfel la 11 iunie 1919 Consiliul celor 5 miniştri de externe a comunicat

lui IIC Brătianu această frontieră

- de asemenea liniile de bază ale Tratatului cu Imperiul Otoman au fost stabilite icircn iulie

1920 fără participarea Romacircniei adoptacircndu-se de multe ori măsuri ce neglijau interesele ei iar

uneori erau chiar contrare acestora

Dintre numeroasele probleme ce priveau Romacircnia două se detaşau prin importanţa lor

recunoaşterea de către guvernul otoman a noilor frontiere ale statului naţional unitar romacircn şi

stabilirea regimului Stracircmtorilor Mării Negre Prin acest statut Marile Puteri icircnfiinţau o Comisie

Internaţională a Stracircmtorilor din care urma să facă parte Anglia Franţa Italia şi SUA (Romacircnia

a cerut şi ea să facă parte dar i s-a rezervat un statut minor)

Ideile preşedintelui american Thomas Woodrow Wilson au dominat dezbaterile

Conferinţei de Pace Acestea fuseseră expuse icircn mesajul din 8 ianuarie 1918 zis şi Cele 14

Puncte icircn esenţă acestea prevedeau

- pacea să fie făcută icircn văzul tuturor fără diplomaţie secretă

- suprimarea icircn măsura posibilului a barierelor economice

- reducerea armamentelor

- garanţii corespunzătoare pentru asigurarea securităţii tuturor popoarelor

- reglementarea chestiunilor coloniale icircntr-un spirit imparţial ţinacircnd seama de voinţa

populaţiilor

- libertatea absolută de navigaţie pe mare atacirct icircn timp de pace cacirct şi de război

6

mdash - mdash Z mdash mdash bull - - - mdash

- evacuarea Belgiei fără nici o tentativă de a-i limita independenţa

- restituirea către Franţa a Alsaciei şi Lorenei

- reconstituirea unui stat polonez independent cu acces la mare

- dreptul pentru Rusia de a-şi fixa liber propria sa dezvoltare politică

- rectificarea frontierei Italiei ţinacircnd seama de linia naţionalităţilor

- posibilitateadeplină a unei dezvoltări autonome pentru naţionalităţile supuse ale Turciei

- cea mai mare latitudine de dezvoltare autonomă pentru naţionalităţile din Austro-

Ungaria - formarea unei Societăţi a Naţiunilor pentru a procura tuturor statelor mari şi mici

garanţiimutuale de independenţă politică şi de integritate teritorială

^ Problema germană la Conferinţa de Pace Tratatul de la Versailles cu Germania

Slăbirea Germaniei era dorită de toate Marile Puteri victorioase Dar slăbirea excesivă a

Germaniei ar fi rupt mult echilibrul politic european De aceea SUA şi Anglia nu au dorit o

prăbuşire totală a Germaniei - aşa cum urmărea Franţa

La o săptămacircnă după deschiderea Conferinţei de Paces-a hotăracirct crearea unei Comisii de

Experţi care să examineze şi să raporteze Conferinţei următoarele chestiuni

- mărimea sumei pe care trebuiau să o plătească ţările icircnvinse drept reparaţii

- e acirc t pot ele să plătească ~ --mdashmdash- ---

- prin ce metode icircn ce forme şi icircn cacirct timp trebuia să fie realizată plata

S-a ajuns la hotăracircrea de compromis ca din totalul cheltuielilor militare icircn reparaţii să se

menţină sumele ce trebuiau plătite militarilor şi familiilor acestora - sub formă de pensii şi

ajutoare băneşti şi cele care urmau să compenseze pierderile pricinuite adversarilor ca rezultat al

operaţiunilor de război

S-a constituit Comisia Reparaţiilor - formată din SUA Anglia Franţa Italia Japonia

Belgia şi Iugoslavia - şi care urma să fixeze pacircnă la 1 mai 1921 suma totală a reparaţiilor şi

cotele-părţi ţărilor icircndreptăţite la despăgubiri icircn raport cu pagubele suferite Comisia Reparaţiilor

a reuşit să fixeze cotele-părţi la Conferinţa de la Spa (5-16 iulie 1920) şi Londra (28 aprilie

1921) Totalul sumei era de 132 miliarde mărci-aur (icircn această sumă intrau şi reparaţiile

Ungariei Bulgariei Austriei şi Turciei) Din acest total Romacircniei i s-a repartizat cota de numai

~ţ deşi Romacircnia cheltuise 72 miliarde lei aur pentrurducerea^ăzboiului

- O altă problemă deosebită legată de Germania era problema graniţelor de Apus

7

Delegaţia franceză condusă de Clemenceau ă făcut din stabilirea graniţei franco-

germane pe Rin o problemă cheie la Conferinţă El dorea să supună controlului Franţei toate

teritoriile germane situate pe malul stacircng al Rinului fie pe cale anexării directe a acestor teritorii

fie prin crearea unui stat tampon dependent de Franţa

Sub presiunea Angliei şi SUA Franţa a renunţat la acest plan Consiliul celor 4 a

hotăracirct demilitarizarea icircntregii zone renane şi ocuparea vremelnică de către aliaţi a malului stacircng

al Rinului De asemenea Franţa obţinea dreptul de a exploata minele de cărbune din zona Saar-

uluii

- La 20 aprilie 1919 guvernul german a fost invitat să-şi trimită reprezentanţii la Paris

pentru a lua cunoştinţă de condiţiile icircn care puterile aliate şi asociate au decis să semneze pacea

Nici o discuţie asupra acestor condiţii nu era admisă

V) Tratatul de Pace semnat de Germania la 28 iunie 1919 icircn Sala Oglinzilor din palatul

Versailles - cuprindea 440 articole şi era icircmpărţit icircn 15 părţi

Clauzele teritoriale (tratatul fixa graniţele Germaniei cu Franţa Belgia Luxemburg

Elveţia Austria Polonia Danemarca şi Cehoslovacia) - icircn comparaţie cu anul 1914 teritoriul Germaniei ei se micşora cu 18 iar populaţia cu

1 1 0 _ _ _ -bull- bullmdash- -

- Germania restituia Franţei Alsacia şi Lorena (14582 Km2 cu 15 milioane locuitori) şi

ceda Belgiei districtele Eupen Malmedy şi Merlanot

- malul stacircng al Rinului +50 Km pe malul drept deveneau zonă demilitarizată

- vreme de 15 ani regiunea Saar era trecută sub administraţia Societăţii Naţiuni Lor

urmacircnd ca prin plebiscit să hotărască dacă ea va fi icircncorporată ia Franţa sau la Germania

- Germania recunoştea Polonia restituindu-i teritoriile luate

- oraşul Danzig (Gdansk) se transforma icircntr-un oraş liber sub egida Naţiunilor dar

inclus icircn sistemul vamal polonez

- icircn urma plebiscitului realizat icircn 1920 şi prevăzut de către tratat partea de Nord a

Schleswigului trecea la Danemarca

- Germania renunţa la toate drepturile asupra teritoriului Memel (Klaipeda) care din

1929 a fost alipit la Lituania

- Germania recunoştea independenţa Cehoslovaciei cedacircndu-i un district din Silezia şi

recunoştea independenţa Austriei obligacircndu-se să renunţe la Anschluss

- coloniile germane din Africa şi din Oceanul Pacific au fost icircmpărţite astfel

8

- Anglia primea o parte a Africii germane de răsărit

- Togo şi Camerunul erau icircmpărţite icircntre Franţa şi Marea Britanie

- Ruanda şi Urundi treceau sub mandat belgian iar Kiong-ul sub mandatul

Portugaliei

- dominioanele engleze (Uniunea Sud-Africană Australia şi Noua Zeelandă) obţineau (icircn

ordinea menţionată)- Africa germană de Sud-Vest partea germană a Noii Guinee şi insulele

bull Samoa -- bullbullbullbullbull-bullbullbull-

- Japonia acapara posesiunile insulare germane din Pacific arhipeleagul Caroline

Mariane şi Marshall Germania renunţa la drepturile şi privilegiile ce le avea asupra peninsulei

chineze-Shantung Japonia substituindu-se aici imperialismului german

Clauzele militare

- reducerea armatei la 100000 oameni + 4000 ofiţeri

- serviciului militar obligatoriu era interzis

- Germania nu avea voie să aibă artilerie grea submarine aviaţie şi tancuri

- canalul Kiel era deschis pentru toate navele căile fluviale germane erau

internaţionalizate

icircn ceea ce privea Romacircnia - tratatul anula clauzele păcii separate de la Bucureşti şi icirci

acorda dintotalul reparaţiilor germane 1 Lui Brătianutratatul-cu Germania (500 pagini) i-a

fost prezentat numai cu 5 minute icircnainte de semnare se va explica către Ferechide că 1-a semnat

pentru a nu strica armonia dintre marile puteri dar odată cu semnarea acestui tratat Brătiaau a

avertizat Marile Puteri că la următoarele tratate acolo unde interesele Romacircniei sunt mai bine

reprezentate nu va mai face un gest identic Brătianu este primul om politic european care a

considerat clauzele economice ale tratatului de la Versailles enorm de dure pentru Germania şi

totodată care a constatat cu perspicacitatea care-1 caracteriza că aceste clauze napoleoniene nu

vor fi icircndeplinite prin mijloace wilsoniene

Tratatul de Pace cu Austria a fost icircncheiat la 10 septembrie_1919 la Saint-Germaiicirci-er|-

Laye (tratat nesemnat de delegaţia romacircnăsi_cea sacircrbă)

RepubhÂu^ţna_dgyenise un mic stat de 84000 Km2 cun pnpnJaţiV dei)7 milioane

locuitori Ea recunoştea

^mdash-Independenţa tuturor statelor vecine inclusiv a celnr care făcuseră parte din componenţa

Austro-Ungariei

- Boemia Moraviaşi Slovacia formau Republica Cehoslovacia

9

- Polonia a primit Galiţia i

- Regatul Sacircrbo-Croato-Sloven primea Slovenia Dalmaţia Bosnia şi Herţegovia

- Italia primea Tirolul de Sud Istria (iară portul Fiume (Rijeka) oraşul Zara şi cacircteva

insule din coasta dalmată

- Bucovina Transilvania şi Banatul icircn conformitate cu hotăracircrea şi voinţa unanimă a

poporului romacircn unite cu patria-mamă erau recunoscute şi de Austria

Clauzele militare impuneau-Austriei

- demobilizarea armatei

- reducerea armateijpacircnă la 30000 oameni

- icircntreaga flotă comercială depescuit cacirct şi flota maritimă au fost predate icircnvingătorilor

- art 88 al tratatului conţinea prevederea expresă relativă la interzicerea Anschluss-ului

ygt4^ Tratatul de PacecuJMgaria a fqsUncheiat la 27 noiembrie 1919 la Neuilly-sur Seine şi

prevedea

- cedarea Traciei occidentale care intra icircn componenţa Greciei pierzacircnd astfel ieşirea la

Marea Egee - oraşele Ţaribrod Basilegrad şi Strumiţa cu icircmprejurimile lor intrau icircn componenţa

Iugoslaviei

- Cadrilaterul reintra icircn componenţa Romacircniei

- forţele armate erau reduse la 20000 de oameni recrutaţi pe bază de voluntariat

serviciul militar obligatoriu fiind interzis

- Bulgaria nu avea dreptul să posede aviaţia militară sau flotă militară

- icircn decursul a 37 de ani statul bulgar trebuia să plătească icircnvingătorilor drept reparaţii

suma de 25 miliarde franci-aur

X Tratatul de Pace cu Ungaria a fost icircncheiat la 4 iunie 1920 la Trianon

In numele Romacircniei tratatul a fost semnat de dr I Cantacuzino şi N Titulescu

Prin acest tratat Ungaria recunoştea

- graniţele şi independenţa noilor state care se constituiseră ca urmare a prăbuşirii Austro-

Ungariei ^

- art 45 din acest tratat confirma recunoaşterea unirii Transilvaniei Banatului Crişanei şi

Maramureşului cu Romacircnia

-bull demobilizarea forţelor armate şi desfiinţarea serviciului militar obligatoriu (trebuia să

menţină o armată de numai 35000 oameni)

10

- Ungaria nu avea dreptul să aibă aviaţie tancuri şi artilerie grea

- icircntreaga flotă era predată icircnvingătorilor

-sumace trebuia să fie plătită icircn contul reparaţiilor nu a fost fixată prin acest tratat

icircn legătura cu acest tratat trebuie menţionatcă la Trianon nu_şjg_ajiib_uat Romacircniei nici un

metru pătrat dinteritoriul Ungariei şi s-a luat act de o realitate peste care nu se putea trece S-a

validat hotăracircrea romacircnilor de Unire a Transilvaniei cu Romacircnia

Cu ocazia ratificării Tratatului de la Triancm icircn Camera Comunelor secretarul de Stat -

CMF Harmsworth - preciza o realitate incontestabilă Regatul Ungariei s-a descompus icircntr-o

largă măsură icircn părţile sale componente icircnainte de icircnceperea lucrărilor Conferinţei de Pace

De asemenea cu ocazia ratificării TratatuluMnJ^ranţa Aristide Briand susţinacircnd

frontierele stabilite penţruRomacircnia integritatea sa teritorială bull arăta Franţa nu va interveni

niciodată pe lacircngăjirvernelealiate şi prietene pentru a aduce o atingere oarecare oricacirct de mică

ar fTea drepturilor acesteia de suveranitate naţională

Potrivit aprecierii istoricului englez RW Seton-Watson Tratatul de la Trianon a

icircncheiat cea mai importantă epocă din icircntreaga istorie a naţiunii romacircne

Chiar icircn ziua semnării Tratatului Sextil Puşcariu icircşi exprima deplina icircncredere icircn viitorul

Romacircniei El avea cuvinte de laudă pentru instinctul politic sănătos al poporului nostru care a

acordat largi drepturi democratice tuturor naţionalităţilorşi adresa un apel tuturor romacircnilor

icircndemnacircndu-i să caute puncte de contact cu concetăţennjf^naghiari icircntovărăşindu-se la

munca productivă comună de a colabora cu toţii pe terenul ştiinţei al artelor a cointeresării

economice

icircncheierea Tratatului de la Trianon la_J_iunie 19207 rpoundm_^reCoju^rinţaê_Pacg a

acordat recunoaşterea internaţională a voinţei exprimate la Alba-Iulia de reprezentanţii cei mai

autojizatijii romacircnilor transilvăneni a prilejuit un entuziasm general Evenimentul era marcat şi

de ziarul America din 5 iunie 1920 organul romacircnilor din SUA cu următoarele cuvinte

Astăzi visul strămoşesc a fost pe deplin realizat Nici o umbră de icircndoială n-arnai

rămas romacircnii de pretutindeni - cu foarte mici excepţii - sunt uniţi sufleteşte şi trupeşte pentru

totdeauna [] Temniţele nu vor mai fi ticsite de aceia care apărau limba strămoşească şinici

baionetele nu vor mai fi vacircracircte icircntre coastele fiilor neamului nostru cacircnd vor cacircnta Deşteaptă-te

romacircne ori vor purta la piept macircndrul tricolor ~

J^ Tratatul de Pace cu Turcia a fost icircncheiat la 10 august 1920 la Sevres

11

4

CURSUL NR 2

SISTEMUL TRATATELOR DE PACE DE LA PARIS

L Negocieri ie- şi Tratatul de ia Brest-Litovsk_j3_6ecejrrbre Q^T73ncheia-t icircntre Rusia şi Puterile Centrale

bull t a) Decretul asupra Păcii D bază D cerută de sovietici armistiţiu pentru fronturile de la Marea Baltică la Marea Neagră(-valabH-de la]i4 anuane~i^T6) ~~

2_ b) Rusia a pierdut 780000 km 3 c) Ucraina Letonia Lituania-Estonia şi teritoriile

poloneze icircncorporate icircn Imperiul Rus treceau sub controlul Germaniei

^d)^jhdşpenden|afinlandei pound e) Turcia bcuba Batumi Ardaaan si Kars bullbullbullbullbullbullbullbull-

6rfyirgtdemriicirczai]euriacircsă de plătit dţ q g) Dezarrricircareafiotei ruse

3

d) DDDDpDDDDnDDQpDDDCDDDpDnDDD-DDon (11 noiembrie 1918) bull n

e) 12 noiembrie 1918 D proclamarea Republicii Austria

QNaşterea Republici) Ungare-a) formarea Consiliului Naţional MaQjniapound((2ôctombrie 1918)^)

- Kacircrolyi Mihacircly (PartidulIndependenţefêlă 18487TacircrfraTjl KadicaiPartidulSocial- Democrat din Ungaria)

bull b) icircnlăturarea guvernului central Dietei paQe^parată vot universal unele dreptunjpentru naţio_naljţăm reforma agrară

c)30 octombrie 1918jbbnsiiiul National Maghiar ( 31 octombrie mw~mdash ^^=r=~==mdash^

d) Proclamarea Republicii D ţl6 noiembrie-1918 j separarea de Austria mdash

8Refacerea Pploniei _ bull a)(T23 de anicircjipsă de pe harta Europei b)X)onsiliulde Regenţacreat de germani şi austrieci-c) Comitetul Naţional Polonez de la Paris (septembrie 1917)

condus de Roman Dmpyskj bull mdash dXônsiliurde Regenţă arupt legăturile cu Viena (8 octombrie ]

QIcirc918âlcătui rea Dnui guvern VŢ~~~~~ e) Comisia 4e-licbjoIare de la Cracovia - Unirea Galitiei cu statul polonez ţôcicircQmMampJMSj^ f) fTpble^neJ 9V$Consiliul de Regenţă a anunţat independenţa g) Guvernul prpvizoriu de la Lublin D generalul Pilsudski losef

9 Desăvacircrşirea statului naţional unitar romacircn

v bullbullbullbullbullbull - ^ i s i m ţ ^ u ^

icircnţn^BiBJi BSJBţnuB sundmţ BA yjmyeW IÛIS^ BjBsn]Ai ap Bsnpuoa BJBUOIBU Bijn[0A3j JBQ

bullBd300B BA j-nu oam ţruodod ţsect ţsipmx B ajBţjojus nIcircBjuSsrui isect nigitrpoundraAns ţsiuspusdapui

B soBofBoui o nBinjijsuoo SSJASS BJ ap- mjmsBn 3e soţtuouoos xsect aoiiiţod areuojusj apznBp

laquoIBjopajojd qns JBJS unbdquo Biom^ BSOBJ bull jsect UBUIOJO inuadurj Bjqtusuizsp ţg -srejuoinB ap jaj

un IOIU sp BJBi ui Bsundsip ŢBUI nu areo mnuBjms mmuisAnS snduii jsoj B imBjBix SSBOUOIOIA

u s i n j ioixzyţ B BUIB3S ap siBdnooacircid o~rmmsuqp B bdquoicircnsoară xurusjSoui Bsijtredtm

Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920)

a) Contradicţii icircntre icircnvinşi şi icircnvingători şi intre icircnvingători

b) Datoriile Antantei faţă de SUA D 10 miliarde de dolari

lt - c) Cele 14-puncte ale Iui W-Wflsorv- - 1) desfiinţarea diplomaţiei secrete bull 2)suprimarea barierelor economice 3) reducerea armamentului ^ 4)garanţiide securitateraquo^ 5)-reglementarea problemei coloniale^ 6) libertatea navigaţiei pe mare 7) bullevacuarea-BiSi^l bull ^

8)restituirea Alsaciei şi Lorenei 9V recunoaşterea Poloniei- l5)rectificarea frontierei Italiei ^ 11)formarea Societăţii Naţiunilor bull ^

-12) recunoaşterea dreptului la autodeterminare al popoarelor bull bullbull

13) nerecunoaşterea conţinutului Tratatelor icircncheiate de Antantă icircn 1915 1916 şi-1917

III Obiectivele icircnvingătorilor a) hegemonia politică şi economică b) icircmpărţirea coloniilor c) eliminarea uppr mari puteri (Rusia Austro-Ungaria I m p e ri ui Oto m an I m p e ri u I G e r m a n )

A Anglia 1 menţinerea- puterii rnaritime şi coloniale 2 echilibrul politic şi diplomatic 3 asigurarea pieţelor de desfacere (Germania principalul

c l i e n t ) bull-bull_

4 opoziţie lafăracircmiţarea Germaniei 5 obţinerea de achiziţii teriiGriais-ln Orientul Apropiat

J

Africa şi Ins uleie Oceanului Pacific

r^tlaquoBMVffmîimiwnv^vsCfraquoMKffMiMraquoti-w

icircmpărţirea moştenirii turceşti a constituit o preocupare de seamă a Marilor Puteri

victorioase Tratatul a fost impus guvernului sultanului care nit mai dispunea icircn ţară de nici un

fel de autoritateÊl dezmembra Imperiul Otoman şi făcea Turcia un stat sub protectorat

Clauzele teritoriale politice şi economice ale tratatului de la Sevres constituiau o icircncălcare a

independenţei suveranităţii şi integrităţii ltpoundamppoundêfotyşgpilaquo raquo ^ 9 8 ^ l laquo ^ j J v ^ ^ g j ^ v i

Dar revollgialjtôhiăvitefacircafeÎiS1$ampl iKIcirclta^|Jitacircampramp| 9acircJ B ^ t y ^ p I a pound g [ I I ^ T u i

de la Sevres ş h S i m ^ (Z bullf-eilisiLuoQ- icircs eiijjumjui ejeo B| [UBU9Z9jdgj no

- B|Bţ| Bjuodep B|UBJJ BU6UV VT1S -copy|Biau86 asajaţui no eţeţs (j juod9)eo rued ui ejuBdpjêd JOJUB] B BJBjyqjB eejjlieduji j

Isăsjoep aieu8|d 9jaiujp9sect (s JO|IJBJOn| E B19J09S BJ9jS0LUB (p

|9IcircUjJ9JU00i9|-IBJOn| B|9p J0fjpA9S|0q BSdlj (O bull - bull lipoifjuu |sect

Pliu ufeicirc (Bjpuj |acirc auBOiuRUOQ j) 9|es 9p 2pound-BCIJOUJBCI (q bull bull bull bull bull bull junmn9J

B9jepiLjos9p D 61-61- QUBnuBjgi (B IQJUIJQJUOQ eaezieacirco T3

IcircSUBd BJ B|U9Z9jd BUB0U9UIB BlBLUQ|djPn0PllUO0 -t bull bull _bull 9UU9unB|A| 9p UB9piuies

S (9 1-61-) BJPUO B| 9p JO|9^BJX J0|9ZflB|0 P9JIUI|d9piJi pound bullepinj_ui |S BUBJ9jpa|j

B9JB[] BOJţBUpV B9JB[AJ B|j9jU9J9pU0d9Jd B9JBJri6lSB Z m|n-iS9UiB9J9Uijqo inajsûapgjit BampJ TJ

B||Buy |s bullVDS-113 IJjoipBJiuoo bullpound icircoypBcţ in|nuBaoo 9|9|nsu

isect BUjqo ui B|euou9VS BDIUU0U009 BaunisuBdxa bull | -uiuodur O

IjninSUBd B0|ir|0dB| 9icircBj|B (B|AB|S06n| BJ0BAO|SOL|9O BjUBUJoy B|uo|Od js ieţs epooiq inun eajsajo MaiuBtiuao

B9iiqe|s Boi|9qsod Bdojrig uTigiuoinaBaq e9iejn6is8 bullpound bull bull - _ bullbull iBiaicircsaoe B9JB4sed

ruiuad aieuoi leaiap HJUBJBB IcircS 9îţino9sniiu9d e[u6 ~z laoiuuouooa

icircs ejBjOOS 9|9iupasuoo uud Bţ|ie|d duunos auopiA bull euBi-j -g

llJUjni |B J0VP9J0 iniBdpUUd-BUBLUB^BS 6 90iUJ9ind jElil 9|9d Q B9JBJn6jSB 9

i9iuodBfMU9indei3i9icircS9-io9pBiBJo[u6ui bull bull ynS-9JB0IcircBP p BicirciqBp ojiuojnd -g

01

3) state care rupseseră relaţiile cu blocul austro D german 4) state neutre sau icircn curs de formare-

Ôrganismele Conferinţei a) Consiliul celor Patru Mari (G Clemenceau David LIoyd George W Wiison Vittorio Emmanuele Orlando) bull bull

bull b)Consiliul celor Zece bull bull bull cjConsiliul celor Cinci ( miniştrii de

bullexterne)- -bull bull-- bullbullbull

H Poziţia Romacircniei diplomaţia lui Ion I C Bratianu şi a celorlalţi reprezentanţi ai Bucureştilor-

I Chestiuni litigioase bullbullbullbullbull a)Problema4germanăv

1) poziţii divergente slşbirea dorită doar de Franţa motive pericolul comunist pericolul unei alianţe germano D sovietice- ~ bull bull

2) Reparaţiilede război modalităţi de plată procente sancţiuni GClemenceau D Germania să acopere icircn icircntregime pagubele-David LIoyd George D plata icircn dependenţă cu cheltuielile militare ale Aliaţilor avantaje Londrei sLSUAcircbull

Comisia de Experţi - mărimea sumei - cacirct se poate plăti şi metode

Comisia Reparaţiilor (5 mari puteri) şi reprezentanţii Iugoslaviei şi Belgiei bull )

- să fixeze pacircnăla 1 mai 1921 suma totală

Conferinţele de la Spa (5 O 16 iulie 1920) şi Londra (28 aprilie 1921) D 132 miliarde mărci aur icircn sumă intrau şi reparaţiile orientale (bull numai la Bulgaria se precizau)

Romacircnia a solicitat 72 miliarde lei aur (i s-au repartizat numai 31 miliarde 1) nu a avut delegat

cota de eliberare (235 milioane franci aur) protestele Romacircniei

b) Problema graniţelor de apus ale Germaniei

Franţa n problemă cheie -graniţa pe RinGCIemenceau şi F F 0 C h Q macirclufsiacircng controlat de Franţa anexare crearea de state

t a m P deg0 P oziţ ia SUA si a-Angliei la proiectul francez ele doreau nu graniţa pe Rin ci demilitarizarea zonei renane şi ocuparea wemelnică a malului stacircng al RinuiuiFranţa a cerut Saar-ul s-a obţinut numai exploatarea minelor

SUA nu a ratificat Tratatul de Garanţii

c)Problema rusă 0 -bdquobullbdquo - blocada izolarea sprijinirea albilor neintervenţia Romacircnie - poziţii divergente Franţa G intervenţie deschisa - ceilalţi camuflată - 1

Misiunea WBullitf (februarie 1919) icircn Rusia - retragerea trupelor străine icircncetarea războiului civil DstatUo

quoD la albi şi reiuarea raporturilor comerciale - contrapropunerile sovietice - mai 1919 O guVemuh Kolceak (Siberia) Dentkin (Rusia

Meridională)

d) Crearea Societăţii Natjunilor Proiectul american sancţiuni economice sau financiare

bull Anglia bull sancţiuni navale sau economice Franţa -sancţiuni militare şi crearea unei forţe

internaţionale

e)Pactul Societăţii Naţiunilor conţinea partea l-a din Tratatele de Pace Principii -bull

1) colaborare pace securitate 2) renunţarea Ia război ca mijloc de rezolvare a

diferendelor internaţionale 3) relaţii echitabile şi avantajoase r _ 4) respectarea dreptului internaţional justiţiei şi moralei

internaţionale 5) Organe Adunarea Consiliul organisme specializate

0-IM- Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională 6) CreştereaoW4-5tateicircbr

internaţională bullbull_- _ _ _ _ _

f)Problemele coloniale

Teritorii sub mandat A - Imperiul Otoman (Siria Liban Palestina Irak Transiordania)

sub mandat B - coloniile germane din Africa Centrală (Togo Camerun Tacircnganica Ruanda Uganda)

bullsub mandat C - Africa de sud-vest şi posesiunile germane din Oceanul Pacific (Noua Guinee Samoa Arhipelagul Mariane Caroline Marshall)

Mandatele B şiC - fără referiri la independentă

J Tratatele de Pace

A Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919) ZO aprilie 1919 D Germania invitată să-şi trimită reprezentanţi

apreciat ca un dictat b) 440 articole (15 părţi Partea I D Statutul Ligii Naţiunilor)

partea a VIII-aOÎM bullbull bull c) Probleme teritoriale

- Fixarea graniţelor cu Franţa Belgia Luxemburg Elveţia Austria Polonia Danemarca Cehoslovacia

- Teritoriul se micşora cu 18 iar populaţia cu 110 bullbull RestituireaAlsaciei şi Lorenei (14582 km 15 milioane

mdash bull-bull locuitori) bull bull mdash_- -- Ceda Belgiei Eupen- Malmedy Merlanot - Crearea zonei demilitarizate a Rinului- malul stacircng pacircnă la

graniţă şi 50 dekm pe malul drept fără armată manevre fortificaţii

- Malul stacircng trei zone de ocupaţie Koln (1925) Koblenz (1930) şi Mainzf l 935) i

- Teritoriul Saar n sub auspiciile Ligii Naţiunilor pe 15 ani apoi plebiscitul hotăra soarta

- Recunoaşterea independenţei Poloniei icirci restituia teritoriile luate cu ocazia icircmpărţirilor şi o parte din Silezia Superioară

bull - Oraşul Danzig (Gdansk) devenea oraşliber sub Liga Naţiunilor inclus icircn sistemul vamal polonez

- Plebiscitul din 1920 nordul Schleswig-ului a trecut la Danemarca

- Renunţarea la Mernel (Klapeida) alipit icircn 1929 de Lituania

14

- Recunoaşterea independenţei Cehoslovaciei icirci ceda o zonă din Silezta Superioară

- Renunţarea la Anschluss

d) icircmpărţirea coloniilor din Africa şi Oceanul Pacific - Anglia primea o parte Africii germane de răsărit - Togo şi Camerun icircmpărţite icircntre Franţa şiAnglia - Ruanda şi Uganda treceau sub mandat belgian - Teritoriul Kong trecea la Portugalia - Dominioanele engleze obţineau Uniunea Sud Africană

(Africa germană de sud-vest) Australia (Noua Guinee) Noua Zeelandă (Insulele Samoa)

- Japonia acaparaArhipelagul Caroline Mariane şi Marshall - Germania renunţă la- Peninsula1chinezăShantung

e]_Clauze militare - menţinerea a 100000 soldaţi si4000 ofiţeri

gt i i J

- interzicerea serviciului militar obligatoriu Statul Major ^ German era lichidat bullbull

- canalul Kiel era deschis tuturor navelor căile fluviale germane internaţionalizate

- judecarea iui Wijhelm ITŢrecunoaşterea responsabilităţlficircn izbucnirea primului război mondial

- referitor la Romacircnia - Tratatul poartă semnătura lui Ion IC Bratianusi generalul C

Coandă - Articolul 292 din Secţiunea a 2-a sublinia U Germania

recunoaşte ca fiind şi rămacircnacircnd abrogate toate tratatele convenţiile şi icircnţelegerile pe care Ie-a icircncheiat cu Rusia sau

bull cu orice stat sau guvern al cărui teritoriu constituia mai icircnainte o parte a Rusiei cacirct şi cu Romacircnia icircnainte de 1 August 1914 sau de la această dată pacircnă la punerea icircn

vigoare a Tratatului de faţă O - Tratatul nesocotea interesele Romacircniei icircn problema

reparaţiilor Avea-douădispoziţii restul prevederilor decurgacircnd din alte capitole cu caractergeneral Prima era cuprinsă icircn articolul-244 şi icircn anexa nrVIII cu privireTa icircncetarea tuturor drepturilor a titlurilor şi privilegiilor de orice natură ale Germaniei asupra cablului Constanta l j

bullbulllaquobullUL

Constantiriopol preconizat să aparţină Romacircniei Cea de a doua era icircnscrisă icircn articolul 259 alineatul 6 prin care Germania era obligată să renunţe la stipulaţiile prevăzute icircn Tratatul de la Bucureşti

- Documentul a fost prezentat lui I I C Brătianu cu cinci minute icircnainte de semnare premierul romacircn semnacircndu-l ca să nu strice uarmoniaLl şi icircntrucacirct Romacircnia Qnu prea era interesată icircn problema Germaniei

B Tratatul cu Austria (10 septembrie 1919) sau tratatul de ia Saint Germain en Laye

- crearea Republicii Austria (84000 km 67 milioane locuitori) - recunoaşterea formării de state noi Boemia Moravia şi

Slovaciaformau Republica Cehoslovacă Polonia primea bull Galiţia SloveniaDatmaţia Bosnia şi Herţegovina formau

Regatul Sacircrbilor croaţilor şi slovenilor Italia primea Tirolul de sud fără Fiume(Rijeka) oraşul Zara şi cacircteva insule Bucovina TransilvaniaBanatul treceau la Romacircnia

- Clauze qpiiitare demobilizarea armatei- 30000 soldaţi fără aviaţie

- Reparaţii icircntreaga flotă comercială şi de pescuit şi flota maritimărtreceau la icircnvingători

- Articolul 88 interzicea Ansch-luss-ul - Referitor la Romacircnia Secţiunea a IV-a (art 59 G 61)

Articolul 59 Austria renunţă icircn ceea ce o priveşte icircn favoarea

Romacircniei la toatedrepturile şi titlurile asupra fostului ducat al Bucovinei cuprinsă dincoace de frontierele Romacircniei astfel precum vor fi ele fixate ulterior de Principalele Puteri Aliate şi Asociate bull

Articolul60 Romacircnia consimte Ja inserarea icircntr-un Tratat cu

Principalele Puteri Aliate şi Asociate a unor dispoziţiuni pe care aceste Puteri le vorsocoti necesare pentru a ocroti interesele^ locuitorilor ce se deosebesc de majoritatea populaţiei prin rasă limbă sau religie

bull Romacircnia consimte de asemenea la icircnsemnarea icircntr-un Trata cu Principalele Puteri Aliate şi Asociate a unor dispoziţiuni pe care aceste Puteri le vor socotfnecesare pentru a ocroti

16

libertatea tranzitului aaplica un regim echitabil comerţului celorlalte naţiuni bullbull-raquo-

Articolul 61 Proporţia şi natura sarcinilor financiare ale fostului Imperiu

al Austriei pe care Romacircnia va avea să le-ia pe seama sa pentru teritoriul pus sub Suveranitatea eivor fi fixate conform cu Articolul 203 Partea alX-a ( Clauze financiare) a Tratatului de faţă

Convenţii ulterioare vor reglementa toate chestiunile care n-ar fi reglementate prin Tratatul de faţă şi care ar putea lua naştere din cesiunea zisului teritoriu - Clauze politice ( a 59 Li 61) - Frontiere (a 59) - Minorităţi (a 60) - Sarcini financiare (a61) bull - Recunoaşterea de Austria a frontierei cu Romacircnia (art 89)

Articolul 89 ( Secţiunea a VIIl-a Dispoziţii generale) Austria declară de pe acum că recunoaşte şi primeşte -

frontierele Bulgariei GrecieiUngariei Poloniei Romacircniei Statului Sacircrbo bull Croato D- Sloven şi Statului Cehoslovac astfel precum aceste frontiere vor fi fost fixatede către Principalele Puteri Aliate şi Asociate _ bull

9 decembrie 19T9TI aderarea Romacircniei fără nici o condiţienr~ sau rezervă Semnat de generalul C Coandă şi Ion Pelivan

C^Tratatul cu Bulgariacircde la Neuilly sur Seine (27 noiembrie 1919)

- Ceda Tracia occidentală Greciei pierdea ieşirea la Marea Egee

- Oraşele ţaribrad Basilegrad şi Strumita treceau la Regatul Sacircrbo-Croato-Sloveh

- Graniţa romacircno II bulgară restaurată conform Tratatului de la Bucureşti din august 1913

- O armată de 20000 de oameni bazată pe voluntariat - Fără aviaţie si flotă - Reparaţri deplătiticircn 37 de ani ( 25 miliarde franciacircur) Referiri la-Romacircnia Partea a ll-a Frontierele Bulgariei

Romacircnia recunoaşte şi confirmă faţă de Ungaria la bull insertiunea icircntr-un Tratat cu Principalelor Puteri Aliate şi Asociate a u n o S o z L pe care aceste Puteri le vor socot necesare pentru a ocro icircn Romacircnia interesele locuitorilor ce se deosebesc pnn rasa Hmbă sau religiune de majoritatea populaţiei precum şi pentru a ocroti Hbertatea f i t u l u i şi a aplica un regim echitabil comerţului

celorlalte^state^ ^ ^_ s a r c i n i l o r financiare ale Ungariei pe care Romacircnia va avea să le ia pe seamasa pentru teritoriul pus sufr suveranitatea ei vor fi fixate conform cu articolul 18b Partea a IX-a (Clauze financiare) a Tratatulurde faţă Covenţiuni ulterioare vor rezolva toate chestiunile care n-ar fi rezolvate prin Tratatul de faţa şi care ar putea lua naştere din cesiunea zisului teritoriu

Tratatul poartă 36 de semnături icircntfe care şi cele ale dr loan Cantacuzino şi N Titulescu bdquo

e)Clauze militare armata redusa la 35000 de oameni fara aviaţie tancuri artilerie şi flotă-

f)Reparaţii nefixate bull

E Tratatului JurcjadelaSewes (10 august 1920) ^ ^ 4

- Turcia stat pus sub protectorat - Restituirea privilegiilor prin capitulaţii completate pnntr-un

sistem de garanţii icircn folosul minorităţilor - Finanţele vămile poliţia iJ controlate de o Comisie^ Aliata - Porturile căile ferate şi fluviale date societăţilor străine - Stracircmtorile Bosfor şi Dardanele declarate libere navigaţiei

bull I - Comisia Internaţională (Anglia Franţa Italia Japonia Rusia bull Grecia Romacircnia Bulgaria şi Turcia) Rusia Bulgaria şi

Turcia deveneau membre numai după intrarea icircn Societatea Naţiunilor

- Anglia Franţa Italia angajau forţe militare şi aeriene - Tratatul decidea suveranitatea şi integritatea teritorială a

Turciei - Revoluţia lui Mustafa Kemal Atăturk - TratalrrhdtHa Lausanne din 1923 a abrogat TcatatuLdaJa

Sevres 4 bull

Articolul 27 paragraful al 6-lea gt 5 Cu Romacircnia -

De la Marea Neagră pacircnă la Dunăre frontiera era cum exista ea la 1 august 1914 De aici pacircnă la confluenţa Timocului cu Dunărea Principalul şenal de navigaţie al Dunării icircn amonte

Semnat la 27 noiembrie 1919 de Victor Antonescu şi Generalul C Coandă iar la 9 decembrie 1919 de C Coacircndă şi Ion Pelivan

DJratatul de Pace icircntre Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria Protocolul şi Declaraţia din 4 iunie 1920 (Trianon)

LCIauzeteritoriale - Recunoaşterea noilor state fixarea graniţelor cu Romacircnia

Iugoslavia Cehoslovacia Polonia şi Austria a) Slovacia şi Ucraina Subcarpatică la Cehoslovacia b) Croaţia Banatul Sacircrbesc Vojevodina şi Bacika la Regatul

Sacircrbo- Croato-Sloven c) Burgenland la Austria d) Partea a lll-ajplauze politice europene SectiunSa acirc fll-aT Articolele 45-46 şi 47 se referă la Romacircnia

Articolul 45 Ungaria renunţă icircn ceea ce o priveşte icircn favoarea

Romacircniei la toate drepturile şiJitlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro 11 maghiare situate dincolo de frontierele Ungariei astfel cum sunt fixate la articolul 27 Partea a ll-a (Frontierele Ungariei) şi recunoaşte prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate icircncheiate icircn scop de a rezolva afacerile actuale ca făcacircnd parte din Romacircnia

Articolul 46 O comisiunecompusacirc din şapie membri din care cinci vor

fi numiţi de Principalele Puteri Aliate şi Asociate unul de Romacircnia şi unul de Ungaria se va convoca icircn cursul celor 15 zile de la punerea icircn vigoare a Tratatului defaţă pentru a se fixa la faţa locului traseul liniei de frontieră descrisă la articolul 27 G punctul 3 Partea a ll-a (Fruntariile Ungariei) bull

toW La Sevres 10 august 1920 s-au mai semnat Tratate icircntre I PrincipalelePutericirc Aliate şi Grecia Armenia cu Grecia referitor la Turcia De asemenea un Trata icircntre Principalele Puteri Aliate şi Asociate şi Polonia Romacircnia Statul Sacircrbo-Croato-Sloven şi Statul Cehoslovac privind unele frontiere ale acestor state D articolele 2 n 4 se referă la frontierele Romacircniei un tratat cu Italia PoloniaRomacircnia Statul Sacircrbo-Croato-Sloven şi Statul Cehoslovac cu zece semnături icircntre care şi celeale lui N Titulescu Prinţul D+mitrie Ghika precum şi ale lui Take lonescu şi Dimitrie Ghika privincTaderarea la Tratatele cu Polonia şi Italia

CURSULNR3

MAREA BRITANIE

Veritabilă criză britanică^ este titlul unei lucrări de Andre Siegfried apărută icircn 1931)

A Dificultăţile economice -_a) Producţia - Problema cărbunelui era fundamentală^se vinde greu

concurenţa noilor sursede energie ( hidroelectricitatea petrolul) f scump

- Sumele plătitede Companii proprietarilor solului apasă greu asupra salariilor ridicate ale minerilor

- 300 de mari companiişi 1000 mici (cu mai puţin de 100 de lucrători) bull

bull - se aşteaptă subvenţii de la Stat nu se modernizează

20

- 600 kgzi un minerbull 1925 randament slab - producţia cu excepţia anului 1923 233 milioane tone

(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)

A - Producţia industrială_ dificultăţi inegale industriile recente prosperă( automobile aparataj electric) la fel industria chimică cea a berii

- Ramuriletradiţionale stagnează (textile metalurgică) producţia de fontă Q 104 mii t( 1913)-67 mii t (1928) oţelul stagnează la fel şi bumbacul (25)

- Cauze utilaj vechi slaba organizare a industriei concentrarea nu este suficientă ( bumbac 700 filaturi 1200 ţesătorii) bull

- Preţul ridicat a forţerde muncă salariile depăşesc cu 40 pe cele ale muncitorului francez 30 cel german sarcinile fiscale mari ale icircntreprinderilor

b) Schimburile siraptomele deprecierii sunt manifeste 1921 -1929 u import plusexportatinge 700 milioane lire sterline cu 20 mai puţin ca icircnainte de război - deficitul balanţei comerqiăle - impoffurilesunt măi mari decacirct exporturile ^ bull--bull--bullbull 7---- -r bull--bull--

c) Chestiunea monetară - Anglia din prestigiu şi-a sacrificat expansiunea economică

bullşirestaurarea monedei o politică de deflaţie şi restricţie de ^rampiifiit

-^Restabilirea icircn 1925 a lui Gold Standard Act etalon aur şi readuce moneda la valoarea din 1913lira sterlină redevine moneda forte

- Preţurile foarteridicate bull cu o monedă supraevaluată fac exportul dificil

t

B Dificultăţi politice bullbullbull

a) CabiaetuU+beralului David Lloyd George (1918 g-4S22)i-şeful cabinetului de uniune naţională

1

2

3

4

puteri occidentale participante la coaliţia Naţiunilor Unite pe de altă parte La contradicţiile

dintre icircnvingători şi icircnvinşi ca şi cele dintre ţările mici foste aliate ale Germaniei care izvorau

icircntre altele şi din neconcordanţa existentă icircntre situaţia lor juridică şi cea de fapt Referindu-se la

ritmul lent icircn care se desfăşurau Lucrările Conferinţei Lothar Rădăceanu icircntr-un interviu

acordat presei romacircnela icircnceputul lunii septembrie arăta că aceasta se datora faptului că

problemele care se pun sunt de multe ori delicate şi ating interesele cele mai diverse iar

punctele de vedere ale membrilor Conferinţei nu sunt de loc unitare icircn foarte multe chestiuni

Era evident rolul decisiv pe care l-au atribuit Marile Puteri icircndeosebi URSS SUA şi

Marea Britanie faţă de dificultăţile şi slabele posibilităţi ale celorlalte state icircn special ale celor

icircnvinse de a-şi prezenta şi susţine observaţiile şi doleanţele de a influenţa icircntr-un anumit fel sau

altul hotăracircrile Conferinţei de Pace De altfel Proiectul Tratatului de Pace cu Romacircnia a fost

publicat simultan la Moscova Washington Paris şi Londra la 13 iulie 1946 iar la 3 august 1946

el a părut şi icircn presa romacircnă icircn Proiect nu era specificat pe declaraţia de război a Romacircniei

icircmpotriva Ungariei şi se considera greşit că Romacircnia a intrat icircn război la 12 septembrie 1944 şi

era respinsă cobeligeranţa icircn privinţa clauzelor teritoriale se mulţumea pentru anularea clauzelor

dictatului de la Viena fără a face vreo menţiune faţă de graniţa romacircno-sovietică restabilită la

linia impusă de URSS prin anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord la 23 iunie 1940l()

Hotăracirctă cu mult timp icircnainte soarta Basarabiei şi a Nordului Bucovinei avea să fie pecetluită

sub aspect juridic icircn cadrul Comisiei Politice şi Teritoriale care şi-a icircnceput lucrările la 24

august 1946

Documentul de lucru icircn discuţiile asupra frontierelor romacircneşti 1-a prezentat pentru

icircnceput Karta Rumacircnii o hartă tipărită la Moscova la o scară foarte mică 11 500 000 Aşa

cum semnalau Bucureştii icircn ziua de 21 septembrie maiorul Vasiliu Răşcaiiu - expert militar ce a

icircnsoţit delegaţia la Paris - această hartă avea mai multe nepotriviri icircn legătură cu localităţile căile

de comunicaţie şi semnele convenţionale folosite pentru desemnarea faţă de hărţile icircntocmite de

Institutul Geografic Romacircn Fiind la o scară atacirct de mică icircntreruperile şi lipsurile de cacircţiva

milimetri de pe traseul frontierei icircnsemnau pe teren zeci de kilometri Nepotrivirile_sc

constatau mai ales la delimitarea teritoriilor romacircneşti luate de URSS icircn nord eslul ţacircrii şi icircn

Delta Dunării după 1944 dar şi la frontiera romacircno-bulgară

icircn legătură cu nepotrivirile1 de pe harta care urma să reprezinte Anexa nr I a Tratatului

de Pace cu Romacircnia Gheorghe Tătărescu a icircnaintat Secretarului General al ForumuluiPăcii o

J _ S

bull Gheorghe Zaharia şi colaboratorii op cil p 229

y| Libertatea diigt 13 septembrie 1946

|iv- bullbull l 0Nicolae Ciachir Marile Puteri fi Ronnmia 1856-1947 Editura Albatros Bucureşti 1996 p348 ^1 A r h MAE fond 71 Conferinţa Păcii 1946 dos 80 f 92

Ş-^-mdash = -4
































laşi p 337


5





















este aprobat















































19 p 238 7






i se recunoască






















horthyste -





p 402

































I O l ^ v


































Ibidem p 407








1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4
































laşi p 337


5





















este aprobat















































19 p 238 7






i se recunoască






















horthyste -





p 402

































I O l ^ v


































Ibidem p 407








1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4





















este aprobat















































19 p 238 7






i se recunoască






















horthyste -





p 402

































I O l ^ v


































Ibidem p 407








1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4



































19 p 238 7






i se recunoască






















horthyste -





p 402

































I O l ^ v


































Ibidem p 407








1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4






i se recunoască






















horthyste -





p 402

































I O l ^ v


































Ibidem p 407








1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4
































I O l ^ v


































Ibidem p 407








1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

































Ibidem p 407








1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4







1038 bull




























11













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4













romacircneşti




















- 12


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4


































Ibiclcm p 352

13
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4
































-0 Ibidenu p 356




























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

























necondiţionat44





A] lhidenip 161















ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4










ungurească
























p 235-236 48


































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

































Ihidem p 443

17

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

















sus bull












amendamentului -



fost respins

4-pound

Ibidem p 447



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4



































19


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4


























aceste condiţii










i 2SL































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4































-^bulltkidem p 362

^ Ibidem p 363


21



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4



































2001 p 358-371 22









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4









23


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4


(10 FEBRUARIE 1947)































-24-






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4






ParisTs Stoilov)










tratatele




















25


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4


































1947
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4
















găsea ţara_3











bloc5






1971 p 82 ~ - _


27
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4
























































29

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

































































2












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4












toate comisiile




















K

3
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4
































4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4








state





stipulaţiile sale















Brătianu)



ih






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4






























populaţiilor


6
































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4































7








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4








uluii
























8




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4




Portugaliei







Clauzele militare





internaţionalizate















Austro-Ungariei


9













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4













prevedea



Iugoslaviei











Ungariei ^





10





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4





















economice











11

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

4

CURSUL NR 2








3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

3






























J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4












J


























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

























01






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4






















Meridională)



internaţionale












J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4





J Tratatele de Pace














14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

14







gt i i J










bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

bullbulllaquobullUL















16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

16

























Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4













Sevres 4 bull













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4













CURSULNR3

MAREA BRITANIE







20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

20


(1920) 165 mt (1921) 280 mt (1923) 127 mt (1926)










t



1

2

3

4

Curs - Romania Si Conferinta de Pace de La Paris

Documents

Transcript of Curs - Romania Si Conferinta de Pace de La Paris