RAȚIONAMENTUL

ANALOGIC PSIHOLOGIE COGNITIVĂ

RAȚIONAMENTUL

ANALOGIC (RA)

= apare atunci când extragem o strategie de

soluționare dintr-o problemă și legăm

această informație de o nouă problemă, pe

care încercăm să o rezolvăm

Cele două probleme sunt

legate prin similarități:

1. De suprafață – apare atunci când între cele

două probleme există elemente de

similitudine (locație, personaje ) care au

valoare de detaliu și nu au vreo contribuție

la rezolvarea problemei

2. De structură – apar atunci când relațiile

dintre obiecte dintr-o problemă corespund

cu relațiile dintre obiecte în cea de-a doua

(Gentner, 1989) și conduc la rezolvarea

celei de-a doua probleme.

Ex: proverbele.

Cu toate că transferul analogic ar putea

constitui o modalitate de înțelegere a

apariției soluțiilor creative, el se realizează

destul de greu (Reed et al., 1974, Hayes &

Simon, 1977)

Condiții care contribuie la transferul

analogic de succes de la o problema bază

la problema țintă

1. Recunoașterea – rezolvatorul identifică o

posibilă bază de pornire

2. Abstractizarea – rezolvatorul extrage

structura sau principiul sau procedura de la

bază

3. Cartarea (“mapping”) – rezolvatorul aplică

informațiile la problema țintă

(Vosniadou & Ortony, 1989)

Condițiile contribuie la realizarea celor trei

tipuri de raționament analogic:

I. Raționamentul analogic propriu-zis

II. Raționamentul pe bază de model

III. Raționamentul pe bază de exemplu

Raționamentul analogic

propriu-zis

Un analog = o problema care are aceeași

structură cu cea a problemei țintă, dar nu și

aceleași caracteristici de suprafață

Este dificil de realizat

Cauza incapacității de realizare a analogiei –

incapacitatea de a extrage structura de bază

/ incapacitatea de a suprapune corect

elementele extrase din problema de bază

peste elementele problemei țintă

Raționamentul analogic pe

bază de model

Modelul = ansamblul de elemente esențiale și

de relații cauzale dintre acestea

Modelele pot avea o influență “raționamentului

calitativ ale sistemelor fizice” (Bobrow, 1985,

p.1)

Cercetările arată că modelele folositoare sunt

cele care portretizează clar posibilele stări

ale fiecărei părți mari a sistemului, precum și

relațiile cauzale între schimbarea unei părți

și schimbarea alteia.

Raționamentul analogic pe

bază de model (cont.)

Modelele utilizate de oameni influențează

modul în care ei gândesc/ raționează despre

problema țintă.

Alegerea modelului potrivit ușurează

rezolvarea corectă a problemei țintă.

Tendință de viitor:dezvoltarea mediilor

computerizate de învățare în care novicii pot

interacționa cu simulările variatelor modele

ale sistemelor fizice, de ex.

Raționemantul analogic pe

bază de exemplu

Un exemplu = o problemă din același domeniu

cu problema țintă (aceleași structuri,

variabile diferite), a cărei rezolvare este

descrisă pas cu pas.

Cercetările: transferul analogic este limitat,

chiar și atunci când exemplul este identic cu

problema țintă.

Obstacole pentru transferul

analogic:

- Novicii au dificultăți în lucrul cu problemele

care nu sunt identice cu exemplele rezolvate

- Rezolvatorii buni de probleme își elaborează

ei înșiși exemplele și lucrează asupra lor

pentru a înțelege mecanismele subiacente

A fost gândită o noțiune nouă: analogia

productivă = analogia care produce

informații noi despre structura problemei

țintă.