Raul, dupa trecerea Carpatilor Raul, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la prin defileul de la Livezeni la Bumbesti, strabate provincia Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in Dunare, la sud, varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la formeaza din unirea, la Livezeni, in Depresiunea Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu Jiul numit si Jiul Romanesc cu Jiul de Est sau Jiul Transilvan, de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea cu obarsia Retezat si al doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. intre Muntii Sureanu si Parang.

De la Livezeni De la Livezeni la Bumbesti, la Bumbesti, Jiul formeaza Jiul formeaza un un impresionant impresionant defileu intre defileu intre muntii muntii Valcanului si Valcanului si Parangului, Parangului, prin care trece prin care trece calea ferata si calea ferata si soseaua ce soseaua ce leaga Oltenia leaga Oltenia de Depresiunea de Depresiunea Petrosani si Petrosani si mai departe de mai departe de Tara Hategului Tara Hategului

  In Depresiunea subcarpatica Targu In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, formand chei in sudici ai Valcanului, formand chei in calcare, fiind alimentate de ape calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. stanga. 

De la De la Craiova la Craiova la varsare Jiul, varsare Jiul, cu o lunca cu o lunca larga, intre larga, intre Campia Campia Bailestilor, Bailestilor, la vest, si la vest, si Campia Campia Romanatilor, Romanatilor, la est, nu la est, nu mai primeste mai primeste afluenti afluenti semnificativisemnificativi. .

Regimul de Regimul de scurgere al Jului scurgere al Jului este caracterizat este caracterizat prin ape mari prin ape mari primavara si primavara si inceputul verii, inceputul verii, cand au loc cand au loc frecvent viituri, frecvent viituri, alimentate din alimentate din topirea zapezilor topirea zapezilor si din ploi si din ploi bogate, uneori bogate, uneori cu caracter cu caracter torential. torential.

Apele Jiului sunt Apele Jiului sunt folosite in folosite in Depresiunea Depresiunea Petrosani la Petrosani la spalarea carbunilor spalarea carbunilor necesari in necesari in prepararea prepararea cocsului, iar la cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru Isalnita pentru termocentrale si termocentrale si combinatul chimic. combinatul chimic.

Exploatarea in Exploatarea in cariera a cariera a zacamintelor de zacamintelor de ligniti de la Rovinari ligniti de la Rovinari a impus construirea a impus construirea barajului Ceauru, barajului Ceauru, lacul format avand lacul format avand rolul de a retine rolul de a retine apa si a apa si a preantampina preantampina inundatiile, in inundatiile, in perioada viiturilor.perioada viiturilor.

Bibliografie:Bibliografie: www.google.rowww.google.ro Revista Universul MeuRevista Universul Meu

Sin Diana IuliaSin Diana Iulia